George Mihail Pruteanu

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ citesc, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c‚teva pasaje dintr-un articol publicat de actualul primministru, intelectualul Adrian N„stase, profesorul universitar Adrian N„stase, publicat Ón 1999, Ón ziua de 5 octombrie 1999, articol ap„rut Ón ziarul îDiminea˛a“ ∫i care a fost republicat ∫i Ón revista îRom‚nia Mare“, ultimul num„r.

Domnul Adrian N„stase vorbea atunci, Ón 1999... Titlul articolului era îUn vis al iredentismului unguresc, reamplasarea la Arad a monumentului libert„˛ii maghiare“.

Dup„ ce f„cea o scurt„ istorie a acestui monument, a lucr„rii Ón sine, autorii ei, amplasarea, momentul, autorul articolului, adic„ domnul Adrian N„stase, scria: îAcestui Óntreg ansamblu ungurii Ói spun Monumentul Libert„˛ii.“

îDup„ Marea Unire din 1918 monumentul a fost considerat ofensator pentru demnitatea rom‚neasc„, popula˛ia cer‚nd Ónl„turarea lui din centrul Aradului, fapt ce s-a materializat printr-o hot„r‚re a Guvernului liberal condus de Ionel I. C. Br„tianu, care Ón 1924 a dispus dezafectarea lui.“

Sar c‚teva pasaje, pentru a vi le ar„ta pe cele mai relevante.

îPentru a evita o criz„ diplomatic„, spre sf‚r∫itul anilor 1970...“, citez din articolul domnului Adrian N„stase, î...Rom‚nia a sugerat conducerii statului maghiar c„ este dispus„ s„ cedeze Ungariei monumentul dezasamblat, dac„ aceasta dore∫te s„-l instaleze pe teritoriul s„u. Sugestia fiind respins„ categoric, partea ungar„ a boicotat convorbirile bilaterale din perioada 1980—1985 cu privire la regimul monumentelor, cimitirelor ∫i operelor comemorative de r„zboi rom‚ne∫ti de pe teritoriul Republicii Populare Ungare.“

îConcomitent...“, citez Ón continuare din Adrian N„stase, î...a trecut la desfiin˛area unor cimitire, parcele de morminte, monumente ∫i simboluri comemorative de r„zboi rom‚ne∫ti aflate pe teritoriul ungar pentru ca, la un anumit moment, s„ condi˛ioneze oprirea acestor ac˛iuni de reamplasarea la Arad a monumentului Ungariei Mari.“

îPertract„rile au continuat p‚n„ la c„derea regimului comunist Ón ambele ˛„ri. Numai c„, imediat dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, presiunile oficiale maghiare au reÓnceput cu o insisten˛„ mult sporit„ datorit„ noii conduceri politice.“

De aici Óncolo devine mai interesant. Citez Ón continuare: îSus˛in„torul preten˛iilor proaspetei democra˛ii maghiare pe l‚ng„ oficialit„˛ile rom‚ne a fost ministrul de atunci al culturii.“ Aici este o confuzie de moment, e vorba de ministrul adjunct, domnul Dan Petrescu.

Citez: îAcesta a depus un efort demn de o cauz„ mai bun„ pentru ca simbolul Ungariei milenare s„ str„juiasc„ ∫i s„ sfideze p„m‚ntul rom‚nesc al Transilvaniei.“, scria Adrian N„stase Ón 1999, un specialist Ón rela˛ii interna˛ionale. S„ nu uit„m c„ nu era un oarecine, fusese ministru de externe, ∫tia ce scrie.