Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului din aceastã zi de luni, 14 mai. Lucrãrile sunt conduse de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnul senator Constantin Nicolescu, pe care îl invit la prezidiu, ºi de domnul senator Mihai Ungheanu, secretari.

Din totalul de 140 de senatori, ºi-a înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un numãr de 120 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 8 senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 3 colegi sunt plecaþi în delegaþii, un coleg este bolnav ºi un coleg este învoit.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Ordinea de zi: lucrãri în plen pânã la ora 19,30. În cadrul programului de lucru, avem înscrisã ordinea de zi standard pentru ºedinþele de luni: declaraþii politice, program legislativ, întrebãri ºi interpelãri, sperãm ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor Executivului.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.

- Dacã în legãturã cu ordinea de zi sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Ordinea de zi a Senatului, pentru ziua de astãzi, este aprobatã de plen cu 87 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 4 abþineri.

La declaraþii politice, Grupul parlamentar al P.D.S.R. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Ioan Pop D. Popa. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea are ca scop sensibilizarea onoratului Senat, precum ºi a factorilor de rãspundere asupra medicinei în etapa actualã.

Dupã 5 luni de experienþã în Senat, dupã 50 de ani de experienþã la masa de operaþie, pe organul simbolic al vieþii, inima, fiind în perioada sintezelor vieþii Ñ nu îmi place sã spun în vârsta a treia Ñ, mãrturisesc cã nu îmi dezmint profesia ºi simt obligaþia de a interveni cu curaj acolo unde doare.

Este cunoscut faptul cã siguranþa unui stat se sprijinã pe 4 piloni: economia, sãnãtatea, armata ºi educaþia. Nerealizãri la unul din aceste sectoare aduc dupã sine suferinþa ºi dezechilibrul celorlalþi.

Sãnãtatea, fiindcã despre ea este vorba ºi aici este durerea, în prezent ca ºi în trecut, trece prin mari dificultãþi. Deºi aportul acesteia în societate poartã eticheta sine qua non, pare cã este, totuºi, marginalizatã, cu toate eforturile noastre de a o aºeza la locul ce îl meritã.

Legislaþia medicalã este încã în ceaþã, pe care noi, cei aleºi în Parlament, va trebui sã o disipãm prin legi noi. Salarizarea medicilor, o problemã dureroasã, pensarea retribuþiilor între diverse grade profesionale, este neconformã cu instrucþia grea ºi munca de mare rãspundere pe care aceºtia o presteazã zi de zi. Acest lucru face ca, în prezent, 11.000 de medici sã fi luat calea pribegiei în alte þãri sau sã pãrãseascã aceastã nobilã profesie pentru altele ce oferã un trai mai decent, iar pentru cei rãmaºi acasã sã nu le putem crea condiþii corespunzãtoare. În aceastã specialitate, sistemul de promovare este încãrcat cu sute ºi sute de examene deosebit de grele, neîntâlnite în alte profesii sau în nici o altã profesie, motiv pentru care aceasta meritã o retribuþie proporþionalã cu un asemenea efort. Astãzi aceastã specialitate este din ce în ce mai puþin atractivã, ea nemaifiind în topul preferinþelor tinerei generaþii.

Poate aceastã situaþie nu ar exista dacã ºi noi am fi reuºit performanþa magistraþilor Ñ care, de altfel, meritã felicitãri pentru acest lucru Ñ care au reuºit sã realizeze indemnizaþii, salarii, diverse sporuri, pensii, asistenþã medicalã ºi medicamente gratuit, deºi, comparativ, responsabilitatea noastrã, a medicilor este infinit mai mare ca a lor, desfãºurându-ne activitatea la limita dintre viaþã ºi moarte.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Aron Belaºcu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Grupul are 16 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Aron Belaºcu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi este determinatã de o împrejurare, de un fapt ce s-a petrecut, s-a consumat sãptãmâna trecutã, miercuri, în cadrul Comisiei noastre juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, al cãrei membru sunt, ºi care mi-a produs dezamãgire, indignare, revoltã.

Concret, într-un regim de urgenþã, s-a luat în dezbatere, în vederea soluþionãrii, proiectul Legii privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român. Prin urmare, nu prezintã nici urgenþã ºi nici importanþã soarta milioanelor de confraþi ai noºtri care trãiesc sub pragul sãrãciei, nici a acelora care nu mai au nici o sursã de venit pentru subzistenþa lor ºi a familiilor lor, nici a copiilor instituþionalizaþi, ai strãzii, nici soarta spitalelor ºi a ºcolilor noastre, a pensionarilor care au muncit o viaþã întreagã, pensia acordatã nefiindu-le îndestulãtoare nici pentru procurarea medicamentelor, ca sã exemplific doar câteva din gemetele de sãrãcie ale acestei þãri, pentru toate acestea gãsindu-se scuza: bugetul este auster, sãrac, de unde, dacã nu este? Dar ne preocupã ºi este de maximã urgenþã acordarea unor drepturi foºtilor ºefi de stat!

Stimate colege ºi stimaþi colegi, nu este necesar sã fii specialist în economie ºi nici mare finanþist pentru un calcul sumar al acestui efort financiar determinat de acordarea acestor drepturi foºtilor ºefi de stat. Astfel, indemnizaþia lunarã neimpozabilã de 50% din cea a Preºedintelui României în exerciþiu reprezintã circa 35Ð40 de milioane de lei pe lunã. Cheltuielile pentru locuinþa de protocol, cabinetul de lucru, dotãrile însumeazã alte zeci de milioane de lei pe lunã. Consilieri, ºefi de cabinet, secretari la dispoziþie însumeazã, de asemenea, alte 25Ð30 de milioane de lei pe lunã. Maºina, limuzina la dispoziþie, plus cheltuielile de întreþinere, combustibil asigurat, ºofer la dispoziþie, gardã S.P.P., altã pazã S.P.P. ºi aºa mai departe, toate reprezentând cheltuieli de peste 30 de miliarde de lei pe an pentru aceste persoane beneficiare. Adãugând la cele de mai sus cheltuielile ocazionate de primirile, protocoalele, banchetele, recepþiile etc., toate pe seama statului, vom observa cã ºi acestea vor depãºi 20 de miliarde de lei pe an. Dar vizitele peste hotare ºi primirile de delegaþii de peste hotare nu vor costa, ºi acestea, zeci de miliarde de lei?

Invit la microfon pe domnul senator Romeo Hanganu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Grupul parlamentar are 6 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Intervenþia mea se referã la stadiul actual al privatizãrii, la strategia actualã în domeniu ºi, din pãcate, la faptul cã cea mai importantã ºi mai precisã parte a acestei strategii este cea prin care se atacã tot ceea ce s-a fãcut în ultimii ani. Nu neg existenþa unor privatizãri asupra cãrora planeazã îndoiala în legãturã cu corectitudinea operaþiilor, mai clar spus, a unor privatizãri frauduloase, aºa cum nu neg nereuºita unor privatizãri. Dar, atâta vreme cât se vorbeºte numai despre jaful datorat privatizãrii, când sunt atacate chiar privatizãri realizate în conformitate cu legislaþia românã, aºa labilã cum se pare cã este ea în acest domeniu, ºi nu se vorbeºte mai nimic despre cum se va îmbunãtãþi calitatea ºi ritmul acestei componente decisive a reformei, senzaþia este cea de discreditare a procesului de privatizare ºi, în final, a proprietãþii private în sine.

Aº vrea sã dau exemplul judeþului din care vin. Pânã la sfârºitul anului 1996, în judeþul Prahova se privatizase doar 9,2% din capitalul social al societãþilor comerciale din portofoliul F.P.S. La începutul anului 1997, nici o rafinãrie, nici o întreprindere mare din construcþia de maºini nu se privatizase. Am putea da un exemplu de privatizare, este cel al Întreprinderii de Anvelope ”VictoriaÒ

Ð Floreºti, care însã, din pãcate, prin vânzarea cãtre Grupul ”TofanÒ, realizase primul monopol privat din România. ªi chiar dacã, la momentul respectiv, nu a existat inspiraþia realizãrii unei carte albe a preluãrii guvernãrii, datele existã ºi ele aratã cã situaþia economicã a acestor societãþi de stat era disperatã, a multora, vecinã cu falimentul: datorii imense, care depãºeau capitalul social, decapitalizare, lipsa pieþelor de desfacere etc.

Prin privatizarea unor întreprinderi bine cunoscute în Prahova, rafinãriile, ºi încep cu rafinãriile pentru cã ele reprezintã 60%, peste 60% din volumul producþiei industriale din judeþ, deci rafinãriile ”PetrotelÒ, ”VegaÒ, ”Steaua RomânãÒ, ”AstraÒ, sau a altora din industria metalurgicã ºi cea a construcþiilor de maºini, ”SteromÒ Ð Câmpina, ”NeptunÒ, ”Rulmenþi GreiÒ Ð Ploieºti, ”DaciaÒ Ð Piteºti, ”1 MaiÒ Ð Ploieºti, ”TurnãtoriaÒ Ð Câmpina, ”AtlasgipÒ etc., s-a ajuns, în anul 2000, ca peste 90% din capitalul social al F.P.S. sã treacã în proprietate privatã. Desfãºurarea rapidã a procesului a fãcut ca Prahova sã fie primul judeþ din þarã în care începe, încã din mai 1999, creºterea economicã, creºterea volumului de producþie industrialã, în anul 1999, 8% faþã de 1998, în timp ce România a fost la minus 8% în 1999, fenomen care se menþine în anul 2000 ºi în primele luni ale anului 2001. Este vorba de o creºtere economicã cu adevãrat durabilã, bazatã pe activitatea desfãºuratã în unitãþile cu capital majoritar privat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Gheorghe Flutur.

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dupã aproape o jumãtate de an de la alegerile generale ºi învestirea noului Guvern, cred cã a sosit momentul sã analizãm cu responsabilitate felul în care Executivul îºi pune în aplicare programul de guvernare. Creând alianþe contra naturii, epurând structurile administrative cu viteza unui comando, actualul Guvern este prea ocupat cu astfel de lucruri pentru a sesiza încãlcarea gravã a prerogativelor constituþionale de punere în aplicare a legii de temelie pentru orice democraþie: proprietatea.

Se tergiverseazã nejustificat aplicarea legilor proprietãþii, iar Partidul Naþional Liberal, conºtient de rolul sãu de promotor al capitalismului în România, îºi propune sã priveascã în perspectiva secolului al XXI-lea, ºi nu înapoi, în perioada inter ºi postbelicã.

Respectarea ºi garantarea proprietãþii reprezintã baza oricãrei construcþii democratice. Dupã 10 ani, ne jucãm cu aceste cuvinte, le folosim în sloganuri electorale sau la recepþii simandicoase, încercând sã creãm perdele de fum pentru cetãþenii þãrii noastre ºi pentru oficialii de peste graniþã.

Concret, România continuã sã staþioneze pe o linie moartã, în timp ce proprietatea, cu toate caracteristicile ei, se degradeazã, îºi pierde proprietarul sau devine un moft pentru românul prea sãrac ca sã îºi caute dreptate la instanþele strãine.

În expunerea de motive a proiectului Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000, responsabilii guvernamentali de astãzi argumenteazã astfel: ”Aceasta reprezintã o etapã nouã pe plan legislativ, prin aceea cã s-a creat cadrul legal în vederea continuãrii reformei în agriculturã, urmãrindu-se satisfacerea principiului _restitutio in integrum_ . Nu înþelegem iniþiativa Guvernului actual de a modifica reglementãrile existente în domeniul proprietãþii funciare ºi care au avut acelaºi obiectiv atât timp cât, de aproape un an, primarii localitãþilor rurale, în majoritate aparþinând actualului partid de guvernãmânt, au acþionat pe toate cãile posibile în scopul frânãrii aplicãrii acestora. Dacã guvernanþii de astãzi nu vor accepta ideea cã proprietatea este sfântã ºi ea trebuie restituitã proprietarului de drept, nu se poate vorbi de o reformã, de aderarea la structurile euroatlantice ºi, cu atât mai puþin, despre o reconciliere naþionalã. Restituirea proprietãþii nu mai poate fi amânatã cu formule de genul: ”Vin moºierii!Ò, iar gestul Preºedintelui României de a întinde mâna peste istorie poate fi un început pe care trebuie sã îl adopte ºi Executivul acestei þãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, vã rog sã îmi permiteþi ca în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R. sã prezint o declaraþie politicã.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

ªi cum se numeºte vorbitorul?

Pentru stenogramã, desigur, doar Ioan Doru Tãrãcilã. Stimaþi colegi, vã rog sã îmi permiteþi sã prezint declaraþia P.D.S.R. cu privire la decizia delegaþiei reprezentanþilor naþionali ai Partidului Naþional Liberal de a rupe Protocolul bilateral încheiat cu P.D.S.R.

Partidul Democraþiei Sociale din România a luat act de decizia reprezentanþilor naþionali ai P.N.L. de a rupe protocolul bilateral, în baza cãruia funcþionau relaþiile dintre noi ºi acest partid.

Faþã de aceastã decizie, dar mai ales faþã de motivaþiile care au fost invocate pentru adoptarea ei, P.D.S.R. considerã urmãtoarele.

Partidul Naþional Liberal s-a dovedit un partener de dialog lipsit de loialitate, de înþelegerea celor mai elementare mecanisme ale democraþiei, de consecvenþã faþã de propriile sale obiective politice.

P.D.S.R. a încheiat un protocol cu Partidul Naþional Liberal, ca de altfel ºi cu alte partide politice parlamentare, în ideea de a introduce un raport normal între putere ºi opoziþie, faþã de cel care a funcþionat pânã în anul 2000, un raport bazat pe respect reciproc, cooperare ºi consultare în problemele mari ale naþiunii.

Am considerat ºi considerãm necesarã colaborarea tuturor forþelor politice în efortul de depãºire a crizei economice, de remodelare a instituþiilor politice, de integrare a României în structurile euroatlantice.

Din pãcate, decizia unilateralã a P.N.L. aratã cã acest partid este preocupat exclusiv de interesele sale politice de moment, ignorând conºtient interesul naþional.

Este clar cã Partidul Naþional Liberal a luat aceastã hotãrâre ca urmare a faptului cã doreºte sã îºi adjudece rolul de dirijor în cadrul opoziþiei parlamentare, loc ce este deja contestat de tot mai multe forþe parlamentare ºi extraparlamentare.

Pe tot parcursul derulãrii protocolului încheiat cu P.D.S.R., P.N.L. s-a comportat ca un partener de dialog lipsit de loialitate.

Astfel, în timp ce Partidul Democraþiei Sociale din România ºi Guvernul sãu au luat mãsurile necesare pentru respectarea prevederilor protocolului, organizând întâlniri bilaterale pe tema bugetului de stat ºi a modificãrilor Constituþiei, Partidul Naþional Liberal a votat împotriva bugetului ºi l-a contestat la Curtea Constituþionalã.

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã decembrie 1989, datoritã unei greºite atitudini a unor reprezentanþi ai mass-media, dispuºi sã publice orice pentru a-ºi vinde ziarul sau pentru a-ºi creºte auditoriul, a fost prezentat în exces faptul divers cu referire la crime, însoþit, din pãcate, de exagerãri ºi adaosuri.

Aceastã situaþie l-a fãcut pe cetãþeanul de rând, insuficient informat ºi marcat în permanenþã de grija zilei de mâine, sã creadã cã trãieºte fie în atmosfera americanã din perioada prohibiþiei alcoolului, fie în cea a Siciliei din perioada postbelicã, zbuciumatã aproape zilnic de rãfuielile dintre clanurile mafiote.

Desigur, fenomenul infracþional din România postdecembristã este cu mult mai mare faþã de perioada anterioarã anului 1989.

Au crescut mult criminalitatea, consumul de droguri, traficul de carne vie, contrabanda cu þigãri, cafea ºi alcool, dar cu mult mai grave sunt delictele comise în sfera sau cu acordul cercurilor înalte politice sau ale puterii, care constau în privatizãri frauduloase, trafic de influenþã, escrocherii financiar-bancare.

Ne întrebãm ce poate sã facã poliþistul român pus în faþa unor atare situaþii!

Dotarea Poliþiei, instituþie care impune ordinea în spiritul respectului faþã de lege, este total necorespunzãtoare. De la staþia de radio ºi pistolul pe care le are în dotare poliþistul român ºi pânã la aparatura electronicã superperformantã ºi mitralierele pe care le folosesc infractorii este o distanþã mare.

Cum poate urmãri un poliþist cu Dacia de care dispune, ºi aceasta cu benzinã restricþionatã, pe infractorul aflat într-un puternic BMW sau Jeep de ultimul tip?!

ªi dacã, totuºi, fie datoritã zelului dovedit de omul legii, fie norocului, infractorul este capturat, iar cazul în speþã este instrumentat cu toatã severitatea procedurilor legale, atunci se întâmplã minunea minunilor: magistraþi aºezaþi confortabil în fotolii ”dintre cele mai înalteÒ gãsesc soluþii pentru eludarea legii ºi pentru a-i face scãpaþi pe infractori.

Se antameazã ideea trecerii Poliþiei sub tutela comunitãþii locale, aºa cum este, desigur, în Europa comunitarã. Dar ce se va întâmpla cu starea alarmantã din punct de vedere tehnic în care se gãseºte aceastã instituþie ºi cu nivelul de salarizare aflat astãzi la cotele modeste ºtiute?

Îmi exprim serioase rezerve faþã de posibilitãþile bugetare ale unor comunitãþi locale de a putea gãsi resursele financiare necesare asigurãrii unor condiþii decente de muncã ºi de viaþã tuturor angajaþilor instituþiilor subordonate, inclusiv Poliþiei Române.

Cu salarii mici, cu o dotare necorespunzãtoare, fãrã o legislaþie care sã îi protejeze în exercitarea acestei profesiuni pline de riscuri ºi capcane, între care cea mai ameninþãtoare este cea a corupþiei, Poliþia Românã se prezintã la examenul de intrare în Uniunea Europeanã ca fiind încã insuficient de bine pregãtitã, mai ales din punct de vedere material.

Am amintit despre pericolul corupþiei care pluteºte ameninþãtor asupra imaginii Poliþiei Române. Au fost Ñ ºi nu puþine la numãr Ñ cazuri de corupþie în care au fost implicaþi poliþiºti ºi alte cadre militare dintre cele cu grade foarte mari, inclusiv colonei ºi generali; mã refer la înmatriculãri ilegale ale unor limuzine, cazul de la Gorj ºi de la Timiº, acþiuni de spãlare a banilor, privatizãri favorizante Ñ cum s-a întâmplat la Neamþ sau în alte judeþe Ñ contrabandã cu þigãri, cafea, alcool.

Sunt tot mai frecvente vocile care acuzã conducerile poliþiilor judeþene sau ale Capitalei de ineficienþã ºi toleranþã în intervenþiile pe care le fac împotriva structurilor informaþionale, ale mafiei pieþelor, ale biºniþarilor de tot felul, ale proxeneþilor.

Atitudinea Poliþiei Române faþã de infractori sau de cei cercetaþi pentru încãlcarea legii este mai mult decât îngãduitoare. Astfel se explicã faptul cã în România existã la aceastã datã circa 8.000 de cetãþeni daþi în urmãrire generalã, mulþi dintre aceºtia plimbându-se nestingheriþi chiar pe sub nasul poliþiºtilor, fãrã ca aceºtia sã îi vadã... sau poate se fac cã nu îi vãd.

În toate aceste situaþii justiþia trebuie sã fie necruþãtoare.

## Stimaþi colegi,

Acestea au fost doar câteva din gândurile pe care le-am exprimat în sprijinul elaborãrii, dezbaterii ºi adoptãrii în regim de urgenþã a unui statut al poliþistului român, care sã îi stabileascã acestuia atât responsabilitãþile ce îi revin în societate, cât ºi instrumentele operaþionale care sã îl ajute în realizarea lor.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal mai are 30 de secunde. Dacã doreºte sã intervinã domnul senator Popa, oferim douã minute, ca sã fie un timp rezonabil.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Grupurile parlamentare de prietenie reprezintã oportunitatea prin care parlamentarii români pot contribui la deschiderea sau dezvoltarea relaþiilor externe ale României.

În perioada 27.04 Ð 2.05 a.c. am efectuat o vizitã privatã în Africa de Sud, prilej cu care am fost primit, în calitatea mea de preºedinte al Grupului parlamentar de prietenie România Ñ Africa de Sud, de domnul Mushwana, vicepreºedintele Consiliului Naþional al Provinciilor, Senatul Sud-African.

Deºi vizita mea a fost privatã, în sensul cã am suportat cheltuielile costului acesteia, scopul a fost acela de a încerca impulsionarea relaþiilor interparlamentare dintre România ºi Africa de Sud.

În cadrul întrevederii, în conformitate cu mandatul primit din partea preºedintelui Senatului, domnul Nicolae Vãcãroiu, am reliefat atenþia deosebitã pe care Parlamentul României o acordã amplificãrii relaþiilor bilaterale, precum ºi interesul þãrii noastre pentru dezvoltarea cooperãrii economice între cele douã state.

Ca urmare a discuþiilor avute ºi a interesului manifestat de partea sud-africanã se poate aprecia cã s-au creat premise reale pentru revitalizarea colaborãrii interparlamentare între România ºi Africa de Sud.

În consecinþã, efortul personal al fiecãrui senator membru al grupurilor parlamentare de prietenie reprezintã o condiþie esenþialã pentru ca acestea sã nu rãmânã structuri parlamentare formale, iar Parlamentul României, alãturi de celelalte instituþii ale statului, sã devinã un important factor de promovare pe plan extern a intereselor României.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Adrian Pãunescu. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Da, domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Sigur cã nu pot sã nu observ cât de urâte sunt despãrþirile ºi mã gândeam ce frumos a distilat marele nostru poet Geo Dumitrescu despãrþirea urâtã într-un vers frumos: ”Adio doamnã, naºtere uºoarã!Ò

Pe de altã parte, aº semnala un fapt care capãtã o oarecare extindere, devine prea frecvent ca sã nu îl observãm: diverºi membri ai C.N.S.A.S.-ului, ca sã mã exprim aºa, umblã în dosare de securitate, la care au acces numai ca instituþie ºi nu numai într-un anumit sens, de naturã sanitar-politicã, ºi folosesc diverse ticãloºii din acele dosare, folosesc diverse incriminãri din acele dosare pentru a se face remarcaþi ca apãrãtori, post-factum, ai libertãþilor democratice, pentru a murdãri personalitãþi complexe ale vieþii publice ºi pentru a comite infracþiuni, cãci a pune în circulaþie secrete ce îþi sunt încredinþate ca înalt funcþionar de stat este o infracþiune.

Rog autoritãþile, vã rog pe dumneavoastrã, domnilor senatori, ºi rog ºi pe colegii deputaþi, sã ne sesizãm asupra acestui fapt care este în realitate un fel de rãzbunare a cercetãtorului neputincios care, umblând în pachetul cu viruºi, în loc sã îi atace, îi rãspândeºte.

Este un lucru grav pe care îl semnalez acum, când el doar tinde sã capete o extensie largã.

În declaraþia mea politicã mã refer la un domeniu care are o legãturã profundã cu noi ºi cu întreaga societate

româneascã. Am sã mã refer la sportul românesc, la fotbalul românesc.

De multã vreme se vorbeºte despre corupþia din fotbal, ziarele din România sunt pline de asemenea acuze, fãrã îndoialã, unele adevãrate, altele nejustificate, dar noi trecem pe lângã acestea toate ca ºi când ar fi vorba despre un film pe care îl vedem la vecini. Or, nu este aºa, domnilor senatori!

A acuza în permanenþã corupþia ºi a observa cã autoritãþile statului, Procuratura, Poliþia, nu se sesizeazã ºi nu se implicã în desfacerea lucrurilor în pãrþile lor componente, în aflarea adevãrului ºi în punerea degetului pe ranã, în aºa fel încât cei vinovaþi sã fie declaraþi în mod oficial vinovaþi iar cei nevinovaþi sã poatã în continuare sã trãiascã nemurdãriþi, înseamnã, dupã pãrerea mea, o gravã eroare.

Sportul e una dintre vitrinele societãþii, e o vitrinã importantã, e o vitrinã în care se deverseazã energiile negative ale societãþii, aºa cum coboarã ºi energiile pozitive.

Prin fotbal, copii ai acestei naþiuni pot face performanþã, pot sã îi salveze pe pãrinþii lor de sãrãcie, pot sã ducã renumele þãrii mai departe.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Zlãvog, Grupul parlamentar P.R.M.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sistemul energetic naþional a fost, din momentul structurãrii sale, un element integrator ºi de coeziune pentru economia României, pentru întreaga societate în ansamblu.

Conceput dupã modelul cel mai performant din Europa, am numit aici ”EletricitŽ de FranceÒ, sistemul românesc a suferit în ultimele douã decenii o avalanºã de restructurãri ºi reorganizãri ale cãror efecte, în toate planurile, nu au fost încã evaluate.

Ultimii 10 ani au constituit, într-un context mai larg, o perioadã de alte transformãri ºi nu dintre cele mai benefice pentru Sistemul Energetic Naþional.

Fãrã a exista un cadru legal cuprinzãtor ºi adaptat unei strategii pe termen mediu ºi lung, s-au produs o serie de reorganizãri, restructurãri, externalizãri ºi privatizãri ale cãror efecte s-au vãzut mai mult sub aspectul concedierilor colective, pensionãrilor anticipate, creºterii numãrului de conducãtori ºi, nu în ultimul rând, al preþului energiei ºi al volumului de datorii ºi arierate.

Indiferent de puterea aflatã în exerciþiu, toþi cei rãspunzãtori de destinul sectorului energetic au fãcut din divizarea ºi privatizarea Sistemului Energetic Naþional scopuri în sine, ºi nu instrumente între atâtea altele pentru modernizarea ºi eficientizarea acestuia.

Ignorând experienþele nefericite din þãri cu economie stabilã, ca ºi modele de mare eficienþã care trebuiau doar adaptate la condiþiile specifice, diriguitorii noºtri au risipit munþi de bani din banii publici pentru a plãti studii peste studii, doar-doar se vor gãsi argumente pentru opþiunile lor.

Deºi nu existã un cadru legal cuprinzãtor care sã reglementeze regimul juridic al instalaþiilor, liniilor, clãdirilor ºi terenurilor aferente Serviciului public de electricitate, deºi nu existã o strategie energeticã asumatã ºi aprobatã de cãtre cei în drept, factorii de decizie au hotãrât sã treacã în regim accelerat la privatizarea distribuþiei de electricitate.

Intenþia de reorganizare a S.C. ”ElectricaÒ S.A. prin înfiinþarea a opt sucursale regionale constituie primul pas pentru privatizarea unui serviciu public de interes naþional, cu neglijarea componentei sociale a reformei, cu multiple

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator George Pruteanu. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Ceea ce vreau sã vã spun poate purta un motto. Existã un poet român în Iaºi, foarte valoros, foarte interesant, Mihai Ursachi, care a scris o poezie mai... burlescã, mai fantezistã, foarte scurtã Ñ ciudat de scurtã Ñ dar care a fãcut vogã tocmai prin caracterul ei neobiºnuit.

Poezia aceea, toatã, este aºa: ”Un om din Tecuci avea un motor / Dar nu i-a folosit la nimic.Ò

Acest început poate pãrea vesel. Din pãcate, ceea ce vreau eu sã vã spun nu este vesel.

Plec de la un caz particular, pentru cã Ñ haideþi sã fiu din nou puþin poet Ñ în cazurile acestea particulare se rãsfrânge realitatea româneascã exact ca într-o boabã de rouã, tot ce e în jur, tot orizontul.

Un om, nu din Tecuci, ci din Bistriþa, ºi-a cumpãrat o maºinã, un motor. ªi-a cumpãrat o maºinã destul de scumpã, întâmplãtor îl cunosc, e un om serios, e un profesor, un om foarte serios ºi la locul lui, care din economiile de multã vreme ºi-a cumpãrat o maºinã scumpã, de 20.000 de mãrci, un Fiat Ducato, nu are importanþã.

ªi-a cumpãrat-o cu perfectã bunã-credinþã Ñ cum se spune în justiþie Ñ, cu toate formele îndeplinite, cu notariat, cu verificarea la R.A.R., cu tot ce trebuie. El era al patrulea cumpãrãtor în România al acestei maºini, adusã cu câþiva ani în urmã de un cetãþean basarabean pe baza repatrierii sau aºa ceva, pe principiul acela al repatrierii care îi dãdea voie sã aducã maºini.

Ei bine, cetãþeanul nostru se duce în strãinãtate, într-o vizitã de familie, în Germania, ºi la întoarcerea în þarã maºina îi este opritã de un subofiþer austriac de la vamã, i se dã în loc un petic de hârtie Ñ am o copie a lui, uitaþi, acest petic de hârtie Ñ scris de mânã, un biet formular ºi nimic mai mult, pentru un automobil în toatã puterea cuvântului, o maºinã serioasã.

Mai mult decât atât, este tratat ca un fel de infractor Ñ fac o parantezã Ñ, i-a fost confiscatã pe motivul cã ar fi figurat în evidenþele vamei austriece ca furatã.

Omul este luat, împachetat Ñ, ca sã spun aºa Ñ, tratat ca un infractor, deºi este un om profund cinstit, dus cu sila ºi expulzat, trimis acasã cu forþa, fãrã sã i se dea posibilitatea nici sã se adreseze ambasadei ºi nimic altceva, ºi nici altã posibilitate. Omul s-a adresat Poliþiei române, care a cam ridicat din umeri, pentru cã spune cã nu ºtie ce sã facã, deºi eu cred cã dumneavoastrã aþi ºi intuit cã, undeva, dacã funcþionarul acela, dacã tablagiul acela austriac are dreptate ºi maºina este furatã, atunci frauda se aflã undeva la vamã. Înseamnã cã ori din neglijenþã, ori din motive de corupþie un vameº a dat drumul unei maºini care figura în evidenþã ca furatã sã intre în þarã ºi apoi sã fie vândutã de bunã-credinþã ºi cumpãratã de bunã-credinþã de la un alt profesor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, Grupul parlamentar P.R.M., ultimul coleg înscris la cuvânt.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Poporul român trãieºte de când se ºtie cu un cult faþã de naturã ºi animale. O face ºi astãzi cu convingerea unui popor care se vrea statornic într-o lume de pitoresc, care ºi-a fãcut din naturã ºi animal un aliat al vieþii sale, al existenþei sale morale, dar ºi materiale. Bucovina, strãvechea aºezare româneascã, a fost înzestratã de Dumnezeu cu o mare varietate ºi armonie a formelor de relief, într-un spaþiu relativ, unde munþii, dealurile ºi câmpia, cursurile râurilor legendare au permis practicarea cu preponderenþã a uneia dintre cele mai strãvechi îndeletniciri: creºterea animalelor. Bucovineanul s-a nãscut ºi a trãit cu dragoste nespusã faþã de animale, preocupare care, pe lângã o satisfacþie moralã de gospodar de frunte, le asigurã ºi existenþa materialã a familiilor. Din pãcate, începând din 1990, dar în mod deosebit dupã 1995, asistãm de la an la an la o scãdere dramaticã a efectivelor de animale, lucru care mã îngrijoreazã ºi, de aceea, am considerat cã problema este de interes naþional ºi trebuie sã ocupe un loc prioritar în preocupãrile Guvernului.

Voi explica prin câteva date cele afirmate mai sus, prezentând evoluþia în timp a efectivelor de animale în judeþul Suceava. La bovine, în 1989, existau 272.000 de capete, la sfârºitul anului 2000 mai existau 160.000 de capete. În aceeaºi perioadã, cea mai mare scãdere s-a înregistrat la ovine, care în 1989 erau 414.000 de bucãþi, iar la sfârºitul anului 2000 Ð 2.200 de bucãþi. Evoluþii asemãnãtoare au cunoscut ºi porcinele, pãsãrile, inclusiv efectivul-matcã. Principalele cauze care au condus la scãderea îngrijorãtoare a efectivelor sunt: lipsa sprijinului constant acordat producãtorilor din sectorul creºterii ºi îngrijirii animalelor de guvernele care s-au perindat la guvernarea þãrii, distrugerea aproape în totalitate a industriei prelucrãtoare a materiilor prime de origine animalã. Diminuarea efectivelor de ovine a fost influenþatã negativ ºi de mãsurile restrictive privind pãºunile în zonele cu vegetaþie forestierã ºi de lipsa de preocupare în vederea prelucrãrii produselor de la crescãtori, lipsa de preocupare din partea Executivului în sprijinirea crescãtorilor din zona de deal ºi de munte, în procurarea la preþuri decente a cerealelor sau furajelor folosite pentru îngrãºarea animalelor. Dacã facem o radiografie în timp constatãm cã scãderile efective au mers paralel cu eliminarea mãsurilor de sprijin al crescãtorilor de animale ºi pãsãri, sprijin care prin reglementãri legale în materie de subvenþionare a mers regresiv din 1993, pânã la eliminarea aproape toatalã în 2000. Astfel, din cele 27 hotãrâri de guvern care nu se aplicã la ora actualã au rãmas în vigoare Ordinul ministrului agriculturii nr. 29/2000 privind sprijinul producãtorilor de lapte, care prin modul de aplicare creeazã greutãþi producãtorilor în a beneficia de cei 500 de lei/litrul de lapte, nefiind estimulativ decât pentru crescãtorii care predau lapte agenþilor economici pentru prelucrare.

Vã rog sã concluzionaþi.

## É nu se poate aplica.

## Stimaþi colegi,

Întrucât problemele ridicate depãºesc ca importanþã ºi extindere spaþiul geografic al judeþului pe care-l reprezint, cu permisiunea dumneavoastrã îl rog în mod deosebit pe domnul prim-ministru sã aibã în vedere ca Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sã fie coordonat de un specialist care sã cunoascã marile probleme cu care se confruntã agricultura ºi, în funcþie de situaþia existentã, sã propunã soluþii rapide Executivului, care dupã legiferare sã poatã redresa din mers aceastã ramurã strategicã Ñ agricultura Ñ, care prin sectorul de creºtere a animalelor ºi pãsãrilor poate asigura alimentaþia populaþiei la preþuri decente, comparative cu venitul mediu, iar Executivul sã aibã convingerea cã redresarea acestui sector strategic nu se poate realiza fãrã sprijinul competent, de specialitate, dar, mai ales, material din partea Guvernului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, au fost prezentate declaraþiile politice în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare de cãtre toþi domnii senatori care au fost înscriºi.

A solicitat cuvântul, un drept la replicã, domnul senator Antonie Iorgovan. Conform prevederilor regulamentului aveþi cuvântul, întrucât numele Domniei sale a fost pomenit în cadrul declaraþiei politice de cãtre domnul senator Belaºcu.

vizateÒ. Colegii cred cã îºi aduc aminte, ºi-mi cer scuze pentru eventuala lipsã de modestie, dar sunt autorul acestui text. Atunci când l-am conceput, nu mi-a trecut nici prin cel mai îndepãrtat gând cã vreodatã, cât voi sta în Senat Ñ eu care, mã rog, în postura avocatului am misiunea sã apãr ºi sã aspir stãri conflictuale, cã ãsta este rostul avocatului ºi al profesorului de drept Ñ sã fiu citat, apostrofat, de fapt, mã rog, atacat, ãsta este termenul, de cãtre un coleg care, trebuie sã recunosc cã, de altfel, mi-este foarte simpatic.

I-aº aminti însã domnului coleg cã dânsul n-ar fi fost în acest fel categoric, nici dânsul, nici ceilalþi ºi nici partidul pe scena politicã a þãrii, dacã omul pe care Domnia sa a binevoit sã-l atace cum l-a atacat acum n-ar fi îmbrãcat roba ºi nu s-ar fi bãtut într-o instanþã cum puþini ar fi fost dispuºi s-o facã, pentru cã cel care a fost ministru la justiþie ºi-a trimis niºte câini în faþã, douã fundaþii, care au atacat la Tribunalul Bucureºti partidul din care domnul coleg care m-a atacat un pic mai înainte face parte, cerând, nici mai mult, nici mai puþin, scoaterea acestuia în afara legii.

Dincolo, însã, de aceastã problemã, se ridicã o chestiune de principiu ºi ea nu vizeazã numai viaþa parlamentarã ºi de percepþie, ea vizeazã, de fapt, viaþa noastrã, cetatea, în ansamblu. Pentru faptul cã m-am ridicat în comisie pentru o idee ºi am apãrat ideea de conciliere, de împãcare cu trecutul, ceea ce mi se pare o chestiune de civilizaþie, ºi nu poþi sã-þi asumi trecutul dacã nu rezolvi ºi problema celui care a fost regele Mihai I, acum sunt calificat umil regalist. Pentru faptul cã am apãrat un om arestat, o gazetã condusã de un om care strãluceºte la plete, mã atacã ca fiind tatãl hoþilor! ªi exemplele pot continua.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog, aveþi cuvântul! În speranþa cã vom închide acest incident, vã ofer cuvântul.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Aº începe printr-o confesiune. Art. 168, alin. 3 din regulamentul nostru are urmãtoarea redactare: ”În raport cu conþinutul lor, declaraþiile politice pot da dreptul la replicã senatorilor, grupurilor parlamentare ºi autoritãþilor

Bineînþeles cã îl vom închide. Vreau sã fac precizarea din capul locului cã n-am avut deloc intenþia la un atac, deci nu m-am gândit sã-l atac pe domnul profesor universitar. Problema este cã aºa cum s-au derulat lucrurile acolo, în comisie, cel puþin pentru noi, cei de la P.R.M., a constituit o adevãratã surprizã neplãcutã faptul cã dânsul tot timpul a militat, nu-l interesau atât de mult preºedinþii de republicã, cât era vorba de sintagma ”foºtii ºefi de statÒ. Or, ºi foºtii ºefi de stat includea pe regele Mihai, asta a fost problema, ºi sã-l asigur pe domnul profesor Antonie Iorgovan cã-l respect în continuare, nu este nici un fel de problemã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã declarãm închis acest incident. Vã rog sã-mi permiteþi sã mergem mai departe, sã intrãm în programul legislativ.

Înainte de aceasta, doresc sã vã aduc la cunoºtinþã cã la secretarul general al Senatului, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 au fost depuse trei legi: Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2000, Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000 ºi Legea privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã. Aveþi posibilitatea, în situaþia în care apreciaþi cã una din aceste legi este neconstituþionalã, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris un raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2000.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã la aceastã comisie de mediere, practic, textul a fost aprobat în comisie în varianta Senatului, de aceea vã consult dacã sunt intervenþii. Întrucât nu sunt, vã rog sã votãm raportul comisiei.

Aprobat de plen cu 89 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Poziþia a 4-a din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere la proiectul Legii privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional Ñ Secþiunea a 4-a Ñ ”Reþeaua de localitãþiÒ.

Deci din partea Senatului au participat domnii senatori Florin Hriþcu, Viorel Balcan, Pricop Mihai, Alexandru Ionel, Bãlan Angela, Fabini Hermann, Seres DŽnes.

Invit un domn senator la tribunã. Deci vã rog sã observãm cã cele patru puncte din raport au fost aprobate în cadrul comisiei de mediere în varianta Senatului, înþeleg, da? Da. ªi deci toate anexele au fost aprobate în varianta Senatului.

În aceastã situaþie, de asemenea, trebuie sã luãm act doar de raport, întrucât poziþiile divergente între cele douã Camere au fost aprobate în comisia de mediere în varianta propusã de Senat.

Deci

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul ºi regimul refugiaþilor din România.

Da, invit pe reprezentanþii Comisiei juridice, Comisiei pentru apãrare la tribunã, pe reprezentanþii ministerului. Ordonanþa Guvernului nr. 102/2000. Deci, vã rog, domni-

lor senatori din Comisia juridicã ºi Comisia pentru apãrareÉ

Doamna senator Norica Nicolai vine din partea Comisiei pentru apãrare. Deci rog ºi un coleg de la Comisia juridicã sã ocupe locul la tribunã. Vã rog.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul de Interne_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am analizat punctul de vedere exprimat cu ocazia cererii de promulgare a Ordonanþei nr. 102/2000 ºi, ca urmare a retrimiterii la Senat, aceastã cerere de reexaminare am analizat-o împreunã cu Comisia juridicã ºi, în ce ne priveºte, am ajuns la concluzia cã instituþii noi, introduse prin aceastã ordonanþã, cum ar fi soluþionarea cererilor de azil vãdit nefondate, introducerii procedurilor accelerate, de fapt aceasta este problema esenþialãÉ

Vã rog, sunteþi de acord cu punctul de vedereÉ?

Suntem de acord cu punctul de vedere alÉ

Al celor douã comisii care se gãsesc în raport?

Da. Cu cele douã comisii cu care am discutat punctul de vedere ºi suntem de acord cu punctul de vedere care a fostÉ

Doamna senator, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul!

## Domnule preºedinte,

A existat un raport comun al celor douã comisii. Ca urmare a intervenþiei Ministerului de Interne ºi Ministerului de Justiþie, cele douã comisii au reexaminat acest proiect de lege ºi în data de 3 mai au prezentat un proiect comun, având trei amendamente pe care înþeleg cã iniþiatorul ºi le însuºeºte.

Vã rugãm sã adoptãm proiectul Legii privind Ordonanþa Guvernului nr. 102/2000, cu amendamentele pe care noi vi le propunem.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator doreºte sã intervinã? Doriþi sã intervenþi în numele Comisiei juridice? Vã rog.

Comisia juridicã a ajuns la aceeaºi concluzie cu Comisia pentru apãrare ºi în unanimitate a propus cele trei modificãri.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Numai în principiu aveþi dreptate, pentru cã în realitate ne gãsim în prezenþa unei cereri de reexaminare a unui proiect de lege, cerere venitã din partea Preºedintelui României, deci nu suntem în prezenþa aprobãrii unui proiect de lege. Deci preºedintele a trimis spre reexaminare proiectul de lege pe trei puncte. Am înþeles cã iniþiatorul este de acord cu varianta propusã de cele douã comisii reunite.

Sunt intervenþii la poziþia nr. 1? Deci aveþi posibilitatea sã vã referiþi atât la cererea de reexaminare trimisã de domnul Preºedinte Ion Iliescu, cât ºi la raportul comisiilor reunite.

Legat de art. 20, dacã nu sunt intervenþii, atunci

Articol aprobat de plen în unanimitate, deci cu 93 de voturi.

Poziþia nr. 3 din raport, art. 21 punctul 6. Comisia noastrã juridicã, de fapt cele douã comisii dau o nouã redactare textului respectiv. Sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol aprobat de plen cu 95 de voturi pentru ºi unul contra.

9, 10, 11, se poate lua vreuna? 12, 13?

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru protecþia persoanelor în privinþa prelucrãrii datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date. Este solicitat de Guvern în procedurã de urgenþã. Raportor, Comisia juridicã ºi Comisia pentru drepturile omului. Caracterul legii, lege ordinarã. Este prezent reprezentantul Executivului. Invit colegii din cele douã comisii.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat! Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Dinu Malacopol** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Stimat Senat,

Venim în faþa dumneavoastrã cu un proiect de Lege pentru protecþia persoanelor în privinþa prelucrãrii datelor

cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date. Proiectul are ca iniþiator Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei ºi Ministerul Justiþiei. Discuþiile au fost în cadrul Comisiei juridice, reunitã împreunã cu Comisia senatorialã pentru drepturile omului, ºi au avut ca bazã de discuþie proiectul în forma prezentatã de noi, precum ºi amendamente propuse de Ministerul de Interne ºi de S.R.I. Suntem de acord cu forma la care s-a ajuns în urma acestor discuþii.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Gherman. Din partea Comisiei pentru drepturile omului, da?

Da. Cu adresa nr. 118/2001 Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãriÉ

Vã rog, mai aproape de microfon!

É ºi Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi au fost sesizate ºi au supus spre dezbatere ºi întocmire a raportului comun la proiectul Legii pentru protecþia persoanelor în privinþa prelucrãrii datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date, trimis de Guvern. În ºedinþa din 18 aprilie a.c. cele douã comisii au luat în dezbatere proiectul de lege ºi au hotãrât, prin consens, sã adopte raport de admitere cu amendamente. Dupã ºedinþa din 18 aprilie, Ministerul de Interne ºi Serviciul Român de Informaþii au trimis Comisiei juridice câte un set de propuneri ºi observaþii cu privire la proiectul de lege. Având în vedere complexitatea amendamentelor ºi corelarea acestora cu proiectul de lege supus dezbaterii, în scopul satisfacerii criteriilor de armonizare legislativã necesare pentru încheierea rapidã a Acordului de cooperare dintre România ºi EUROPOL ºi a pregãtirii în vederea adoptãrii S.I.S. Schengen, cele douã comisii au hotãrât sã repunã pe ordinea de zi proiectul de lege ºi sã solicite Biroului permanent al Senatului aprobarea pentru reluarea dezbaterilor ºi amânarea depunerii raportului pânã la data de 8 mai 2001.

Biroul permanent, în ºedinþa din 25 aprilie a.c., a aprobat propunerile celor douã comisii. În ºedinþa din 3 mai 2001 cele douã comisii au luat în dezbatere propunerile Ministerului de Interne ºi ale S.R.I., însuºite ca amendamente, ºi au hotãrât cu majoritate de voturi sã adopte raport de admitere, cu amendamentele prevãzute în anexã, care face parte integrantã din raport. La dezbateri au participat reprezentanþii Ministerului Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor, ai Ministerului de Interne ºi ai Ministerului Justiþiei. Proiectul de lege supus dezbaterii reprezintã transpunerea în dreptul naþional a prevederilor Directivei nr. 95/46 CE a Parlamentului European ºi a Consiliului referitoare la protecþia persoanelor fizice în privinþa prelucrãrii datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date. Aceastã lege va face posibilã înlãturarea discrepanþelor existente în privinþa nivelului de protecþie a drepturilor ºi libertãþilor fundamentale în cadrul prelucrãrii datelor ºi cu caracter personal faþã de statele membre ale Uniunii Europene, mai ales în perspectiva viitoarei aderãri.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã la dezbaterile generale sau dacã domnul senator Predescu din partea Comisiei juridice pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri doreºte sã adauge argumente suplimentare.

Eu aº dori sã menþionez doar cã în ºedinþa de reexaminare, cu participarea reprezentanþilor Ministerului Justiþiei, Ministerului de Interne, evident ºi a Ministerului Telecomunicaþiilor ºi cu amendamentele Serviciului Român de Informaþii, am completat amendamentele ºi aºa credem cã legea este mult mai bunã decât ar fi fost.

Vã mulþumesc.

Domnii senatori doresc sã intervinã la dezbateri generale?

Dacã nu, sã trecem la dezbaterea pe articole.

Vã rog sã observaþi cã existã 20 de amendamente, parcã, sau 21, 21 de amendamente.

Observaþii în legãturã cu amendamentul înscris în raportul comisiei la poziþia nr. 1, legat de titlul legii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Amendament aprobat de plen în unanimitate cu 88 de voturi.

Poziþia nr. 2 art. 1.

Observaþii cu privire la amendamentul din acest articol? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 90 de voturi pentru ºi o abþinere.

Art. 2.

Observaþii asupra amendamentelor propuse la alineatele 2, 5, 6 ºi 7? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra articolului respectiv.

Articol aprobat în unanimitate cu 86 de voturi.

Art. 3, amedamente la literele e), f), g), h).

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 3.

Articol adoptat de plen cu 95 de voturi pentru ºi unul contra.

Poziþia nr. 5 din raport Ñ art. 5, cu amendament la preambul, precum ºi la alin. 2 lit. b) ºi c).

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru ºi 4 contra.

Poziþia 6 din raport. Amendamentul de la art.l 6 alin. 2.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere, în varianta propusã de cele douã comisii.

Poziþia nr. 7 din raport, art. 11.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 8 din raport. Articolul 14É

Indice 1.

De fapt introducerea art. 14 indice 1 cu cele 4 alineate.

Observaþii? Dacã nu sunt vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 89 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 9, cu amendamente la art. 16 alineatele 2 ºi 3.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, nefiind observaþii.

Art. 16 care are 3 alineate, aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 10 din raport, art. 19, punctul 3, amendamente la literele f), j) ºi alin. 4.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol aprobat de plen cu 89 de voturi pentru ºi 5 contra.

Poziþia 11, art. 20, amendament la punctul 8.

E text nou, domnule preºedinte!

Da, introducerea unui alineat nou.

Dacã nu sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 92 de voturi, deci în unanimitate.

Poziþia 12, art. 23, cu amendamente la punctul 4, 4 indice 1, 5, 7 Ñ alineat nou.

Observaþii? Dacã nu sunt vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendamentele de la art. 23, aprobate de plen cu 85 de voturi pentru ºi 4 contra.

Poziþia 13 în raport, art. 24, cu amendamente la alin. 1 ºi 2.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte!

Vã rog, vã rog sã mã iertaþi, am întrerupt votul. Vã rog.

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba despre prevederile alin. 2, unde am introdus un text nou, respectiv prevederile articolelor 21, 23 ºi 24 alin. 1 sunt aplicabile autoritãþilor publice care efectueazã prelucrãri de date în legãturã cu activitãþile descrise la art. 2 alin. 5 Ñ autoritãþi publice, spun eu, numai în baza hotãrârii pronunþate de instanþa competentã.

Eu sunt de pãrere cã în acest caz a se sustrage controlului autoritãþii de supraveghere nu este un lucru bun. Practic, în cazul autoritãþilor publice, potrivit acestui text, ei se supun numai unei hotãrâri judecãtoreºti pronunþate de instanþa competentã. Or, eu cred cã autoritatea de supraveghere, care este instituþia Avocatul Poporului, trebuie sã aibã cãderea de a interveni când este sesizatã în legãturã cu o problemã în aplicarea legii.

- Poziþia 14 în raport, art. 25, introducerea unui alineat

- nou, 4, la acest articol.

Observaþii? Dacã nu sunt vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 6 con-

- tra ºi 5 abþineri.

Poziþia 15, art. 27, punctul 5.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 3 con-

- tra ºi 6 abþineri.

Poziþia 16, art. 29.

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 3 contra ºi 5 abþineri.

Poziþia 17, art. 30.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 82 de voturi pentru, douã contra ºi 5 abþineri.

Poziþia 18, art. 31.

Vã mulþumesc. Doriþi sã daþi rãspuns?

Toþi cei care au reprezentat autoritãþile publice au susþinut cã numai hotãrârea judecãtoreascã le poate comanda. Autoritatea de supraveghere, prin mãsurile sale administrative, toþi au susþinut ºi au apreciat cã nu are cãderea, nu are puterea de a comanda autoritãþilor publice. ªi aºa ºi este. De altfel, aceasta înseamnã, cu alte cuvinte, cã toate contestaþiile, toate contestãrile în materie trebuie sã parcurgã ºi accesul la justiþie, nu numai în sfera administrativã. Rãmasã în sfera administrativã prin învoirea pãrþilor sau convenindu-le ca atare, nu poate comanda autoritãþilor publice o asemenea mãsurã.

Noi am acceptat-o în unanimitate, n-a fostÉ adicã au fost discuþii, dar nu s-a cerut a se formula un motiv special care sã fie dedus judecãþii ºi dezbaterilor în plen aceastã chestiune.

Da, vã mulþumesc. DacãÉ

É ºi vã rog eu sã rãmânem la text, pentru cã el dã garanþia pentru autoritãþile publice, unde problema se pune în alþi termeni. Nu e suficientã parcurgerea administrativã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mai sunt ºi alte intervenþii la art. 24, respectiv la cele douã amendamente ale acestui articol?

Dacã nu mai sunt, în primul rând,

Observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Amendamentul de la art. 31, aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 4 contra ºi 5 abþineri.

Poziþia 19, respectiv art. 32 din proiectul de lege. Observaþii cu privire la amendament? Vã rog sã votaþi. Articol aprobat cu 78 de voturi pentru, 5 contra ºi 3 abþineri.

Art. 33, punctul 2.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, 5 contra ºi 5 abþineri.

Poziþia 21, art. 34.

Numai puþin, la art. 33, deci la poziþia 20, existã un alineat nou, alin. 3, propus de comisie.

Dacã sunt observaþii asupra acestui amendament? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi alin. 3, nou-introdus la articolul 33.

Aprobat de plen cu 68 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere.

Poziþia 21 în raport, amendament la art. 34. Observaþii?

Doamna senator Norica Nicolai, aveþi cuvântul!

Este vorba de un amendament respins, propus de Comisia de apãrare. El vizeazã termenul de intrare în vigoare a acestei legi.

Domnule preºedinte, din experienþa implementãrii în Uniunea Europeanã chiar a acestei Directive nr. 94/1995, care ulterior, în 2000, primeºte un regulament de aplicare ºi începe reglementarea ºi sub alte forme de prelucrare a datelor, termenul de intrare în vigoare, de 3 luni, este, în opinia noastrã, un termen prea scurt. De ce? Pentru cã autoritatea de supraveghere care este Avocatul Poporului are niºte obligaþii prevãzute prin lege de a redacta o serie de regulamente, de a angaja personal de specialitate, deci personal corespunzãtor. De asemenea, reglementãrile trebuie sã primeascã o formã juridicã care trebuie difuzatã pe plan naþional, operatorii trebuie sã-ºi ia mãsuri pentru a se conforma prevederilor acestui proiect de lege.

Practica europeanã în materie a prevãzut, în cele mai multe cazuri, intrarea în vigoare la un an dupã adoptarea ei. Sunt foarte multe obligaþii legale pe care diverse autoritãþi, persoane fizice ºi juridice care vor implementa aceastã lege, trebuie sã le realizeze ºi credem cã termenul de 3 luni este un termen foarte scurt, mai ales cã introduce o serie de prevederi absolut noi în materie, este o reglementare în spiritul reglementãrilor Uniunii Europene ºi mai puþin având tradiþie în dreptul nostru intern.

De aceea, vã rugãm sã vã pronunþaþi asupra amendamentului propus de Comisia de apãrare, amendament respins de cele douã comisii.

Suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei.

Mulþumesc. Stimaþi colegi,

Amendamentul propus de domnul senator Mircea Ionescu-Quintus este acceptat de comisie, în sensul de a scoate din textul propus...

Da, vã rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Se spune în textul propus de comisie: ”Prezenta lege intrã în vigoare de la data publicãriiÉÒ

”Prezenta lege intrã în vigoare la dataÒ, ºi nu de la data, pentru cã s-a luat formularea iniþialã: ”Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 3 luni de laÉÒ. O lege intrã în vigoare la, ºi nu de laÉ

Vã rog, alte observaþii la art. 34?

Dacã nu sunt, vã rog sã rãspundeþi în numele comisiei.

Ultima observaþie, corectã, de acord cu ea. Observaþia anterioarã este o chestiune de apreciere, în fond, dar noi am dat altã redactare textului. Proiectul avea urmãtoarea prevedere: ”Prezenta lege intrã în vigoare în termen de 3 luni de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al RomânieiÒ.

Acest text, în aceastã redactare, fãcea o confuzie între intrarea în vigoare ºi punerea în aplicare. În redactarea datã de noi textului se face distincþia obiºnuitã ºi necesarã: una e data intrãrii în vigoare, ºi anume aceea a publicãrii în ”Monitorul OficialÒ sau data înscrisã ca atare pentru intrarea în vigoare, ºi alta este problema intervalului de timp de la intrarea în vigoare pânã la punerea în aplicare.

Problema ridicatã de doamna senator este alta însã, de a prelungi, eventual, termenul de trei luni, apreciindu-l ca fiind insuficient pentru studiu, adaptare, luarea mãsurilor de punere în aplicare a prevederilor legii.

Este o chestiune de apreciere. Am discutat-o la comisie ºi toþi cei prezenþi au apreciat, mã refer la autoritãþi, nu numai la noi, la senatori, la cei care urmeazã sã punã legea în aplicare, cã termenul de 3 luni de la intrarea în vigoare este suficient ºi cã au nevoie de aceastã distincþie, pentru ca în acest interval de timp sã ia toate mãsurile necesare punerii în aplicare a legii.

Urmeazã sã apreciaþi dacã trei luni e un termen suficient sau poate fi prelungit.

Mulþumesc. Iniþiatorul, legat de cele douã amendamente.

Eliminãm ”deÒ.

Eliminãm ”deÒ, aºa este. În concret, doamna senator Norica Nicolai a fãcut discuþie doar pe termenul de aplicare, dar nu a propus un amendament la amendamentul propus de comisie.

A fost propus de Comisia de apãrare ºi înaintat celor douã comisii, care l-au respins.

Deci este un amendament respins, de când este, cã-l pun la vot, nu e problemã!

Da, e chestia de apreciere, dar, vedeþi, ºi astãzi reprezentantul Guvernului apreciazã cã 3 luni e suficient.

În Comisia de apãrare am avut discuþii cu Ministerul de Interne care, sigur, este unul dintre cei care vor pune în aplicare aceastã lege ºi ni s-a spus clar cã asta este practica europeanã în materie, iar, în al doilea rând, este vorba de niºte chestiuni foarte tehnice, gândiþi-vã cã sunt ºi operatori privaþi...

Nu vã supãraþi, v-am întrebat care este amendamentul.

Deci... ”se pune în aplicare dupã un an de la intrarea în vigoareÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Un an.

Conform prevederilor regulamentului sunt obligat sã

Eu aº dori sã vã dau o idee, mã scuzaþi, vã rog, domnule preºedinte.

Toate autoritãþile, prin reprezentanþii lor, au susþinut ca aceastã lege, pe cât posibil, sã intre în vigoare mai urgent, pentru cã în materia aceasta n-avem garanþii legale ºi toate circulã la voia întâmplãrii sau, mai exact, cu totul alte interese. Prin urmare, reglementarea instituitã prin acest proiect de lege este strict necesarã ºi dacã lucrurile stau aºa, cu cât intrã mai repede, cu cât se pune mai repede în aplicare, cu atât mai bine.

Deci este cerutã de Guvern cu procedurã de urgenþã la dezbatere.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de cele douã comisii la art. 34...

Al comisiei!

Al comisiei.... Al comisiilor, de fapt, cã sunt douã.

Da, de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã votaþi.

Aprobând amendamentul comisiei cu 88 de voturi pentru, 14 contra ºi douã abþineri, cel de-al doilea amendament nu mai poate fi pus la vot.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Îl avem aici pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu, avem douã proiecte de lege. Sigur cã ele sunt mai mari decât cele de la poziþia 6 ºi 7, pentru care Domnia sa bãnuiesc cã a venit.

Cu protejarea monumentelor istorice...

Da, proiectul Legii protejãrii monumentelor istorice ºi proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 228/2000.

Deci mai aveam câteva proiecte de lege, dar este domnul ministru prezent.

Putem sã începem, sigur. Am înþeles cã au fost dezbateri generale. Dacã la dezbateri generale... Deci nu cunosc ºi din mapa pe care o am eu nu rezultã cã a început dezbaterea pe articole.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** Ñ _ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru cã împreunã cu secretarul de stat care rãspunde de patrimoniu, domnul profesor Opriº, eram ple-

cat în teritoriu, nu am putut sã fiu prezent, mi-a pãrut rãu, am luat cunoºtinþã de amendamentele principale ºi am venit acum pentru a spune poziþia noastrã faþã de aceste amendamente principale, care ne-au venit în special din partea colegilor noºtri de la Partidul România Mare.

Aceste amendamente principale sunt trei.

Unul este legat de ideea de a crea un singur Institut Naþional al Monumentelor Istorice. Doamnelor ºi domnilor colegi, aceastã propunere am fãcut-o în altã calitate, în 1995, ea a fost lãsatã de izbeliºte, deºi apãruse într-un text de lege. Acum am propus crearea acestui institut, care ar fi creierul protecþiei monumentelor istorice, ºi alãturi de ea a unei alte formule care este aceea ce se ocupã de puºculiþa, de banii monumentelor istorice: Oficiul pentru protecþiei.

Colegii noºtri au punctul de vedere cã ar trebui sã existe un singur institut. Dacã am creat aceastã disjuncþie, un institut în care se gândeºte politica generalã, se face evidenþa ºi aºa mai departe, ºi unul unde se adunã banii din surse bugetare ºi extrabugetare ºi unde se urmãresc ºantierele de restaurare, am fãcut-o tocmai pentru a rupe întrucâtva o cutumã nefericitã care fãcea ca mulþi bani sã nimereascã în buzunarele unor firme, ale unor firme de obicei excelente, dar care erau implicate ºi în proiectãri ºi rezultatele le ºtiþi, le-a semnalat întreaga presã.

În momentul de faþã noi susþinem, în continuare, formula pe care am exprimat-o aici, în timp de 4 luni a fost discutat acest proiect. Nu excludem posibilitatea unei legãturi mai strânse între acest oficiu, puºculiþa ºi locul unde se urmãreºte realizarea proiectelor ºi institutul naþional. Lucrurile pot fi discutate atunci când ajungem la articolele respective. Mie personal ºi nouã ni se pare mai bunã aceastã activitate sub cupola Ministerului Culturii, dar oarecum separatã. Dacã avem o posibilitate de a le conecta într-un fel, juridic, nu excludem aceastã cale, deºi cea dintâi ni se pare mai bunã.

Vã mulþumesc. Domnilor senatori, mai sunt intervenþii? Doriþi în numele comisiei, da? Vã rog.

Aº vrea sã vã rog, domnule preºedinte, stimaþi colegi, sã reþinem cã articol de articol, cu amendamentele propuse, am ajuns la aceastã formulã. Cele trei amendamente care la vot n-au trecut mai pot fi soluþionate, în sensul cã primul argument al unui institut, corelat cu o structurã, un oficiu care sã se ocupe de problemele practice ºi, respectiv, financiare, se soluþioneazã în mãsura în care în cadrul Corpului de control sau audit se creeazã o structurã de control care sã se aplice exact la monumente, la banii pentru monumente, fiindcã argumentele principale în cadrul comisiei erau ca în cheltuirea banilor, aici, sã nu intre acest oficiu, oarecum sã iasã de sub control ºi sã orienteze sumele nepotrivit sau angajarea firmelor care sã lucreze. Deci unul cu celãlalt se pot soluþiona. Prin audit putem exclude contopirea celor douã structuri.

Cu privire la al treilea punct, argumentul este evident. Þine seama de structurarea pe zone a þãrii pentru investiþii, pentru alte motive de administraþie ºi strategie care vin în întâmpinarea acestei orientãri a comisiilor pentru monumente. ªi aº adãuga aici celor spuse de

domnul ministru ºi faptul cã, prin existenþa unor comisii zonale sau regionale, noi evitãm excesul unor iniþiative locale care, uneori, tind sã dea amploare ºi lucrurilor mai puþin importante, mai puþin consistente din sfera monumentelor de culturã ºi, oarecum, existã un control ºi o reciprocã supraveghere din punct de vedere ºtiinþific ºi profesional a modului în care se gestioneazã valorile monumentale între administraþiile locale, structurile ministerului din teritoriu ºi aceste comisii zonale, dincolo de cele spuse cu privire la costurile care s-ar extinde enorm, plus absenþa specialiºtilor din fiecare judeþ pentru asemenea comisii.

Cred cã pe articole putem argumenta fiecare în parte.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Constantinescu.

## Domnule preºedinte,

Eu îmi prezint scuze faþã de dumneavoastrã ºi faþã de colegi, dar peste 15 minute aºtept o delegaþie la minister. Va rãmâne domnul secretar de stat Ioan Opriº. Îi mulþumesc ºi domnului senator Constantinescu, care a avut bunãvoinþa de a ne face niºte observaþii foarte pertinente. Am discutat cu dumnealui înainte. Chiar când nu le împãrtãºim, ele, mai departe, au pertinenþa lor.

Da, aveþi cuvântul, domnule senator!

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, încã sunteþi aici...

Vreau sã încep cu aceste comisii regionale fãcând precizarea cã, în varianta din lege, aceste comisii presupun, într-adevãr, ºi logisticã ºi fonduri, pentru cã sunt, de fapt, comisii ale ministerului, în formula în care sunt aici, iar comisiile pe care le propunem prin amendament ºi care sunt ºi mai restrânse ca numãr nu presupun nici logisticã, nici fonduri, pentru cã acelea sunt comisii care nu activeazã în permanenþã, ci se întrunesc la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiului Bucureºti numai când este cazul sã se pronunþe asupra unor probleme legate de protejarea monumentelor istorice. Acesta ar fi primul aspect.

Dincolo de aceastã chestiune, în cadrul judeþelor funcþioneazã deja un sistem de acest fel, existã un consiliu tehnico-ºtiinþific care are un colectiv de agrement ºi care se ocupã de problema protejãrii monumentelor, pe lângã alte atribuþii pe care le are.

Deci nu este o chestiune deosebitã ca aceste colective sã primeascã însãrcinãrile pe care le acordã prezenta lege ºi sã rezolve problemele la nivel local, asigurând în acest mod o realã descentralizare a activitãþii din acest domeniu.

Cealaltã problemã, cu institutul. Este adevãrat întrucâtva cã dacã se va crea un colectiv specializat în cadrul corpului de control la dispoziþia ministrului Ñ corpul de control al ministrului Ñ se poate controla ceva mai mult activitatea. Din pãcate, aceºti 10 ani în care au existat aceste douã instituþii Ñ cu alte denumiri decât cele existente în prezenta lege Ñ ne-au arãtat cã s-au cheltuit foarte mare parte din fondurile destinate pentru restaurarea ºi protejarea monumentelor fãrã sã se realizeze nici un fel de operaþiuni îndreptate spre aceastã activitate. Aceste fonduri au intrat, sub diferite forme, în buzunarele diferiþilor proprietari de firme de specialitate, pentru cã, aºa cum vã spuneam data trecutã, nu existã posibilitatea de a se controla ce se întâmplã în domeniul restaurãrii, cât timp proiectele ºi documentaþiile circulã pe douã cãi diferite. ªi atunci, prin crearea unui singur departament care sã aibã chiar aceastã denumire... profit de aceastã împrejurare sã spun cã am înþeles cã nu e posibil sã încercãm sã creãm acum un departament al monumentelor, dar ideea este tocmai aceea de a crea perspectiva unui minister special pentru monumente, de fapt, pentru patrimoniu, cã ºi patrimoniul mobil ridicã o serie întreagã de probleme care nu sunt încã bine reglementate. Am înþeles cã nu existã acum posibilitate, dar crearea unui organism unic în cadrul ministerului care sã acþioneze unic în cele 3 direcþii menþionate în amendament mi se pare absolut fezabil ºi cred cã în momentul în care vom discuta chestiunea asta lucrurile vor fi ceva mai clare.

Numai puþin! Domnul Ion Solcanu a cerut cuvântul un moment.

## Domnule preºedinte,

Þin sã amintesc colegilor ºi dumneavoastrã, care nu aþi condus acest proiect de lege, faptul cã toate dezbaterile generale au avut loc. S-au încheiat dezbaterile generale, a rãmas sã rãspundã ministerul ºi a fãcut-o domnul ministru Rãzvan Theodorescu azi ºi nu ne rãmâne decât sã continuãm nu dezbaterile generale, ci adoptarea legii pe articole. Toate amedamentele care sunt depuse de colegii senatori de la România Mare Ñ ºi se regãsesc în raportul comisiei Ñ le putem dezbate pe fiecare în parte la timpul potrivit. Altminteri, pierdem timpul de pomanã.

Vã propun sistarea oricãror discuþii generale ºi trecerea la adoptarea legii pe articole.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur. Erau înscriºi la cuvânt doi colegi, domnii senatori Gherman ºi Ungheanu.

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Renunþ. Iau cuvântul la articole.

Domnule senator Ungheanu, mai solicitaþi cuvântul? Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

## Domnilor senatori,

Ministerul Culturii a rãspuns data trecutã problemelor ridicate nu numai de mine, ci ºi de alþi vorbitori. Acum s-a relansat dezbaterea asupra acestui proiect de lege. Nu este vorba de închidere atâta timp cât discuþia este relansatã, pentru domnul ministru al culturii, Rãzvan

Theodorescu, nu ne-a spus altceva decât colegii Domniei sale în ºedinþa precedentã.

Voi reveni, pe scurt, la chestiunile pe care dânsul le-a enunþat, încercând sã clarific problemele care intrã în discuþie.

Deci am cerut o descentralizare realã, la care ni se rãspunde cã este bine sã avem o descentralizare zonalã, care pânã acum a fost o descentralizare parazitã. Nu a fãcut aproape nimic. Alt argument este cã legea aceasta trebuie sã þinã seamã de realitãþi, adicã nu trebuie sã fie lege de duratã, ci sã se conformeze unei etape imediate, cã nu ar fi specialiºti. Pãrerea mea este cã acest lucru nu rezistã. Îmi pare rãu cã domnul ministru a plecat.

Cealaltã teorie, în legãturã cu cele douã organisme prevãzute în lege, prezintã ºi ea insuficiente argumente. De pildã, acest institut trebuie sã fie un creier. Dar creierul nu este comisia de monumente? Comisia este plãtitã într-un anumit fel, iar acest institut ar necesita un efort bugetar special ºi, evident, ar aduce dificultãþi speciale.

Mai mult decât atât, în legãturã cu controlul, mai spun aici câteva cuvinte despre aceastã chestiune. Mi s-a spus aici cã existã un grup de control al ministrului, mai existã unul al Direcþiei economice. Ele sunt nesatisfãcãtoare pentru instituþiile din subordinea ministerului. Ele nu ajung sã controleze nici jumãtate din aceste instituþii, deci nu poate fi vorba ca ele sã poatã sã exercite un control de specialitate, aºa cum a recunoscut cã este nevoie chiar ministrul culturii.

De aceea eu cred cã nu se poate vorbi în aceºti termeni ºi când zic ”nu se poateÒ, de fapt îl citez pe domnul ministru. Spune ”nu se poate, nu se poate, nu se poateÒ. Ceea ce se poate stabileºte Parlamentul, pentru cã sunt lucruri în care el trebuie sã-ºi spunã cuvântul.

Acestea fiind zise, eu consider cã reparaþia trebuie fãcutã, cã aceste amendamente au valoarea lor ºi cã nu mai putem sã ne gândim acum la altele, pentru cã aºa este regulamentul: discutãm legea punctual, pe articole, ºi atunci când ajungem la amendamentele în cauzã trecem la dezbaterea ºi la votarea lor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Declar închise dezbaterile generale. Trecem la dezbaterea pe articole. Rog pe colegi sau grupurile parlamentare, în situaþia când aveþi amendamente respinse la un articol, sã faceþi precizarea de la început, sã nu ne gãsim în situaþia de a vota un articol ºi apoi sã revenim la amendamentele respinse în comisie.

Observaþii la art. 1? Nemodificat. Nu are amendamente.

Vã rog.

Semnalez, domnule preºedinte, diferenþa între titlul raportului comisiei, ”Raport asupra proiectului de Lege privind protejarea monumentelor istoriceÒ, iar când se discutã amendamentele rãmâne titlul ”Legea protejãrii monumentelorÒ.

Doresc sã vã spun cã aproape nici o lege nu se exprimã aºa. Nu este Legea creºterii animalelor, nu este Legea prostituþiei. Încã nu este!

Încã nu este.

Legile privesc o anumitã reglementare, încât eu cred cã, aºa cum este arãtat în titlul raportului, probabil cã este chiar observaþia comisiei. Mi se pare prea importantã legea ca sã nu ne oprim ºi asupra modului în care se intituleazã.

Vã rog frumos, un amendament la titlu. De acord, domnule preºedinte?

Da, nu ne deranjeazã.

Dumneavoastrã trebuie sã spuneþi dacã sunteþi de acord. Dacã nu vã deranjeazã, este altã poveste.

Ca dovadã cã în raport am inclus ºi noi aceeaºi formulare. Suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Noi aºteptãm punctul dumneavoastrã de vedere calificat, care sã ne conducã. De acord.

- Poziþia 3 din raport, art. 1. Observaþii legate de amen-

- damentul de la art. 1? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 94 de voturi pentru ºi 3

- împotrivã.

- La art. 2 sunt amendamente la primele 3 alineate,

- adicã la toate. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi art. 2.

- Articol adoptat de plen cu 93 de voturi pentru, douã

- împotrivã ºi o abþinere.

- Art. 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 89 de voturi pentru, douã

- împotrivã ºi o abþinere.

- Art. 4. Observaþii cu privire la amendamentele comi-

- siei? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, unul

- împotrivã ºi douã abþineri.

- Art. 5, poziþia 7 din raport. Sunt douã amendamente

- minore. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi art. 5. Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, douã împo-

- trivã ºi 4 abþineri.

- Art. 6, amendament la alin. 1. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi.

- Articol adoptat de plen cu 96 de voturi pentru, 3

- împotrivã ºi o abþinere. Eliminarea art. 7.

Iniþiatorul, de acord?

## **Domnul Ioan Opriº** Ñ _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

De acord.

Observaþii, domnilor senatori, legate de acest amendament de eliminare?

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra eliminãrii art. 7 din corpul legii.

- Amendament acceptat de plen cu 88 de voturi pentru,

- 4 împotrivã ºi douã abþineri. Art. 8. Înainte de toate v-aº ruga...

Titlul capitolului II.

Tot ceea ce este nemodificat, potrivit regulamentului, nu se supune votului.

Stimaþi colegi,

În primul rând, sã dãm un vot de principiu Ñ pentru a nu pierde timpul ºi a repeta de fiecare datã Ñ, renumãrãtoarea articolelor din lege, pentru cã deja am eliminat un articol ºi, în final, va trebui sã le votãm.

- Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Amendament acceptat cu 97 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi douã abþineri.

Observaþii asupra art. 8 din corpul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Art. 8 este adoptat de plen cu 101 voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.

- Art. 9. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Articol adoptat de plen cu 98 de voturi pentru ºi 4

- împotrivã.

Art. 10. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Articol aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, douã

- împotrivã ºi 5 abþineri.

- Art. 11. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 104 voturi pentru, unul împotrivã

- ºi 3 abþineri.

- De data asta avem amendament la titlul capitolului

- al II-lea. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi titlul capitolului al II-lea. Amendament aprobat de plen cu 99 de voturi pentru,

- 3 împotrivã ºi 5 abþineri.

- Art. 12. Observaþii asupra amendamentelor propuse?

- Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Articol adoptat de plen cu 101 voturi pentru, 4

- abþineri.

Art. 13. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 100 de voturi pentru, douã împo-

- trivã ºi douã abþineri.

Art. 14. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 99 de voturi pentru ºi douã împo-

- trivã.

Art. 15. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Articolul a fost adoptat de plen cu 98 de voturi pentru ºi 5 abþineri.

Art. 16. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 96 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 6 abþineri.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Observaþii? Nu sunt.

Art. 21. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.

Art. 22. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Articol aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere.

Art. 23. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri.

Art. 24. Observaþii asupra amendamentelor propuse? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Art. 24 a fost aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri, în varianta comisiei.

Art. 25. Amendamente la alin. 1 ºi 3. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra art. 25 în varianta comisiei.

Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere.

Art. 26. Amendament în partea finalã. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 89 de voturi pentru, 3 împotrivã, 3 abþineri.

Art. 27. Amendamente la alin. 1 ºi 2. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri.

Art. 28, titlul 3 nemodificat. Observaþii asupra amendamentelor de la art. 28? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Articol adoptat de plen cu 95 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 5 abþineri.

Art. 29. Observaþii asupra amendamentelor propuse? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 94 de voturi, unul împotrivã ºi 3 abþineri.

Art. 30. Aici încep discuþiile. Stimaþi colegi, haideþi, cã este ora 18,00, trebuie sã începem cu întrebãri ºi interpelãri. Am parcurs primele 30 de articole, de amendamente. Am fãcut o treabã bunã. Practic, în continuare, la ºedinþã...

29 de articole.

29 de articole. Art. 30 este acesta. Dezbaterile vor fi reluate în ºedinþa de joi, în continuare, cu art. 30 la dezbatere. Rog staff-ul sã aibã grijã de acest lucru.

Rog pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile.

Stimaþi colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile ca sã intrãm în ultima parte a ºedinþei noastre: ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.

O invit la tribunã pe doamna Angela Mihaela Bãlan pentru a prezenta cele douã întrebãri adresate Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi Ministerului Administraþiei Publice.

Îi rog pe domnii senatori sã pãstreze ordinea în salã. Stimaþi colegi, vã reamintesc cã nu s-a terminat programul Senatului.

Doamna senator, aveþi cuvântul! Vã rog.

De asemenea, vã reamintesc cã peste 30 de minute s-ar putea sã facem prezenþa.

Aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc.

Prima întrebare este adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

În Programul de guvernare pentru perioada 2001Ð2004, adoptat în ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi a Senatului din data de 28 decembrie 2000, prin Hotãrârea Parlamentului României nr. 39 ºi publicat în Monitorul Oficial al României nr. 700/28 decembrie 2000 se propune, în Capitolul 6 alin. 7, intitulat ”Educaþia fizicã ºi sportulÒ, construirea a 100 sãli de sport.

Aceastã mãsurã a intrat în atenþia Ministerului Lucrãrilor Publice, iar în prezent a Ministerului Administraþiei Publice. Deoarece problema sãlilor de sport este o problemã acutã a ºcolii româneºti, rugãm Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã gãseascã posibilitatea trecerii acestei mãsuri de guvernare în subordinea sa în ceea ce priveºte stabilirea ºcolilor care vor beneficia de construirea în viitorul apropiat a unei sãli de sport.

Solicitãm rãspuns în scris.

A doua întrebare este adresatã Ministerului Administraþiei Publice, domnului ministru Octav Cozmâncã.

Legea administraþiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 204/23 aprilie 2001, prevede, în Capitolul I, Secþiunea a II-a Ñ ”Atribuþiile consiliului localÒ Ñ la art. 38 lit. n):

”Asigurã, potrivit competenþelor sale, condiþiile materiale ºi financiare necesare pentru buna funcþionare a instituþiilor ºi serviciilor publice de educaþie, sãnãtate, culturã, tineret ºi sport, urmãreºte ºi controleazã activitatea acestora.Ò

Vã adresez scuze, stimatã colegã. Nu vã supãraþi. Întrebarea este întrebare. Cele douã trebuiau puse în maximum un minut.

Tot grupul parlamentar are 5 minute pentru interpelãri. Aveþi cuvântul!

Mã scuzaþi, domnule preºedinte, dar prin natura muncii mele de profesor nu sunt obiºnuitã cu rumoare în salã când iau cuvântul. Mã scuzaþi.

Eu îmi respect toþi colegii întotdeauna.

Reiterez cererea cãtre colegii senatori de a pãstra ordinea în salã.

Se solicitã domnului ministru sã defineascã ceea ce se înþelege prin ”atribuþiile consiliului localÒ... ”urmãreºte ºi controleazã activitatea acestoraÒ, pentru a evita diferite interpretãri ºi abuzuri ºi mai ales cã educaþia, sãnãtatea, cultura, tineretul ºi sportul sunt subordonate ministerelor de resort ºi nu dorim o dublã subordonare.

De asemenea, solicitãm rãspuns în scris. Mulþumesc.

Mulþumesc. Îmi cer scuze, doamna senator! Rugãmintea era doar sã fie întrebãrile mai concise.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Sergiu Nicolaescu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Aveþi cuvântul, domnule senator! Cred cã este de vinã numai domnul senator BadeaÉ

Interpelare adresatã domnilor miniºtri de interne, justiþiei ºi finanþelor publice, prezentatã în ºedinþa Senatului din data de 14 mai 2001.

În ziarul ”BursaÒ din 7 mai 2001 a apãrut un articol cu titlul: ”Eugen Mihãescu îl acuzã de obscenitate fiscalã pe Adrian Sârbu.Ò

În Cartea albã a preluãrii guvernãrii în luna decembrie 2000, ”Media Pro InternaþionalÒ figureazã în topul plãþilor restante faþã de bugetele publice cu o sumã de peste 86 de miliarde lei. Acest lucru este menþionat tot de domnul Mihãescu.

Domnul consilier Mihãescu afirmã cã: ”Lumea ar trebui sã ºtie cã taxele neplãtite de acest grup acoperã necesitãþile bugetare ale sãnãtãþii ºi învãþãmântuluiÒ Ñ închei fraza declaratã de domnul Mihãescu.

Doresc sã ºtiu dacã lucrurile prezentate de domnul consilier Eugen Mihãescu se confirmã sau nu ºi ce mãsuri s-au luat în acest sens.

Acelaºi subiect a continuat sã fie mediatizat ºi în zilele urmãtoare, în ”BursaÒ din 10.05.2001, Grupul Media Pro fiind acuzat cã obþine credite fiscale, ca rãsplatã pentru manipularea opiniei publice. În ”Evenimentul zileiÒ din 10.05.2001, ”Eugen Mihãescu nu abandoneazã rãzboiul cu Adrian SârbuÒ Ñ titlu, ºi în ”România liberãÒ, în 10.05.2001, ”O malformaþie care riscã sã ne târascã la periferia junglei de tip mafiotÒ.

Închei spunând cã doresc rãspuns scris din partea ministerelor ºi a miniºtrilor respectivi.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Codreanu, Grupul parlamentar P.R.M. Aveþi cuvântul!

Il cheamã Dumitru. Este o greºealã.

Nu este vina mea. Domnul secretar ºi colegul dumneavoastrã de partid...

Daþi-i un miel!

Eu am scris. Trebuie sã i-l dau eu.

Aveþi datorii în interiorul partidului...

Probabil... Probabil, domnule preºedinte. Mulþumesc frumos.

Am o întrebare pentru doamna ministru Daniela Bartoº.

Vreau sã-i aduc la cunoºtinþã doamnei ministru cã în judeþul Botoºani, care are serioase probleme sociale, existã, la aceastã datã, 11 centre de plasament pentru copii, subordonate Direcþiei Judeþene pentru Protecþia Copilului.

Numãrul total al copiilor instituþionalizaþi în aceste 11 centre este de aproximativ 1.261, existând în fiecare centru de la 88 de copii pânã la 143, având condiþii diferite de întreþinere ºi hranã, în funcþie de conducerea centrului respectiv.

Întrebarea mea cãtre doamna ministru este urmãtoarea: cum vã explicaþi cã, la un numãr cuprins între 88 de copii, pânã la 143 de copii într-un centru de plasament, nu existã nici un cadru medical cu studii medii sau superioare, aceste centre fiind arondate la medicul de familie care are înscriºi la cabinetul sãu locuitorii unei comune întregi, de exemplu, comuna Truºeºti?

Trebuie avut în vedere cã un asemenea medic de familie nu poate fi mereu la dispoziþia centrului de plasament, aºa cum ar fi normal, întrucât în aceste centre se pot întâmpla anumite accidente la care trebuie sã se intervinã imediat, se pot ivi probleme cu alimentaþia copiilor, izbucnind unele epidemii... igiena lor ºi aºa mai departe.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Corin Penciuc. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea este adresatã ministrului apelor ºi protecþiei mediului, domnul ministru Aurel Constantin Ilie.

Prin bugetul anului 2001 au fost alocate ministerului pe care îl conduceþi fonduri de peste 2.100 miliarde lei la capitolul de cheltuieli pentru investiþii, fonduri din care peste 1.000 miliarde lei provin din intrãri din credite externe. Având în vedere multiplele probleme din domeniul protecþiei mediului, precum ºi strategia Uniunii Europene, prezentatã la recentul summit desfãºurat la Bucureºti, pe aceastã temã, dorim sã cunoaºtem modul de gestionare a fondurilor alocate la Capitolul ”Alte cheltuieli de investiþiiÒ, pe obiective ºi surse de finanþare Ñ buget de stat, credite externe, venituri extrabugetare, respectiv fiºa 236401.

Am dori, totodatã, ca, din prezentarea dumneavoastrã, sã rezulte: valoarea obiectivului la data aprobãrii; valoarea actualizatã, în preþuri aferente datei întocmirii bugetului; restul rãmas de executat; programul aprobat pentru anul în curs, defalcat pe surse, precum ºi capacitatea ºi termenele de punere în funcþiune.

Vã rugãm sã ne prezentaþi, pe scurt, strategia ministerului pe care îl conduceþi, în domeniul investiþional, cu precizarea prioritãþilor care au stat la baza întocmirii bugetului de stat pe acest an, þinând cont de valorile ce au fost alocate, net superioare anilor anteriori.

În legãturã cu lichidarea aºa-ziselor gãuri negre, respectiv obiective de investiþii în continuare, mari consumatoare de fonduri, cuprinse, în acest moment, în planul investiþional, cu valori de zeci de miliarde Ñ Canalul Magistral Siret-Bãrãgan, Sistemul Hidroenergetic DunãreOlt, Amenajarea Hidroenergeticã pe Valea Mostiºtei Ñ, vã rugãm sã ne prezentanþi planul de derulare a acestor obiective pânã la finalizarea lucrãrilor, plan care bãnuim cã a stat la baza programului investiþional pe anul 2001.

Constatãm cã, deºi existã obiective de investiþii începute de peste 10 ani ºi nefinalizate încã, al cãror rest rãmas de executat este de ordinul miilor de miliarde, în programul pe anul 2001 existã noi obiective pentru care s-au alocat sume importante, cum ar fi: surse de alimentare cu apã a zonei Azuga-Breaza, cu o valoare totalã de 2.300 de miliarde lei; completarea surselor de apã ale zonelor Odorheiu-Secuiesc Ñ Sighiºoara Ñ Mediaº Ñ Copºa Micã, în valoare de peste 200 de miliarde; amenajarea râului Sãsar, municipiul Baia Mare, cu valoare de 560 miliarde.

Vã mulþumesc.

Timpul afectat Grupului parlamentar P.N.L. a fost dublu epuizat. Am trecut doar 6 minute la interpelare. Îl invit la tribunã la domnul senator Adrian Pãunescu. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Înainte de a rosti cele douã interpelãri, aº vrea sã-i transmit primului-ministru, domnul Adrian Nãstase, mulþumiri pentru poziþia corectã, curajoasã ºi demnã, pe care a exprimat-o în chestiunea ”legitimaþiei de maghiarÒ. Sigur, e o atitudine normalã. Dar normalitatea tocmai ne lipseºte. Avem nevoie de ea.

Se vede treaba cã adevãrul este, totuºi, mai important decât trecãtoarele sau mai durabilele înþelegeri politice ºi cã nu ne putem face de râs în faþa propriului popor ºi în faþa continentului.

Ideea cã pentru cetãþenii români sunt valabile legile României ºi cã nici o altã lege din împrejurimile geografice nu prevaleazã în raport cu legile României Ñ decât, desigur, în situaþia în care este vorba de o lege europeanã Ñ este o idee corectã, europeanã ºi rodnicã. De asemenea, o idee normalã. Dar normalitatea tocmai ne lipseºte.

Ceea ce vreau sã spun aici se referã Ñ iarãºi, poate, paradoxal Ñ nu la chestiuni de culturã, nu la chestiuni de spirit, ci la chestiuni de bazã, la economie, acolo unde continuã, din pãcate Ñ sigur, cu unele amendamente, cu unele frâne ºi cu unele dobânzi morale, care se întorc asupra celor ce au greºit Ñ politica de dezindustrializare ºi de neîncredere în forþele proprii. Mai mult decât atât, sunt situaþii, cum este situaþia Fabricii de Avioane de la Craiova, în care, în mod evident, este sfidatã realitatea economicã, este sfidatã realitatea cifrelor ºi, prin îngheþarea acestor contracte de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, se poate crea un vid în realitatea economicã din zonã, lucru care este de douã ori inacceptabil. O datã, pentru cã, economic, este inacceptabil, ºi, al doilea, pentru cã, moral, acest popor nu poate trãi din mila nimãnui, ci trebuie sã se reobiºnuiascã, urgent, sã trãiascã din muncã proprie, din performanþã proprie, din participarea activã la concertul mondial de valori.

Preºedintele director general al Fabricii de Avioane din Craiova ºi directorul de management strategic-programe de la aceeaºi întreprindere ne aduc la cunoºtinþã cã în primele luni ale anului 2000 reprezentanþii forþelor aeriene ale României au decis cã au nevoie sã se înzestreze cu avionul de antrenament avansat ”YAR 99 ªoimÒ, iar, ca urmare a acestui fapt, în aprilie 2000, Fabrica de Avioane Craiova a semnat cu Ministerul Apãrãrii Naþionale contractul-cadru prin care urma sã se cumpere de cãtre cei din urmã un numãr de 24 de avioane. Acest contract prevedea, printre altele, ca derularea sã se facã în conformitate cu posibilitãþile de finanþare. Eu citesc aici exact textul lor, fãrã a face intervenþii stilistice, pentru cã realitatea este, uneori, mai crudã ºi mai impunãtoare decât orice abþibild.

Nu se poate sã ne aventurãm în acest marºarier criminal ºi sã ne facem cã mergem înainte. Nu mergem înainte!

Despre privatizãrile din domeniul industriei uºoare se poate spune cã au fost fãcute ºi în alt fel, cu salariaþi, dar aceºtia nu aveau bani, nu aveau fonduri pentru retehnologizare, ºi astãzi nu au nici sprijinul statului, nici sprijinul bãncilor, bãnci care sunt, ºi la ora de faþã, îngheþate, în aºteptare, tot de teama cãtuºelor. Or, într-o þarã care are nevoie de aspiraþii ºi de relansare, nu se poate trãi cu groaza puºcãriilor. Bancherii, oamenii din bãnci sunt înnebuniþi. S-a terminat cu orice fel de iniþiativã, s-a terminat cu orice fel de risc. Trebuie ºi aici miºcat ceva.

Ei bine, în industria uºoarã, oamenii nu pot, pur ºi simplu, dacã au cumpãrat întreprinderea, nu pot sã obþinã bani. Întreprinderile respective sunt viabile, au comenzi, dar nu au bani. Datoriile nu le-au fost eºalonate ºi nici îngheþate la momentul privatizãrii. Sã vedeþi ce chestie curioasã! S-a ajuns ca aceste datorii sã meargã mult mai repede decât posibilitãþile economice ºi sã se dubleze, iar, uneori, sã se tripleze.

Sunt soluþii pe care le propun oamenilor de autoritate, oamenilor care pot decide. Eu sunt doar un om care vine cu suflul acestei realitãþi, ºi anume: ori îngheþarea datoriilor, ori eºalonarea lor pe termen lung, cu termen de graþie, ori Ñ sau toate împreunã Ñ împrumuturi, credite pe termen lung, cu dobânzi avantajoase.

Vã dau exemplul unei mari întreprinderi de industrie uºoarã: ”CrinulÒ. S-a privatizat cu 21 de miliarde lei datorii în mai 1999. A plãtit, pânã în aprilie 2001, 20,3 miliarde lei, deci aproape tot, iar la data de 30 aprilie 2001 mai are de plãtit 43 de miliarde de lei.

În felul ãsta, vom fi exact ca marii performeri, care aleargã în sus, pe o scarã rulantã, care concomitent merge cu mai mare vitezã în jos. Problema centralã a guvernului nostru este sã facã scara rulantã sã meargã în sus, o datã cu iniþiativele oamenilor din aceastã þarã, în direcþia relansãrii, nu în direcþia prãbuºirii continue.

Devenim provincie a Atlantidei dacã nu reuºim sã rezolvãm aceste chestiuni de fond. De aceea ºi ies din teritoriul culturii ºi intru în acest teritoriu, aspru, pãcãtos ºi poate plicticos, pentru a încerca sã vã conºtientizez pe dumneavoastrã ºi pe guvernanþi cã realmente nu se mai poate. Nu se poate trãi ºi guverna cu colindãtori ai protestului permanent la ferestre pentru motivul cã nu rezolvãm problemele la vreme.

Mulþumesc. Grupul parlamentar mai are un minut. V-aº ruga sã vã concentraþi, domnule senator Matei Vintilã.

Vã rog, poftiþi! Dacã renunþaþi... Înþeleg cã renunþaþi?

De ce sã renunþ?

Mergem mai departe. Nu ºtiu... Am întrebat.

Interpelarea mea va fi scurtã. Se adreseazã Ministerului Sãnãtãþii.

Aº vrea, în primul rând, sã salut grija Guvernului, care a pus la dispoziþie un avion Hercules sã aducã cele douã trupuri neînsufleþite din Israel în sânul familiilor îndoliate, dar aº vrea sã atrag atenþia sã avem grijã ºi de acele suflete prin care încã mai curge sânge, mai bate inima.

În Râmnicu Vâlcea, un tânãr de 21 de ani se zbate între viaþã ºi moarte, are leucemie ºi dacã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei nu va interveni rapid sã-l trimitã la un institut în strãinãtate, unde a fost ºi agreat, se poate stinge un tânãr, deci un vlãstar al acestei þãri.

Deci rugãmintea mea este ca tânãrul Cãlugãraºu Rareº Ionuþ din Râmnicu-Vâlcea, care are leucemie acutã cu celule nediferenþiate, sã fie trimis la Institutul ”Gustave RoussyÒ din Franþa, care are tehnica necesarã, pentru a fi operat ºi tratat, ºi salvat.

Menþionez ºi faptul cã mama lui este într-o situaþie, de asemenea, gravã Ñ a fost operatã la cap de douã ori Ñ ºi aº dori sã studiaþi posibilitatea de a interveni pentru salvarea vieþii acestui tânãr.

Vã mulþumesc. Aº dori rãspunsul în scris.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ionel Alexandru, Grupul parlamentar P.R.M.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru,

Am constatat cã, în ultimul timp, se pune pe tapet, din nou, problema datoriei României din perioada interbelicã cãtre statul suedez. Aceastã datorie a fost socotitã, în urmã cu doi ani, de cãtre partea suedezã, conform datelor prezentate de presã, la peste 1 miliard de dolari.

În realitate, acest împrumut s-a semnat la 2 februarie 1929, în plinã crizã economicã mondialã, cu firma ”Swenska Tandticks AktiebolagetÒ, care primea, în schimb, exploatarea monopolului asupra fabricãrii chibriturilor din þara noastrã.

Suma era de numai 28 milioane de dolari. Aceastã firmã ºi-a scos banii împrumutaþi, cu prisosinþã, prin acel monopol, dublând imediat preþul chibriturilor ºi concediind mii de muncitori, lucru care a dus la mari pagube sociale, ºi acum are noi pretenþii de la statul român.

Un alt împrumut s-a realizat în 1931, cu un grup de firme strãine, printre care o altã firmã suedezã, ”Swenska VogktielbolagetÒ, pentru construirea a 130 de km de ºosele. Puteþi sã ne spuneþi ce ºosele au construit, totuºi, suedezii?

Din câte ºtiu, problema acestei datorii a fost reglementatã de cãtre fostul regim comunist, care, de altfel a efectuat numeroase afaceri cu statul suedez, fãrã ca acesta sã ridice problema acestei aºa-zise datorii.

În consecinþã, vã rog sã-mi explicaþi de ce se mai ridicã aceastã problemã ºi, dacã tot suntem la capitolul datorii, vã rog sã-mi rãspundeþi dacã Guvernul român a calculat, pânã în prezent, totalul datoriilor pe care le are Rusia ºi fosta U.R.S.S. faþã de noi, la ce sumã se ridicã datoria Turciei ºi a fostului Imperiu Otoman, ce datorii mai au Austria ºi Ungaria, în calitate de urmaºi ai fostului Imperiu Austro-Ungar, ce au ”pãstoritÒ bogãþiile Transilvaniei ºi ale Bucovinei, iar, dacã ne întoarcem la timpurile actuale, ce datorii, cu dobânzi cu tot, au state ca: Irak, Iran, Libia sau alte state africane, ca sã dau doar câteva exemple? ªi, mai ales, cum ºi când va solicita Guvernul dumneavoastrã restituirea lor?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Horga. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea mea se adreseazã Guvernului României, în ansamblul sãu.

Sãrãcia este astãzi o realitate crudã a României postdecembriste. La fiecare pas te întâmpinã un bãtrân pensionar, devenit cerºetor, de nevoie, pentru a cere ceva care sã-i astâmpere foamea. Sunt însã mulþi alþii, care, în demnitate, aºteaptã liniºtiþi, poate nici ei nu mai ºtiu ce.

Am întâlnit sute sau poate mii de pensionari, în deplasãrile sau audienþele din circumscripþia electoralã din judeþul meu, care, cu lacrimi uscate pe obraz, ne i- mplorau, demn, sã facem ceva ca bãtrâneþea sã le fie mai liniºtitã.

Am vãzut, aproape la toþi, înºtiinþãrile pentru întreruperea furnizãrii apei reci, a energiei electrice, a gazelor naturale, pentru întreþinere ºi cãldurã, alãturi de acþiunile intentate de furnizori, în justiþie, pentru recuperarea sumelor datorate.

În toate cazurile sumele depãºeau valori de multe milioane de lei, la care se adãugau majorãrile de întârziere ºi cheltuielile de judecatã.

Invariabil, justiþia va da câºtig de cauzã furnizorului creditor al serviciilor respective, cum, de altfel, este ºi firesc.

Întrebarea însã este: dupã rãmânerea definitivã ºi irevocabilã a hotãrârii judecãtoreºti, aceºti bieþi oameni bãtrâni vor avea din ce plãti acele servicii? Dacã nu, prin executare silitã, vor rãmâne aruncaþi în stradã, întrucât singurul bun de valoare care le-a mai rãmas este, de cele mai multe ori, o locuinþã ºubredã, sau li se va lua ºi bruma de pensie, prin poprire, astfel încât, prin foame, sã-i determine sã ne scuteascã mai repede de prezenþa lor costisitoare?

La toate aceste întrebãri, un Guvern care are în centrul politicii sale grija faþã de cetãþenii sãi va trebui sã rãspundã.

Acum, cât încã mai este timp, Guvernul va trebui sã stabileascã pentru acele categorii de pensionari pentru care pensia nu poate acoperi traiul limitã, precum ºi costul serviciilor publice vitale Ñ apã rece, apã caldã, energie electricã, gaze naturale, cãldurã, întreþinere, medicamente, transport etc. Ñ, ajutoare de stat orientate strict cãtre plata acestor servicii, astfel încât ºi viaþa acestor pãrinþi ai noºtri sã aibã mãcar o componentã omeneascã.

Vã mulþumesc.

Invit la rãspuns un prim reprezentant al Executivului, domnul secretar de stat Romulus Moucha. Domnia sa a solicitat înþelegere ºi din partea colegilor, ºi a parlamentarilor, întrucât trebuie sã se înapoieze la Camera Deputaþilor.

Veþi oferi rãspuns domnului senator Eugen Florescu, da?

**Domnul Romulus Ion Moucha** Ñ _secretar de stat pentru_

_relaþia cu Parlamentul, sindicatele ºi Patronatul în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Da, exact, domnule preºedinte.

nr. 83/1994, cu modificãrile ulterioare, Ministerul Industriei ºi Resurselor, în calitate de minister de resort ºi ordonator principal de credite, are responsabilitãþi în cazul procurãrii de cãtre unitãþile din industrie a achiziþiilor finanþate din bugetul de stat, bugetele locale ºi fondurile speciale, creditele externe garantate sau contractate direct de stat, precum ºi în cazul unitãþilor care funcþioneazã sub autoritatea ministerului, la achiziþiile finanþate din surse proprii sau atrase ºi mijloace extrabugetare.

Ideea susþinerii producãrilor interni, deci a producãtorilor autohtoni, a stat în atenþia ministerului, în decursul anilor, fapt pentru care s-au emis o serie de ordine ale ministrului de resort, printre care aº aminti nr. 40, nr. 218, nr. 420, nr. 1589 ºi nr. 1590, care au fost în mod constant actualizate ºi adresate companiilor, societãþilor naþionale, regiilor autonome, societãþilor comerciale din coordonarea ministerului, prin care se precizeazã cã, pentru achiziþionarea bunurilor sau serviciilor din import, caietul de sarcini va conþine cel puþin una din urmãtoarele prevederi, care sã conducã la o pondere valoricã a participãrii agenþilor economici interni, deci autohtoni, de minimum 20% din valoarea totalã, astfel:

Ñ participarea la realizarea produsului finit prin realizarea de piese ºi subansamble;

Ñ realizarea de asistenþã tehnicã ºi/sau alte servicii de consultanþã;

Ñ realizarea de remedieri în perioada de garanþie ºi postgaranþie;

Ñ utilizarea de materiale ºi semifabricate din România la fabricarea bunurilor ce se vor achiziþiona.

Vã rog.

Da, vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnule senator Florescu,

În conformitate cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 12/1993 privind achiziþiile publice, aprobatã prin Legea

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns. De asemenea, vã adresez rugãmintea sã-l înmânaþi, dacã îl aveþi scris.

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu:**

Sigur, sunt mulþumit pentru faptul cã mi s-a rãspuns. Realitãþile duc însã la altã idee, acea idee pe care o subliniazã foarte des senatorul Adrian Pãunescu, aici. Între ceea ce decidem sau stabilim în niºte acte ºi ceea ce se întâmplã în realitate sunt niºte distanþe extraordinare. Problema este cum facem ca aceste lucruri sã devinã ºi realitate, sã fie ºi aplicate. Eu dau exemplul ministerului cu câteva cazuri: locomotiva de 1250 de la ”23 AugustÒ a fost fãcutã în întregime de muncitorii români acum 30 de ani. Pentru repararea ei Ñ este în dotarea S.N.C.F.R. Ñ s-a cerut ca 82%, cel puþin, din piesele de schimb sã fie occidentale. S-au adus, dupã aceea s-a calculat cã preþul acestor 82% de piese echivala cu preþul a douã locomotive germane de acelaºi tip, nou-nouþe. La Constanþa, administraþia localã a preferat vidanje, hai sã zicem, Mercedes, probabilÉ vidanje de scos gunoiul din closete, ca sã vã spun foarteÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Asta schimbã ºi calitatea materialului pe care-l vidanjeazãÉ

Épentru care a dat, în plus faþã de vidanjele româneºti, 12,5 miliarde lei.

La ”RomprimÒ, apropo de afirmaþia cã nu se primesc decât firmeÉ ºi strãine, dar ºi româneºti, concursul sau licitaþia pentru producerea utilajului pentru stingerea incendiilor finanþat din exterior s-a fãcut cu interzicerea participãrii firmelor româneºti.

Vã mulþumesc.

Sã nu depãºim cadrul interpelãrii precedente, pentru cã am sentimentul cã i-aþi mai pus vreo cinci întrebãri, astãzi.

Vã mulþumesc.

Vã adresez rugãmintea sã înmânaþi rãspunsul scris domnului senator.

Adresez rugãmintea reprezentanþilor Executivului sã nu dezvolte rãspunsurile decât atunci când se impune, mai ales dacã le au scrise.

Invit la tribunã pe doamna secretar de stat Ileana Tureanu, pentru a rãspunde, de asemenea, domnului senator Eugen Florescu.

ite înainte de 1940, care au o comportare fragilã la cutremure puternice ºi deci risc ridicat de colaps.

Pânã în prezent au fost identificate în aceastã situaþie 115 clãdiri de locuit din Bucureºti, dintre care au fost finalizate proiectele pentru zece clãdiri de locuit, al cãror preþ global, în preþuri decembrie 2000, este de 134 miliarde lei.

Sunt contractate ºi în curs de elaborare 7 proiecte de consolidare finanþate din transferuri de la bugetul de stat, existã în evidenþa Primãriei Municipiului Bucureºti 5 cereri de finanþare din transferuri de la buget.

În anul 2000, Ministerul Lucrãrilor Publice a asigurat transferul de la buget pentru începerea lucrãrilor de consolidare pentru clãdirile pentru care au existat proiecte ºi autorizaþii de construire. Cu toate acestea, lucrãrile de consolidare nu au început, aceasta din cauza problemelor juridice. Condiþia pentru începerea consolidãrii este ca toþi proprietarii cu venituri peste venitul mediu lunar pe economie sã asigure finanþarea lucrãrilor de consolidare. Sursele erau credite C.E.C. sau surse proprii.

Vã prezint aceste condiþii, ca sã vedeþi ordonanþa cu care vom veni în faþa dumneavoastrã.

Pentru persoanele care au cumpãrat locuinþeleÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Poate este mulþumit domnul senator FlorescuÉ Sunteþi mulþumit sau vreþi sã prezinte pânã la capãt rãspunsu?

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu**

**:**

Eu i-am fãcut o vizitã doamnei secretar de stat la locul de muncã.

A, deci un loc frumosÉ

Suntem vorbiþiÉ

În situaþia aceasta, haideþi sã fim cu toþii mulþumiþi, sã vã mulþumim frumos pentru rãspuns, sã vã adresez rugãmintea sã-l înmânaþi domnului senatorÉ

Pãi, ne dã la ziarÉ aºa cãÉ

## **Doamna Ileana Tureanu** Ñ _secretar de stat în Ministerul_

## _Lucrãrilor Publice,_

## _Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Am sã-i înmânez domnului senator rãspunsul, este extrem de detaliat. Am sã consemnez numai o parte din probleme în faþa dumneavoastrã, pentru cã problemele legate de reducerea riscului seismic al construcþiilor nu are numai aspecte financiare, ci ºi aspecte legislative ºi, în curând, ministerul nostru va supune un act legislativ în acest sens.

Din punct de vedere al vulnerabilitãþii seismice, cea mai dificilã problemã o constituie clãdirile vechi care au fost executate pe criterii strict gravitaþionale. Aceasta înseamnã clãdirile cu mai mult de patru niveluri, constru-

Nu-i baiÉ atunci o sã fie mulþumiþi ºi ceilalþi care ascultãÉ

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Justiþiei_ **:**

Am un rãspuns la o interpelare fãcutã de domnul senator Adrian Pãunescu. Ne-a fost repartizatã ºi se referã la situaþia abuzurilor semnalate la Sibiu. În urma eforturilor care au fost depuse pentru depistarea cauzelor la care se referã domnul senator, s-a constatat cã nu au putut sã fie depistate dosarele respective ºi reînnoim apelul cãtre domnul senator, cu tot respectul, ca sã ne furnizeze mai multe date, ca sã putem sã stabilim dacã persoanele despre care s-a fãcut vorbire sunt implicate în asemenea cauze.

În legãturã cu situaþia Bibliotecii private ”BiblionÒ, vã informãm cã Ministerul Justiþiei a fost sesizat cu un memoriu prin care se solicitã declararea unui recurs în anulare împotriva hotãrârii judecãtoreºti de restituire a imobilului în care funcþioneazã biblioteca cãtre foºtii proprietari. Urmeazã ca dosarul sã fie analizat ºi, în mãsura în care vor fi îndeplinite sau întrunite cerinþele prevãzute de art. 330 din Codul de procedurã civilã, sã se solicite procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie promovarea acestei cãi extraordinare de atac.

Doamna ministru al justiþiei, doamna Rodica Stãnoiu, vã asigurã de întreaga sa consideraþie ºi vã roagã sã primiþi toate cele bune.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Le primesc cu plãcere, domnule secretar de stat. Dar vã rog sã faceþi cumva sã primesc ºi rãspunsul în fond.

Pe data de 9 mai, la Ministerul Justiþiei, s-au trimis dosarele în chestiune, ca sã mã exprim astfel.

Deci, în chestiune, s-au trimis dosarele la care vã referiþi ºi ele pot fi consultate, aprofundate. Aceasta este cererea mea. De la centru, niºte oameni care sã nu fie, mã rog, cointeresaþi de toate aceste fapte, cum zicea un fost prim-ministru al României, ”aceste mult prea triste ºi prea urâte fapteÒ, sã le cerceteze ºi sã vadã cine are dreptate, pentru cã oamenii de la Sibiu insistã. ªi azi mi-au trimis nenumãrate documente ºi plângeri. Eu vi le pun pe toate la dispoziþie, dar nu se poate sã stãm cu mâinile încruciºate. Prea apar strãmoºi datori unor nepoþei disponibili.

E cel puþin curios, dacã nu odios. Rãmânem, ca sã zic aºa, în bustul gol, domnule secretar de stat, dacã se merge în ritmul ãsta! Se încurajeazã puternice proiecte de mafii locale dacã nu se rãspunde!É

Eu nu spun cã e mafie acolo, eu spun doar atât: dacã se constatã cã, în ciuda tuturor semnalelor, nu se gãseºte soluþia, nu se cerceteazã ºi nu se gãseºte soluþia, pot sã se aglutineze mafii locale ºi uºor feudale pe teritoriul scumpei noastre patrii capitaliste!

Da, mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Am ºi eu vreo trei întrebãri, interpelãriÉ

Aveþi patru, chiarÉ

Trei rãspunsuri pentru domnul senator Adrian Pãunescu.

Mai întâi aº vrea sã mã refer ºi eu la imobilele din Sibiu, despre care domnul senator Adrian Pãunescu susþine cã au fost înstrãinate din proprietatea statului cu

complicitatea primarului municipiului Sibiu ºi a organelor de justiþie.

Voi prezenta datele pe care le avem noi în legãturã cu imobilele în cauzã.

Deci, prin interpelarea formulatãã, domnul senator sesizeazã situaþia imobilelor din Sibiu înstrãinate de cãtre actualul primar Johannis Klaus, cu complicitatea justiþiei locale: situaþia imobilelor în care au funcþionat fosta Librãrie ”EminescuÒ, Casa de Culturã a Studenþilor ºi Colegiul Universitar Sibiu.

Din investigaþiile fãcute de noi ºi din datele primite de la reprezentantul Guvernului din judeþul Sibiu, prefectul Silvestru Mircea Lup, rezultã urmãtoarea situaþie.

Privitor la imobilul situat în Sibiu, str. Nicolae Bãlcescu nr. 29, se fac urmãtoarele precizãri:

În anul 1997, un numãr de trei cetãþeni, printre care figura ºi Johannis Carmen Georgeta, în calitate de succesori ai defuncþilor Ghenea Ilie ºi Ghenea Maria, au formulat o acþiune la Judecãtoria Sibiu împotriva statului român, prin Primãria Municipiului Sibiu. Acþiunea avea douã capete de cerere:

Ñ nulitatea a douã încheieri de intabulare din anii 1962 ºi 1964 pentru nelegalitatea aplicãrii Decretului nr. 92 din 1950;

Ñ restabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã.

Prin sentinþa civilã nr. 176 din 1998, Judecãtoria Sibiu a respins acþiunea. S-a formulat apel la tribunal, care a casat sentinþa menþionatã ºi a trimis cauza spre rejudecare.

În urma rejudecãrii cauzei s-a pronunþat sentinþa civilã nr. 6011 din 1998, prin care s-a admis acþiunea reclamanþilor, au fost anulate cele douã încheieri de intabulare ºi s-a dispus restabilirea situaþiei anterioare cu reînscrierea dreptului de proprietate pe numele lui Ghenea Ilie ºi Maria. Primarul din acea vreme al Sibiului a formulat apel împotriva sentinþei, însã acesta a fost respins de Tribunalul Sibiu. Decizia prin care s-a respins apelul a fost la rândul ei atacatã la Curtea de Apel Alba Iulia, însã peste termenul legal de 15 zile, aºa încât apelul a fost respins pentru tardivitate, prin Decizia civilã nr. 798 din 1999.

Domnule secretar de stat, eu ºtiam aceste lucruri. Le-am mai auzit de douã ori. Pe mine nu mã intereseazã toatã povestea aceea cu tardivitatea. Pe mine mã intereseazã chestiunea de fond, ºi eu nu pot sã le rãspund în acest fel oamenilor care mã sesizeazã ºi care au început sã sesizeze ºi alþi senatori. Adicã sã le spunÉ cã s-a judecatÉ cã el nu era primarÉ Eu nu am spus cã era primar când a fãcut toate astea, dar era un cadru de nãdejde al Sibiului, iatã, era director general la învãþãmântÉ

Eu nu spun cã e vinovat, eu spun doar sã se recerceteze de cãtre oameni care nu sunt implicaþi în aceasta, pentru cã existã suspiciunea, probatã, din pãcate, cu câteva exemple, de cãtre cei care ne-au sesizat, cã sunt raporturi de amiciþie prea strânse între primarul de azi al Sibiului, procurorul-ºef al judeþului, avocatul al cãrui nume nu-l pronunþ neapãrat acum ºi Curtea de Apel Alba. Despre asta este vorba, nu sã reiterãm toatã aceastã poveste pentru cã totuºi preluarea unor foste librãrii, a unor blocuri, scoaterea oamenilor din case nu sunt chestiuni care sã treacã aºa de uºor pe lângã urechile noastre!

Rog nu sã se dea un telefon sã ne spunã prefectul ce s-a judecat, ci sã se analizeze, sã se cerceteze, de cãtre autoritãþile centrale.

ªi dacã voi fi obligat sã aflu un adevãr din partea comisiei pe care am solicitat-o voi fi primul bucuros cã nu e vorba de o mafie, ci e vorba de niºte confruntãri fireºti într-un mare oraº, cum e Sibiul.

Dar eu cred cã trebuie sã cercetãm.

Da, mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Gheorghe PredilãÉ

Mai am pentru domnul senator încã douãÉ

Prezentaþi-le, vã rog, dar, sã le prezentaþi mai succint, pentru cã din tonul dumneavoastrã chiar credeam cã s-a promovat recurs în anulareÉ

Vã precizãm cã, pentru a stãvili dezmãþul manifestat în domeniul schimbãrii denumirilor de strãzi în ultimii patru ani ºi pentru a feri pe cetãþeni de un adevãrat abuz de drept al unor autoritãþi ale administraþiei publice locale, am introdus în proiect o prevedere potrivit cãreia schimbarea unor denumiri de strãzi sã se poatã face numai pe baza consultãrii prin referendum a cetãþenilor care domiciliazã pe artera respectivã.

Sperãm cã ne veþi sprijini în demersul nostru de a reglementa mai bine aceastã activitate.

Vã voi prezenta proiectul de lege.

Cred cã este un lucru benefic. Eu aº vrea sã spun încã o datã ceea ce am spus atunci. Sunt la fel de indignat ºi de faptul cã unei strãzi ºi unui parc dintr-un oraº ardelean, cãruia i se atribuise, pe bunã dreptate, numele fruntaºului P.N.Þ.C.D-ist Corneliu Coposu, se încearcã sã i se ia acest nume.

Acest dezmãþ, în orice direcþie ar funcþiona, este rãu. De aceea eu cred cã în crearea acestei reguli, a acestui mecanism trebuie interesate ºi trebuie atrase toate forþele politice viabile pentru ca, în eventualitatea caruselului Ñ normal într-o þarã democraticã Ñ de la putere, sã nu se ajungã din nou la patru ani strada Ana Ipãtescu se numeºte Catargi, vin þãrãniºtii, ºi patru ani se numeºte Mihalache, dupã aceea îl retrogradãm pe Mihalache, aºa s-a fãcut cu Mihalache, e ceva de un absurd desãvârºitÉ Era altundeva strada Mihalache, s-a luat numele 1 Mai bulevardului ºi i s-a dat Mihalache. Astea sunt chestiuni care ne fac de râsul lumii.

Trebuie o oarecare seriozitate, mai ales cã astea toate îi costã pe oameni, care trebuie sã-ºi schimbe actele ºi aºa mai departe. Câteva restituiri trebuie fãcute. N-are nimeni nici un temei sã ia numele Bulevardului 1 Mai ºi sã-l retrogradeze într-o periferie. Sau cum e Ana Ipãtescu. Vã rugãm sã restituiþi numele acestui bulevard. Ana Ipãtescu nu are nici o vinã. N-a fost nici mãcar utecistã.

În legãturã cu raþiunea schimbãrii numelor unor strãzi din municipiul Bucureºti, este vorba de Ana Ipãtescu ºi 1 Mai, ºi multe altele cãrora li s-a schimbat denumirea.

Stimate domnule senator, dacã este sã vorbim de raþiunea schimbãrii denumirilor unor strãzi din municipiul Bucureºti, ºi nu numai, ºi despre cortegiul de necazuri pe care asemenea operaþiuni le aduc oamenilor, vã precizãm cã, în opinia noastrã, acþiunea nu are nici o raþiune. Schimbãrile au fost fãcute într-o adevãratã frenezie de cãtre vechea putere, în speranþa, bãnuim noi cã, în acest fel, unele partide îºi vor redobândi renumele de altãdatã. Evenimentele ulterioare au arãtat cã s-au înºelat. Aºa cum arãtam într-un rãspuns anterior, schimbãrile de denumiri s-au fãcut în temeiul unor prevederi legale depãºite. Este vorba de Decretul-lege nr. 100 din 1990. Ele au fost fãcute de Consiliul General al Municipiului Bucureºti care avea la acea vreme o componenþã favorabilã unor astfel de schimbãri. Promiteam data trecutã cã suntem în plin proces de elaborare a unui proiect de lege, având ca obiect atribuirea ºi schimbarea de denumiri. Astãzi, suntem în mãsurã sã vã oferim, stimate domnule senator, în premierã naþionalã, acest proiect de lege pe care, ulterior, îl vom trimite la Parlament spre aprobare.

În sfârºit, mai am un rãspuns la o întrebare privitoare la situaþia lãcaºelor de cult din localitãþile în care românii sunt minoritari.

Competenþa emiterii de autorizaþii pentru executarea de lucrãri revine, potrivit Legii nr. 215 din 2001 ºi Legii nr. 50/1991, primarilor. La comune, lãcaºele de cult se autorizeazã de preºedintele consiliului judeþean. Potrivit instrucþiunilor existente, în cazul unor biserici noi, pentru emiterea autorizaþiei, este nevoie ºi de un aviz al Ministerului Culturii ºi Cultelor. Ministerul Administraþiei Publice nu are cunoºtinþã de faptul cã primarii unor comune sau oraºe ar fi refuzat eliberarea de autorizaþii pentru repararea sau realizarea unor biserici noi, solicitate de credincioºii români. Pentru edificare s-a dispus efectuarea unei documentãri în judeþele Harghita, Covasna, Mureº, Satu Mare, Cluj ºi Bihor. Rezultatul documentãrii vã va fi comunicat, stimate domnule senator.

Referitor la Vlãhiþa, pe care o nominalizaþi, facem urmãtoarele precizãri: numãrul românilor din aceastã localitate este, într-adevãr, foarte mic. Aceºtia au cerut, în urmã cu trei ani, sã li se punã la dispoziþie un teren pentru realizarea unei biserici. Primarul a fost de acord, însã compentenþa aparþinea consiliului local care a respins cererea de atribuire a terenului respectiv. Aºa fiind, a fost cumpãrat un teren care are pe el o construcþie în care funcþioneazã în prezent o capelã. A fost comandat proiectul pentru o nouã bisericã, proiect care se aflã în curs de elaborare. Dupã definitivarea proiectului, se va emite autorizaþia necesarã construirii bisericii respective.

Mã ocup de acest lucru de 8Ð9 ani.

Sistematic, consilierii locali ai oraºului Vlãhiþa refuzã sã dea autorizaþie de construire. Am cumpãrat o casã veche de la o þigancã, sã zicem cã-i capelãÉ nu e capelãÉ este o casã amãrâtã ºi încercãm acuma, deci cerem nu bisericã, ci sã facem o capelã, ceva, de rugãciuneÉ

Am vrut sã atrag atenþia cã, în localitãþile în care românii sunt minoritari, colegii noºtri maghiari nu sunt aºa de cumsecade cum suntem noi cu ei. ªi m-aº bucura dacã s-ar reuºi obþinerea autorizaþiei de construire a unei biserici, dar bisericã, în Vlãhiþa. Pentru cã eu sunt autorul proiectului. Eu mã ocup de documentaþie.

Compentenþa emiterii autorizaþiei nu revine consiliului local, ci revine primarului pentru celelalte construcþiiÉ

Înseamnã cã este o ºmecherie ºi cã se supune la vot de câþiva consilieriÉ

Nu au cum!

Nu ºtiu. Eu sunt curios, am sã urmãresc punctual acest lucru.

ªi noi o sã urmãrimÉ

Eu am sã depun documentaþia corectã ºi dupã aceea sã vã atenþionezÉ

Sigur, solicitaþi în scris, pentru cã dupã aceea aveþi acces la justiþieÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Trec de aspectul punctual pentru cã, sigur, el este foarte important ºi pe el ne construim mirarea, bucuria sau indignarea, dar eu sunt indignat de ce spuneþi.

Adicã, în România, respectivii consilieri udemeriºti fac ce vor. Acolo au fost biserici româneºti dãrâmate de niºte barbari. Cine se identificã cu termenul îl priveºte. Aºa a fost!

ªi acuma trebuie sã le cerem milã ºi compasiune, ºi înþelegere ca sã ne reconstruim bisericile, în vreme ce restituim ºi ce nu e al lor tuturor federaþiilor ºi confederaþiilor unor naþionalitãþi conlocuitoare?!É Nu se poate aºa ceva!

Trebuie mãcar paritate. Nu se poate! Adicã suntem chiriaºi?

Ce pãþesc cei care resping un asemenea proiect?! Care este puterea centralã a României, în momentul în care niºte consilieri, în umbra anonimatului, resping o asemenea cerere legitimã?!

Mai mult decât atât, normal ar fi sã le cerem lor sã ridice acele biserici, pentru cã nu noi le-am dãrâmat.

Aºadar, noi trecem peste toate ºi mergem spre pacea interetnicã ºi ni se aduce argumentul cã nu vor consilierii de acolo.

Dar nu se înþelege cã în acest fel se doreºte ca versul fericit despre nefericirea din Ardeal ”cã Ardealul e pustiuÒ sã se punã în practicã?

Aceste lãcaºuri de cult sunt gestul pe care generaþia noastrã trebuie sã-l facã faþã de generaþiile care au fost însângerate în acele locuri. Nu pentru a ne rãzbuna, ci pentru pacea interetnicã, întru Dumnezeu.

Îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

## **Domnul Gheorghe Predilã** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Am de dat rãspuns domnului senator Eugen Marius Constantinescu ºi domnului senator Adrian Pãunescu.

Referitor la stabilirea situaþiei juridice a terenurilor pe care îºi desfãºoarã activitatea institutele ºi staþiunile de cercetare, menþionãm cã, prin Hotãrârea Guvernului nr. 517 din 29 iunie 1999, care s-a modificat printr-o altã hotãrâre, nr. 776, la vremea respectivã, s-au delimitat suprafeþele de teren strict necesare pentru cercetare, cât ºi cele pentru producere de seminþe ºi material sãditor, ºi pentru animale de rasã, precum ºi trecerea terenurilor destinate producþiei, aflate în administrarea acestora, din domeniul privat al statului.

Prin aceastã hotãrâre s-a stabilit pentru domeniul public o suprafaþã de 83.448 hectare, iar pentru domeniul privat al statului suprafaþa totalã de 31.892 hectare.

De menþionat cã, pentru unitãþile de învãþãmânt cu profil agricol, prin aceleaºi acte normative, s-a stabilit cã întreaga suprafaþã administratã de acestea este domeniul public.

Terenurile care au fost delimitate pentru destinaþia producþie, respectiv domeniul privat al statului, fac obiectul retrocedãrii pentru aplicarea Legii fondului funciar nr. 18 din 1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1/2000.

Eu am aici ºi vã pot lãsa un rãspuns, ca sã nu reþinem, care este suprafaþa pentru staþiunile respective ºi vreau sã mai completez cã, în ceea ce priveºte intenþia Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor de a schimba situaþia actualã din domeniul cercetãrii, vã informez: prin proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 1/2000, înaintat Guvernului României, sunt prevãzute propuneri pentru protejarea ºi menþinerea terenurilor delimitate pentru cercetare, conform actelor normative menþionate mai sus.

În acelaºi timp, pe bunã dreptate, s-a constatat ºi se constatã încã lipsa sprijinului financiar pentru aceste unitãþi de cercetare, care este o cauzã de prim ordin a dificultãþilor pe care le întâmpinã în momentul de faþã cercetarea, mai ales datoritã reducerilor constante, de la an la an, a fondurilor alocate pentru execuþia temelor contractate. Totuºi, în aceste condiþii vitrege, cercetarea noastrã a înregistrat ºi unele salturi, ºi chiar progrese.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator!

Sunt mulþumit de precizãrile privind grija faþã de cercetare, dar atunci când m-am referit la situaþia ambiguã a suprafeþelor am fãcut precizarea cã existã legislaþie. Deci precizãrile din prima parte, cã existã legislaþie, le ºtiam. Situaþia este cã aceste staþiuni de cercetare nu au la ora actualãÉ ºi vã dau exemplu concret, Staþiunea de Cercetãri Vitivinicole Pietroasa nu deþine titlul de proprietate sau nu deþine informarea asupra modului în care este clasificat terenul pe care face cercetarea. Deci sunt asemenea situaþii care nu sunt clarificate.

Mulþumesc. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc pentru rãspuns.

În urmãtoarele zile din aceastã sãptãmânã vã vom spune exact cum stau lucrurile. Pentru cã dumneavoastrã ºtiþi cã sunt unitãþi care, la vremea respectivã, nu au acþionat în spiritul Hotãrârii Guvernului nr. 834. ªi nu e singura. Sã vedem unde e vina.

Mulþumesc. Fiind o chestiune punctualã, rugãmintea este sã discutaþi cu domnul senator ºi sã vã puneþi de acord, legat de situaþia din zona respectivã.

Exact. Sunt douã cazuri în România. Acolo, ºi mai e una în Moldova.

La întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu, vreau sã îmi permiteþi sã aduc rãspunsul conducerii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor referitor la scandalul mult mediatizat în mass-media, constând în încercarea de modificare a Hotãrârii Guvernului privind exceptarea de la plata taxelor vamale a importurilor de porumb, orz, secarã ºi seminþe de floarea-soarelui din specii nemodificate genetic. Cã asta a fost una din cauzele pentru care s-a tot amânat ºiÉ Dumneavoastrã ºtiþi cã mai sunt ºi alþii care în primele douã luni nu au oferit nimic, dupã aceea, când s-a vãzut cã e posibil sã facã cu G.S.M., cu americanii, au venit ºi cu oferte ºi de aici au fost o serie deÉ Problema care a iscat scandalul este legatã în fond de elaborarea a douã variante de proiect al aceleiaºi hotãrâri: una în care se precizau cantitãþile de produse exceptate de la taxe vamale ºi alta în care nu se mai prevedeau aceste cantitãþi. În nota de fundamentare, la vremea respectivã, au fost prevãzute cantitãþile respective. Se prevede, textual, de altfel eu v-am predat dumneavoastrã câteva copii de pe documentele noastre. Pentru asigurarea necesarului de porumb pânã la noua recoltã trebuia sã importãm 600.000 de tone cu destinaþia: 50.000 de tone pentru amidon, 150.000 de tone pentru mãlai, 400.000 de tone pentru producþia de furaje. De asemenea, erau indicate ºi cantitãþile de sãmânþã de floarea-soarelui pentru producþia de ulei ºi se prevedea posibilitatea completãrii resurselor furajere prin unele cantitãþi de orz-secarã. Varianta de proiect care a fost supusã iniþial aprobãrii Guvernului, din pãcate, a plecat fãrã nominalizarea acestor cantitãþi. Ele au fost nominalizate numai în nota de fundamentare, iar în hotãrârea de guvern nu au mai fost trecute. Semnalele din presã ne-au pus în stare de alertã. S-a constituit o comisie internã la nivelul ministerului ºi s-a declanºat cercetarea acestui aspect. ªi de ce am fost alertaþi? Pentru cã în aceeaºi perioadã, ºi încã mai circulã situaþia Ñ ºtiþi cã s-a mai dat o hotãrâre de guvern anul trecut Ð 1.077 Ñ pentru 500.000 tone de porumb care trebuiau importate fãrã taxe vamale ºi în momentul de faþã nu se aduce porumb, dar se vând licenþele cu pânã la 10 dolari pe tonã. Cine vrea s-o cumpere. În aceste condiþii, a fost nevoie de aceastã anchetã ºi s-a scos la ivealã cã, întradevãr, fostul secretar de stat Gheorghe Lupu a recomandat sau a dispus, dacã vreþi Ñ cã era secretar de stat Ñ, domnul Constantin Popescu, director în direcþia de specialitate de la dânsul, sã întocmeascã hotãrârea de guvern fãrã nominalizarea cantitãþilor. Nu a fost singurul considerent care a condus la eliberarea dânsului din funcþie pentru cã, practic, eliberarea s-a fãcut în 21 martie 2001, înainte de terminarea anchetei. Deci au mai fost ºi alte câteva probleme care i-au fost puse în sarcinã, cã nu au fost îndeplinite la timp sau cum au fost solicitate, unele chiar de facturã de relaþii externe. Eu Ñ cu permisiunea dumneavoastrã Ñ v-am înmânat ºi mai completãm discuþiile ºi cu documente ulterioare, pentru cã aºteptãm punctul de vedere al Parchetului în dosarul care este pe rol.

Da, vã mulþumesc. Domnule senator, poftiþi!

Aºteptãm ºi noi Ñ cu scepticism, e drept Ñ datele de care vorbiþi. Oricum, sunt mulþumit de ce spuneþi ºi vã rog, în acelaºi timp, sã-i spuneþi ºi sã-i daþi domnului ministru Ilie Sârbu Ñ pe care am dori sã-l vedem printre noi în Senat, cã trece legislatura ºi nu-l vãzurãm Ñ, sã-i înmânaþi acele acte în care aþi vãzut ºi dumneavoastrã cum secretarul general al ministerului, sã zicem aºa, îºi ia niºte puteri pe care în mod normal nu le are.

Eu vã asigur cã le va avea pe masã mâine dimineaþã ºi le voi comenta cu dânsul.

noua structurã a liceelor ºi când vom putea sã schimbãm ºi manualele ºcolare. Acesta e rãspunsul.

Da, vã mulþumesc. Doriþi sã intervenþi?

Oricât de greu ar fi, programele de istorie ºi de literaturã românã trebuie schimbate. Ele au fost foarte criticate în perioada trecutã. Acum criticile au încetat, în speranþa, probabil, a intelectualilor, indignaþi de toatã absurditatea despre care s-a vorbit, cã se vor remedia toate acele programe. Dar, v-aº ruga, domnule secretar de stat, sã credeþi cã, dacã lucrurile nu se rezolvã, noi vom continua, ºi pe aceastã cale, ºi pe toate celelalte cãi publice, sã arãtãm viciile grave ale acelor programe. Ieri, la o emisiune a mea, s-a vorbit, de exemplu, despre scoaterea marelui poem ”Moartea cãprioareiÒ din manualul de clasa a VII-a, mi se pare.

Nu vreau sã insist asupra tuturor, pentru cã nu vreau sã ocup eu microfonul, deºi presiunea realitãþii uneori este foarte mare.

Noi nu considerãm intervenþiile dumneavoastrã o ºicanã pentru noi. Din contrã, poate aþi sesizat cã am venit cu toate documentele.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Vasile Molnar, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

## **Domnul Vasile Molan** Ñ _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor,

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii þine sã mulþumeascã domnului senator Adrian Pãunescu pentru interesul pe care îl manifestã faþã de domeniul educaþiei.

În legãturã cu interpelarea pe care dânsul a fãcut-o, vrem sã-l informãm urmãtoarele lucruri.

Dupã cum ºtiþi, stimate domnule senator, în învãþãmânt sunt trei segmente bine legate între ele: plan de învãþãmânt, programe ºcolare ºi manuale. O modificare adusã uneia le influenþeazã pe celelalte. Având în vedere cã manualele se schimbã la circa 4 ani, intervenþiile în programe ar crea probleme procesului de predare-învãþare. Pentru anul ºcolar 2001Ñ2002 s-au revãzut toate programele ºcolare pentru clasele IÑXII. În cele mai multe s-au operat schimbãri de conþinut sau pentru asigurarea accesibilitãþii cunoºtinþelor. Programele revizuite au fost avizate de comisiile de specialitate din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi vor fi trimise pentru studii ºi observaþii unor specialiºti de la Academia Românã. În acest proces au intrat ºi programele de limbã ºi literaturã românã ºi de istorie. Schimbãri mai mari în programele ºcolare se vor face în anii urmãtori, când vom pregãti învãþãmântul obligatoriu de 9 ani ºi

Trebuie sã vã informez cã nu s-a scos.

Ei, nu s-a scos?! Domnule secretar de stat, nu s-a scos din manualul respectiv? Sau nu s-a scos din toatã programa?

Nu s-a scos din programã.

A, se poate. Nici Eminescu nu s-a scos, daÕ s-au pus poezii de facturã mai uºoarã. Aici nu se poate pune orice din oricine. Totuºi formarea tinerei generaþii este marea noastrã responsabilitate.

Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul Cristian Niculescu, secretar de stat pentru Relaþia cu Parlamentul la Ministerul Afacerilor Externe.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Cristian Niculescu** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Întrebarea priveºte, din nou, Legea statutului pentru maghiarii din þãrile vecine Ungariei ºi a fost adresatã de domnul senator Dumitru Badea, Grupul parlamentar P.R.M. ºi de domnul senator Adrian Pãunescu, Grupul parlamentar P.D.S.R. Rãspunsul la întrebare a fost prefigurat de domnul senator Adrian Pãunescu în începutul intervenþiei dânsului din aceastã searã. Nu mi-aº permite decât sã citez Ñ dacã îmi îngãduiþi Ñ integral ceea ce a precizat domnul Adrian Nãstase, primul-ministru al României, sunt doar câteva rânduri, privind ”legitimaþiile de maghiarÒ. Citez: ”Legea privind statutul maghiarilor din afara graniþelor Ungariei nu se va aplica pe teritoriul României atâta timp cât autoritãþile române nu vor fi consultate ºi nu vor fi stabilite, de comun acord, anumite lucruri. Premierul Victor Orban nu va putea aplica legi adoptate de Ungaria pe teritoriul þãrii noastre decât în mãsura în care vor fi stabilite anumite coordonate de interes reciproc. Nici o lege strãinã nu se poate impune pe teritoriul României. Facilitãþile acordate de aceastã lege sunt aplicabile pe teritoriul Ungariei pentru etnicii maghiari care trãiesc temporar în þara vecinã. Nu este valabilã pe teritoriul RomânieiÒ, am încheiat citatul.

Rãspunsul detaliat Ministerul Afacerilor Externe l-a trimis deja domnului senator Adrian Pãunescu.

Douã-trei date despre ceea ce a întreprins Ministerul Afacerilor Externe în aceastã privinþã. Cronologic: la 4 aprilie 2001, cu prilejul vizitei oficiale de la Budapesta a domnului ministru de externe Mircea Geoanã, a fost exprimatã într-o manierã explicitã toatã aceastã problemã, în acord, bineînþeles, cu mandatul aprobat de domnul prim-ministru Adrian Nãstase; la 23 aprilie 2001 a avut loc un prim schimb de opinii pe aceastã temã la sediul Ministerului Afacerilor Externe, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, în care textul proiectului s-a discutat cu instituþiile guvernamentale abilitate, ºi anume Ministerul Justiþiei, Ministerul de Interne, Ministerul Informaþiilor Publice, Ministerul Administraþiei Publice, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, în vederea unei expertize de specialitate. La 2 mai 2001, partea ungarã a comunicat cã este gata sã ofere, prin intermediul Ambasadei Ungariei la Bucureºti, clarificãrile de care are nevoie partea românã. Vinerea care a trecut, ambasadorul Ungariei a discutat din nou cu Ministerul Afacerilor Externe ºi s-a convenit la o discuþie a experþilor din cele douã þãri la Budapesta privind aceastã problemã. ªi m-aº opri aci. Rrãspunsul în scris Ministerul Afacerilor Externe l-a înaintat domnului senator.

Da, vã mulþumesc.

Foarte mulþumit.

Invit la tribunã pe domnul secretar de stat Gheorghe Matache.

## **Domnul Gheorghe Matache** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Voi prezenta rãspunsul la interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu, adresatã Ministerului Apãrãrii Naþionale, domnului Ioan Mircea Paºcu.

Interpelarea domnului senator Adrian Pãunescu se referã la imobilul ºi terenul aferent în care ºi-a desfãºurat activitatea Liceul Militar ”Tudor VladimirescuÒ din Craiova, strada Breslei nr. 156. Acest imobil face parte din domeniul public al statului, conform anexei nr. 1 la Legea nr. 213 din 1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, fiind transmis în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale în baza Decretului nr. 47 din 1978. În temeiul acestui decret, Ministerul

Construcþiilor Industriale a emis ordinul de transfer nr. 935/D din 16 decembrie 1978, prin care a transmis acest imobil compus din 7 construcþii ºi terenul aferent în suprafaþã de 1,89 hectare din administrarea sa în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale. În concluzie, nu putem accepta afirmaþia potrivit cãreia acest imobil n- ar fi fost niciodatã al Ministerului Apãrãrii Naþionale. Acesta se aflã în administrarea ministerului, îl deþinem cu just titlu din 1978, de la înfiinþarea Liceului Militar ”Tudor VladimirescuÒ din Craiova, aºa cum era prevãzut în legislaþia în vigoare în acea perioadã. Dupã desfiinþarea Liceului militar din Craiova în martie 1998, la insistenþele Universitãþii din Craiova ºi ale organelor administraþiei publice locale, în data de 21 august 1998 s-a stabilit ca o parte din spaþiile din aceastã cazarmã sã fie date în folosinþã provizorie Universitãþii pentru Facultatea de Educaþie Fizicã ºi Sport. În acest scop, între Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Universitatea din Craiova s-a întocmit Protocolul nr. 5.368 din 4 septembrie 1998, cu valoare de contract. Între clauzele contractuale se prevede, la punctul 8, cã atunci când interesele Ministerului Apãrãrii Naþionale impun, în termen de 60 de zile, la solicitarea scrisã a reprezentanþilor sãi autorizaþi, beneficiarul de folosinþã va elibera necondiþionat imobilele ºi spaþiile folosite, asigurându-le acestora starea tehnicã ºi starea de întreþinere în care au fost primite. Ulterior încheierii protocolului s-au întreprins demersuri atât din partea Prefecturii Judeþului Dolj, cât ºi din partea Universitãþii din Craiova ºi a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii privind transferul cazãrmii în cauzã în administrarea Universitãþii din Craiova, demers nefinalizat datoritã interesului Ministerului Apãrãrii Naþionale în legãturã cu imobilul respectiv. Þinând cont de faptul cã spaþiile respective sunt ocupate de cãtre o instituþie de învãþãmânt, am solicitat ca acestea sã fie eliberate la sfârºitul anului universitar 2000Ð2001, ºi nu în termenul prevãzut la punctul 8 din protocol, permiþând astfel terminarea anului universitar, iar pânã atunci Universitatea din Craiova sã încheie cu unitatea militarã responsabilã din Craiova un contract de închiriere, conform legislaþiei în vigoare. Cu toate acestea, Universitatea din Craiova a refuzat colaborarea în aceastã manierã, tergiversând încheierea contractului de închiriere. Întrucât interesele ºi poziþiile de apãrare impun folosirea imediatã, încã din vara acestui an, a spaþiului ocupat pentru dislocarea în aceastã cazarmã a unei unitãþi militare compatibile cu structurile militare NATO, Ministerul Apãrãrii Naþionale a solicitat Universitãþii din Craiova eliberarea spaþiului ºi totodatã intrarea în legalitate prin semnarea contractului de locaþie ºi plata chiriei legale, în conformitate cu Hotãrârea Guvernului nr. 68 din 2000 ºi, pentru cã la termenul scadent negocierii Universitatea din Craiova nu s-a prezentat, Unitatea Militarã 02517 din Craiova a notificat expirarea termenului de folosinþã gratuitã ºi necesitatea intrãrii în legalitate prin semnarea contractului de locaþiune.

Da, vã mulþumesc.

Sunt stupefiat, domnule preºedinte, domnule secretar de stat, de rãceala de cuget cu care se continuã acest rãzboi, pornindu-se de la o premisã nedemonstratã. Dumneavoastrã sunteþi proprietarii imobilului? Nu e problema statului român?

Categoric.

ªi statul român prin cine se exprimã la nivel local ºi prin cine se exprimã la nivel central? Cum adicã, dumneavoastrã vã luaþi dreptul ca un imobil care vi s-a dat în administrare sã devinã proprietatea dumneavoastrã ºi sã negociaþi în forþã cu unitãþi de învãþãmânt? Nu înþeleg care este temeiul de la care porniþi. Sunteþi proprietarii acelui imobil?

## **Domnul Gheorghe Matache:**

Nu. Ministerul Apãrãrii Naþionale are în administrare acest imobil.

vin în Senat ºi spun legal ceea ce trebuie spus ºi dumnealui mã atacã în ziarul ”ZiuaÒ!

Vã spun eu, vã rog sã reþineþi, o parabolã pe care o dau pentru cã trebuie datã. Lingvistul sovietic Katz a citit o cuvântare a tovarãºului Stalin în Donbas. ªi prostul de el, un fel de Pãunescu al lor, s-a apucat sã-i scrie: ”Tovarãºe Stalin, genialule, vã rog eu, aþi fãcut un dezacord între subiect ºi predicatÒ. La care tovarãºul Stalin i-a rãspuns în ”IzvestiaÒ: ”Rãspuns tovarãºului Katz: Nu, tovarãºe Katz, nu poate fi vorba de aºa ceva. I. StalinÒ. Katz, a luat în serios dialogul, ca mine: ”Tovarãºe, genialule Visarionovici, iubitule, totuºi, gramatica, ºtiþi... subiectul ºi predicatul trebuie sã se acorde, fir-ar ele sã fie! Semnat: KatzÒ. Tovarãºul Stalin i-a rãspuns în ”PravdaÒ (al doilea rãspuns): ”Tovarãºe Katz, nu mã aºteptam la asta. Nu se poate aºa ceva. I. StalinÒ. ªi Katz, ca un nãrod, s-a dus a treia oarã ºi ºi-a pus gândul la poºtã (cã el trimitea prin poºtã): ”Tovarãºe Stalin, vã rugãm, îndreptaþi pentru Opere complete, ca sã vadã lumea ce bine vorbeaþi. Semnat KatzÒ. La care tovarãºul Stalin i-a rãspuns în ”Krasnaia ZvezdaÒ Ñ ziarul armatei Ñ coincidenþã Ñ ”Steaua RoºieÒ: ”ªi acum, tovarãºe Katz, permite-mi sã-mi iau rãmas bun de la dumneata. I. StalinÒ.

Nu putem...

... sã avem un dialog civil ºi productiv pentru toate pãrþile? Eu cred cã da. Eu îl preþuiesc foarte mult pe domnul Paºcu ca intelectual, e un om cu care se poate dialoga, dar vãd cã acum vã bagã pe dumneavoastrã în faþã, îmi rãspunde prin ziare. Hai sã soluþionãm cazul! Nu e mare problemã. N-am puterea, îmi pare rãu, cã deºi port un nume, sã zicem aºa, ”ilustruÒ ºi în materie de bani, îmi pare rãu cã nu am bani sã le fac eu o clãdire ºi sã le-o dau lor pentru NATO.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

ªi nu poate sã-l aibã (ºi) învãþãmântul în administrare? De ce dumneavoastrã, care sunteþi unul din partenerii acestui dialog, unul din termenii ecuaþiei, vã luaþi dreptul, pe care nu-l poate avea decât autoritatea localã sau autoritatea centralã. În acest sens, vã amintesc cã au semnat 4 miniºtri, nu numai ministrul educaþiei ºi cCercetãrii, ci ºi ministrul administraþiei locale ºi aºa mai departe. Nu vreau sã intru în detalii. Eu sunt informat, domnule secretar de stat. Au semnat! Iar Ministerul Apãrãrii Naþionale se încãpãþâneazã sã refuze sã restituie acel imobil, pe care l-a primit în administrare, statului care hotãrãºte el ce face cu imobilul. Nu înþeleg de ce se pot face toate lucrurile acestea cu orice minister civil ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale ne invocã un argument de autoritate, cã e nu ºtiu ce NATO acolo. Uite, ºi studenþii de la educaþie fizicã ºi sport din Craiova se pregãtesc tot pentru NATO. Vor sã facã triplu salt vital ºi mortal în NATO. Ne daþi argumente de autoritate ca noi sã plecãm capul, sã spunem ”sã treacã NATOÒ?! Nu existã atâtea alte spaþii pe care, acum, datoritã reducerilor din rândurile armatei, le eliberaþi? De ce vã þineþi de acest spaþiu? De ce nu credeþi cã ar trebui colaborat cu aceastã instituþie civilã ºi de ce nu trebuie respectat statul, care nu se exprimã prin Ministerul Apãrãrii Naþionale decât în caz de forþã majorã, în caz de stare de urgenþã?! Este a treia oarã când vorbim despre asta. Domnul ministru a gãsit cu cale sã mã atace într-un ziar. E ceva ce n-am pomenit! Adicã eu, ziarist Ñ ºi nu unul dintre cei mai proºti Ñ,

Da, vã mulþumesc. Sperãm ca totuºi sã gãseascã rãspunsul ministerul.

Rãspunsul este rezolvarea corectã. Sã gãseascã rãspunsul, nu sã-l transmitã. Rãspunsul celor solicitate.

Deci îl invit la tribunã pe domnul secretar de stat Alexandru Fãrcaº.

## **Domnul Alexandru Fãrcaº** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din partea ministrului de interne avem pregãtite rãspunsuri la interpelãri fãcute de domnul senator Adrian Pãunescu ºi o interpelare a domnului senator Nicolae Pãtru.

Rãspunsul la aceastã interpelare fãcutã de domnul senator Nicolae Pãtru se referã la situaþia apatrizilor, foºti cetãþeni români, care în majoritate se aflã în Germania. Autoritãþile germane insistã ºi condiþioneazã direct ºi prin intermediul Comisiei Europene acordarea dreptului la liberã circulaþie pentru cetãþenii români în spaþiul comunitar, de eliminare a diferendului privind abordarea chestiunii apatrizilor, respectiv permiterea intrãrii lor în þara de origine, România, chiar dacã nu mai au cetãþenia acesteia.

Precizãm faptul cã dreptul de ºedere pe teritoriul unui stat al strãinilor ºi apatrizilor este ºi rãmâne un drept suveran al statului respectiv. România nu are a se pro- nunþa asupra oricãrei proceduri de expulzare din respectivul stat.

În consecinþã, raporturile apatrizilor cu statul de reºedinþã îi privesc strict personal. Statul român nu ºi-a asumat nici o obligaþie de aducere în þarã a persoanelor apatride, manifestându-ºi doar disponibilitatea din punct de vedere umanitar de a permite accesul pe teritoriul României al persoanelor de origine românã expulzate legal de autoritãþile germane, fãrã vize, în baza documentelor de cãlãtorie eliberate de autoritãþile germane, respectiv paºaport pentru persoane fãrã cetãþenie sau laissez-passer, model Uniunea Europeanã. Pentru rezolvarea problemelor legate de reintegrarea economicosocialã, inclusiv în ceea ce priveºte asigurarea de locuinþe ºi profesionalã, în ºedinþa Guvernului din 22 martie, acest an, a fost analizatã ºi abordatã situaþia acestei categorii de persoane, constituindu-se în acest sens o comisie formatã din reprezentanþi ai ministerelor cu competenþe în materie, având abilitarea ºi obligaþia de a întreprinde mãsurile legale, de la caz la caz.

Domnule preºedinte, mã adresez dumneavoastrã pentru cã în ultima vreme constat cã noi nu putem avea un dialog cu Guvernul ºi v-aº ruga sã-l atenþionaþi pe domnul ministru pentru relaþia cu Parlamentul, domnul Acsinte Gaspar, sã citeascã ºi dumnealui ce întrebãm noi ºi ce ni se rãspunde. Pentru cã am întrebat în urmã cu câteva sãptãmâni pe ministrul justiþiei sã-mi spunã ce persoane se fac vinovate pentru niºte soluþii date în urma unor procese ºi mi se dã ordinea cronologicã a proceselor, fãrã nici o legãturã cu ceea ce am întrebat eu. Întreb ministrul de interne în legãturã cu cagulaþii care au intrat la o societate comercialã ca sã confiºte câteva navete de bere, mi se rãspunde cu totul altceva, despre infracþiune ºi modul cum a fost rezolvatã infracþiunea economicã. Întreb ministrul de externe ºi ministrul de interne dacã existã o lege care îi permite domnului ministru de externe Geoanã sau ministrului de interne sã facã declaraþii în exterior cum cã va rezolva problema apatrizilor ºi vedeþi ºi dumneavoastrã ce mi se rãspunde. Mi se rãspunde cu totul altceva. Eu sunt foarte nemulþumit de modul cum guvernanþii noºtri ne trateazã pe noi, Senatul, ºi, în general, Parlamentul României.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat este prezent ºi sigur cã va transmite domnului ministru Gaspar, deºi, practic, în momentul în care un coleg senator se înscrie la o întrebare sau interpelare, tematica este adresatã ministerului respectiv. Cel puþin aºa o facem întotdeauna.

Mai aveþi rãspunsuri cumva la interpelãri? Vã rog.

## Mulþumesc.

La interpelãrile adresate de domnul senator Adrian Pãunescu, înregistrate la Guvern, Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul, în data de 8 mai, ministrul de interne rãspunde urmãtoarele.

În ceea ce priveºte creºterea criminalitãþii ºi a fenomenului cerºetoriei, în special la nivelul municipiului

Bucureºti, din analiza evoluþiei situaþiei operative ºi a tendinþelor fenomenului infracþional pe linie judiciarã, în primul trimestru al anului 2001 a rezultat o creºtere a numãrului infracþiunilor de cerºetorie, vagabondaj, furturi din buzunare ºi prostituþie, proxenetism. O situaþie particularã o reprezintã afluirea în Bucureºti în ultimii ani a unui numãr important de persoane cu interese ºi motivaþii ilicite, fluctuant, acesta cifrându-se la nivelul de 300Ð400.000 de persoane, care nu ºi-au perfectat situaþia privind domiciliul sau reºedinþa, deºi au fost atenþionate, avertizate ori sancþionate de formaþiunile de specialitate pe linia evidenþei populaþiei din cadrul Poliþiei.

Dintre acestea, categoria de persoane ce impune o instrumentare legalã, specialã, de cãtre administraþia publicã localã, împreunã cu Poliþia, o reprezintã circa 25Ð30.000 de persoane fãrã surse de venituri care, pentru a-ºi asigura mijloacele de existenþã, hranã, adãpost, recurg la practici ilicite, cum sunt: cerºetoria, vagabondajul, prostituþia stradalã, adãpostirea în locuri insalubre, clãdiri dezafectate etc.

Numai în anul 2000 ºi în primele 4 luni ale anului în curs, cu ocazia activitãþilor desfãºurate pe raza Capitalei, au fost depistate 15.416 persoane cu domiciliul pe raza altor judeþe, din care 1.659 de cerºetori, 841 de prostituate, 1.024 minori consumatori de aurolac, 509 alcoolici (”boschetariÒ), 6.259 persoane dispãrute de la domiciliu, 5.285 persoane suspecte, care nu-ºi justificau prezenþa pe raza Capitalei, precum ºi 121 de hoþi de buzunare.

Pentru aceste considerente, la nivelul Inspectoratului General al Poliþiei a fost întocmitã ºi pusã în aplicare o metodologie privind prevenirea ºi descoperirea faptelor antisociale comise de persoane care, prin comportamentul lor, afecteazã regulile de convieþuire socialã.

Vã mulþumesc mult, domnule secretar de stat.

Mai aveþi douã rãspunsuri, dacã sunt prezenþi... Dupã aceea, dacã doresc sã fie comentate de cãtre colegi sau de cãtre domnul Pãunescu.

Domnul senator, rãspunsul este lung ºi este cu cifre pe care le cunoaºtem din mass-media, de acþiuni fãcute de Poliþie.

Poate ce se face pentru aceasta.

Da.

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte, mai aveam o frazã în acest sens.

Deci metodologia prevede mãsurile ce se impun a fi executate cu privire la urmãtoarele categorii de persoane: minori lipsiþi de supraveghere, prostituate condamnate prin hotãrâre judecãtoreascã la pedeapsa obligãrii la prestare de muncã în folosul comunitãþii, persoane condamnate...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aici este interesant, aceastã sancþiune este cea mai interesantã. În folosul comunitãþii...

De data aceasta o fac fãrã bani! Vã rog.

Deci este vorba de activitãþi demarate de Poliþie. Considerãm, la Ministerul de Interne, cã pentru îmbunãtãþirea climatului de siguranþã publicã este necesarã elaborarea unei strategii guvernamentale care sã identifice ºi sã propunã soluþii de eliminare a cauzelor care au determinat sau favorizat amploarea acestui fenomen, ocazie cu care ar fi necesarã stabilirea responsabilitãþilor concrete ce revin tuturor ministerelor ºi instituþiilor de stat cu atribuþii în acest important domeniu de activitate.

Referitor la o altã interpelare a domnului senator Adrian Pãunescu, referitoare la abuzuri comise la Sibiu, Poliþia precizeazã cã nu are competenþe exprese de cercetare, conform Codului procedural penal în vigoare, în ceea ce priveºte potenþialele activitãþi ilicite ale unor procurori ºi avocaþi.

În aceste condiþii, având în vedere principiile ce guverneazã activitatea într-un stat de drept, în situaþia în care Ministerul de Interne va intra în posesia unor date ºi informaþii, vor fi desfãºurate activitãþile care sã conducã la adoptarea mãsurilor legale.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Mai aveþi vreo interpelare?

Atât pentru astãzi.

Da, mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Nu-mi fac iluzia cã, dacã nu se vor rezolva problemele economice ºi sociale ale României, va fi stârpit fenomenul infracþional, vor fi stârpite devierea de la lege, cerºetoria ºi aºa mai departe.

Sunt ºi fenomene care, cu cât ne vom dezvolta, paradoxal, cu atât vor prospera.

Dar cred cã acþiunile de moment ale Poliþiei ºi ale administraþiei sunt încurajatoare pentru climatul pe care-l aºteptãm în Bucureºti.

Vorba mamei lui Napoleon: ”Numai sã dureze!Ò

Când dumneaei a aflat cã fiul ei a devenit împãrat asta a zis ºi eu asta v-aº ruga sã reþineþi, ºi sã încercãm sã nu facem campanii, ci sã creãm un climat constant prin acþiune conjugatã.

Numai sã dureze!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc. Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã declar închisã ºedinþa Senatului de astãzi.

Mâine ºi poimâine avem ºedinþe în comisii. Vã doresc o searã bunã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/24.V.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei