Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 mai 2004
Senatul · MO 68/2004 · 2004-05-20
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru s„pt„m‚na 10—16 mai a.c
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru s„pt„m‚na 17—23 mai a.c
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale: — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, a terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 16 octombrie 2003;
· other · respins
· procedural
· procedural
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
346 de discursuri
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 10 mai 2004, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii secretari Antonie Iorgovan ∫i Mihai Ungheanu, pe care Ói invit la prezidiu.
Programul de lucru al Senatului: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege p‚n„ la ora 19,00 — propune Biroul permanent — ∫i Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, dup„ ora 19,00, pentru epuizarea actelor normative Ónscrise Ón ordinea de zi.
Stima˛i colegi, s„ intr„m Ón primul punct al ordinii de zi, Ónainte de a hot„rÓ asupra programului de lucru, asupra ordinii de zi.
Invit colegii parlamentari care s-au Ónscris la declara˛ii politice s„ le prezinte Ón plenul Senatului.
Grupul parlamentar P.S.D., domnii senatori Ghiorghi Pris„caru, Adrian P„unescu, Sin Nicolae ∫i Matei Vintil„.
Œl invit pe domnul senator Ghiorghi Pris„caru, pentru a prezenta declara˛ia politic„ formulat„.
Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile.
## **Domnul Ghiorghi Pris„caru:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
## Stima˛i colegi,
Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„ avea loc cea mai mare extindere din istoria Uniunii Europene. Opt din cele zece state care au devenit la 1 mai 2004 membre cu drepturi depline ale Uniunii apar˛in Europei Centrale ∫i de Est.
Rom‚nia nu a f„cut parte din acest val al extinderii. Aceasta nu ne Ómpiedic„ Óns„ s„-i felicit„m pe colegii parlamentari, pe cet„˛enii ˛„rilor respective, pentru ∫ansa de a fi aderat la cea mai complex„ structur„ economicopolitic„ de pe continentul european.
De-a dreptul stranie mi se pare atitudinea P.N.L., care Óncearc„ s„ se degajeze de orice r„spunde Ón leg„tur„ cu ritmul evolu˛iei Rom‚niei spre Uniunea European„, recurg‚nd la o serie de acuze.
Dar s„ m„ explic. Pre∫edintele P.N.L., domnul Stolojan, a regretat, Óntr-o declara˛ie f„cut„ zilele trecute, c„ Rom‚nia nu a putut s„ intre Ón primul val de ˛„ri care au Ónceput negocierea. S„ fi uitat oare liderii P.N.L. c„ ˛„rile din primul val au Ónceput negocierile de aderare Ón 1999, exact Ón al treilea an de c‚nd Domniile lor, Ómpreun„ cu alia˛ii din fosta coali˛ie, se aflau la guvernare? ™i atunci care este r„spunderea P.S.D., Ón condi˛iile Ón care acesta era Ón opozi˛ie? Œn plus, Ón toat„ perioada 1996—2000, P.S.D. a fost un sus˛in„tor activ ∫i un partener loial al integr„rii nediscriminatorii a celor zece ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est Ón Uniunea European„.
Œn al doilea r‚nd, este de neÓn˛eles faptul c„ P.N.L. ∫i P.D. nu fac sau nu vor s„ fac„ leg„tura Óntre acest e∫ec, Ón privin˛a Óndeplinirii criteriilor de aderare la termenul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 stabilit, ∫i pr„bu∫irea economic„ din perioada 1997— 2000.
Pentru to˛i este limpede c„ tocmai contraperforman˛ele acelei guvern„ri, inclusiv Ón planul reformei din diverse sectoare de activitate, au descalificat temporar Rom‚nia din cursa pentru integrare, am‚n‚nd data Ónceperii negocierilor. Œn primul raport al Comisiei Europene din 1997, elaborat Ón baza rezultatelor din anii preceden˛i, Rom‚nia se situa Ón plutonul frunta∫ printre ˛„rile candidate. Œn 1999 ∫i 2000 ea se afla, din p„cate, pe ultimele locuri.
Œn al treilea r‚nd, au uitat oare liderii alian˛ei P.N.L.P.D. c„ tocmai guvernarea din care au f„cut parte Óntre 1996—2000 a fost cea care a stabilit anul 2007 ca an ˛int„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„?
Este limpede c„ partidele din fosta guvernare erau con∫tiente de faptul c„ pr„bu∫irea economic„ ∫i lipsa de reforme Ón alte sectoare descalificau Rom‚nia de privilegiul de a se afla printre primele ˛„ri care vor adera la Uniune.
A∫ dori s„ mai amintesc un lucru, care, probabil, este mai pu˛in cunoscut. Œn anul 2002 Partidul Social Democrat ∫i Guvernul N„stase au cerut revizuirea datei de aderare, Ón sensul devans„rii acesteia pentru 2004. Fostul ministru francez de externe Hubert Vedrine ∫i apoi pre∫edintele Jacques Chirac au sus˛inut la Consiliul European de la Laeken, Ón decembrie 2002, solicitarea Rom‚niei pentru devansarea Ón 2004 a acestui termen. Reprezentan˛ii Comisiei au afirmat Óns„ limpede: îAceasta a fost op˛iunea guvernan˛ilor rom‚ni, exprimat„ la Ónceputul anului 2000, iar noi am programat negocierile Ón func˛ie de aceast„ dat„.“
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului P.R.M., doamna senator Maria Ciocan.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Democra˛ia spre care tinde societatea rom‚neasc„ ∫i drumul spre Europa, care trebuie parcurs, reclam„ oameni instrui˛i, civiliza˛i, Ónc„rca˛i cu cuno∫tin˛e temeinice, speciali∫ti de toate gradele ∫i Ón toate domeniile. De aceea problema educa˛iei morale a tineretului este sau ar trebui s„ fie preocuparea de c„petenie a factorilor chema˛i s„ colaboreze la Óndrumarea lor.
Neamul rom‚nesc are nevoie azi mai mult ca oric‚nd de oameni cu deprinderi bune, cu caractere ferme. Formarea tineretului Ón sensul bun este Ón func˛ie de cum se prezint„ educatorii, de atitudinea lor moral„, de gradul de consecven˛„ dintre vorb„ ∫i fapt„. Educatorii trebuie s„ fie adev„ra˛i apostoli, s„ lucreze cu pasiune, s„ inspire dragoste, Óncredere, bun„tate ∫i omenie. Dar tocmai acestea sunt puse Ón pericol de faptul c„ apostolii viitoarei societ„˛i au ca prim„ preocupare supravie˛uirea, ziua de m‚ine a lor ∫i a familiilor lor ∫i apoi educarea elevilor, pentru c„, Óntr-adev„r, salariile profesorilor, la toate nivelurile de Ónv„˛„m‚nt, sunt doar de supravie˛uire. Din aceast„ cauz„ se diminueaz„ interesul educatorului pentru menirea sa, pentru modul cum va fi perceput de elevi, mul˛i chiar abandon‚nd Ónv„˛„m‚ntul, prefer‚nd alte domenii, al˛ii chiar p„r„sesc ˛ara.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 Probabil, la toate acestea s-au g‚ndit ∫i guvernan˛ii no∫tri c‚nd au elaborat Legea nr. 315/2003. Œn general, este o lege bun„, prin care se recunoa∫te, Ón sf‚r∫it, importan˛a social„ a muncii profesorului universitar, dar numai a lui, care reprezint„ doar 15% din personalul universitar. Aceast„ lege a creat Óns„ o situa˛ie de discriminare, de tensiune ∫i nemul˛umire Ón domeniul universitar, produc‚nd o uria∫„ discrepan˛„ Óntre salariul profesorului universitar, care poate ajunge la peste 20 milioane lei, ∫i salariul celorlal˛i, respectiv 85% din cadrele didactice universitare ∫i Óntreg personalul didactic, tehnic ∫i administrativ, al c„ror salariu Óncepe de la 2,5 milioane ∫i nu dep„∫e∫te cu mult salariul mediu pe economie.
Grevele generale din toate centrele universitare dovedesc totala nemul˛umire a celorlalte cadre didactice universitare, care cer elaborarea unei noi legi speciale de salarizare pentru to˛i salaria˛ii din Ónv„˛„m‚ntul universitar, inclusiv personalul nedidactic.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œnainte de a da citire declara˛iei mele politice, m„ simt dator nu cu o replic„, pentru c„ colegul meu a avut delicate˛ea s„ nu m„ nominalizeze, cu toate c„ m„ tem c„ la mine se referea.
A∫ vrea s„ v„ m„rturisesc, am ferma convingere c„ ceea ce atrage respectul nu este func˛ia Ón sine, ci felul Ón care cel care este Óntr-o anumit„ func˛ie Ó∫i Óndepline∫te datoriile. Fa˛„ de acest fel suntem datori s„ le aplaud„m, f„r„ nici un fel de rezerv„, atunci c‚nd faptele o reclam„, sau, Ón m„sura Ón care presta˛ia nu este conform a∫tept„rilor, nu avem datoria, avem obliga˛ia, cu toat„ fermitatea, s„ ne pronun˛„m.
Am tot respectul fa˛„ de ∫eful statului, am toat„ considera˛ia fa˛„ de primul-ministru, Óns„, Ón situa˛ia Ón
care faptele Domniilor lor sunt cele la care m-am referit, atunci cred c„ sunt dator s„-mi spun punctul meu de vedere ∫i am spus-o Óntr-un limbaj Ón care nu exist„ nimic de amendat.
M„ sim˛eam dator s„ fac aceast„ precizare ∫i lua˛i-o ca o form„ de respect pe care, ∫ti˛i bine, v-o port. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Miercuri, 5 mai, a avut loc la Giurgiu lansarea candidaturii domnului Lucian Iliescu la func˛ia de primar al municipiului. Domnul Iliescu este primarul Ón exerci˛iu al ora∫ului, la al doilea mandat, ∫i este pre∫edintele Organiza˛iei Jude˛ene P.N.L.
Sala Teatrului Valah din Giurgiu a fost arhiplin„, la ora evenimentului, iar la spectacolul care a urmat Ón Pia˛a Sfatului se apreciaz„ c„ au fost prezen˛i Ón jur de circa 30.000 de oameni.
Joi, 6 mai, îGardianul“ a fost cotidianul central cel mai prezent Ón m‚inile ∫i Ón casele giurgiuvenilor. De regul„, îRodipet“-ul aduce cam 80 de exemplare pe zi Ón Giurgiu. La data la care ne referim a adus 500 de exemplare, restul, p‚n„ la c‚teva zeci de mii de exemplare, c‚te s-au distribuit gratis Ón ora∫, au fost aduse de la Bucure∫ti, cu ma∫inile P.S.D.-ului. S-au pus ziare Ón cutiile po∫tale ale blocurilor, s-au aruncat Ón cur˛ile oamenilor, s-au dat trec„torilor pe strad„, elevii de la Liceele îTudor Vianu“ ∫i îTitu Maiorescu“ au fost sco∫i diminea˛„ pe strad„ de profesori Ónscri∫i Ón P.S.D. s„ Ómpart„ ∫i ei ziarele.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator George Pruteanu, senator independent.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ v„ citesc, stimate colege ∫i stima˛i colegi, c‚teva pasaje dintr-un articol publicat de actualul primministru, intelectualul Adrian N„stase, profesorul universitar Adrian N„stase, publicat Ón 1999, Ón ziua de 5 octombrie 1999, articol ap„rut Ón ziarul îDiminea˛a“ ∫i care a fost republicat ∫i Ón revista îRom‚nia Mare“, ultimul num„r.
Domnul Adrian N„stase vorbea atunci, Ón 1999... Titlul articolului era îUn vis al iredentismului unguresc, reamplasarea la Arad a monumentului libert„˛ii maghiare“.
Dup„ ce f„cea o scurt„ istorie a acestui monument, a lucr„rii Ón sine, autorii ei, amplasarea, momentul, autorul articolului, adic„ domnul Adrian N„stase, scria: îAcestui Óntreg ansamblu ungurii Ói spun Monumentul Libert„˛ii.“
îDup„ Marea Unire din 1918 monumentul a fost considerat ofensator pentru demnitatea rom‚neasc„, popula˛ia cer‚nd Ónl„turarea lui din centrul Aradului, fapt ce s-a materializat printr-o hot„r‚re a Guvernului liberal condus de Ionel I. C. Br„tianu, care Ón 1924 a dispus dezafectarea lui.“
Sar c‚teva pasaje, pentru a vi le ar„ta pe cele mai relevante.
îPentru a evita o criz„ diplomatic„, spre sf‚r∫itul anilor 1970...“, citez din articolul domnului Adrian N„stase, î...Rom‚nia a sugerat conducerii statului maghiar c„ este dispus„ s„ cedeze Ungariei monumentul dezasamblat, dac„ aceasta dore∫te s„-l instaleze pe teritoriul s„u. Sugestia fiind respins„ categoric, partea ungar„ a boicotat convorbirile bilaterale din perioada 1980—1985 cu privire la regimul monumentelor, cimitirelor ∫i operelor comemorative de r„zboi rom‚ne∫ti de pe teritoriul Republicii Populare Ungare.“
îConcomitent...“, citez Ón continuare din Adrian N„stase, î...a trecut la desfiin˛area unor cimitire, parcele de morminte, monumente ∫i simboluri comemorative de r„zboi rom‚ne∫ti aflate pe teritoriul ungar pentru ca, la un anumit moment, s„ condi˛ioneze oprirea acestor ac˛iuni de reamplasarea la Arad a monumentului Ungariei Mari.“
îPertract„rile au continuat p‚n„ la c„derea regimului comunist Ón ambele ˛„ri. Numai c„, imediat dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, presiunile oficiale maghiare au reÓnceput cu o insisten˛„ mult sporit„ datorit„ noii conduceri politice.“
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului P.S.D., domnul senator Adrian P„unescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Œmi pare r„u, domnule pre∫edinte, c„, pentru cauzele Ónalte, oamenii nu ∫tiu s„ se uneasc„ la vreme. Eu am spus, Ón diverse ocazii, inclusiv aici, dar ∫i Ón ∫edin˛ele partidului din care fac parte, lucruri care priveau cauza pe care colegul a atacat-o acum, dup„ ce a p„r„sit P.S.D.
Dac„ eram mai mul˛i capabili de o elocin˛„ binef„c„toare, poate c„ nu ajungeam Ón aceast„ situa˛ie ∫i nu eram at‚t de Ón˛elep˛i t‚rziu, dup„ ce faptele s-au produs.
Pe de alt„ parte, Ól rog pe domnul senator Radu F. Alexandru s„ nu uite c„ primarul liberal de Giurgiu, pe care l-a ap„rat, pe care Ól cunosc bine, este un demn reprezentant al Partidului Socialist al Muncii.
L-am cunoscut, am fost Ón acela∫i partid, nu cred c„ este ceva r„u Ón a fi membru al Partidului Socialist al Muncii...
Din sal„
#35373Un drum care a dus la Giurgiu!
Uite, un drum care a dus la P.N.L. Giurgiu. Nu am nimic cu el, am spus doar c„ a˛i ap„rat un liberal care a trecut prin mai multe experien˛e de via˛„, inclusiv prin aceea, foarte important„, de socialist. Domnul senator nu o consider„... ∫i eu cred c„ lucrurile trebuie s„ fie totdeauna echilibrate pentru ca nu neap„rat cineva care nu este cu noi s„ devin„ du∫manul legilor ∫i s„ fie considerat ca atare, ∫i invers, cineva care este cu noi, inclusiv cu noi, liberalii, s„ fie liber de orice judecat„...
Din sal„
#35960Dreapt„!
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Exact, dreapt„. Corect, aici a˛i g„sit foarte bine cuv‚ntul.
I se Ónt‚mpl„ oricui ∫i cred, ca ∫i Domnia voastr„, c„ trebuie s„ ac˛ioneze numai legea ∫i Ón nici un caz patima, dar nu am putut s„ nu precizez c„ nu este a∫a de simpl„ via˛a, c„ unul s-a n„scut liberal, se t‚r„∫te prin desi∫urile patriei noastre nedefri∫ate, liberal, liberal, liberal, liberal, 40, 50, 60 de ani.
Nu! Acum c‚˛iva ani era Ón Partidul Socialist al Muncii, eram colegi ∫i era un demn lupt„tor pentru ideea de st‚nga...
Vreau dreptul la replic„!
Eu nu am nimic Ómpotriv„, nu Ómi este fric„ dec‚t de propriile mele replici...
V„ rog s„ continua˛i.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
...de ale adversarilor, nu!
A∫ vrea s„ spun ceva interesant legat de neputin˛a marcat„, chiar dramatic„, de a te afirma Ón Rom‚nia la nivelul meritului pe care-l consideri important.
A venit la mine, la Cabinetul senatorial Dolj, profesorul Nicola, profesor de matematic„ la o ∫coal„ special„ de la Segarcea, s„ vad„ dac„ pot s„-l ajut s„ se mute la Craiova, pentru c„ are familia acolo, pentru c„ peste c‚tva timp Ói na∫te so˛ia, ∫i i-am spus c„ nu o s„-l pot ajuta pentru c„ nu este voie.
Dar m-a Óntrebat dac„ m„ pot interesa, poate este vreun examen pe care poate s„-l sus˛in„. M-am interesat, am vorbit cu doamna Andronescu ∫i mi-a spus c„ este un examen pe ˛ar„ peste ∫ase luni ∫i c„ b„iatul, dac„ este c‚t de c‚t preg„tit, nu se poate s„ nu-l reu∫easc„, pentru c„ nu sunt at‚t de mari somit„˛i, sunt oameni tineri care doresc un loc de munc„.
Bun! Nicola ∫i-a v„zut de drum, s-a dus ca s„ candideze la examen pentru post la Craiova. A luat examenul, Óns„, din nenorocire pentru el, l-a luat pe locul I. O chestie tragic„! I se n„scuse copilul de trei zile. C‚nd
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 a v„zut c„ a luat examenul pe locul I ∫i c„ trebuie s„ vin„ Ón Bucure∫ti, i-a fost mult mai greu s„-∫i Ónchipuie dep„rtarea de copil dec‚t atunci c‚nd el era la Segarcea, la ∫coala special„. Atunci a Ónceput s„ umble s„-i scad„ nota.
V„ spun, nu ∫tiu ce ˛ar„ din lume are at‚ta haz Ón istorie. V„ da˛i seama?
Œmi spune: îDomnule P„unescu, domnule, fac orice, tata a f„cut ∫i ni∫te zaib„r, fac orice, dar vreau s„ nu am nenorocita aceea de not„ care m„ oblig„ s„ m„ duc la Liceul de Informatic„, la liceul nr. 1 Ón materie pe ˛ar„ din Bucure∫ti.“ Nu! Nu s-a putut! Am vorbit, am Óncercat, mi-am adus aminte, cuno∫team pe unul, pe altul... nici nu puteam deschide vorba. Cum s„ spun eu: îDomnule, hai s„-l belim pe-„la, s„-l d„m mai Ónapoi ca s„ ajung„ ∫i el la Craiova, nu la Bucure∫ti!“ Nu s-a putut.
M„ g‚ndeam c„ domnul senator Matei Vintil„ o fi trecut ∫i d‚nsul printr-o situa˛ie ca aceasta ∫i poate ne-ar da un sfat. De-aia o vorbi acum Ón sal„.
™i nu s-a putut. A stat un an la liceul acesta, copilul cre∫tea, ca orice copil, e o lege aberant„, tu te ui˛i Ón alt„ parte ∫i copilul t„u cre∫te... a∫a ca Ón îIsmail ∫i Turnavitu“, ca Ón Urmuz... ∫i nu s-a putut.
Chestiunea nu este c„ nu s-a putut atunci, acum doi ani ∫i ceva. Nu se poate nici acum! Acesta este un nenorocit! A spus: îDomnule, ce r„u trebuie s„ fac eu ca s„ m„ lase s„ m„ duc la Craiova? Dracu’ m-a pus s„ iau nota maxim„?!“
Acesta este profesorul Nicola, profesor de matematic„, aflat Ón concediu de maternitate s„-∫i creasc„ — printre cifrele care-i n„z„resc Ón creier — copilul. Pe cuv‚nt de onoare, ca s„ poat„ sta cu copilul ∫i-a luat el, ∫i nu nevast„-sa, concediu de maternitate. Eu ∫tiu c„ este o ˛ar„ pe lume, o ˛ar„ tradi˛ional„, nu-i spun numele, unde femeile n„∫teau ∫i b„rba˛ii urlau de durere. A∫a ∫i profesorul Nicola! Este mama propriului s„u odor patern!
Dar iat„ c„ se mai petrec ∫i alte lucruri, tot de aceea∫i natur„, de∫i acestea nu au ajuns la absurd, dar au ajuns la sublim, ceea ce la un moment dat pare a fi acela∫i lucru.
Trei elevi de liceu din Constan˛a, Maria Carmen Sicovan, Andrei Dan Costea ∫i Flaviu Valentin B‚rzan, au c‚∫tigat marele premiu la un concurs organizat anual de NASA, o organiza˛ie local„ de acolo, din Constan˛a, care se ocup„ cu zboruri cosmice, ∫i ei, acolo, av‚nd probabil ∫i pile, au cunoscut pe Nasu. Au luat examenul ∫i au c‚∫tigat cele trei premii ale NASEI.
Proiectul acestor copii era al unei sta˛ii orbitale, la concurs participaser„ — s„ preciz„m ∫i asta — 120 de echipe din 15 state ∫i l-au c‚∫tigat nerozii „ia de copii din Constan˛a, care croi˛i parc„ erau, ∫i a∫a s-au ∫i ar„tat p‚n„ la urm„, s„ c‚∫tige Proiectul sta˛iilor orbitale NASA. Asta este, va fi foarte greu ∫i pentru ei, cum se vor putea Óntoarce la un loc acceptabil Ón Rom‚nia? A˛i Ón˛eles, sper, gluma: NASA e Ón S.U.A.!
La concurs, a∫adar, participaser„ 120 de echipe... Vestea ar fi surprinz„toare dac„ o alta nu ne informa c„ din 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent 48 de olimpici interna˛ionali de fizic„ din Rom‚nia au fost chema˛i s„-∫i f„ureasc„ un viitor str„lucit Ón str„in„tate, majoritatea dintre ei Ón Statele Unite ale Americii. ™i Ón r‚ndul olimpicilor de la matematic„ s-a Ónregistrat o medie de trei fo∫ti elevi pe an care au luat drumul str„in„t„˛ii.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Vasile Horga. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Vasile Horga:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Furia c‚∫tig„rii alegerilor locale de c„tre P.S.D. prin orice mijloace face ravagii ∫i Ón r‚ndul institu˛iilor publice din jude˛ul D‚mbovi˛a. Suflarea otr„vit„ a celui mai murdar politicianism a lovit Óntregul personal de conducere din institu˛iile pl„tite de cet„˛ean pentru a-i sluji nevoile ∫i interesele.
De altfel, dup„ alegerile din anul 2000 popula˛ia jude˛ului D‚mbovi˛a, ca, de altfel, cea a Óntregii Rom‚nii, a suferit cea mai neru∫inat„ batjocur„ din partea ale∫ilor care, prin for˛a votului, guverneaz„ Ónc„ Rom‚nia. Dup„ alegerile trecute, institu˛iile publice d‚mbovi˛ene au trecut sub tutela P.S.D. ∫i directorii acestora au devenit ni∫te slugi umile ∫i umilite ale staffului PSD. Despre dezinteresul acestor institu˛ii fa˛„ de cet„˛ean se poate vorbi la infinit, de la cohortele de mor˛i din spitale la lipsa aproape total„ a medicamentelor ∫i p‚n„ la dezastrul din industrie ∫i la taxele ∫i impozitele tot mai groaznice impuse popula˛iei.
Industria de ap„rare a fost distrus„. Firma american„ îWiscosin Army Systems“ a fost b„gat„ for˛at ∫i premeditat Ón faliment. Combinatul de O˛eluri Speciale are mari probleme. La fel ∫i fosta stea a produc˛iei de utilaj petrolier, U.P. T‚rgovi∫te, care din 13.000 de salaria˛i a mai r„mas cu doar 2.000 de salaria˛i.
Œn tot acest haos economic ∫i dezastru Ón care a fost Ómpins„ popula˛ia, liderii P.S.D. din jude˛ul D‚mbovi˛a nu se sfiesc s„ profite de prezen˛a ∫efilor de institu˛ii pentru de∫„n˛ata lor campanie electoral„. Activitatea tuturor acestor institu˛ii este acum aproape practic paralizat„. ™edin˛ele interminabile de la sediu se ˛in chiar ∫i Ón timpul programului de lucru al institu˛iilor, pentru a fi g„site solu˛ii de c‚∫tigare a alegerilor. ™efii de institu˛ii alc„tuiesc adev„rate coloane ale propagandei P.S.D.-iste. Rolul lor este de a parcurge comun„ cu comun„ ∫i sat cu sat pentru a convinge popula˛ia s„ voteze actuala putere. Prin intermediul primarilor ∫i al angaja˛ilor prim„riilor, sunt convocate ∫edin˛e peste ∫edin˛e, pentru a fi reluate promisiunile mincinoase cu care au mai c‚∫tigat alegerile Ón anul 1990, 1992 ∫i 2000.
Invit la tribun„ pe domnul senator Sin Nicolae, Grupul parlamentar P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, se pare c„ ast„zi este Ziua Giurgiului. Ieri a fost Ziua Europei, ast„zi este Ziua Giurgiului. ™i eu voi face referire tot la Giurgiu ∫i, din p„cate sau din nefericire, ∫i la acela∫i personaj.
Stima˛i colegi, eu locuiesc Ón Giurgiu, eu tr„iesc Ón Giurgiu, eu acum dou„ ore am venit de la Giurgiu. Vreau s„ v„ spun c„ Ón Giurgiu nu exist„ nici un spa˛iu unde pot intra 20-30.000 de oameni, dar absolut nici un spa˛iu.
Din sal„
#49104Pia˛a Sfatului!
## **Domnul Nicolae Sin:**
Œn Pia˛a Sfatului mai mult de 7-8.000 de oameni nu intr„, iar la acea Ónt‚lnire eu am fost ∫i au fost aproximativ 4-5.000 de oameni. A∫a a fost. Unu.
2. Cunoa∫tem ∫i acel sondaj. Este adev„rat ce spune domnul senator Radu F. Alexandru. Acel sondaj s-a f„cut cu ceva vreme Ón urm„ Ón sediul filialei P.N.L. din Giurgiu, cu membrii P.N.L., ∫i n-ar trebui s„-i mul˛umeasc„ acel 80% f„cut printre membrii dumnealor.
Declara˛ia mea politic„ se dore∫te a fi un apel la toate partidele politice, la to˛i oamenii politici care sunt implica˛i Ón aceast„ perioad„ Ón campania electoral„ care, din p„cate, spun, la Giurgiu a Ónceput nu Óntr-un mod foarte civilizat, foarte onorant. Eu cred c„ este bine ca noi to˛i implica˛i Ón aceast„ campanie, Ón aceast„ confruntare, toate energiile noastre s„ fie dirijate pe o confruntare de idei, pe o confruntare politic„ civilizat„, pe platforme prezentate cet„˛enilor cu ceea ce dorim s„ facem Ón localit„˛ile noastre, ∫i nu pe confrunt„ri fizice, agresive.
De ce spun acest lucru? Œn ziua de 9 mai, adic„ ieri, c‚nd toate oficialit„˛ile ∫i foarte mul˛i cet„˛eni din Giurgiu erau aduna˛i pentru depunerea de coroane — ∫tim ce moment a fost ieri, ce eveniment se petrecea —, s-a petrecut un incident destul de grav. La un moment dat s-a repezit un individ — eu spun, cu s„lb„ticie — asupra mea, Óncerc‚nd s„ m„ loveasc„ ∫i pretext‚nd c„ prezen˛a mea la aceast„ manifestare este inoportun„. Nu v„ spun ce injurii, ce cuvinte ∫i nu v„ mai spun c„, efectiv, pu˛ea a b„utur„. Numai interven˛ia celor din jur a f„cut ca mul˛imea prezent„ la acest eveniment s„ nu asiste la o scen„ mai mult dec‚t regretabil„. Sigur c„ individul a fost depistat Ón persoana primarului liberal Lucian Iliescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 De aceea, fac Ónc„ o dat„ apel c„ este bine ca noi s„ ne confrunt„m Óntr-un mod foarte civilizat, s„ ne confrunt„m demni de mileniul III. Confruntarea agresiv„, s„lbatic„ pe care Óncearc„ s„ o presteze, s„ o ini˛ieze Partidul Na˛ional Liberal Ón Giurgiu nu este demn„ de mileniul III.
V„ rog, domnule senator Radu F. Alexandru, dumneavoastr„ sunte˛i un om de cultur„, sunte˛i un om care Ón˛elege foarte bine lucrurile — v-a spus ∫i colegul P„unescu, care ∫tie mult mai multe ∫i dec‚t mine, ∫i dec‚t dumneavoastr„ —, fi˛i, v„ rog atent cu acest coleg al dumneavoastr„. Este p„cat s„ se Ónt‚mple astfel de lucruri. Putea s„ propun„ s„ ne batem, s„ facem orice, oriunde, Ón orice loc, dar nu ieri, c‚nd se c‚nta Imul Rom‚niei, c‚nd eram cu coroanele Ón m‚n„ pentru a ne cinsti eroii.
Da, mul˛umesc.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Rus, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
## **Domnul Ioan Aurel Rus:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îO vizit„ la Casa Mor˛ii“.
Œn perioada 3—7 mai a.c. Partidul Rom‚nia Mare a organizat un pelerinaj la Auschwitz, la care a participat domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor cu familia, domnul Nati Meir cu familia, senatori, deputa˛i ∫i 100 de membri ai organiza˛iei de tineret din toate jude˛ele ˛„rii, inclusiv Bistri˛a-N„s„ud.
Auschwitz este lag„rul creat Ón 1940, la Ónceput instrument de teroare ∫i exterminare a polonezilor, apoi locul unde au fost adu∫i oameni din toat„ Europa — evrei ∫i ˛igani, prizonieri ru∫i, cehi, iugoslavi, francezi, austrieci — pentru a munci ∫i a fi extermina˛i.
Auschwitz, lag„r ∫i loc al r„ului, al co∫marului ∫i al crimei, a avut o existen˛„ destul de lung„: 1940—1945. Œn 1947 acesta a devenit muzeu ∫i e deschis tuturor celor care vor s„ cunoasc„ atrocit„˛ile r„ului, suferin˛a celor care au fost extermina˛i acolo ∫i Ón alte lag„re.
Intr‚nd pe poarta muzeului te surprinde un mesaj pe c‚t de cinic, pe at‚t de neuitat: îArbeit macht frei“, adic„ îMunca te elibereaz„“. Trec‚nd de aceast„ poart„, continuat„ de gardul de s‚rm„ ghimpat„ Ónalt de aproximativ 2 metri, odinioar„ legat la re˛eaua de curent electric, parc„ intrai Óntr-o alt„ lume, a t„cerii, unde omul nu mai era considerat om, ci for˛„ de munc„ sau element ce trebuie Ónl„turat. Œntregul grup s-a Óndreptat spre Zidul Mor˛ii, locul de execu˛ie unde au fost uci∫i mii de de˛inu˛i, Ón special polonezi, zid devenit monument comemorativ, unde domnul senator Corneliu Vadim Tudor a depus o jerb„ de flori, gest urmat de un scurt discurs. Apoi, o rug„ciune rostit„ de Nati Meir ∫i fiul acestuia. Mesajul domnului Corneliu Vadim Tudor era o rug„minte c„tre to˛i cei prezen˛i de a se ruga lui Dumnezeu cel Atotputernic, pentru sufletele tuturor victimelor inocente, precum ∫i pentru Ón˛elepciune, concordie ∫i pace Ón lume.
A urmat vizitarea c‚torva cl„diri ∫i apoi a celulelor care ad„posteau prizonierii Ónainte de a fi executa˛i la Zidul Mor˛ii. Celulele erau de mai multe feluri, Ón func˛ie de cauza pedepsei. Cauzele pedepsei erau multiple. Fie
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Iuliu P„curariu.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. M„ ierta˛i c„
v„ deranjez din convorbirea telefonic„.
Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
A sunat un candidat de primar din satul Nehoiu, comuna Camarazi. Asta e!
## Stima˛i colegi,
V„ reamintesc c„ atunci c‚nd a avut loc dezbaterea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003, noua Lege a finan˛elor publice locale, am adus un amendament care sus˛inea necesitatea de a introduce sanc˛iuni atunci c‚nd criteriile de repartizare a sumelor de transfer pe unit„˛ile administrative... s„ loveasc„ de nulitate hot„r‚rea Consiliului jude˛ean sau obligativitatea ca orice sum„ care se transfer„ c„tre administra˛ia local„ s„ fie repartizat„ pe ni∫te criterii precise ∫i exacte.
Recent, Guvernul Rom‚niei, prin Hot„r‚rea de Guvern nr. 514/2004, a repartizat 1.000 de miliarde de lei pentru toate jude˛ele din ˛ar„ pentru a se realiza investi˛ii ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 reabilitarea drumurilor comunale ∫i drumurilor jude˛ene. Prin algoritmul stabilit de Guvern, altul dec‚t cel din Ordonan˛a Guvernului nr. 45/2003, jude˛ului Cluj i-au revenit 23,8 miliarde lei care au fost Ómp„r˛ite prin Hot„r‚rea nr. 55/2004 a Consiliului Jude˛ean Cluj.
Vreau s„ v„ spun c„ de aceast„ sum„ au beneficiat circa 46 de comune. Din 46 de comune, 40 erau comune conduse de primari P.S.D., 5, U.D.M.R. Nici din gre∫eal„ nu s-a repartizat nici m„car un leu la o singur„ comun„ din cele 20 ale opozi˛iei. ™i asta este o dovad„, dac„ vre˛i, a condi˛iilor Ón care ne desf„∫ur„m campania de alegeri locale, la nivelul Rom‚niei, de maniera Ón care criteriul politic de aderare la Uniunea European„ este Óndeplinit atunci c‚nd construc˛ia politic„ a unui partid Ón teritoriu este supus„ voin˛ei dictatoriale a puterii.
Pot s„ v„ dau Ónc„ un exemplu de ce s-a Ónt‚mplat, tot sub conducerea dumneavoastr„, Ón perioada de precampanie electoral„, c‚nd, la nivelul fiec„rei unit„˛i administrative, f„cea˛i un sondaj de opinie, g„sea˛i care este c‚∫tig„torul, de cele mai multe ori nu dintre membrii dumneavoastr„ de partid, dup„ care pe capul bietului candidat picau Direc˛ia sanitar„, îRomsilva“, Direc˛ia sanitar-veterinar„, prefect, consiliul jude˛ean, to˛i av‚nd un singur scop, de a-l determina s„-∫i p„r„seasc„ partidul, s„-∫i p„r„seasc„ prietenii pe care ∫i i-a format ∫i a trece la P.S.D.
Domnul senator Paul P„curaru— Grupul parlamentar P.N.L.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Interven˛iile din sal„, îZiua Giurgiului“, cum s-a definit aici, mi-au permis ∫i mie o clarificare.
Œnt‚mplarea a f„cut s„ fiu la Giurgiu o dat„ cu lansarea domnului Iliescu, Ónt‚mplarea a f„cut s„ v„d c„, Óntr-adev„r, tot ora∫ul Ól sprijin„ ∫i Ól ajut„ pentru c„ este un om foarte iubit de cet„˛eni.
Nu au fost Ón sal„, ci Ón pia˛„ ∫i pe str„zile ora∫ului, s-au apreciat Ón jur de 20.000—30.000 oameni, Ón mod spontan, f„r„ s„ Ói ia nimeni de bra˛.
Œn ceea ce prive∫te sondajele, toate sondajele Ól arat„ c‚∫tig„tor din primul tur, ∫i va c‚∫tiga probabil din primul tur pentru c„ nu are oponen˛i de valoarea sa. Este un adev„r pe care toat„ popula˛ia din Giurgiu Ól ∫tie.
Pre˛uirea de care se bucur„ domnul Lucian Iliescu nu vine din mandatul de primar Ón care, Óntr-adev„r, a f„cut foarte multe, de∫i n-a avut bani din repartitoriul consiliului jude˛ean, dimpotriv„ a fost v„duvit, ci din perioada c‚nd a fost director la IMUC ∫i a pus IMUC pe picioare, dup„ care al˛ii au demolat-o — poate se ∫tie prin sala asta cine.
Œn ceea ce prive∫te situa˛ia punctual„ care a fost criticat„, pot spune c„ a fost doar o chestiune de protocol. La ora 10,00, nimeni nu poate fi beat, mai ales
o autoritate ∫i o oficialitate. Cu ocazia Zilei Europei, s-a a∫ezat coloana cu oficialit„˛i — prefect, pre∫edinte consiliu jude˛ean, primar. Œn aceast„ coloan„, Ón v‚rful listei, din ra˛iuni de campanie, s-a a∫ezat ∫i un vorbitor anterior de aici ∫i a fost o discu˛ie pe acest subiect, din moment ce era singurul parlamentar al„turi de oficialit„˛i. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Invit la tribun„ ultimul coleg Ónscris la declara˛ii politice, domnul senator Matei Vintil„. Invit colegii senatori Ón sal„.
## **Domnul Vintil„ Matei:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îIndependen˛a Rom‚niei— permanen˛„ istoric„ ∫i rezonan˛„ contemporan„. R‚mnicu Ón anii 1877 — 1878“.
Ziua de 9 mai Ómi ofer„ fericitul prilej de a aminti importan˛a istoric„ a procesului de dob‚ndire a independen˛ei ∫i integrit„˛ii poporului rom‚n.
Evolu˛ia economic„ ∫i social-politic„ a statului rom‚n dup„ anul 1859 a demonstrat c„ deplina independen˛„ fa˛„ de Imperiul Otoman nu putea fi dec‚t un pas inevitabil.
Printr-o lupt„ abil„ ∫i curajoas„ pe t„r‚mul diploma˛iei, Rom‚nia izbutise s„ cucereasc„ aproape toate atributele neat‚rn„rii ∫i suveranit„˛ii na˛ionale. Lupta pentru desprinderea total„ de Poart„ nu putea fi Óns„ Óncununat„ de succes dec‚t Óntr-o conjunctur„ european„ favorabil„, aceasta ivindu-se Ón anii 1875 — 1876, o dat„ cu intensificarea mi∫c„rii de eliberare na˛ional„ a popoarelor balcanice ∫i cu amestecul marilor puteri europene Ón solu˛ionarea crizei orientale.
Œn vara anului 1875, popula˛ia din Bosnia ∫i Her˛egovina s-a ridicat Ómpotriva autorit„˛ii otomane pentru ca, un an mai t‚rziu, s„ se ridice la lupt„ ∫i bulgarii, Ón timp ce Serbia ∫i Muntenegru declarau r„zboi Turciei. Rusia, erijat„ Ón protectoarea tuturor slavilor, a declarat ∫i ea r„zboi Imperiului Otoman ∫i, Óncheind un tratat cu Rom‚nia, a trecut Dun„rea cu armatele sale, dublate de armatele Rom‚niei. Œn aceste condi˛ii, era evident c„ ˛ara noastr„ Ó∫i va putea modifica statutul interna˛ional, lucru f„cut, de altfel, prin Actul de la 9 mai 1877.
Am s„rb„torit zilele acestea 127 de ani de la proclamarea independen˛ei de stat a Rom‚niei, eveniment crucial Ón via˛a na˛iunii noastre, moment important pe calea moderniz„rii ∫i dezvolt„rii Ómplinirii idealului de unitate na˛ional„.
Ziua de 9 mai 1877, atunci c‚nd ceasul istoriei a b„tut ∫i pentru Ómplinirea marelui act visat at‚tea veacuri de rom‚ni, a adus Ónf„ptuirea unui ideal— ob˛inerea independen˛ei absolute a Rom‚niei, rezultat al unui proces Óndelungat de lupt„ ∫i voin˛„ a na˛iunii.
Cuvintele solemne rostite atunci de Mihail Kog„lniceanu: îSuntem independen˛i, suntem na˛iune de sine st„t„toare“ — exprimau cel mai bine voin˛a rom‚nilor.
V„ mul˛umesc, domnul senator.
Ofer cuv‚ntul domnului Radu F. Alexandru, drept la replic„, dou„ minute.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
Invit colegii senatori Ón sal„.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
C„ldura cu care domnul senator Adrian P„unescu l-a evocat pe fostul coleg al Domniei sale Ón cadrul P.S.M.ului, pe domnul Lucian Iliescu, care p„streaz„ cu sfin˛enie o poezie pe care poetul Adrian P„unescu i-a oferit-o cu dedica˛ia îFratelui meu“, m„ oblig„ s„ fac o precizare: Lucian Iliescu nu a fost numai membru al P.S.M.-ului, Lucian Iliescu, cu doar dou„ luni Ónainte de Revolu˛ia din 1989, gra˛ie performan˛elor cu totul spectaculoase pe care le-a ob˛inut combinatul Ón fruntea c„ruia era, s-a trezit..., s-a trezit membru al Comitetului Central al P.C.R. Ast„zi este un membru de marc„ al P.N.L.-ului.
Vreau s„ v„ spun c„ P.N.L. nu este un partid de cadre. Intrarea Ón P.N.L. nu se face func˛ie de partidele prin care ai mai trecut. Intrarea Ón P.N.L. se face numai ∫i numai Ón continuarea ader„rii sincere, a op˛iunii sincere pentru ni∫te principii.
Eu nu l-am ap„rat pe Lucian Iliescu ca membru al P.N.L. Eu l-am ap„rat pe omul Lucian Iliescu, am ap„rat felul Ón care acest om ∫i-a f„cut datoria fa˛„ de comunitatea care l-a ales ca primar, am ap„rat un principiu. N-a fost o declara˛ie partinic„, a fost o declara˛ie pe care m-am sim˛it dator s„ o fac ∫i v„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 asigur c„ Ón legislatura viitoare, c‚nd sper ca P.N.L. s„ fie la guvernare, dac„ voi afla vreodat„ c„ un primar al opozi˛iei este supus la presiunile la care este supus ast„zi Lucian Iliescu, voi avea exact aceea∫i interven˛ie.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Adrian P„unescu.
Domnule pre∫edinte,
A∫ face precizarea c„ pe mine, desigur, nu m„ tulbur„ Ón mod negativ Ómprejurarea c„ un om a fost membru al P.C.R. Am fost membru al P.C.R. N-am fost membru al Comitetului Central sau deputat Ón Marea Adunare Na˛ional„, dar am fost membru al P.C.R. de bun„ voie. A∫a am crezut eu c„ este bine s„ fac.
Nu m„ tulbur„ nici faptul c„ domnul Lucian Ionescu, primarul Giurgiului, a fost membru al P.S.M. ∫i este membru al P.N.L.
Am adus Ón discu˛ie faptul pentru c„, de obicei, atunci c‚nd se vorbe∫te despre partide istorice se uit„ c„ ∫i acolo sunt oameni ca ∫i Ón celelalte partide, cu apartenen˛„ la P.C.R., acum 20 de ani, cu apartenen˛„ la un partid socialist ulterior; se uit„ c„ po˛i s„ fii pre∫edinte al P.N.L., dar s„ fi fost ∫ef de Guvern Ón perioada F.S.N. ∫i, de aceea, eu cred c„ discu˛ia este important„ ∫i l„muritoare pentru c„ ea poate deveni exemplar„.
Atunci c‚nd Lucian Iliescu sau Ionel Lucienescu va fi membru al P.S.D. sau membru al P.R.M., s„ nu devin„ odios din aceast„ cauz„ pentru colegii liberali. S„ ne obi∫nuim s„ fim toleran˛i, orice evolu˛ie ar cunoa∫te via˛a noastr„ viitoare. Singura intoleran˛„ trebuie s„ fie cea fa˛„ de fapte dovedit negative. Asta mi s-a p„rut important s„ subliniez.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
S„ consider„m Óncheiat ∫i acest incident, rezultat din declara˛iile politice prezentate Ón Senat.
To˛i colegii Ónscri∫i la cuv‚nt ∫i-au prezentat declara˛iile politice.
V„ rog s„-mi permite˛i c‚teva chestiuni de ordin procedural ∫i s„ v„ anun˛, Ón primul r‚nd, c„ din totalul de 140 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, p‚n„ Ón acest moment, un num„r de 118 colegi, s„ v„ anun˛ c„ 11 senatori absenteaz„, motivat, de la lucr„rile Senatului, respectiv 2 colegi sunt Ón Guvern, un coleg este Ónvoit, domnul senator Fabini, un coleg este Ón concediu medical ∫i 7 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie.
Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de parlamentari.
Ordinea de zi pentru ziua de ast„zi, desigur, este cea care v-a fost distribuit„.
Cunoa∫te˛i proiectele de lege care sunt Ónscrise Ón ordinea de zi.
™i, de asemenea, Biroul permanent, reunit Ón ∫edin˛a de ast„zi cu liderii de grup, v„ propune lucr„ri Ón plenul Senatului p‚n„ la ora 19,30, cu dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi, p‚n„ la ora 19,00.
V„ reamintesc c„ Ón aceast„ s„pt„m‚n„ nu mai avem o ∫edin˛„ de plen a Senatului.
Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i!
Deci, programul de lucru al Senatului, care cuprinde declara˛iile politice ce au fost prezentate, numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, aprobat Ón unanimitate de plenul Senatului cu 98 de voturi.
Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot!
Deci, lucr„ri Ón plenul Senatului p‚n„ la ora 19,30, situa˛ie aprobat„ de plen cu 88 de voturi pentru ∫i o singur„ ab˛inere.
V„ rog s„-mi permite˛i, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ programul de lucru al Senatului Ón aceast„ s„pt„m‚n„:
Ast„zi, luni, 10 mai, deci, lucr„ri Ón plen.
™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ din partea comisiei dori˛i s„ mai ad„uga˛i ceva fa˛„ de ceea ce a˛i spus, domnule senator, Ón ∫edin˛a precedent„?
Dac„ v„ aduce˛i aminte, a fost acea discu˛ie extrem de controversat„, prin care noi spuneam c„ am dat acordul de principiu ∫i am condi˛ionat votul final de r„spunsul Academiei. Acest r„spuns al Academiei a venit ∫i, Ón final, spune c„ este de acord cu raportul comisiei, cu modific„rile care s-au f„cut, a∫a Ónc‚t comisia r„m‚ne, dup„ discu˛iile purtate, de∫i au fost multe discu˛ii contradictorii, la vot pozitiv pentru aceast„ propunere.
De∫i Guvernul nu sus˛ine.
De∫i Guvernul nu sus˛ine.
Deci, potrivit Regulamentului Senatului, Óntruc‚t din dezbateri...
Din sal„
#80288Cine este din partea Guvernului?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Cine este prezent din partea Guvernului?
Domnul secretar de stat Damian.
Nu fi˛i nervo∫i, stima˛i colegi!
V„ rog s„ observa˛i, potrivit Regulamentului Senatului, c„ reprezentantul Guvernului, care este responsabil de programul legislativ Ón...
Dori˛i s„ interveni˛i, domnul senator Ila∫cu? Pofti˛i la microfon!
Deci, eu vroiam doar s„ v„ reamintesc c„, potrivit Regulamentului Senatului, Ón ∫edin˛a precedent„ s-a solicitat ca reprezentantul Executivului, ca urmare a interven˛iei, dac„ nu m„ Ón∫el, a domnului senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 fost somat s„ se prezinte ∫i s„-∫i expun„ Ón plen punctul de vedere.
Reprezentantul Executivului, potrivit regulamentului nostru, are dreptul s„ intervin„ Ón orice faz„ a dezbaterii. Interven˛ia Domniei sale de ast„zi este regulamentar„ ∫i obligatorie, c„ a fost la solicitarea unui grup parlamentar. Deci, nu avem o alt„ problem„. Eu mi-am scris pe not„ ∫i ast„zi aveam doar aceste dou„ lucruri de f„cut, ∫i de trecut la vot final.
Domnul senator Bindea.
V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, av‚nd Ón vedere faptul c„ dezbaterile au fost anterior punctului de vedere al Academiei, s„ permite˛i s„ se poarte dezbateri ∫i Ón acest moment, pentru a se avea Ón vedere ∫i punctul de vedere al Academiei.
Eu a∫ avea dorin˛a ∫i rug„mintea s„-mi permite˛i s„ iau cuv‚ntul.
V„ rog!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Deci, eu v„ propun s„-l ascult„m pe domnul senator Bindea ∫i apoi trecem la votul final.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
A∫ vrea s„ argumentez sus˛inerea proiectului de lege, Ón primul r‚nd, din lumina observa˛iilor aduse de c„tre reprezentantul Executivului.
Principala observa˛ie este aceea c„ prin acest proiect de lege s-ar restr‚nge, s-ar elimina libertatea firmelor Ón domeniu.
V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ proiectul de lege face, de fapt, o distinc˛ie Óntre aceste firme, care se ocup„ cu sondarea opiniei publice. Distinc˛ia este, pe de o parte, c„ aceste firme care se ocup„ cu sondarea opiniei publice, cu preten˛ie de caracter ∫tiin˛ific ∫i care se refer„ la problemele majore ale societ„˛ii, Ómprejurare ce rezult„ din art. 2 al proiectului de lege, ∫i nu exclude, ci, dimpotriv„, Ón penultimul articol spune chiar c„ îcelelalte firme, care nu Óntrunesc aceste exigen˛e, vor putea s„-∫i continue activitatea, f„r„ s„ aib„ aceast„ autorizare“.
Sigur, este vorba de o mul˛ime de firme care se ocup„ cu multe segmente comerciale, cu sondarea opiniei publice, cu privire la s„punuri, la detergen˛i ∫i la alte chestiuni, care ˛in, efectiv, de economia de pia˛„ ∫i nu vin Ón contradic˛ie cu prevederile acestui proiect de lege.
Dar acest proiect de lege dore∫te ca, acolo unde este vorba de chestiuni importante ale societ„˛ii, care pot determina decizii politice, economice, ele s„ fie, f„r„ Óndoial„, institu˛ionalizate — ∫i se folose∫te acest termen —, pentru a nu se crea o stare de haos Ón societate, pe care o poate determina un anume sondaj cu asemenea preten˛ii ∫i care nu are nici o baz„ ∫tiin˛ific„, de
cercetare ∫tiin˛ific„, ∫i nici un control al unui organism ∫tiin˛ific.
Poate c„ s-ar putea exemplifica, acest moment este unul dintre acelea pe care dore∫te proiectul de lege s„-l Ónl„ture, adic„ influen˛area opiniei publice Óntr-un moment politic important, de c„tre tot felul de asemenea societ„˛i, de care nimeni nu ∫tie dac„ au sau nu au baz„ ∫tiin˛ific„, dar ele, totu∫i, se pronun˛„ asupra unor probleme care pot s„ determine o anume conduit„ a unei mari p„r˛i din popula˛ia Rom‚niei.
De aceea, v-a∫ ruga s„ observa˛i c„ ceea ce sus˛ine Executivul nu are fundament Ón acest proiect de lege. Proiectul de lege a f„cut aceast„ diferen˛iere.
## Da, v„ mul˛umesc.
Œl mai Óntreb o dat„ pe domnul secretar de stat dac„ dore∫te s„ intervin„, av‚nd Ón vedere expunerea f„cut„ de colegul senator.
Radu Damian
#85400## Domnule pre∫edinte,
Eu nu pot dec‚t s„ sus˛in punctul de vedere pe care-l am din partea Guvernului.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Declar Ónchise dezbaterile generale.
V„ rog s„ observa˛i c„ raportul comisiei sesizate Ón fond este pozitiv, dar la dezbateri generale un grup parlamentar a solicitat ca Ón urma dezbaterii propunerea legislativ„ s„ fie respins„. Fa˛„ de Regulamentul Senatului sunt obligat s„
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
V„ rog frumos s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare.
## Procedur„, domnule pre∫edinte.
Nu pot sus˛ine, chiar dac„ a f„cut altcineva Ón numele meu sau al grupului, nu s-a discutat o astfel de pozi˛ie ∫i noi nu putem sus˛ine o astfel de pozi˛ie. Deci, dac„ s-a f„cut o cerere, eu o retrag sau mai bine-zis...
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
P„i, nu pute˛i, c„ a vorbit un alt coleg ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ mandatul imperativ este nul ∫i, deci, a vorbit Ón plenul Senatului domnul senator Paul P„curaru Ón ∫edin˛a precedent„.
Bun. Acum eu v„ pot spune c„ grupul nostru nu are o asemenea cerere.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu l-a˛i mandatat pe domnul P„curaru? Bun. Œn aceast„ situa˛ie,
Vot · Amânat
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
## **Din sal„** _**:**_
N-a vorbit domnul senator P„curaru.
Cum s„ nu vorbeasc„, domnule?!
Este de explicat de ce aceast„ ultim„ pozi˛ie a noastr„. Colegul meu nu a cunoscut punctul de vedere al Academiei, de care noi ˛inem seam„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi,
Œn aceast„ situa˛ie, nemaiexist‚nd acea cerere de respingere venit„ din partea unui grup parlamentar,
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Pentru grupurile parlamentare, v„ rog, dispun c‚te o list„.
La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea ∫i organizarea clerului militar.
De asemenea, dezbaterile au avut loc Ón ∫edin˛a precedent„. Raportul este de respingere ∫i se impune s„ d„m vot final. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ m„ asculta˛i!
Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ este de respingere ∫i se impune s„ d„m vot final. Dac„ ve˛i aproba raportul de respingere al
Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, ve˛i respinge proiectul de lege.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
La punctul 5 Ón ordinea de zi am dezb„tut proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2004 privind unele m„suri premerg„toare lans„rii procesului de privatizare, inclusiv constituirea Comisiei de privatizare a Casei de Economii ∫i Consemna˛iuni (C.E.C.) — S.A.
Vot final. Nu exist„ amendamente. Caracterul legii este de lege ordinar„. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i!
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2004 a fost adoptat de plenul Senatului cu 59 de voturi pentru ∫i 39 Ómpotriv„.
De asemenea, ∫i la acest proiect de lege pentru grupurile parlamentare dispun s„ se elibereze c‚te o list„.
La punctul 6 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea Ón valoare a construc˛iilor zootehnice dezafectate, destinate cre∫terii, Óngr„∫„rii ∫i exploat„rii animalelor, precum ∫i a fabricilor de nutre˛uri combinate dezafectate.
Raport de respingere. Legea are caracter ordinar. Dezbaterile au avut loc Ón ∫edin˛a de joia trecut„. Deci, Ón situa˛ia Ón care ve˛i aproba raportul comisiei, stima˛i colegi, ve˛i respinge proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea ordonan˛ei de urgen˛„.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru facilitarea schimburilor de terenuri Ón vederea constituirii de ferme agricole.
De asemenea, raport de respingere. Dezbaterile au avut loc. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie ∫i silvicultur„. V„ rog s„ vota˛i!
Raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie ∫i silvicultur„ a fost adoptat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri ∫i, pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„, de∫i legea are caracter organic, este respins„.
La punctul 8 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ cu privire la Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap.
De asemenea, ne g„sim Ón situa˛ia votului final; raportul este de respingere. Raport negativ, caracterul legii este de lege organic„. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului.
Raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a fost aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 pentru, 12 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere ∫i, pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ este respins„.
La punctul 9 Ón ordinea de zi am avut proiectul de Lege privind pensiile ocupa˛ionale, adoptat de Camera Deputa˛ilor. Trebuie s„ d„m vot pe raport. A fost sus˛inut de toate grupurile parlamentare. Exist„ mai multe modific„ri: 31 de modific„ri la proiectul de lege Ónscris Ón Anexa nr. 1. Deci, Ón primul r‚nd, v„ rog, s„ v„ pronun˛a˛i asupra amendamentelor admise, cele 31 de amendamente, care le-am discutat Ón ∫edin˛a precedent„. V„ rog s„ vota˛i!
Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i 2 ab˛ineri.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
La punctul 10 avem Ónscris proiectul de Lege privind mandatarea Regiei Autonome Administra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat s„ exercite atribu˛iile institu˛iei publice implicate, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 88/1997 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale.
V„ rog s„ prezenta˛i r„spuns, dac„ dori˛i, la interven˛ia din ∫edin˛a precedent„ a colegei senatoare Norica Nicolai.
Ave˛i cuv‚ntul!
V„ rog, mai aproape de microfon.
## **Domnul Bebe Tudor —** _subsecretar de stat_
_Ón Secretariatul General al Guvernului_ **:**
Conform stenogramei din data de 6 mai 2004...
V„ rog s„ facem, Ón primul r‚nd, lini∫te Ón sal„ ∫i, Ón al doilea r‚nd, v„ rog s„ vorbi˛i mai aproape de microfon.
Doamna senator Norica Nicolai, membr„ a Grupului parlamentar P.N.L., a ridicat urm„toarele Óntreb„ri, referitoare la S.C. BTT — S.A, citez: îNe spune˛i, Ón 1991, care erau activele existente ∫i neprivatizate, negrevate de leasing imobiliar la aceast„ societate?“ Prima Óntrebare, iar a doua Óntrebare a fost: îAceast„ societate nu era Ón plin proces de privatizare de c„tre Ministerul Turismului?“ Dau un r„spuns la aceste dou„ Óntreb„ri.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog s„ vorbi˛i mai aproape de microfon ∫i mai tare.
V„ rog s„ face˛i lini∫te!
Prin Hot„r‚rea Consiliului de Mini∫tri nr. 2.170 din 1968 a fost Ónfiin˛at Biroul de Turism pentru Tineret, ca organ central specializat al U.T.C., av‚nd personalitate juridic„ ∫i patrimoniu propriu. Œn temeiul prevederilor Legii
nr. 15/1990, Ón data de 10.04.1990, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 357/1990 s-a Ónfiin˛at Compania Autonom„ de Turism pentru Tineret, prin reorganizarea fostului Biroul de Turism pentru Tineret, care s-a desfiin˛at la aceea∫i dat„.
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 91/1991 s-a Ónfiin˛at Societatea Comercial„ îCompania de Turism pentru Tineret“ — societate pe ac˛iuni — societate care a preluat activul ∫i pasivul Companiei Autonome de Turism pentru Tineret, desfiin˛at„ la aceea∫i dat„. Conform datelor g„site Ón arhiva societ„˛ii, la nivelul anului 1991 patrimoniul societ„˛ii era format din activele preluate Ón 1990 de c„tre Compania Autonom„ de Turism pentru Tineret de la fostul Birou de Turism pentru Tineret. Œn ceea ce prive∫te procesul de privatizare, conform datelor g„site Ón arhiva societ„˛ii, Ón anul 1991 aceast„ societate nu se afla Ón plin proces de privatizare de c„tre Ministerul Turismului. Conform stenogramei din data de 6 mai 2004, doamna senator Norica Nicolai, membr„ a Grupului parlamentar P.N.L., a ridicat urm„toarea Óntrebare referitoare la societ„˛ile comerciale îNeptun Estival — 2002“ ∫i îOlimp Estival — 2002“, citez: îC‚nd s-au preluat la RAAPPS Ón 2002 cele dou„ societ„˛i se aflau Ón proces de privatizare de c„tre Ministerul Turismului, care sunt hotelurile care au r„mas neprivatizate ∫i care este situa˛ia contractelor de loca˛ie Ón acest moment?“ Œi ofer un r„spuns doamnei senator.
Cele dou„ societ„˛i comerciale, respectiv îOlimp Estival—2002“ — S.A. ∫i îNeptun Estival — 2002“ — S.A., au rezultat ca persoane juridice distincte Ón urma diviz„rii Societ„˛ii Comerciale îNeptun Olimp“ — S.A., Ón 26 de noi societ„˛i comerciale. Œn anul 2003, cele dou„ societ„˛i au fuzionat, denumirea noii societ„˛i fiind S.C. îOlimp Estival—2002“ — S.A. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 839/2002, Ón urma transfer„rii pachetelor de ac˛iuni de˛inute de stat la aceste dou„ societ„˛i comerciale, RAAPPS a fost Ómputernicit„ s„ exercite toate drepturile ce decurg din calitatea de ac˛ionar, Ón numele statului, p‚n„ la demararea procesului de privatizare. Drept urmare, Ón anul 2002 aceste societ„˛i comerciale nu se aflau Ón proces de privatizare. Hotelurile aflate Ón patrimoniul acestei societ„˛i sunt: Hotel Neptun, Hotel Panoramic, Hotel Belvedere ∫i Hotel Amfiteatru. Œn acest moment, toate cele 4 hoteluri sunt administrate direct de c„tre Societatea Comercial„ îOlimp Estival—2002“ — S.A., nefiind grevate de nici un contract de loca˛ie. Œn ceea ce prive∫te S.C. îHorticola“ — S.A., conform stenogramei din data de 6 mai 2004, s-au ridicat urm„toarele Óntreb„ri: îCare au fost sus˛inerile care au stat la baza transfer„rii pachetului de ac˛iuni de la A.D.S. la RAAPPS ∫i care sunt activele existente Ón acest moment, precum ∫i situa˛ia lor juridic„?“
Din sal„
#98604## **Din sal„:**
Gata!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Rug„mintea pe care v-o adresez — sigur, ∫i Ón numele colegei noastre — este ca r„spunsul, pentru c„ Ól ave˛i scris, s„-l Ónm‚na˛i colegei noastre, doamna senator, c„ vizeaz„ mai multe aspecte.
Da. Domnul senator Popa.
V„ rog, domnule senator!
Domnule pre∫edinte, Ónt‚i o chestiune de procedur„.
V„ rog s„ face˛i lini∫te, stima˛i colegi, este un zumzet extraordinar Ón sal„.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
## Da.
Domnule pre∫edinte,
Sigur c„ nu suntem mul˛umi˛i de acest r„spuns, pentru c„ eu ˛in minte foarte bine motiva˛ia cu care aceste 4 hoteluri au fost scoase din societ„˛ile respective ∫i Óndep„rtate de la privatizare, tocmai ca s„ fie folosite Ón regimul acestui protocol de stat.
Aceast„ lege intr„ Ón contradic˛ie prin mandatul care se d„ ∫i, citez: îConsiliul de administra˛ie aprob„ v‚nzarea irevocabil„ prin negociere direct„“. Regia se nume∫te Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat. P„i, ori administr„m patrimoniul „sta, ori Ól vindem prin negociere direct„?! Aici este proprietar statul, acest patrimoniu este destinat protocolului de stat. P„i, cum putem lua din atribu˛iile statului ∫i s„ d„m c‚torva persoane dreptul s„ v‚nd„ propriet„˛i imense. Este vorba, Ónc„ o dat„ spun, de cele mai importante ∫i cele mai frumoase hoteluri din Neptun ∫i Olimp.
Mai departe, domnule pre∫edinte, s„ nu se uite — ∫i v„ rog colegii no∫tri de la putere s„ nu uite — modul Ón care, Ón c‚˛iva pa∫i, s-a produs acest stat Ón stat care este Regia Autonom„ Administra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat.
Œnt‚i s-a aprobat prin lege v‚nzarea, ca propriet„˛ile din patrimoniu s„ fie v‚ndute.
Dup„ aceea s-a preluat Regia LOCATO.
Din sal„
#100474Suntem mul˛i!
Suntem mul˛i, a∫a este.
Vreau s„ ∫tiu Ón ce calitate este reprezentat Guvernul, pentru c„, efectiv...
Este reprezentantul regiei, nu al Guvernului. Da. V„ rog, domnule senator!
Bun, dar noi aici nu discut„m cu regia.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Secretar de stat. Secretar de stat, chiar dac„ este t‚n„r.
## **Domnul Bebe Tudor:**
Sunt subsecretar de stat Ón cadrul Secretariatului General al Guvernului. Tudor Bebe este numele meu.
Nu v-a˛i prezentat, nu am avut de unde s„ ∫tiu ∫i ridic aceast„...
## **Domnul Bebe Tudor:**
Œmi cer scuze, m-am prezentat data trecut„.
Dup„ aceea s-a preluat patrimoniul îHorticola“ cu mii de terenuri ∫i mii de magazine.
Dup„ aceea s-a preluat fondul îScrovi∫tea“.
Dup„ aceea se Óncearc„ a se aproba v‚nzarea ∫i de data aceasta a p„r˛ilor ac˛iunilor de la hotelurile Olimp, Amfiteatru, Panoramic, Neptun.
Eu cred c„ nu poate s„ existe o excep˛ie, din sistemul foarte clar ∫i, sper, transparent de privatizare, s„ d„m Ón m‚na unui mandatar aceste drepturi care, Ónc„ o dat„, nu apar˛in regiei, ci apar˛in statului. Cred eu c„ se exagereaz„ ∫i se exagereaz„ doar pentru a fi satisf„cute anumite interese ale unor clien˛i.
Deci, noi, cu siguran˛„, nu putem fi de acord cu acest proiect.
Da. V„ mul˛umesc. Dori˛i s„ mai interveni˛i? V„ rog, domnule senator Avram!
## **Domnul Dan Avram:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Eu cred c„ acum cre„m un precedent extrem de periculos Ón ceea ce dorim s„ facem.
Œn primul r‚nd, mandat„m o regie a statului s„ fac„ privatizare. Œn al doilea r‚nd, o mandat„m ca s„ v‚nd„ un activ — un activ, re˛ine˛i! — prin negociere direct„. Or, toate activele — nu v„ sup„ra˛i dumneavoastr„! — Ón care sunt spa˛ii locative, spa˛ii de locuit, ele s-au v‚ndut numai ∫i numai prin licita˛ii. Deci este ceva extrem de periculos iar P.S.D.-ul — ∫tiu eu, ca s„ m„ exprim corect? — vrea s„ deschid„ îcutia Pandorei“. Este ceva care mai t‚rziu se va Óntoarce Ómpotriva dumnealor.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Consider„m Ónchise dezbaterile generale. De altfel, au fost explica˛ii suplimentare. Explica˛ii suplimentare au fost acestea, domnule senator!
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot, Óntruc‚t noi am am‚nat votul pentru ast„zi, ca urmare a solicit„rii unor explica˛ii suplimentare din partea reprezentantului Guvernului. A˛i ascultat pozi˛ia acestuia, exprimat„ de domnul secretar de stat.
Raportul comisiei este favorabil, legea are caracter ordinar. V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i!
Plenul Senatului, cu 59 de voturi pentru, 42 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, aprob„ at‚t raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
Pentru grupurile parlamentare, v„ rog ∫i la acest proiect de lege o list„.
## **Domnul Dumitru Petru Pop:**
Este lege organic„, nu ordinar„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi,
V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere punctul 2, da?
## **Domnul Dumitru Petru Pop:**
Este lege organic„, este vorba de avu˛ia ˛„rii.
## **Domnul Dumitru Badea**
_**:**_
S„ ne dea o copie ∫i nou„!
Da.
Adresez rug„mintea reprezentantului Executivului ca acel r„spuns scris, dac„ l-a˛i avut, s„-l l„sa˛i reprezentantei dumneavoastr„ Ón Senat pentru a putea fi distribuit grupurilor parlamentare.
Deci, la punctul 2 Ón ordinea de zi avem numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„. Conform procedurii prev„zute Ón regulament, comisia Ónvestit„ pentru a face un raport este Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œl invit pe domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ prezinte raportul privind audierea candida˛ilor pentru func˛ia de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.
Are cuv‚ntul domnul senator Roibu.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Stima˛i colegi,
Biroul permanent al Senatului, Ón ∫edin˛a din 10 martie 2004, ca urmare a inform„rii primite de la Curtea Constitu˛ional„ privind Óncetarea mandatului domnului judec„tor Costic„ Bulai, a hot„r‚t ca grupurile parlamentare s„ fac„ propuneri nominale de candida˛i pe care s„ le transmit„ Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri spre examinare ∫i audiere a
candida˛ilor, potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„.
Œn ∫edin˛a din 4 mai 2004, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a audiat candida˛ii propu∫i.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, doamna Verginia Vedina∫, conferen˛iar universitar la Facultatea de Drept — Bucure∫ti.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ion Predescu.
Din dosarele prezentate de cei doi candida˛i, rezult„ c„ ace∫tia Óndeplinesc condi˛iile legale pentru ocuparea func˛iei de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, prev„zute de art. 143 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, precum ∫i de art. 37 ∫i art. 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„.
Av‚nd Ón vedere c„ votul pentru desemnarea candida˛ilor este secret, s-a procedat la votul pe buletine. Rezultatul votului a fost:
— doamna Verginia Vedina∫, 4 voturi pentru ∫i 5 voturi Ómpotriv„;
— domnul senator Ion Predescu, 8 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.
Drept urmare, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri recomand„ plenului Senatului numirea Ón calitatea de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„ a domnului Ion Predescu, din partea Senatului, potrivit art. 7 alin. (2) ∫i (4) din Legea nr. 47/1992, republicat„, Óntruc‚t acesta a Óntrunit cel mai mare num„r de voturi.
To˛i membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cunosc‚nd activitatea domnului Ion Predescu, senator Ón Senatul Rom‚niei din anul 1990 p‚n„ Ón prezent, precum ∫i Ónalta sa competen˛„ profesional„, Ól recomand„ pentru a fi numit Ón calitate de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Stima˛i colegi,
Procedura de numire a unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, care se desf„∫oar„ Ón baza art. 132 alin. (1), (2), (3) din Regulamentul Senatului, prevede urm„toarele: îNumirile, confirm„rile sau avizele pentru numiri Ón func˛ii care, potrivit legii, se fac de c„tre Senat se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œn vederea Óntocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, av‚nd dreptul de a chema pentru audiere candida˛ii. (Sigur c„ Ón Comisia juridic„ cei doi candida˛i au fost audia˛i.) Candida˛ii vor fi invita˛i ∫i la dezbaterea Ón plen a raportului, iar Senatul poate hot„rÓ audierea lor ∫i Ón plen“.
Colegul nostru, domnul senator Predescu, pe care Ól felicit, cel pu˛in Ón aceast„ perioad„, pentru pozi˛ia de candidat, este prezent. Dac„ dumneavoastr„ dori˛i s„-i adresa˛i o Óntrebare, ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului ∫i ale Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 ## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Nu era mai bine s„ r„m‚n„ senator?
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Domnule senator Badea, ce spune˛i?
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Nu. Dac„ nu era mai bine s„ r„m‚n„ senator... ( _Rumoare, discu˛ii, r‚sete.)_
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œn mod cert, foarte mul˛i dintre noi, a∫a cum am discutat noi la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, vom regreta absen˛a domnului senator Predescu din Senat, dar, cu siguran˛„, prezen˛a Domniei sale acolo Ónt„re∫te Curtea Constitu˛ional„.
Domnul senator Bichine˛.
## **Domnul Corneliu Bichine˛:**
## Stima˛i colegi,
Nu-l voi cita pe domnul Mitic„ Dragomir, Óntr-adev„r, oamenii sunt muritori. Domnul Predescu, colegul nostru, face parte din categoria oamenilor care Ónfrumuse˛eaz„ rela˛iile interumane.
Vreau s„ v„ spun c„ Ón ace∫ti 3 ani ∫i jum„tate c‚t am lucrat Ómpreun„ ∫i eu vreau ca ast„zi, din partea P.R.M., s„ vorbeasc„ un senator t‚n„r ∫i cu un viitor de excep˛ie, cred...
Fiind dumneavoastr„, sigur.
## **Domnul Corneliu Bichine˛:**
Da. Eu fiind acela.
Da...
## **Domnul Corneliu Bichine˛:**
M„ bucur c„ v-a˛i prins. Eu vin de la Auschwitz acum ∫i sunt Ón form„.
Vreau s„ spun c„, Óntr-adev„r, colegul nostru Predescu a reu∫it s„ fac„ ∫edin˛ele noastre eficiente, un om care ∫tie carte, are elegan˛a exprim„rii, dialectica frazei ∫i o seriozitate foarte accentuat„. Eu nu am putut fi tovar„∫ cu el Ón anumite Ómprejur„ri, dar am sim˛it c„ este bine cotat ∫i Ón grupul dumneavoastr„ ∫i m„rturisirea mea este o luare de pozi˛ie fa˛„ de ceea ce Ónseamn„ valoare uman„. Eu cred c„ ∫i acolo va face o treab„ de excep˛ie, iar aici va fi mai trist.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ ∫i colegi din alte grupuri parlamentare doresc s„ intervin„.
Domnul senator Ion Solcanu, liderul Grupului P.S.D.
Ion Solcanu
#110651## **Domnul Ion Solcanu:**
Vreau s„ v„ m„rturisesc c„, atunci c‚nd mi s-a cerut opinia Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere, am fost pus Óntr-o mare dilem„, Óntr-o mare dificultate. Pe de o parte, pentru faptul c„ domnul senator Ion Predescu, dup„ cei 14 ani de prezen˛„ Ón Legislativul Rom‚niei, este una dintre cele mai autorizate personalit„˛i Ón domeniul legisla˛iei postrevolu˛ionare.
Œn acela∫i timp, sunt convins c„ demnitatea Ón care, probabil, Ól vom vota — sunt convins c„ Ól vom vota cu to˛ii — este una de mare r„spundere, pe care, de asemenea, o va ilustra cu profesionalismul Ónalt de care a dat dovad„ p‚n„ acum.
Indiscutabil c„ ne va lipsi. Va lipsi Senatului logica impecabil„ de jurist, ne va lipsi ironia acid„ a domnului Predescu — poate, nou„, mai pu˛in, dar opozi˛iei, Ón mod sigur — ne va lipsi prezen˛a de bonom a unui senator senior, pentru c„, dintre seniorii senatori prezen˛i, al„turi de ilustrul Ionescu-Quintus, se poate enumera ∫i domnul senator Predescu.
Cu toate acestea, mi-am dat acordul, ∫i Óntregul grup, cu g‚ndurile pe care le-am exprimat aici, sus˛inem candidatura domnului senator Ion Predescu pentru aceast„ Ónalt„ demnitate de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.
V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt ∫i al˛i colegi?
Din partea Grupului U.D.M.R., v„ rog, domnule senator.
## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
De la bun Ónceput, trebuie s„ spun c„ Grupul parlamentar al U.D.M.R. sus˛ine aceast„ candidatur„, ∫i aici foarte mul˛i... mul˛i s-au Óntors Ón trecut ∫i au evocat meritele incontestabile ale domnului senator. Eu, Ón schimb, cred c„ ar fi mai bine s„ ne uit„m spre viitor. Este o demnitate deosebit de important„ Ón statul rom‚n, este o demnitate care presupune impar˛ialitate, corectitudine, calit„˛i pe care eu cred c„ domnul senator Predescu le are, ∫i faptul pentru care eu personal, ∫i mul˛i dintre noi, l-am apreciat Ón mod deosebit pe domnul Predescu a fost respectul pentru principiile generale ale dreptului ∫i ale democra˛iei. Este un post, acesta pe care Ól va ocupa, unde aceast„ calitate este cerut„. De acum Ónainte nu va mai avea probleme cu influen˛ele de partid, va fi independent, Óntr-adev„r, ∫i suntem con∫tien˛i ∫i ∫tim c„ va fi un judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, a∫a cum pu˛ini au fost ∫i cum pu˛ini vor fi.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntr-adev„r, sunt sentimente diferite, pe care le Óncerc nu numai eu. Nu ne intereseaz„ omul politic Predescu — ∫i a fost un remarcabil om politic. Cred c„ trebuie s„ ne intereseze juristul ∫i omul capabil, nu numai s„ cunoasc„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 dar s„ Ón˛eleag„ legile. Œn timpul c‚nd am lucrat Ómpreun„, at‚t Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i Ón plenul Senatului, ca umil jurist ce m„ aflu, am‚ndoi am fost, Ónt‚mpl„tor, ∫i mini∫tri ai justi˛iei, mi-am dat seama c„ de foarte rare ori domnul Predescu a interpretat gre∫it sau a exprimat un punct de vedere gre∫it Ón leg„tur„ cu actele normative ∫i mai ales cu procedura de urmat.
Œmi amintesc, cu ani Ón urm„, cu mare regret, c„ ne-am desp„r˛it de un alt bun, deosebit de bun coleg al nostru, f„cea parte din U.D.M.R., domnul Kozsokár Gábor, care este ∫i acum membru al Cur˛ii Constitu˛ionale, ∫i am f„cut bine c„ am fost Ón stare s„ ne Ónfr‚ngem aceast„ desp„r˛ire, care a adus o lips„ ∫i atunci, ∫i acum, f„r„ Óndoial„.
A∫ mul˛umi distinsului nostru coleg, domnul pre∫edinte Solcanu, care m-a numit îpersonalitate ilustr„“. Acum, dac„ Óntr-adev„r a∫a am fost, r„m‚n eu singur ∫i nu m„ simt neap„rat bine c„ m„ despart de domnul senator Predescu, viitorul judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.
Grupul nostru, f„r„ Óndoial„, va sus˛ine, cu p„rere de r„u, aceast„ propunere, fiind siguri c„ ∫i acolo, ca ∫i aici, se va comporta Ón mod admirabil. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnul senator Iorgovan.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Este, f„r„ nici un fel de exagerare, un moment greu. Œn ceea ce m„ prive∫te, cu un ochi, Ónainte de toate, pl‚ng, ∫i cu unul, sigur, r‚d, Ón sensul c„ — ∫i vreau s„ explic acest aspect —, Ón sensul c„ la Curtea Constitu˛ional„ a Rom‚niei, care Ó∫i Óncepe o alt„ istorie, noi, profesorii de drept public, vom marca Ón c„r˛ile noastre dou„ etape, cel pu˛in p‚n„ Ón prezent, etapa de constituire a Cur˛ii Constitu˛ionale, ceea ce a Ónsemnat o etap„ de Ónceput, ∫i etapa marcat„ de revizuirea Constitu˛iei.
S„ nu uit„m c„ ceea ce a Ónsemnat Curtea Constitu˛ional„ Ón 1991 nu este Curtea Constitu˛ional„ din 2003. Mi-a∫ Óng„dui s„ amintesc numai dou„ atribu˛ii care sunt extraordinare. Curtea Constitu˛ional„ se pronun˛„ din oficiu asupra constitu˛ionalit„˛ii tratatelor ∫i acordurilor interna˛ionale. Nu e pu˛in lucru. E toat„ b„t„lia pentru Europa aici, care st„ Ón mintea ∫i Ón˛elepciunea a nou„ oameni.
Al doilea aspect: Curtea Constitu˛ional„ — ∫i este una dintre pu˛inele Cur˛i din lume care are o asemenea atribu˛ie — va solu˛iona conflictele de natur„ juridic„ dintre puteri, la sesizarea ∫efilor puterilor. Inclusiv pre∫edintele Consiliului Suprem al Magistraturii va chema Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale, dac„ va considera de cuviin˛„, Guvernul Rom‚niei sau Parlamentul Rom‚niei: îNe-a˛i dat buget prea pu˛in.“
Nou„ oameni vor solu˛iona aceste conflicte. Aproape c„ ar fi fost imposibil ca aceast„ nou„ istorie a Cur˛ii Constitu˛ionale s„ se a∫eze Ón matca firescului, Ón matca statului de drept, f„r„ _maÓtre_ Predescu.
S„ ne tr„ie∫ti, maestre!
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Stima˛i...
Din partea independen˛ilor, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„-mi permite˛i ∫i mie c‚teva cuvinte.
Da, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Œn calitate de senator independent, dar ∫i Ón calitate de membru al Partidului Rom‚nia Mare, consider c„ este un moment pe care luarea mea de cuv‚nt poate s„ Ól defineasc„ inedit, pentru c„ nu de pu˛ine ori se poate Ónt‚mpla s„ se Ónt‚lneasc„ un ministru al justi˛iei cu un judec„tor din acea perioad„, ca ∫i colegi Ón Senatul Rom‚niei.
Eu a∫ fi mai optimist, cel pu˛in din punct de vedere al actualei apartenen˛e politice la Rom‚nia Mare, partid care are candidat propriu, a∫ fi mai optimist dec‚t ceilal˛i colegi ∫i v-a∫ asigura c„, din c‚te Ól cunosc eu pe domnul senator Predescu, activitatea pe care o va desf„∫ura Ón noua func˛ie nu ne va da ocazia s„-l sim˛im plecat dintre noi. Sunt convins c„ deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale vor avea amprenta personalit„˛ii Domniei sale ∫i ne vor obliga s„ ne amintim de Domnia sa mult mai des dec‚t ne Ónchipuim ast„zi.
A∫ vrea s„ eviden˛iez ∫i eu c„ dumnealui, Ón calitate de senator, Ón calitate de jurist senator, a avut o presta˛ie impecabil„. Toate alunec„rile au venit de la apartenen˛a politic„, de la Óngr„direa politic„ a Domniei sale, ∫i nu de la calitatea de jurist excep˛ional.
De aceea, am vrut ∫i eu s„ spun aceste c‚teva cuvinte ∫i, Ón situa˛ia Ón care va fi ales Ón func˛ia de judec„tor, s„-i doresc succes. Œn situa˛ia Ón care va fi ales reprezentantul sus˛inut de Partidul Rom‚nia Mare, Ói voi dori succes Ón continuare Ón calitate de senator.
## Mul˛umesc.
Domnul senator P„unescu, apoi voi explica problemele de procedur„, Óntruc‚t nici un grup parlamentar nu a solicitat audierea candida˛ilor ∫i, Ón mod deosebit, a domnului senator Predescu.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Sigur, domnule pre∫edinte, c„ a∫ fi tentat s„ polemizez cu antevorbitorul Liviu-Doru Bindea Ón leg„tur„ cu îalunec„rile politice“. At‚t de multe alunec„ri politice sunt, Ónc‚t singura form„ recunoscut„ Ón lumea civilizat„ de supravie˛uire a politicii este, totu∫i, partinitatea.
Sigur, ea are Ón ea Óns„∫i o hib„ de fond, dar nu e valabil„ numai pentru P.S.D. De exemplu, eu am criticat, de cur‚nd, aspru, Óntr-un editorial din îFlac„ra lui Adrian P„unescu“, pe primul-ministru, Adrian N„stase, ∫i Guvernul s„u, pentru ni∫te fapte pe care le-am pus Ón relief acolo. A∫ vrea s„-l v„d pe colegul care s-a pl‚ns de alunec„rile politice ale domnului Predescu, c‚nd a criticat dumnealui un pre∫edinte de partid din partidul din care face parte Ón momentul acela. Pe fostul pre∫edinte
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 este u∫or s„-l critic„m. Mai greu este cu cel prezent. ™i Óntrebarea aceasta este valabil„ pentru mai mul˛i, care sunt foarte curajo∫i, dup„ ce Grivei nu mai e de fa˛„.
Da, am v„zut ∫i alte chestii, oameni care d„deau cu topoare Óntr-un morm‚nt, prin Bucure∫ti, pentru c„ acolo dormea dictatorul. ™i d„deau aspru cu topoarele.
A∫a c„, dec‚t statui d„r‚mate, mai bine s„ facem pu˛in, cu sim˛ critic, Ón timpul Ón care ne afl„m Óntr-o grupare, dec‚t s„ ne pl‚ngem c„, la 77 de ani, un om de calitatea moral„ ∫i intelectual„ a domnului Predescu a avut alunec„ri politice.
Mie mi se pare un semn foarte bun pentru fiabilitatea fiin˛ei Predescu s„ participe la alunec„ri politice, la v‚rsta asta. Tata a Óncercat la 70 ∫i ceva ∫i a murit. O alunecare, ∫i a murit.
A∫a c„, s„ fim drep˛i, o mare personalitate a Senatului Rom‚niei pleac„ din Senat, sigur, cu o destina˛ie precis„ ∫i nobil„, dar nu mai pu˛in trist„.
Am avut polemici cu domnul Predescu, nu ne-am Ón˛eles asupra unor lucruri, probabil c„ ∫i ascenden˛a noastr„ oltean„ presar„ o oarecare z‚zanie Óntre noi, probabil c„ nu avem puterea de a discerne Óntotdeauna ce e corect Ón ce ni se spune despre ce ar fi zis cel„lalt, dar asta este o chestiune minor„ Ón raport cu marea pre˛uire pe care o acord acestui adev„rat intelectual rom‚n, pentru c„ nu ∫tiu dac„ ∫ti˛i dumneavoastr„ c‚t„ carte ∫tie nu Ón materie de drept, ci Ón materie de literatur„, Ón cultura cea mare, acolo unde se fac, Óndeob∫te, confuziile compromi˛„toare, acolo unde vine c‚te cineva ∫i spune: îDu-te, tinere, la Atena, s„ vezi manuscrisele lui Socrate!“ — care nu a scris niciodat„. ™i a∫a mai departe. Sunt lucruri caraghioase... Domnul Predescu are un echilibru pe care ∫i l-a p„strat mereu.
Da, v„ mul˛umesc, domnilor senatori. Stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ Óntrerup...
Domnule pre∫edinte, un scurt drept la replic„...
Domnule senator...
V„ rog s„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, v„ cer un drept la replic„...
Nu, v„ rog s„ lua˛i loc Ónt‚i... V„ rog s„ lua˛i loc...
V„ rog s„-mi permite˛i, pentru c„ este nedreapt„ interpretarea care s-a f„cut, Ón func˛ie de ceea ce am vorbit eu, domnule pre∫edinte, ∫i m„ simt dator fa˛„ de domnul Predescu.
Da.
Domnule pre∫edinte, un drept la replic„. S-a f„cut trimitere direct„ la persoana mea, v„ rog frumos.
Da, v„ rog.
## V„ mul˛umesc frumos.
Vreau s„ precizez c„ eu am avut cuvinte, ∫i am, de apreciere fa˛„ de profesionistul senator Ion Predescu, iar chestiunile cu privire la acele alunec„ri politice au fost observa˛ii pur politice, care nu aveau nimic cu respectul pe care Ól am fa˛„ de profesionistul Ion Predescu, iar dac„ cineva Ómi poate imputa faptul c„ am f„cut asemenea aprecieri, atunci eu Ómi cer scuze, dar numai fa˛„ de domnul Predescu.
Celelalte chestiuni, cu criticile ∫efilor, sunt chestiuni care... mul˛i dintre colegii prezen˛i aici ∫tiu c„ eu am criticat ∫i c‚nd mi s-a permis ∫i c‚nd nu mi s-a permis, c‚nd am crezut c„ am dreptate. Am avut sau nu am avut, este o alt„ chestiune.
V„ mul˛umesc pentru acest drept la replic„, domnule pre∫edinte.
## Da, v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, sunt convins c„ majoritatea dintre dumneavoastr„ poate a˛i dori s„ lua˛i cuv‚ntul Ón acest moment deosebit, Óntruc‚t fie pe parcursul acestui mandat, fie pe parcursul mandatelor de dup„ 1990 l-a˛i cunoscut pe senatorul Predescu, pe juristul Predescu, a˛i beneficiat de sus˛inerea Domniei sale la diverse proiecte de lege ∫i de aceea, exact ca ∫i la Comisia juridic„, de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, sunt extrem de multe lucruri de spus.
Haide˛i, de data aceasta, s„ Óntrerupem discu˛iile — nici un grup parlamentar nu a solicitat audierea domnului Predescu Ón plen — ∫i s„ demonstr„m faptul c„ avem respectul pe care Ól afi∫„m Ón cuv‚nt Ón votul secret pe care trebuie s„-l d„m, Ón conformitate cu prevederile art. 121 alin. 4 din Regulamentul Senatului.
Fiind vorba despre numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, votul se face prin buletine de vot, buletine de vot pe care, conform art. 125 alin. 1, se Ónscriu numele ∫i prenumele candidatului, func˛ia pentru care acesta candideaz„ ∫i, dup„ caz, grupul parlamentar din care face parte.
Senatorul voteaz„ îpentru“, l„s‚nd neatins pe buletinul de vot numele ∫i prenumele persoanei propuse.
El voteaz„ îcontra“, ∫terg‚nd numele ∫i prenumele persoanei propuse.
Buletinele de vot se introduc Ón urne.
Vreau s„ reamintesc, de aceea nu doream s„ dau cuv‚ntul senatorului Bindea, colegului nostru, c„ era neinformat Ón momentul Ón care a luat cuv‚ntul pe o singur„ chestiune...
Pe buletinul de vot va fi Ónscris doar numele colegului nostru, domnul senator Ion Predescu, a∫a cum rezult„ din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
De altfel, doamna conferen˛iar universitar Verginia Vedina∫ am Ón˛eles c„ dup„ audierea din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i dup„ raport a solicitat s„ nu fie Ónscris„ Ón buletinul de vot ∫i s„ nu fie supus„ votului plenului Senatului.
Acest lucru poate fi confirmat de liderul Grupului P.R.M. din Senat, domnul senator Badea Dumitru.
Domnule pre∫edinte, doresc ∫i eu un cuv‚nt...
Dup„ aceea v„ ofer cuv‚ntul... dup„ vot... Cum s„ nu!?
Vre˛i Ónainte? V„ rog, dac„ vre˛i Ónainte... am spus doar c„ nu s-a solicitat audierea...
Domnule pre∫edinte, nu pentru a influen˛a votul... E politicos din partea mea s„ mul˛umesc tuturor colegilor care au exprimat aprecieri laudative, trebuie s„ recunosc, ∫i le mul˛umesc foarte mult pentru aceasta, le consider ca fiind adresate rela˛iilor noastre, colabor„rii noastre Ón perioada de p‚n„ acum.
C‚t prive∫te rela˛iile mele cu colegul Bindea, cred c„ le exprim„ foarte bine ordinul pe care l-am semnat eu c‚nd eram ministrul justi˛iei, de a-l numi pre∫edintele tribunalului. A∫a este?
Vicepre∫edinte... numai vicepre∫edinte...
## **Domnul Ion Predescu:**
Era˛i... ∫i eu v-am numit pre∫edinte. Œmi amintesc foarte bine...
V„ mul˛umesc foarte mult.
Da, v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, o s„-l rog pe domnul secretar Paul P„curaru s„ fac„ apelul.
Domnul secretar Iorgovan va Ónm‚na colegilor buletinele de vot. V„ rog s„ v„ manifesta˛i Ón conformitate cu....
Biroul permanent va num„ra voturile... Bun... Deci, dup„ vot, rog, Biroul permanent, Ón sala din spate, ca s„ num„r„m voturile.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar!
V„ adresez rug„mintea s„ permite˛i domnului ministru R„zvan Theodorescu s„ voteze ∫i am Ón˛eles c„ ∫i domnul senator Novolan Traian a solicitat....
Da. Domnul senator R„zvan Theodorescu, domnul ministru, ∫i domnul Novolan Traian, v„ rog frumos, au solicitat s„ voteze Ónainte.
|citat s„ voteze Ónainte.|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Avram Dan<br>Badea Dumitru<br>Balcan Viorel|prezent<br>prezent<br>prezent| |B„dulescu Doru-Laurian|absent| |B„lan Angela Mihaela|prezent„| |B„l„l„u Constantin<br>Bela∫cu Aron<br>Belu Ioan|absent<br>prezent<br>absent| |Bichine˛ Corneliu<br>Bindea Liviu-Doru|prezent<br>prezent| |BÓciu Constantin<br>Br„di∫teanu ™erban|prezent<br>absent| |Bucur Dionisie<br>Bunduc Gheorghe|absent<br>prezent| |Buzatu Gheorghe<br>C‚rciumaru Ion|prezent<br>prezent| |Ciocan Maria<br>Cioc‚rlie Alin Theodor<br>Codreanu Dumitru|prezent„<br>absent<br>prezent| |Constantinescu Eugen Marius<br>Cozm‚nc„ Octav|prezent<br>prezent| |Cr„ciun Avram<br>Cristolovean Ioan<br>Dina Carol<br>Dinescu Valentin<br>Dinu Marin<br>Dobrescu Maria Antoaneta<br>Dumitrescu Viorel|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent„<br>prezent| |Du˛„ Vasile|prezent| |Eckstein Kovács Péter|prezent| |Fabini Hermann Armeniu|absent| |F„ni˛„ Tri˛„|prezent|
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
Feldman Radu Alexandru prezent Prichici Emilian prezent Filipa∫ Avram absent Pricop Mihai-Radu prezent Filipescu Cornel absent Pris„caru Ghiorghi prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Pruteanu George Mihail prezent Flutur Gheorghe prezent Pujina Nelu prezent Frunda György absent Puskás Valentin Zoltán prezent G„ucan Constantin absent Radu Constantin prezent Gogoi Ion prezent Rah„u Dan Nicolae absent Guga Ioan absent Rebreanu Nora Cecilia prezent„ Hanganu Romeo Octavian prezent Rece Traian absent H‚r∫u Ion prezent Roibu Aristide prezent Hoha Gheorghe prezent Roman Petre absent Honcescu Ion prezent Rotaru Florin prezent Horga Vasile prezent Rus Ioan Aurel prezent Hri˛cu Florin prezent S‚rbulescu Ion absent Ila∫cu Ilie prezent Seche Ion absent Iliescu Ion prezent Seres Dénes prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent Sin Nicolae prezent Iorga Nicolae Marian absent Sógor Csaba prezent Iorgovan Antonie prezent Solcanu Ion prezent Iustian Mircea Teodor absent Sporea Elena absent„ Kereskényi Alexandru prezent Stoica Fevronia prezent„ Leca Aureliu prezent Szabó Károly Ferenc absent Lupoi Mihail absent ™elaru Rodica absent„ Maghiar Teodor prezent ™tefan Viorel prezent Marcu Ion absent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Marinescu Simona absent„ Theodorescu Emil R„zvan prezent Markó Béla prezent Toma Constantin prezent Matei Vintil„ prezent Tudor Corneliu Vadim absent Matei Viorel prezent Ungheanu Mihai absent M„rgineanu ™tefan Gheorghe prezent Vajda Borbala prezent„ Mihordea Mircea prezent Vasile Radu absent Mocanu Vasile prezent V„c„roiu Nicolae prezent Munteanu Tudor Marius prezent Vela Ion prezent Nedelcu Mircea absent Verestóy Attila absent Németh Csaba prezent Voinea Melu prezent Nica Dumitru prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Nicolaescu Ioan prezent Zanc Grigore prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Zl„vog Gheorghe absent Nicolai Norica absent„ Nicolescu Constantin prezent **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:** Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Mul˛umesc domnului secretar Paul P„curaru. Oprescu Sorin Mircea absent V„ rog, dac„ mai sunt colegi senatori Ón sal„ care nu au votat? Opri∫ Octavian prezent Otiman P„un-Ion absent **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:** Paleologu Alexandru absent Pan„ Aurel absent Athanasiu Alexandru Pan„ Viorel Marian prezent B„dulescu Doru-Laurian Pa∫tiu Ioan prezent B„l„l„u Constantin P„curariu Iuliu prezent Belu Ioan P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Br„di∫teanu ™erban Alexandru P„tru Nicolae prezent Bucur Dionisie P„unescu Adrian prezent Cioc‚rlie Alin Theodor Penciuc Corin prezent Cristolovean Ioan Pete ™tefan prezent Fabini Hermann Armeniu Petre Maria absent„ Filipa∫ Avram Petrescu Ilie absent Filipescu Cornel Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Florescu Eugeniu Constantin Pop Dumitru Petru prezent Frunda György Pop de Popa Ioan prezent G„ucan Constantin Popa Nicolae-Vlad prezent Guga Ioan Popescu Dan-Mircea prezent Iorga Nicolae Marian Popescu Lauren˛iu-Mircea absent Iustian Mircea Teodor Predescu Ion prezent Lupoi Mihail
V„ mul˛umesc. Œi rog pe cei doi chestori s„ ridice urna.
Invit membrii Biroului permanent pentru a proceda la num„rarea voturilor.
PAUZ√ * * * DUP√ PAUZ√
Doamnelor ∫i domnilor, V„ invit Ón sal„.
Œl invit pe domnul senator Antonie Iorgovan, secretar al Senatului, s„ prezinte procesul-verbal.
Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor exprimate de Senat pentru o func˛ie de judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, s-au constatat urm„toarele:
— Num„rul total al senatorilor — 140.
— Num„rul total al votan˛ilor — 95.
— Voturi valabil exprimate — 95.
— Voturi nule — nici unul.
Numele ∫i prenumele candidatului — Ion Predescu. Grupul parlamentar — P.S.D. Voturi pentru — 94. Voturi Ómpotriv„ — 1. ( _Aplauze.)_
Av‚nd Ón vedere rezultatul vot„rii, potrivit art. 7 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale _,_ Senatul, cu votul majorit„˛ii
membrilor s„i, nume∫te ca judec„tor la Curtea Constitu˛ional„ pe domnul Ion Predescu.
Œncheiat ast„zi, 10 mai 2004.
Semneaz„ comisia de num„rare a voturilor: Nicolae V„c„roiu — pre∫edintele Senatului;
Domnul Dan-Mircea Popescu — vicepre∫edintele Senatului;
Domnul Doru Ioan T„r„cil„ — vicepre∫edintele Senatului;
Domnul Gheorghe Buzatu — vicepre∫edintele Senatului;
Domnul Valentin Zoltán Puskás — vicepre∫edinte al Senatului;
Subsemnatul, Ón calitate de secretar; Domnul Paul P„curaru — secretar al Senatului; Domnul Sorin Adrian Vornicu — chestor al Senatului; Domnul Dumitru Badea — chestor al Senatului. V„ mul˛umesc respectuos.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar. Stima˛i colegi,
Sunt convins c„ sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ s„ adres„m felicit„ri domnului senator Ion Predescu, domnului judec„tor Ion Predescu la Curtea Constitu˛ional„ ∫i s„ ne exprim„m speran˛a c„ ∫i pe viitor domnul Ion Predescu sau îNea Ion“, a∫a cum Ói spunem noi, va fi al„turi de noi.
S„ v„ dea Dumnezeu mult„ s„n„tate!
Œl consult pe domnul senator dac„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Ion Predescu:**
Sper c„ m„ ve˛i Ón˛elege pe deplin c„ nu e u∫or, dup„ aproape 14 ani Ón aceast„ aul„, Ón acest pretoriu al puterii legislative, s„ te afli Ón situa˛ia de a-˛i prezenta demisia.
Œnc„ nu a venit momentul, voi face lucrul acesta dup„ 7 iunie, adic„ dup„ depunerea jur„m‚ntului ∫i intrarea Ón exerci˛iul func˛iunii.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru votul pe care mi l-a˛i acordat.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru creditarea mea Ón Instan˛a Suprem„ Constitu˛ional„ a Rom‚niei.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru colegialitate, aprecierile exprimate, sentimentele calde pe care le-a˛i manifestat, Ón˛elegerea, cred, a op˛iunii mele la acest moment.
V„ mul˛umesc pentru bun„voin˛a cu care a˛i Ónt‚mpinat unele dintre atitudinile dep„∫ite sau de exces pe care le-am avut de la acel pupitru, care s„ re˛ine˛i Ón continuare c„ este pupitrul rezisten˛ei raportorilor la sus˛inerea proiectelor de lege, Ón forma de care ei sunt Óntotdeauna convin∫i ca fiind cea bun„, a∫a cum a rezultat din îlaboratoarele“, Óntr-o expresie poate nu at‚t de adecvat„, dar care sunt comisiile permanente ale Senatului, acelora care uneori, ∫i vreau s„-i asigur, mai mult Ón glum„, nu Ón serios — le-am adresat cuvinte nu tocmai potrivite ∫i v„z‚nd ulterior c„ nu s-au sup„rat parc„ m-au ∫i Óncurajat.
Am vrut s„ exprim prin acestea ∫i o mentalitate de spiritualitate Ón dezbaterile parlamentare, nu neap„rat de Ónd‚rjire ∫i de lupt„, pe c‚t posibil, de a aduce Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 dezbaterile parlamentare nota de stil, de frumuse˛e acestuia, nota de cultur„ ∫i de respect pentru cultur„, nota de Ón˛elegere ∫i de promovare a ceea ce este superior pentru neam, ˛ar„ ∫i stat.
C‚ndva m-am exprimat c„, oric„rei forma˛iuni politice a∫ apar˛ine, aceea reprezint„ trinitatea crezului meu ∫i cred c„ am demonstrat lucrul acesta Ón Óndelungata activitate pe care am avut-o de la 20 mai ∫i p‚n„ ast„zi, ea va continua p‚n„ la Ónceputul lunii iunie, pentru c„ nu devin incompatibil, lucrul acesta doresc s„ fie foarte clar, dec‚t dup„ depunerea jur„m‚ntului la Curtea Constitu˛ional„.
V„ mul˛umim, domnule senator, pentru cuvintele pe care ni le-a˛i adresat. V„ dorim mult succes Ón noua demnitate.
Noi s„ revenim la dezbaterile legislative.
La punctul 11 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind recuno∫tin˛a fa˛„ de eroiimartiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989. De fapt, punctele 11, 12.
Stima˛i colegi, Ón ∫edin˛a precedent„, atunci c‚nd am discutat propunerea legislativ„ ∫i toate amendamentele care au fost formulate, v-am prezentat o serie de amendamente care au rezultat din corelarea unor texte sau a unor amendamente asupra c„rora nu ne-am pronun˛at ∫i nu se reg„seau, la acea dat„, Ón raportul care v-a fost Ónaintat. Aceste amendamente se reg„sesc, toate, Ón preciz„rile care v-au fost Ónaintate. Eu am dispus s„ fie Ónaintate colegilor senatori. Sper c„ le-a˛i luat de la casete.
V-a∫ ruga s„ ne pronun˛„m prin vot, Ón primul r‚nd, asupra...
Procedur„!
De la titlu, care este destul de generos, ∫i p‚n„ la inser˛ia articolelor e distan˛„ mare. Adic„ vreau s„ Ónvederez faptul c„ multe articole sunt neconstitu˛ionale...
Numai pu˛in, domnule senator...
Domnule pre∫edinte, am zis c„ e vorba de amendamentele mele ∫i trebuie s„-mi permite˛i s„ discut...
V„ rog frumos, Ón primul r‚nd, s„ r„spunde˛i la urm„toarea Óntrebare.
V„ rog.
Dezbaterile au avut loc Ón ∫edin˛a de joi. A˛i participat la dezbaterile generale ∫i v-a˛i sus˛inut amendamentele Ón plenul Senatului?
Nu, domnule pre∫edinte, pentru c„ am fost chemat Ón alt„ parte de o institu˛ie...
Deci a˛i lipsit...
Nu. O institu˛ie a unui... Nu stau s„ motivez acum de ce nu am fost Ón sal„...
Numai pu˛in. Nu acuza˛i pe altcineva ∫i nu-i acuza˛i pe senatorii prezen˛i...
Dar nu am acuzat pe nimeni. Eu am spus c„ este o Ónc„lcare a procedurii.
Da, v„ rog.
V„ rog s„ m„ ierta˛i c„ nu v-am oferit cuv‚ntul...
## Domnule pre∫edinte,
Eu am avut un set de amendamente viz‚nd fiecare punct ∫i articol din legea nr. 42/1990. Sigur c„ amendamentele mele nu au fost supuse votului comisiei, un lucru aprocedural. Mai mult, nu se reg„sesc sub nici o form„ la amendamentele respinse. Vreau s„ precizez faptul c„ sunt pre∫edintele unei uniuni destul de mari din ˛ar„ care nu este de acord sub nici o form„ cu aceast„ Lege a recuno∫tin˛ei, ea devenind, p‚n„ la urm„, o lege a milei, o mil„ de care sunt convins c„ revolu˛ionarii nu au nevoie.
Deci nu am f„cut acuze. Haide˛i s„... Eu zic s„... Pentru c„ eu nu am venit cu acuze.
Domnule senator, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locul. V„ reamintesc c„ sunte˛i Ón plenul Senatului ∫i deci, dac„ dori˛i s„ ridica˛i o excep˛ie legat„ de regulament, s„ v„ referi˛i strict la regulament. Nu ne acuza˛i pe noi de faptul c„ dumneavoastr„ nu a˛i participat la discu˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
Domnule pre∫edinte, rug„mintea mea este ca raportul s„ cuprind„ respingerea amendamentelor pe care le-am depus Ón termen legal ∫i bineÓn˛eles s„ se dea posibilitatea ca ele s„ curg„ la Camera de decizie, deci Camera Deputa˛ilor, pentru a le putea sus˛ine Ón plenul acestei Camere sau Ón comisia respectiv„. Nu s-a putut aici, nu e nici un fel de problem„, dar cred c„ ulterior, se va ˛ine cont de argumentele pe care le vom aduce.
## Da, mul˛umesc.
Da˛i-mi voie s„ precizez colegilor care nu au participat la dezbaterile din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — de altfel, o s„ ofer cuv‚ntul ∫i domnului senator Predescu —, doar s„ informez colegii c„ la cele circa 5—6 dezbateri din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au participat reprezentan˛ii tuturor asocia˛iilor de revolu˛ionari, cel pu˛in 15—20 la num„r, c„ p‚n„ la votul final dat Ón comisie to˛i reprezentan˛ii organiza˛iilor, asocia˛iilor, ligilor, funda˛iilor de revolu˛ionari au fost de acord cu amendamentele care se g„sesc Ón raportul pe care noi vi l-am prezentat. Iar forma aceasta este forma acceptat„ de c„tre asocia˛iile de revolu˛ionari prezente la dezbateri. De altfel, Ón ∫edin˛a precedent„ au fost prezen˛i Ón sal„ circa 10 sau 13 reprezentan˛i ai asocia˛iilor de revolu˛ionari.
V„ rog, domnul senator Predescu.
Da, v„ mul˛umesc. Domnul senator Vasile Du˛„.
Domnule pre∫edinte, sigur c„ a∫a este, dar eu am lipsit din Senat ∫i trebuie s„ motivez plenului, pentru probleme deosebit de importante ∫i independent de voin˛a mea. Nu asta este problema. Problema este c„ vom da drumul unei legi care va nemul˛umi Ón mod categoric to˛i revolu˛ionarii Rom‚niei. Problema este alta. Avem dou„ posibilit„˛i ∫i v„ rog s„ supune˛i votului plenului, c„ noi suntem, de fapt, cei care hot„r‚m p‚n„ la urm„. Retrimiterea la comisie, s„ se ia Ón considerare amendamentele pe care eu le-am depus la comisie, pentru c„ niciodat„... ( _Comentarii.)_ Trebuie s„ recunoa∫tem un singur lucru, ∫i acum eu fac apel la domnul senator Predescu, care, sigur, trebuie s„ spun ∫i eu c‚teva cuvinte, va fi o legend„ a Senatului, dar Ón mod obligat trebuie s„ fie de acord ∫i, dac„ a∫a e, drept, cum tot l-am l„udat, trebuie s„ ia Ón considera˛ie faptul c„ nu s-a discutat nici o singur„ dat„ vreunul dintre amendamentele pe care le-am depus Ón comisie. Mai mult, vreau s„ v„ spun c„ cei care au fost la comisie nu erau cei mai Óndritui˛i, s„ spunem, autoriza˛i...
Problema este pu˛in mistificat„. Noi, revolu˛ionarii, ne cunoa∫tem foarte bine Óntre noi. Nu asta este problema. Eu am atacat o problem„ de fond. Sunt cel pu˛in 4 dintre articole care sunt neconstitu˛ionale. Legea prezint„ un mare grad de discriminare.
## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Nu este nici un secret Ón a v„ preciza c„ la dezbaterile Ón comisie — 7 sau 8, domnule pre∫edinte, au fost ∫edin˛ele — au participat, a∫a cum a˛i spus dumneavoastr„, reprezentan˛ii conduc„tori ai organiza˛iilor. To˛i au venit cu amendamente ∫i le-am reluat — pentru c„ vorbeau ∫i 3—4—5 deodat„ — ∫i v„ rog s„ re˛ine˛i precizarea, toate amendamentele organiza˛iilor s-au contopit Ón amendamentele pe care le-am re˛inut Ón final ∫i pe care le-am corectat, explic‚ndu-v„ la ∫edin˛a precedent„ de ce s-au produs decorel„rile ∫i inexactit„˛ile, inclusiv erorile de redactare, din cauza dificult„˛ilor de purtare a ∫edin˛elor.
Potrivit regulamentului nostru, cine nu a participat la dezbaterile generale, la dezbaterile pe texte care au avut loc Ón ∫edin˛a precedent„ ∫i pretinde c„ a avut amendamente respinse — deci nu a participat ∫i nu le-a sus˛inut — ele nu pot fi Ónsu∫ite, sus˛inute de alt„ persoan„, nu pot fi reluate dup„ Ónchiderea dezbaterilor pe texte, cum ne afl„m Ón situa˛ia aceasta. Aceast„ ∫edin˛„ este consacrat„ votului final. Ar Ónsemna s„ relu„m dezbaterile ∫i de fiecare dat„ s„ le relu„m, ceea ce regulamentul nu permite. Œmi pare r„u pentru colegul Du˛„, nu-i cer explica˛ii, dar nici d‚nsul nu ne poate cere nou„ socoteal„ de ce am dezb„tut Ón ∫edin˛a precedent„ complet ∫i s-au Óncheiat inclusiv dezbaterile pe texte, am‚n‚ndu-se pentru votul final din lips„ de cvorum asigurator, nici d‚nsul deci nu ne poate face nou„ imput„ri, Ómpotriva regulamentului, a∫a Ónc‚t nu avem ce discuta. Observa˛ia noastr„, domnule pre∫edinte, este riguros regulamentar„.
V„ rog s„ trecem la votul final.
Mul˛umesc. Domnul senator Ionel Alexandru.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Solicitarea noastr„ este aceea de a se am‚na aceast„ dezbatere sau Ón cel mai r„u caz de a se retrimite la comisie. ( _Comentarii, vocifer„ri.)_ De ce? Pentru c„ dac„ citesc pe ordinea de zi apare aici votarea raportului suplimentar. Am c„utat acest raport suplimentar p‚n„ Ón momentul de fa˛„ ∫i nu l-am g„sit. Deci Ón condi˛iile Ón care acest raport suplimentar nu a ap„rut — ∫i am luat mapa primit„ de domnul senator Badea cu ultimele documente — noi nu avem practic cum s„ studiem ceea ce s-a discutat sau ceea ce sus˛ine acest raport suplimentar. Œn aceast„ conjunctur„, v„ rog ori s„ am‚na˛i dezbaterea, ori s„ retrimite˛i la comisie acest proiect.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da, v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, cele dou„ interven˛ii nu pot fi acceptate de c„tre plenul Senatului, pentru c„ ele sunt Ón contradic˛ie cu prevederile regulamentului, Ón sensul c„ solicitarea de restituire a unui proiect de act normativ se poate face doar Ón situa˛ia Ón care acest lucru ar rezulta din dezbateri.
V„ reamintesc ∫i reamintesc celor care nu au fost prezen˛i la ∫edin˛a de joi c„ au avut loc dezbateri, au avut loc dezbateri generale, c„ legea a fost sus˛inut„ de toate grupurile parlamentare ∫i c„ nu se impune nici un
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 raport suplimentar. Este din eroare trecut îvotarea raportului suplimentar“, c„ nu s-a votat raportul. Nu s-a votat raportul pe nici o lege, din cauza problemelor legate de cvorum. S-au f„cut doar dezbateri generale, dezbateri pe amendamente.
Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón primul r‚nd Ón leg„tur„ cu amendamentele acceptate ∫i care se g„sesc Ón raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Ón acele preciz„ri care v-au fost distribuite.
V„ rog s„ vota˛i.
Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost aprobat de plenul Senatului cu 59 voturi pentru, 15 voturi Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
La punctul urm„tor Ón ordinea de zi este a doua propunere legislativ„, care are raport negativ, Óntruc‚t, a∫a cum preciza domnul senator Predescu, prevederile ei au fost contopite Ón prima ∫i fiind dou„ ini˛iative legislative sigur c„ Ón momentul Ón care admitem una, cealalt„ are raport negativ ∫i se cere a fi respins.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
La punctul 13 Ón ordinea de zi avem propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i economice de c„tre persoane fizice.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„.
Vot final.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Fac precizarea c„ legea are caracter organic.
Rog colegii senatori s„ voteze.
Propunerea legislativ„ este adoptat„ de plenul Senatului cu 73 voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
La punctul 14 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Œl rog pe domnul pre∫edinte al comisiei s„ ia loc la pupitru.
Invit reprezentantul Executivului.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!
**Domnul R„zvan Ciric„** _**—** secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sunt R„zvan Ciric„, secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Œn leg„tur„ cu proiectul de Lege pentru adoptarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimbul de stagiari, a∫ spune numai c‚teva cuvinte, ∫i anume faptul c„, pe de o parte, stagiul se desf„∫oar„ pe durata unei perioade limitate, este vorba de 3 p‚n„ la 18 luni, de la caz la caz, pe baza unui contract individual de munc„ care prevede egalitate de tratament, plec‚nd de la remunerare, tot ce Ónseamn„ rela˛ii de munc„ ∫i ajung‚nd p‚n„ la protec˛ia social„ a stagiarului, Ón condi˛iile prev„zute de legisla˛ia ˛„rii-gazd„. Ce este important aici este faptul c„ stagiarii sunt autoriza˛i s„ ocupe un loc de munc„ Ón statul de destina˛ie Ón condi˛iile stabilite de prezentul acord, f„r„ a fi luat„ Ón considerare situa˛ia pie˛ei muncii a statuluigazd„ Ón profesia respectiv„, la momentul respectiv. Contingentul prev„zut este de 300 stagiari pe an ∫i el poate fi negociat Ón plus de la an la an.
Mul˛umesc.
Da, v„ mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a analizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport favorabil, f„r„ amendamente.
Mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„-mi permite˛i s„ precizez c„ legea are caracter ordinar ∫i o
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
La punctul 15 Ón ordinea de zi avem, Ónscris„ propunerea legislativ„ privind acordarea de drepturi persoanelor care Óncep‚nd cu 28 iunie 1940 au fost persecutate din motive politice de autorit„˛ile sovietice Ón Basarabia ∫i f nutul Her˛a ∫i care ulterior s-au repatriat Ón Rom‚nia, redevenind cet„˛eni rom‚ni. Raport de respingere.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
Domnule pre∫edinte,
Raportul de respingere este Óntemeiat pe considerentul c„ aceast„ propunere Ón elementele sale se reg„se∫te reglementat„ Ón c‚teva acte normative, astfel Ónc‚t devine paralelism de reglementare ∫i nu este nici indicat ∫i deloc nu este superior.
Dac„ se urm„re∫te o asemenea finalitate, se poate realiza prin modificarea ∫i completarea celorlalte acte normative Ón vigoare.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. V„ rog s„ vota˛i.
Plenul Senatului, aprob‚nd raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu 72 de voturi pentru, 17 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, respinge propunerea legislativ„.
La punctul 16 avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este, de asemenea, comisia sesizat„ Ón fond.
Raportul celor dou„ comisii, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, precum ∫i propunerea legislativ„ privind Ordinul _Meritul Agricol_ ∫i Medalia _Meritul Agricol_ au fost aprobate de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.
La punctul 18 avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i modificarea ∫i completarea Legii nr. 18/1991, republicat„, precum ∫i pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2001.
Senatul este prima Camer„ sesizat„. Raport de respingere.
...al celor dou„ comisii, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, pentru motivele men˛ionate Ón raport. V„ rug„m s„ fi˛i de acord cu acestea.
Ave˛i cuv‚ntul!
Sus˛ine˛i raportul, de asemenea, negativ.
Da, da. Este, de asemenea, raport negativ, pentru motivele ar„tate Ón cuprinsul acestuia.
Stima˛i colegi, exist„ solicitarea din partea ini˛iatorului de a nu lua aceast„ propunere Ón dezbatere, nefiind prezent, ∫i deci trebuie s„ o am‚n„m pentru o ∫edin˛„ viitoare.
Da, de acord. Are dreptul s„ solicite acest lucru.
Punctul 17, propunerea legislativ„ privind Ordinul _Meritul Agricol_ ∫i Medalia _Meritul Agricol_ .
Senatul este prima Camer„ sesizat„, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ sunt comisiile sesizate Ón fond.
Raportul celor dou„ comisii este de admitere ∫i f„r„ amendamente.
Da, mul˛umesc.
V„ consult dac„ sunt interven˛ii. Nu sunt amendamente.
Cele dou„ comisii dau raport favorabil.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra propunerii legislative, legea av‚nd caracter ordinar. V„ rog s„ vota˛i.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.
Domnul senator Iuliu P„curariu.
## **Domnul Iuliu P„curariu:**
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Este o ini˛iativ„ a patru deputa˛i apar˛in‚nd Partidului Democrat. Œn esen˛„, legea prevede ∫i Óncearc„ s„ elimine discriminarea privind tratamentul diferen˛iat fa˛„ de terenul agricol tehno-agrar ∫i terenurile forestiere.
Vreau s„ v„ spun c„ cet„˛eanul sau rom‚nul din zona de munte a investit Ón p„dure, care a constituit exact bog„˛ia familiei, resursa economic„, iar faptul c„ trat„m Ón mod discriminatoriu cele dou„ terenuri este o chestiune incorect„. Sunt situa˛ii Ón care arhiva prim„riei — sunt dou„ cazuri pe care le ∫tiu — Óntr-un caz a ars, Óntr-un caz a fost distrus„ cu ocazia unei inunda˛ii. Faptul c„ noi am eliminat printr-o ordonan˛„ ulterioar„ Legii nr. 1/2000 proba cu martori Ón problema terenurilor forestiere — Óntreb ∫i eu reprezentantul Guvernului — de ce trebuie s„ nu fim de acord cu respectarea procedurii pe care am avut-o Ón Legea nr. 18/1991, proba cu martori. Sigur, legea are un punct asupra c„ruia se poate discuta, nelimitarea restituirii suprafe˛elor de teren forestier, dar m„ Óntreb de ce respingem proba cu martori c‚nd sunt situa˛ii concrete Ón care...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 ## **Domnul Nicolae V„c„roiu**
**:**
O lu„m de la cap„t?
Pofti˛i? Nu este vorba de luat de la cap„t. Pur ∫i simplu, este vorba de situa˛ia terenurilor forestiere, domnule pre∫edinte. At‚t ∫i nimic mai mult.
Da, mul˛umesc. Pute˛i oferi r„spuns?
## **Domnul Adam Cr„ciunescu —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Da.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cunoa∫tem cu to˛ii c„ Legea retroced„rii terenurilor forestiere este, Ón linii mari, Óncheiat„. Au mai r„mas nefinalizate numai unele situa˛ii litigioase ∫i dac„ am veni cu un nou amendament la aceast„ lege am bulversa din nou tot ce am realizat p‚n„ Ón prezent. V„ mul˛umesc.
Da, mul˛umesc.
Domnule senator Codreanu, mai dori˛i s„ interveni˛i?
Domnule pre∫edinte, ceea ce voiam s„ prezint eu Ón cuv‚ntul meu a fost ar„tat de domnul secretar de stat. Am discutat aceast„ lege de în“ ori, s-au f„cut toate modific„rile. Retrocedarea este la final. La ora actual„ nu cred c„ se mai poate face o asemenea modificare care ar duce la reluarea procesului de retrocedare ∫i punere Ón posesie.
colegul autor al amendamentului, domnul senator Iorgovan, secretar al Senatului, dac„ apreciaz„ c„ este indicat ca la dezbateri s„ participe ∫i cel pu˛in un reprezentant al ini˛iatorilor pentru a dezbate acest at‚t de important amendament.
La comisie au fost prezen˛i.
Aici, Ón plen. ™i a∫ dori ca ∫i domnul pre∫edinte Ón func˛iune al Cur˛ii Constitu˛ionale s„ fie prezent. Este un amendament de mare sensibilitate privind competen˛ele Cur˛ii Constitu˛ionale. V„ rog s„ Ón˛elege˛i acest lucru. Eu st„rui s„ fie prezent la dezbateri pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale — ministerul nu are c„dere aici — ∫i, cel pu˛in, un reprezentant al celor trei sau patru colegi ini˛iatori. Unul a˛i fi dumneavoastr„, dar conduce˛i dezbaterile.
Nu este suficient c„ sunt prezent. Sigur, s„ nu epuiz„m argumentele ast„zi.
S„ am‚n„m p‚n„ la proxima ∫edin˛„, domnule pre∫edinte.
Œn aceast„ situa˛ie, v„ propun s„-l invit„m pe pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale, pe domnul profesor Popa, la ∫edin˛a urm„toare, s„ fie prezent la dezbaterile din Senat, Ón leg„tur„ cu amendamentele acceptate ∫i cele respinse.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Raportul este negativ, de respingere a propunerii legislative. Œl
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
La punctul 19 avem o lege extrem de important„, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.
Este o propunere legislativ„ care a fost deja adoptat„ de Camera Deputa˛ilor. Este ini˛iativ„ legislativ„. Noi o sus˛inem.
V„ rog, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Domnule pre∫edinte, avem un amendament respins la comisie, dar care este foarte important, privind competen˛ele Cur˛ii Constitu˛ionale. L-a∫ consulta pe
Mai ales cel respins.
La cele acceptate a fost prezent, a fost de acord.
Œi consult pe colegii senatori dac„ doresc s„ intervin„ la dezbateri generale. Nu. Deci o am‚n„m pentru invitarea pre∫edintelui Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i a ini˛iatorilor la dezbateri.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Punctul 20, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne.
V„ rog, domnule secretar de stat, s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 ## **Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin proiectul de lege se propune modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 104/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de Frontier„ Rom‚ne. Principalele aspecte vizate de proiectul actului normativ Ón discu˛ie se refer„ la stabilirea categoriilor de personal din Poli˛ia de Frontier„ Rom‚n„, respectiv poli˛i∫ti de frontier„ angaja˛i pe baz„ de contract ∫i personal contractual, ca urmare a faptului c„ Poli˛ia de Frontier„ a fost demilitarizat„ Ón anul 2001.
Precizarea statutului poli˛i∫tilor de frontier„ angaja˛i pe baz„ de contract...
Numai pu˛in, domnule secretar de stat.
Domnule pre∫edinte Sergiu Nicolaescu, v„ invit la pupitru pentru sus˛inerea acestui proiect de lege.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul Ón continuare.
A doua precizare important„ era aceea a statutului poli˛i∫tilor de frontier„ angaja˛i pe baz„ de contract, Ón sensul c„ ace∫tia sunt Ónvesti˛i cu exerci˛iul autorit„˛ii publice ∫i c„ li se aplic„ prevederile legale referitoare la militarii angaja˛i pe baz„ de contract.
A treia ∫i ultima, stabilirea termenului de 1 ianuarie 2007 pentru finalizarea procesului de transformare a posturilor de îmilitar Ón termen“ Ón îpoli˛i∫ti de frontier„ angaja˛i pe baz„ de contract“, Ón postul de poli˛ist de frontier„.
Av‚nd Ón vedere toate aceste aspecte, faptul c„ textul a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor, precum ∫i raportul favorabil de admitere f„r„ amendamente Óntocmit de comisia de specialitate a Senatului, v„ adres„m rug„mintea de a aproba proiectul de lege Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Nicolaescu s„ prezinte raportul.
Domnule pre∫edinte, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cu 6 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere f„r„ propuneri de modificare a textului Camerei Deputa˛ilor. V„ rog s„-l supune˛i plenului Senatului pentru vot.
## Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului prezentat. V„ rog s„ vota˛i.
Raportul nu con˛ine amendamente, legea are caracter de lege organic„ ∫i este aprobat„, Ómpreun„ cu raportul comisiei, de plenul Senatului, cu 88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
Punctul 21 — proiectul de Lege privind regimul armelor ∫i al muni˛iilor.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Potrivit obliga˛iei asumate de Rom‚nia prin documentul de pozi˛ie, la capitolul îNegocieri, libera circula˛ie a m„rfurilor“, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a elaborat proiectul de Lege privind regimul armelor ∫i muni˛iilor, act normativ care asigur„ implementarea Ón legisla˛ia rom‚neasc„ a Directivei Comisiei Europene nr. 477/1991 cu privire la controlul achizi˛ion„rii ∫i de˛inerii de arme ∫i care aduce o serie de Ómbun„t„˛iri cadrului normativ actual.
Astfel, Ón textul proiectului se propune o nou„ defini˛ie pentru arme ∫i o nou„ clasificare a acestora, Ón conformitate cu directiva men˛ionat„.
De asemenea, au fost prev„zute modalit„˛ile prin care o persoan„ fizic„ sau juridic„ poate achizi˛iona arme, stabilindu-se ∫i faptul c„ agen˛ii autoriza˛i, denumi˛i îarmurieri“, pot vinde arme din toate categoriile cu obliga˛ia de a comunica unit„˛ilor de poli˛ie competente, lunar, lista persoanelor care au achizi˛ionat arme ∫i muni˛ii.
Se mai prev„d cazurile de anulare a autoriza˛iei ∫i respectiv a dreptului de a purta arme. Acestea sunt mai bine reglementate ∫i mai clare.
Tot prin acest proiect de lege se propune Ónfiin˛area Agen˛iei Rom‚ne pentru Omologarea Armelor ∫i Muni˛iilor, ca organ de specialitate al administra˛iei publice centrale cu personalitate juridic„.
Uzul de arme de c„tre persoanele fizice se limiteaz„ la situa˛ia legitimei ap„r„ri ∫i, dup„ caz, a for˛ei majore, a∫a cum sunt prev„zute ∫i definite aceste no˛iuni Ón legea penal„.
## V„ mul˛umesc.
Œn invit pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ prezinte raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Vreau s„ spun c„ de dou„ s„pt„m‚ni lucr„m la aceast„ lege. Cred c„ am f„cut numeroase modific„ri, amendamente care au fost aprobate de c„tre minister ∫i de Guvern. Un singur punct va r„m‚ne s„ discut„m, va fi la art. 15[1] . Œn rest, suntem cu totul de acord.
Cred c„ noi am realizat o lege incomparabil mai modern„, care marcheaz„ o nou„ faz„, cea fireasc„, Ón care ne afl„m Ón momentul de fa˛„, Rom‚nia fa˛„ de Europa ∫i fa˛„ de alte ˛„ri civilizate. Deci este o lege mult mai modern„, o lege european„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, domnul senator Solcanu a sesizat c„ printr-un articol nou-introdus a fost pierdut un alineat. Ce se Ónt‚mpl„ cu acel alineat? Domnule secretar de stat...
Ion Solcanu
#167057Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc. Dac„-mi Óng„dui˛i...
V„ rog. Cum s„ nu?! Ave˛i cuv‚ntul.
Ion Solcanu
#167213Este vorba de alin. d) la art. 14, Ón proiectul venit de la Guvern. Prin amendamentul introdus ∫i acceptat de c„tre comisie, art. 15[1] — Ól ave˛i, da? — se elimin„ din alin. d) posibilitatea sau, mai corect, obligativitatea ca dreptul de procurare a unei arme de foc letale s„ fie f„cut numai cu acordul judec„torului. Art. 15[1] din raportul comisiei elimin„ aceast„ prevedere existent„ Ón proiectul Guvernului ∫i ar trebui s„ rezolv„m aceast„ problem„.
Dac„ am elimina art. 15[1] , nou-introdus, admis de comisie, ar r„m‚ne alin. d) de la Guvern, care este suficient.
Aceasta ar fi obiec˛ia, domnule pre∫edinte.
Dac„ Guvernul este de acord cu eliminarea art. 15[1] , pentru a r„m‚ne alin. d) de la art. 14 Ón proiectul Ónaintat nou„ de la Guvern, ar fi suficient.
Da.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.
Da.
Deci disputa sau, m„ rog, discu˛ia serioas„ pe marginea... s-a purtat, Ón principal, pe marginea acestui text. Guvernul categoric c„ sus˛ine s„ r„m‚n„ textul actului normativ a∫a cum a fost prezentat, Ón sensul ca s„ r„m‚n„ art. 14, inclusiv cu lit. d).
Œn comisie s-a propus modificarea con˛inutului constitutiv, p‚n„ la urm„, al acestui text, c„ s-a introdus un articol nou, art. 15[1] , cu care am avut mult„ discu˛ie, ∫i Guvernul nu sus˛ine acest amendament.
Nu sunte˛i de acord cu el.
Nu.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Mai sunt ∫i alte observa˛ii?
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
V„ rog s„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte. Eu a∫ avea una singur„, pe care am formulat-o noi, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
V„ rog.
Acolo Ón text se prevede îargumenteaz„“. A argumenta Ónseamn„ a prezenta argumente pro ∫i contra, ˛ine de procesul deliber„rii, Ónainte de a lua hot„r‚rea. Din deliberare se conchide, adopt‚nd hot„r‚rea.
Domnule pre∫edinte, termenul indicat este care îdovede∫te“, nu îargumenteaz„“ sau îdemonstreaz„“. Zice˛i cum vre˛i, dar nu îargumenteaz„“.
Nu am Ón˛eles ce vre˛i s„ spune˛i.
La ce articol, domnul senator Predescu?
## **Domnul Ion Predescu:**
Tot acolo, la articolul acesta, e un alineat acolo, e de redactare ∫i corijeaz„: îPoate ob˛ine permis persoana care argumenteaz„ c„ Óndepline∫te...“. Nu. îCare dovede∫te“, nu îargumenteaz„“.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Corect! Deci avem dou„ chestiuni de rezolvat.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, Ón primul r‚nd, asupra acestui amendament, care a fost formulat de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i nu este prins Ón text, Ón sensul s„ fie Ónlocuit, din art. 14 punctul 1 lit. d), îargumenteaz„“ cu îdovede∫te“. Deci, îpersoanele care dovedesc“, c„ e plural.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Amendament acceptat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru ∫i dou„ voturi contra.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Da. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Art. 14 punctul 1 lit. d) este aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ∫i 8 voturi contra.
™i, pe cale de consecin˛„, punctul 13 din raport, care se refer„ la art. 15[1 ] nou-introdus, este eliminat de plenul Senatului.
Alte observa˛ii dac„ mai ave˛i?
Mai ave˛i alte observa˛ii, domnule secretar de stat?
Da, mai este o chestiune, o observa˛ie.
V„ rog!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
Pe textul propus...
V„ rog, articolul, ca s„ ∫tim ce vot„m.
## **Domnul Mircea Alexandru:**
Este vorba, domnule pre∫edinte, de punctul III art. 2, la clasificarea introdus„ de la punctul III — Clasificarea armelor din punct de vedere al destina˛iei. ™i este punctul I: îArme militare“, punctul II: îArme de ap„rare ∫i paz„“, ∫i punctul III: îArme de autoap„rare“.
La armele de autoap„rare se ad„ug„, la textul Guvernului, Ón sensul urm„tor —este Ón raportul comisiei, ca amendament: îArme de autoap„rare, arme de foc scurte, precum ∫i armele neletale scurte, special confec˛ionate pentru a Ómpr„∫tia gaze nocive, iritante, de neutralizare, ∫i proiectile din cauciuc, destinate exclusiv autoap„r„rii“.
Œn textul Guvernului, armele de autoap„rare erau numai îarme neletale scurte, special confec˛ionate pentru a Ómpr„∫tia gaze nocive, iritante“ ∫i a∫a mai departe, cum curge textul.
V„ rog s„ fi˛i de acord ca aceast„ defini˛ie s„ r„m‚n„ cea a Guvernului, dac„ mergem pe propunerea care s-a introdus Ón comisie. Se creeaz„ confuzie cu clasificarea sau cu defini˛ia de la punctul II, imediat, deasupra, îArme de ap„rare ∫i paz„ sunt arme de foc scurte, omologate sau recunoscute...“. Este acela∫i lucru. Deci se creeaz„ confuzie.
Sus˛inem foarte ferm s„ nu se introduc„, Ón categoria armelor de autoap„rare, arme de foc, pentru c„ autoap„rarea Ónseamn„ foarte mult, dup„ aceea. Sunt situa˛ii c‚nd agresorul intr„ peste cet„˛ean Ón cas„ ∫i, sigur, dac„ are arm„ de foc asupra lui se ap„r„ de proprietar, s„ nu-l atace sau s„ nu-l imobilizeze. Deci autoap„rarea poate avea mai multe chestiuni.
V„ rog foarte mult s„ aproba˛i textul cum l-am f„cut la Guvern.
Nu, nu, sunt doar... Este ad„ugat„ o singur„ categorie de arme, aceasta este problema ∫i v„ rog s„ discut„m pe ea.
Nu pot s„ iau singur o hot„r‚re, domnule pre∫edinte.
Din sal„
#173090S„ ia plenul...
Sunt pre∫edintele unei comisii, dar hot„r‚rea nu pot s-o iau Ómpotriva comisiei.
De acord. Numai pu˛in, ca s„ Ón˛elegem toat„ lumea. Deci, la punctul VIII din proiectul Guvernului sunt trecute îArme de ap„rare ∫i paz„“.
La punctul III sunt trecute îArme de autoap„rare“ ∫i sunt denumite îArmele de foc scurte“ ∫i dumneavoastr„ ad„uga˛i, fa˛„ de proiectul Guvernului, îprecum ∫i arme neletale scurte“. At‚t este ad„ugat.
## **Domnul Mircea Alexandru:**
Nu, invers a fost. Deci, Ón textul Guvernului erau îArme de autoap„rare, arme neletale scurte, special confec˛ionate“, ∫i comisia a ad„ugat îArmele de foc“, ca arme de autoap„rare.
Obiec˛iunea noastr„ de fond este c„ e diferen˛„ de regim. A∫a cum a fost construit„ legea, îArmele de autoap„rare“, Ón considerarea faptului c„ sunt arme neletale special confec˛ionate, pot fi cump„rate, practic, de oricine, cu condi˛ia s„ aib„ 18 ani ∫i f„r„ condi˛ii deosebite. Or, dac„ acum devin arme de autoap„rare, inclusiv cele de foc, Ónseamn„ c„ pot fi...
V„ rog, domnul senator Solcanu.
Domnule pre∫edinte...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog s„ face˛i lini∫te!
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
™i eu, pe urm„.
Imediat!
Œmi pare foarte r„u, dar nu e conform regulamentului. Deci discu˛ia respectiv„ am avut-o cu Domnia sa, comisia a f„cut propunere ∫i nu renun˛„m la propunerea pe care am f„cut-o noi.
Dar care este diferen˛a? Observ c„ diferen˛a Óntre proiect...
Dar nu putem judeca acum... Atunci, v„ rog s„ o Óntoarcem la comisie.
Ion Solcanu
#174989## **Domnul Ion Solcanu:**
Vreau s„-l Óntreb pe reprezentantul Guvernului: dac„ r„m‚n la textul art. 14 lit. d), prin care judec„torul... m„ duc ∫i-i dovedesc judec„torului c„ vreau s„ cump„r o arm„ s„ m„ ap„r la mine Ón cas„, m„ duc pentru arma cu glontele de cauciuc?
## **Domnul Mircea Alexandru:**
Nu, pentru c„... Deci da˛i-mi voie s„ fac... V„ r„spund imediat.
Art. 14 lid. d) se refer„ la îArme de ap„rare ∫i paz„“, care sunt cele precizate la punctul de deasupra, la punctul II, ∫i judec„torul Ómi permite s„ iau, s„ am
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 asupra mea pentru cazuri justificate, atunci c‚nd dovedesc, cum s-a achiesat aici, c„ se justific„ aceast„ chestiune. Deci Ómi d„ dreptul judec„torul la arm„ de ap„rare ∫i paz„, care, Ón sensul legii, este arm„ de foc scurt„ sau inclusiv arm„ de foc scurt„. Numai judec„torul Ómi d„ dreptul pentru situa˛ii precis delimitate.
Domnule pre∫edinte...
Da, v„ rog, domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu.
Nu, este o confuzie, ∫i Domniile lor se Óntorc la o problem„ pe care am discutat-o Ón comisie ∫i pe care am respins-o.
Imagina˛i-v„ c„ facem o lege, ast„zi, Ón Rom‚nia, Ón care spunem c„ facem... deci, o lege care spune c„ ai dreptul la arm„ de autoap„rare, dar care nu e letal„. Cine pe lume te mai crede, dac„ ∫i ho˛ul e alfabet, sau, dac„ nu e alfabet, m„car afl„ de la al˛ii, Ó˛i intr„ un ho˛ Ón cas„ ∫i Ó˛i spune: îCite∫te, nene, legea! Po˛i s„ m„ amenin˛i cu orice pistol!“, c„ ∫tie c„ nu e letal„.
Nu. Cu ceea ce a intervenit domnul senator Ónainte rezolv„ problema.
Cu aceasta care se ridic„ acum nu putem fi de acord. Creeaz„ o confuzie ∫i o reÓntoarcere Ón care nu mai am responsabilitate fa˛„ de Óntreaga lucrare, pe care am f„cut-o Ón comisie.
Da, v„ rog.
Domnul senator Predescu ∫i, apoi, domnul senator Bindea.
Aici cred c„ folosim termenii Ón accep˛iunea lor general„, nu Ón cea tehnic„.
Arme de autoap„rare sunt acelea la care am acces ∫i le pot purta oriunde, Ón orice Ómprejurare ∫i m„ ap„r cu ele fa˛„ de orice agresiune de orice grad de intensitate ∫i de orice modalitate de agresiune.
Corect!
Ele sunt definite Ón lege ∫i se deosebesc, ∫i aici nu intr„ armele de foc. Ce s„ mai vorbim?
Problema, cum s-a pus altfel, Ón al˛i termeni, c„ a atacat Ón cas„, la mine... P„i, dac„ sunt atacat Ón cas„ la mine, eu m„ pot ap„ra ∫i cu mitraliera ∫i e limpede. Œn acest caz, mitraliera e arm„ de autoap„rare, dar nu Ónseamn„ c„ mitraliera devine arm„ de autoap„rare. Vede˛i?
C‚nd Ómi ap„r dreptul Ón fa˛a unei agresiuni, m„ aflu Ón legitim„ ap„rare, pe care o reglementeaz„ legea penal„, Ón legitim„ ap„rare, de pild„, Ón cazul Ón care sunt atacat Ón cas„, Ón Ómprejurimi, Ón anexe etc., chiar pe terenul proprietatea mea, pot folosi orice mijloc de
ap„rare la Óndem‚n„, dar asta nu Ónseamn„ c„ acele mijloace Ón legitim„ ap„rare sunt ∫i arme de autoap„rare.
Dumnealor cred c„ st„ruie mult Ón a defini cu rigoare, pentru c„ aceasta creeaz„ dreptul, Ón sensul tehnic de definire a armelor ∫i categorisirea lor, Ón categorii de autoap„rare, Ón categorii de arme de foc, de calibre, de m„rime etc., etc.
P„rerea mea este c„ punctul de vedere tehnic, nu cel general, civic, trebuie s„ triumfe. Noi ne g„sim aici, Ómi las„ mie impresia — nu sunt specialist ∫i de aceea dumneavoastr„, Ón Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, cred c„ v„ pricepe˛i mai bine —... s„ nu c„dem Ón punctul de vedere civic al drepturilor ∫i intereselor cet„˛eanului, s„ men˛inem Ón reglementare punctul tehnic de diferen˛iere Óntre categoriile de arme.
™i care este Ónt„rit de Codul penal, prin art. 54, introdus, acum, de cur‚nd.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu, interpretarea este gre∫it„. Diferen˛a Óntre cele dou„ puncte de vedere, cel venit de la Guvern ∫i cel din comisie, este c„ la comisie se adaug„ îpistolul cu gloan˛e“.
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
Asta este.
Asta este, se adaug„ îpistolul cu glon˛“ la îArme de autoap„rare“.
Da˛i-mi voie! Dac„ Ói dau oricui pistolul cu glon˛, p„i „la secer„ strada, domnilor!
## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**
Da, dar e judec„torul care Ól d„, am aprobat la art. 15[1] .
Da. Numai pu˛in! Deci, domnul senator Bindea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Din punct de vedere tehnic, cred c„ domnul senator Predescu a sesizat foarte bine care este inten˛ia ini˛iatorului, Óns„, av‚nd Ón vedere c„ defini˛ia se refer„ la acte de autoap„rare, atunci cred c„ punctul de vedere al ini˛iatorului nu este acela care vine s„ proteguiasc„ cel mai bine interesul-˛int„ al legii. Comisia cred c„ are dreptate, pentru c„, Ón aceast„ situa˛ie, cea expus„ de c„tre ini˛iator, se face o favorizare sau, dac„ vre˛i, o defavorizare fa˛„ de cel care vine s„ se apere. P„i, sigur, agresorul poate s„ vin„ cu orice fel de arm„, iar eu, care trebuie s„ m„ ap„r Ón incint„... ∫i aceasta este o chestiune de aprobare, pe care o va hot„rÓ judec„torul.
Din nou, revenim la discu˛ia cu îa demonstra“. Judec„torul va hot„rÓ dup„ ce solicitantul va demonstra
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 de ce trebuie s„-∫i ia m„suri de ap„rare, iar Ón momentul Ón care a demonstrat, atunci m„surile de ap„rare trebuie s„ nu fie diferen˛iate Ón defavoarea celui care se ap„r„, Ón situa˛ia Ón care, sigur, agresorul poate s„ vin„ cu orice arm„.
De aceea, principial, eu sus˛in ∫i propun, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ se sus˛in„ punctul de vedere al comisiei, pentru c„ este cel care pune cele dou„ p„r˛i, pe care le are Ón vedere legea, proiectul de lege, pe picior de egalitate.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Dori˛i s„ mai interveni˛i, domnule secretar de stat?
Da.
V„ rog!
## **Domnul Mircea Alexandru:**
™i Ómi prezint scuze c„ intervin, dar e o lege foarte important„, care, a˛i v„zut, a creat ∫i o anumit„ nelini∫te.
Deci e vorba de regim juridic, dac„ Ómi permite˛i. Armele de ap„rare ∫i paz„ de la punctul II nu pot fi dob‚ndite ∫i nu pot fi p„strate, men˛inute, dec‚t dac„ au autoriza˛ie de procurare ∫i permis de arm„.
Armele de autoap„rare pot fi cump„rate de oricine. Nu ai nevoie de un permis pentru treaba aceasta. Te duci ∫i cumperi pur ∫i simplu.
™i atunci, merg‚nd pe economia legii ∫i pe textul legii, noi...
## **Domnul Ilie Ila∫cu**
**:**
Ai voie cu pistol cu gaz.
## **Domnul Mircea Alexandru:**
Nu, nu, dispare Ón lege, pentru c„ Ón lege s-a prev„zut c„ fiecare persoan„ are dreptul s„ se apere, a∫a cum s-a zis, dar s„-l imobilizeze, s„-l neutralizeze, c„ dac„ Ói d„ cu pistol cu gaz...
## **Domnul Ilie Ila∫cu**
**:**
™i dac„ vine cu mitralier„?
## **Domnul Mircea Alexandru:**
Dac„ vine cu mitralier„ ∫i vine cu arm„ de foc, a∫a cum s-a spus, cel care vine cu arm„ de foc vine cu arm„ de foc de˛inut„ nelegal, Ón cele mai multe situa˛ii, ∫i toat„ cazuistica de anul trecut Ón poli˛ie...
## **Domnul Ilie Ila∫cu**
**:**
Atunci, cu gaz...
## **Domnul Mircea Alexandru:**
P„i, dac„ vine cu arm„ de... Asta Ónseamn„ c„, dac„ dau oricui posibilitatea s„ cumpere arm„ de foc, Ónseamn„ c„ oricine se poate duce peste oricine cu arm„ de foc.
Da.
V„ rog frumos, domnul senator Mircea IonescuQuintus a solicitat cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ Ón˛eleg eu bine, o persoan„ poate s„ aib„ dou„ categorii de arme: o arm„ de ap„rare, pe care o p„streaz„ acas„, ∫i una de autoap„rare, pe care o are asupra sa. Bine, sunt ∫i armele de v‚n„toare...
Eu Ómi amintesc foarte bine c„ am fost foarte mult„ vreme ofi˛er de rezerv„, Ón timpul r„zboiului ∫i al„turi de el, ∫i aveam ∫i eu arme de foc foarte serioase, ca Ón timp de r„zboi, cu care n-aveam voie s„ ie∫im Ón afara casei sau a caz„rmii. Aceast„ distinc˛ie este bine a∫ezat„ Ón proiectul Guvernului, pentru c„ e foarte periculos s„ dai voie oricui s„-∫i ia a∫a-zisa îarm„ de ap„rare cu foc“ ∫i s„ devin„ la r‚ndul lui agresor.
Nu, n-a˛i Ón˛eles. Œmi pare r„u. N-a˛i Ón˛eles.
Bun. Nu ∫tiu, dumneavoastr„ a˛i f„cut filme cu r„zboi, eu am f„cut r„zboiul Ón tinere˛e ∫i ∫tiu foarte bine c„ nu aveam voie s„ ies cu arma de foc din cazarm„ sau de la domiciliu.
Eu v„ dovedesc c„ ∫tiu la fel de mult ca dumneavoastr„ Ón privin˛a armelor, de∫i n-am f„cut r„zboiul. C„ am f„cut filme e Ón plus fa˛„ de...
A˛i f„cut mai multe r„zboaie dec‚t mine, cu filmele, desigur.
Am f„cut mai multe, da. Dac„ nu s-a Ón˛eles, prefer s„ se Óntoarc„ la comisie. Dac„ nu s-a Ón˛eles, domnule pre∫edinte. Dar n-a∫ vrea s„ se voteze un lucru din lips„ de Ón˛elegere. Ceea ce vrea reprezentantul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor comisia nu poate accepta.
Rug„mintea este ca la Comisia de ap„rare — ∫i poate se d„ un aviz ∫i de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri — s„ avem mare grij„ c„ una Ónseamn„ definirea termenilor ∫i alta Ónseamn„ regimul juridic. Asta n-a˛i sesizat, ce-a spus domnul senator Predescu, regimul juridic al fiec„rei categorii de arme. Una este arma cu glon˛, alta este arma cu gaz, arma paralizant„ ∫i a∫a mai departe. C„, dac„ doar se Óncearc„ definirea termenilor, este una, dar mai departe, Ón lege, Ón momentul Ón care se stabile∫te regimul juridic se raporteaz„ aici ∫i deci arma cu glon˛ va putea fi folosit„ Ón condi˛iile Ón care schimb„m Ón orice Ómprejurare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
Ion Solcanu
#185276Domnule pre∫edinte, dac„ nu suntem Ón pericol s„ dep„∫im termenul, eu a∫ propune reÓntoarcerea proiectului de lege la comisie pentru acest articol ∫i s„ fie v„zut„ ∫i de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pentru regimul juridic al armelor, iar lunea urm„toare s„ o lu„m Ón discu˛ie Ón plenul Senatului.
Este o lege complex„...
Ion Solcanu
#185701Este o lege foarte dificil„, e de mare importan˛„, este venit„ ∫i Ón procedur„ de urgen˛„ de la Guvern ∫i, dac„ ne permite termenul, s„ o Óntoarcem la comisie pentru o s„pt„m‚n„.
™i este ∫i o directiv„ a Uniunii Europene. Nu rezult„ din raport, nu-mi dau seama c‚nd a fost sesizat Senatul.
Ion Solcanu
#186056Domnule pre∫edinte, solicit„m de la Departamentul legislativ s„ ne spun„ imediat perioada respectiv„. P‚n„ atunci lu„m Ón discu˛ie urm„toarele proiecte de lege.
Domnule pre∫edinte, fiind o lege complex„, intr„ Ón categoria celor ca atare ∫i Ón timp de 60 de zile ne Óncadr„m Ón termen, chiar cu restituire.
Deci am marcat natura ei juridic„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu restituirea, av‚nd Ón vedere argumenta˛ia prezentat„, at‚t pe fondul legii, c‚t ∫i Ón leg„tur„ cu complexitatea care-i determin„ o anumit„ procedur„ ∫i anumite termene de adoptare ∫i, de asemenea, Ón˛eleg c„ aceasta este a doua chestiune dac„ hot„r„∫te plenul s„ se dea ∫i un aviz din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Deci
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Rug„mintea este s„ ave˛i mare grij„ la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ s„ nu dep„∫im termenul de 60 de zile lucr„toare, a∫a cum a stabilit plenul Senatului. ™i, a doua solicitare: dac„ accepta˛i ideea ca s„ dea ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri aviz pe regimul juridic, nu pe alte chestiuni din lege. V„ rog s„ vota˛i.
Solicitare aprobat„ de plen cu 92 de voturi pentru ∫i dou„ Ómpotriv„.
Rug„mintea din partea domnului secretar de stat ∫i pentru o lege care face parte din acquis-ul comunitar.
Punctul 22 — proiect de Lege privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia.
Ave˛i cuv‚ntul.
Comisia pentru administra˛ie public„. V„ rog, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Andrei Popescu —** _secretar de stat_
_Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Proiectul de lege privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia se Ónscrie Ón suita de reglement„ri Ónnoitoare Ón aceast„ materie. Se ∫tie foarte bine c„ politica regional„ este o politic„-cheie a Uniunii Europene. Noi ne-am aflat Ón situa˛ia de a opta Ón a modifica vechea reglementare nr. 151/1998, care era de mai multe ori modificat„, ∫i Ón a veni Ón fa˛a dumneavoastr„ cu o lege nou„, coerent„, care s„ r„spund„ ∫i cerin˛elor pentru a Óncheia Capitolul al XXI-lea — îPolitici regionale ∫i de coordonare a instrumentelor structurale“. V-am prezentat aceast„ lege dumneavoastr„, comisiilor. Suntem Óntru totul de acord cu amendamentul propus Ón comisie, care este judicios. Din acest punct de vedere, v„ adres„m rug„mintea s„ o aproba˛i Ón forma convenit„ Ón comisie.
Da, mul˛umesc. V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege. S-au primit ∫i avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia economic„. Face parte din categoria legilor ordinare. Am avut c‚teva amendamente de la domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din care o propunere am acceptat-o ∫i dou„ le-am respins. Rog a se accepta proiectul de lege cu amendamentele propuse de c„tre comisie.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Guvernul este de acord cu amendamentele acceptate?
Da, de acord.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.
Dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele respinse dori˛i s„ le sus˛ine˛i Ón continuare?
Domnule pre∫edinte, eu le sus˛in pentru c„ sunt modific„ri care l„muresc, de fapt, defini˛ia consiliului respectiv. Avem de-a face cu un Consiliu Na˛ional de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 Dezvoltare Regional„ ∫i eu am spus c„ Ón loc de Consiliu de Dezvoltare Regional„ s„ se numeasc„ Consiliul Teritorial, pentru a face o delimitare Óntre cele dou„ structuri: structura na˛ional„ ∫i structura teritorial„. Nu este o modificare de fond, dar pentru cet„˛eanul care vede denumirea institu˛iei, eu cred c„ este important„ o defini˛ie mai exact„.
Ce p„rere ave˛i, domnule secretar de stat?
Domnule pre∫edinte, noi am sus˛inut pozi˛ia comisiei, Ón sensul de a nu ad„uga la lege termenul de îteritorial“, cu at‚t mai mult cu c‚t regiunile de dezvoltare sunt cu totul altceva dec‚t Ómp„r˛irea administrativ-teritorial„ a Rom‚niei ∫i asta cred, Ómi cer scuze dac„...., asta s-ar putea chiar s„ induc„ o idee gre∫it„ Ón mintea popula˛iei. Dac„ vom l„sa îConsilii pentru Dezvoltare Regional„“, eu cred c„ este... Dac„ spunem îteritoriale“, deja ne g‚ndim la Ómp„r˛irea administrativ-teritorial„ a ˛„rii, ceea ce e cu totul altceva.
Din sal„
#191054Invers. E mai periculoas„ regionalizarea...
Nu, dar eu nu vorbeam de regionalizare. Regiunile de dezvoltare sunt Ón concep˛ia Uniunii Europene entit„˛i cu care lucreaz„ pentru fondurile structurale...
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog, stima˛i colegi, s„ ne pronun˛„m prin vot asupra amendamentului sus˛inut Ón plen de c„tre domnul senator Popa.
Amendamentul a fost respins, Óntruc‚t a Óntrunit doar 24 de voturi pentru, 61 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Cel de-al doilea este legat de primul. Deci
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
V„ mul˛umesc.
Punctul 25 am Ón˛eles c„ este, de asemenea, pe acquis.
Sunte˛i de acord s„ le lu„m la r‚nd? Sunt de respingere ∫i nu dureaz„ deloc.
La punctul 23 avem propunere legislativ„ pentru modificarea alineatului 2 al articolului 5 din Ordonan˛a Guvernului nr. 20/1994 privind punerea Ón siguran˛„ a fondului construit existent, republicat„.
Senatul — prima Camer„ sesizat„. Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului — raport de respingere. Œl sus˛ine˛i?
Da, domnule pre∫edinte, ne sus˛inem punctul de vedere.
Sunt interven˛ii? Nu. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului de respingere dat de c„tre Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.
Plenul Senatului a adoptat raportul cu 78 de voturi pentru ∫i 4 voturi Ómpotriv„ ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge proiectul de lege.
Punctul 24 — propunere legislativ„ pentru completarea articolului 13 din Ordonan˛a Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea serviciilor publice de alimentare cu ap„ ∫i canalizare. Raport de respingere. Comisia de administra˛ie, punctul de vedere, v„ rog. Domnul senator Radu F. Alexandru.
E vorba de procedur„.
Domnule pre∫edinte, Ómi permit s„ v„ reamintesc dumneavoastr„ ∫i colegilor c„ s-a votat o ordine de zi p‚n„ la ora 19,00, de la ora 19,00 suntem Ón transmisie direct„ cu Óntreb„ri, interpel„ri. V„ rog s„ ave˛i amabilitatea s„ ˛ine˛i cont de programul votat.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œmi cer scuze de la colegii care au de formulat Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Nu am anun˛at. Œn seara aceasta nu este transmisie de la Senat, este transmisie la radio de la Camera Deputa˛ilor ∫i v„ adresez rug„mintea, Ón numele Biroului permanent, s„ accepta˛i s„ finaliz„m ordinea de zi, c„ sunt proiecte cu rapoarte de respingere. V„ rog, dac„ ave˛i interven˛ii Ón leg„tur„ cu punctul 24? Deci raportul este de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„. Œl
Vot · Respins
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Punctul 25 — proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Na˛ional de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„.
Rog, punctul de vedere al Guvernului.
Este un proiect de lege prin care se creeaz„ structura Óntregului Sistem Na˛ional pentru Management al Situa˛iilor de Urgen˛„, care asigur„ condi˛iile de operativitate necesare r„spunsului Ón situa˛ii critice, de urgen˛„, non-militare, ∫i se urm„re∫te crearea premiselor necesare optimiz„rii cadrului de colaborare la nivelul administra˛iei publice centrale cu cele locale ∫i cu cele interministeriale. A fost discutat Ón Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului. S-au formulat amendamente pe textul legii, cu care suntem de acord.
V„ mul˛umesc.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004
V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei.
Da, domnule pre∫edinte. Comisia a adoptat un raport favorabil. S-au ∫i primit avize pozitive de la comisiile de specialitate. Atrag aten˛ia c„ proiectul de lege intr„ Ón categoria legilor organice ∫i supunem aprob„rii cu amendamentele comisiei.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentelor existente Ón raport. V„ rog s„ vota˛i.
Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului. V„ rog s„ vota˛i.
Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
Punctul 26 — propunere legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei M„gurele, jude˛ul Ilfov.
Raportul este de respingere. Œl sus˛ine Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului?
Da, domnule pre∫edinte. Toate cele patru rapoarte pentru declararea ca ora∫ a comunei M„gurele sunt de respingere ∫i Ón Ón˛elegere cu ini˛iatorul. Deci a fost de acord cu raportul.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mai mult dec‚t at‚t, stima˛i colegi, toate cele patru propuneri legislative au fost respinse ∫i de Camera Deputa˛ilor.
Eu le
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
A doua propunere legislativ„ — v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot — declararea ca ora∫ a comunei Pantelimon.
Plenul Senatului, cu 80 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, a adoptat raportul comisiei ∫i a respins propunerea legislativ„.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de senatorii: Ghiorghi Pris„caru, Maria Ciocan, Radu Alexandru Feldman, George Mihail Pruteanu, Adrian P„unescu, Vasile Horga, Nicolae Sin, Ioan Aurel Rus, Iuliu P„curariu, Nicolae Paul Anton P„curaru ∫i Vintil„ Matei
™i ultima propunere, privind Ónfiin˛area comunei Cop„ceni, jude˛ul Ilfov, prin reorganizarea comunei 1 Decembrie. De asemenea, este respins de Camera Deputa˛ilor. Raport negativ din partea comisiei noastre. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
Plenul Senatului, cu 71 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, a adoptat raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i, pe cale de consecin˛„, a respins ∫i aceast„ propunere legislativ„.
V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ m‚ine ∫i poim‚ine avem ∫edin˛e Ón comisii, iar joi, la orele 9,30, avem ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, iar la orele 12,15, Ómpreun„ s„ audiem alocu˛iunea secretarului general NATO. ( _Discu˛ii la masa prezidiului.)_
S„ r„m‚n„ Ón sal„ colegii care au de formulat Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Deci invit pe colegii care au r„mas Ón sal„, pe reprezentan˛ii Executivului ∫i ai mass-media s„-∫i ocupe locurile.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Acatrinei. Este prezent? Este. Are formulat„ at‚t Óntrebare, c‚t ∫i interpelare.
V„ rog, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase.
fiara noastr„ se remarc„ Ón Europa cu un nefericit loc 3 Ón topul mortalit„˛ii infantile. De asemenea, Ón Rom‚nia, num„rul copiilor cu v‚rste cuprinse Óntre 0—18 ani este Ón continu„ sc„dere. Mortalitatea infantil„, indicator al st„rii de s„n„tate a popula˛iei, este de p‚n„ la 4 ori mai mare dec‚t Ón ˛„rile europene, aceast„ dimensiune fiind urmare ∫i a st„rii sociale, economice destul de grele.
Dup„ revolu˛ie, num„rul na∫terilor s-a diminuat cu o treime, iar cel al deceselor a crescut cu 18%. Œn aceste circumstan˛e, Ól Óntreb pe domnul premier Adrian N„stase c‚nd are de g‚nd s„ se ocupe, printre problemele mari pe care le are Ón administrarea ˛„rii, ∫i de poten˛ialul uman t‚n„r, care va asigura schimbul de genera˛ii ∫i viitorul acestei ˛„ri.
Solicit r„spuns Ón scris.
Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i s„ formulez ∫i o interpelare, adresat„ tot domnului Adrian N„stase.
V„ rog, domnule senator.
Cabinetul N„stase este pe cale de a nu-∫i putea onora promisiunile luate Ón februarie Ón fa˛a oficialilor de la Bruxelles, de∫i luna iunie — dat„ limit„ pentru materializarea angajamentelor ∫i finalizarea par˛ial„ a negocierilor — se apropie vertiginos, parcurs„ a fost doar a patra parte a angajamentelor asumate.
Guvernul P.S.D. — fire∫te, ca ∫i opozi˛ia — este cuprins de febra alegerilor locale ∫i practic a mutat accentul preocup„rilor sale spre acapararea administra˛iei locale, men˛inerea p‚rghiilor acesteia fiind prioritar„ — num„rul 1 — partidului de la putere, tot a∫a lucr‚nd ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 opozi˛ia, de∫i ar trebui s„ se uneasc„ for˛ele pentru rezolvarea problemelor centrale ale ˛„rii.
Sub presiunea evenimentelor, exist„ pericolul ca Guvernul s„ treac„ prin pachetul de legi f„r„ ca prevederile acestora s„ se reg„seasc„ Ón reformele cerute de Bruxelles.
P‚n„ Ón iunie, justi˛ia trebuie s„ fie independent„, administra˛ia descentralizat„, infla˛ia controlat„, iar operatorii din industria petrolier„, distribuitorii de gaze ∫i energie electric„ s„ fie privatiza˛i. Dup„ cum se ∫tie, Rom‚nia nu Óndepline∫te criteriile unei economii func˛ionale de pia˛„, o mare parte din angajamentele asumate fiind tocmai de ordin economic.
La recenta l„rgire a Uniunii Europene, oficialii europeni au atras aten˛ia Rom‚niei c„ va fi primit„ Ón selectul club de pe b„tr‚nul continent numai dac„ va Óndeplini criteriile de integrare.
Œn aceste condi˛ii, solicit premierului Adrian N„stase s„ mobilizeze Óntregul Guvern pentru a-∫i realiza sarcinile pe care ∫i le-a luat, Ón a∫a fel Ónc‚t Rom‚nia s„ se prezinte la examenul de la Bruxelles cu lec˛iile f„cute.
Solicit r„spuns Ón scris.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Radu Feldman Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Ovidiu Grecea, prefectul Capitalei.
Recent, un documentat articol ap„rut Óntr-un cotidian central relata felul scandalos Ón care Prim„ria sectorului 1 a semnat, la data de 7 aprilie 2004, contractele de v‚nzare-cump„rare a dou„ imobile situate Ón Parcul Her„str„u, Ón care func˛ioneaz„ restaurantele îTrei Coco∫i“ ∫i îTratoria“.
Cu toate c„ au fost revendicate de fostul proprietar, cele dou„ imobile au fost v‚ndute de Prim„ria sectorului 1 la jum„tate din pre˛ul pie˛ei. Œn aceea∫i zi, prim„ria a semnat alte dou„ contracte prin care s-au concesionat, pentru 49 de ani, 1000 m[2] din domeniul public societ„˛ii S.C. îTrei Coco∫i“ Complex Interna˛ional — S.R.L.
Fa˛„ de gravitatea faptelor semnalate, ce par s„ intre sub inciden˛a Codului penal, v„ rog, domnule prefect, s„ dispune˛i de urgen˛„ cercetarea felului Ón care Prim„ria sectorului 1 a Óncheiat contractele de v‚nzare-cump„rare ∫i de concesionare mai sus men˛ionate.
De asemenea, v„ rog s„ dispune˛i identificarea ra˛iunilor pentru care aceea∫i Prim„rie a sectorului 1 accept„ func˛ionarea neautorizat„, deci ilegal„, Ón Parcul Her„str„u, a peste 50 de terase ∫i restaurante.
Solicit r„spuns Ón scris.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aron Bela∫cu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
Domnule ministru, Rom‚nia se confrunt„ cu grave probleme de corup˛ie ∫i abuzuri, iar dumneavoastr„, prin m„surile luate, trebuie s„ fi˛i garantul unui climat de stabilitate ∫i disciplin„ Ón cadrul sistemului de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, Ón care abuzurile ∫i abaterile de la regulile de conduit„ civic„ s„ nu perturbe bunul mers al activit„˛ilor ∫colare, c‚t ∫i cel de ordin administrativ ce decurge din acestea.
De aceea v„ Óntreb, domnule ministru: cum este posibil ca domni∫oarei H„r∫an Maria-Laura, fost„ student„ la Facultatea de Drept din cadrul Universit„˛ii îHyperion“ din Bucure∫ti, s„-i fie respins„ cererea prin care solicita ridicarea dosarului ∫i a foii matricole de la aceast„ facultate pentru a se putea Ónscrie la examenul de licen˛„ din sesiunea iunie 2004 la Universitatea î1 Decembrie“ din Alba Iulia?
V„ fac cunoscut c„ problema de mai sus se men˛ine Ónc„ din anul 2003 ∫i nu a fost g„sit„ nici o rezolvare p‚n„ Ón prezent.
Solicit s„-mi r„spunde˛i care sunt m„surile pe care le ve˛i Óntreprinde pentru a clarifica situa˛ia de mai sus.
- V„ mul˛umesc anticipat. Solicit r„spuns scris.
- V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnule senator Codreanu, dori˛i s„ formula˛i o Óntrebare?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o scurt„ Óntrebare adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, silviculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i, Ón scris ∫i oral, ce cantitate de mas„ lemnoas„, pe picior, a fost scoas„ la licita˛ie de c„tre Regia Na˛ional„ a P„durilor Ón 2002—2003 ∫i adjudecat„ Ón cele din urm„.
Ce fonduri au fost virate, Ón conformitate cu Legea nr. 73/2000 a administra˛iei fondului pentru mediu, prin valorificarea acestei mase lemnoase?
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Adresez rug„mintea staff-ului Senatului s„ Ónainteze aceste Óntreb„ri ∫i interpel„ri reprezentan˛ilor Executivului, respectiv ministerelor care sunt vizate, urm‚nd ca r„spunsurile la Óntreb„ri ∫i interpel„ri s„ fie date Óntr-o ∫edin˛„ viitoare.
V„ mul˛umesc.
Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,20_ .
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#205934Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 68/20.V.2004 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul 76.000 lei
Deci nu Ón˛elegem ca un partid parlamentar s„ nu-∫i recunoasc„ propriile r„spunderi Ón Ónt‚rzierea Óndeplinirii unei op˛iuni de interes na˛ional.
Personal pot s„ Ón˛eleg c„ un partid aflat Ón opozi˛ie trebuie s„ aib„ o atitudine critic„ fa˛„ de guvernare. Œn cazul de fa˛„, Óns„, mi se pare c„ opozi˛ia recurge neonorant la principiul îart„ pentru art„“, critic‚nd Guvernul ∫i P.S.D. doar din motive electorale.
Œn sf‚r∫it, doresc s„ aduc Ón discu˛ie o problem„ de comportament. Am fost ∫i sunt, al„turi de colegii din Grupul P.S.D. al Senatului, unul dintre cei mai ferven˛i sus˛in„tori ai ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, dar, ascult‚nd limbajul unui coleg din P.N.L. la adresa ∫efului statului rom‚n, domnul Ion Iliescu, a primuluiministru, domnul Adrian N„stase, a partidului de guvern„m‚nt, folosit s„pt„m‚na trecut„ Ón plenul Senatului, m„ Óntreb dac„ un asemenea limbaj este cel mai adecvat pentru oamenii politici dintr-o ˛ar„ care dore∫te cu ardoare s„ intre Ón Uniunea European„.
Uniunea este nu numai o structur„ economic„, bazat„ pe o economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i extrem de competitiv„, dar reprezint„ ∫i o comunitate de valori, Ón care predomin„ cultura politic„ ∫i un comportament civilizat. Nu ∫tiu s„ mai existe vreo ˛ar„ Ón Europa Ón care s„ fie at‚ta lips„ de respect fa˛„ de personalit„˛i care reprezint„ institu˛iile statului de drept, alese Ón mod democratic.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Important este acum ca Rom‚nia s„-∫i continue eforturile pentru Óncheierea negocierilor Ón 2004 ∫i semnarea tratatului de aderare Ón 2005. Din acest punct de vedere, sunt mai mult dec‚t Óncurajatoare opiniile unor ∫efi de guverne din Fran˛a, Irlanda, Austria ∫i
Danemarca, precum ∫i ale unor oficiali ai Uniunii Europene, care ar„tau recent c„ marele proiect european nu va fi terminat p‚n„ c‚nd Rom‚nia ∫i Bulgaria nu intr„ Ón Uniunea European„, ˛„ri care sunt parte inseparabil„ a acestui proiect atotcuprinz„tor ∫i ireversibil. Ace∫tia au apreciat c„ negocierile cu Rom‚nia avanseaz„ bine, iar Comisia European„ va face tot ce-i st„ Ón putin˛„ pentru a o ajuta s„ adere Ón 2007.
Nu poate exista o Europ„ unit„ f„r„ Rom‚nia, iar Uniunea European„ este incomplet„ f„r„ Rom‚nia. ™i cred c„ nu sunt lipsite de interes spusele marelui istoric Gheorghe Br„tianu, rostite Ónc„ Ón 1941, citez: îSuntem ceea ce Iorga numea un stat de necesitate european„. Statul nostru este Ón aten˛ia Estului ∫i Vestului, deopotriv„ ∫i Ón tot timpul. El de˛ine, cum s-a spus, cu adev„rat, o pozi˛iune-cheie, iar aten˛ia acestuia, a altuia pentru tine, poate fi grij„ ∫i simpatie, poate fi ∫i ocrotire, dar poate fi ∫i apetit sau primejdie.“
Rom‚nia a ales, iar op˛iunea sa pentru valorile democra˛iei ∫i structurile europene este ireversibil„. Printr-o fericit„ Ómprejurare, Ziua Europei, pe care am s„rb„torit-o ieri, a coincis cu Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei. Uniunea European„ va reprezenta, al„turi de Alian˛a Nord-Atlantic„, garantul fiin˛ei ∫i independen˛ei noastre na˛ionale, ca ∫i al prosperit„˛ii ∫i bun„st„rii poporului rom‚n.
S„ fim, deci, stima˛i colegi, optimi∫ti.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Este nefiresc faptul c„, Ón loc s„ fie Ón plin act educa˛ional, slujitorii ∫colii trebuie s„ picheteze prefecturi sau institu˛ii guvernamentale, Ón speran˛a c„ cineva Ó∫i va face pu˛in timp pentru a le asculta dolean˛ele ∫i a pune pe f„ga∫ul normal Óntreg Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc, ∫i nu pe felii, f„r„ a se face o corela˛ie Óntre toate treptele ∫i nivelurile.
Conflictul este foarte serios ∫i trebuie luat ca atare, pentru c„ liderii sindicatelor Ónv„˛„m‚ntului universitar sunt deci∫i s„ declan∫eze greva general„, dac„ p‚n„ la data de 28 mai nu se vor solu˛iona problemele ridicate, merg‚nd p‚n„ la boicotarea examenelor ∫i neÓncheierea anului ∫colar.
C„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc se confrunt„ cu grave probleme la toate nivelurile ∫i c„ sindicatele nu mai sunt dispuse s„ a∫tepte o arat„ alian˛a sindicatelor din Ónv„˛„m‚nt, care au Óncheiat Ón s„pt„m‚na 3—9 mai 2004 un protocol pentru a sus˛ine ∫i ob˛ine o singur„ lege pentru to˛i angaja˛ii din sistem, inclusiv pentru personalul nedidactic.
V„ mul˛umesc.
Ce leg„tur„ este Óntre lansarea candidaturii domnului Lucian Iliescu ∫i ploaia de exemplare din îGardianul“ ce a c„zut pe capul giurgiuvenilor? Una singur„.
Domnul Iliescu are Ón toate sondajele de opinie peste 80% din voturile oamenilor, Ón timp ce to˛i ceilal˛i 5 candida˛i, Ón frunte cu candidatul P.S.D., distinsul nostru coleg, domnul senator Sin, au Ómpreun„ sub 20%.
Concluzia? Lucian Iliescu trebuie scos din curs„ cu orice pre˛, prin orice mijloace. A∫a s-a ajuns s„ se comande articolul care trebuia s„ demonstreze tuturor ∫tiutorilor de carte din Giurgiu c„ primarul P.N.L. este un ho˛.
Odiseea prin care i-a fost dat s„ treac„, pe parcursul anilor, acestui primar al opozi˛iei, care a refuzat s„ se Ónregimenteze Ón r‚ndul partidului de guvern„m‚nt, este de domeniul neverosimilului. S-au scris numeroase articole Ón presa local„ ∫i Ón presa central„, posturi de radio ∫i televiziune au dedicat emisiuni Óntregi calvarului tr„it de el.
Ast„zi, domnul Hrebenciuc, vicepre∫edintele P.S.D., enumer„ Giurgiu printre re∫edin˛ele de jude˛ Ón care P.S.D. nu are nici o ∫ans„, ∫i alegerile din iunie nu vor face altceva dec‚t s„-i ofere un nou mandat primarului liberal. Asta Ón condi˛iile unei lupte electorale corecte, Ón care candida˛ii sunt l„sa˛i s„ vin„ Ón fa˛a aleg„torilor cu bilan˛ul real al faptelor Ómplinite ∫i c‚nd acestora, aleg„torilor, li se recunoa∫te dreptul de a vota, dincolo de orice presiune, de orice Óncercare de dezinformare ∫i de intoxicare, adic„ exact ce Óncearc„ s„ fac„ Ón modul cel mai scandalos P.S.D. Giurgiu cu complicitatea descalificant„ a unor a∫a-zi∫i oameni de pres„.
Prima pagin„ din num„rul din 6 mai a îGardianului“ titreaz„ cu bumbi: îPrimarul din Giurgiu, Lucian Iliescu, acuzat c„ a jonglat cu banii publici... Corpul de Control al Guvernului... Primarul ∫i consilierii locali Óncheie contracte cu firme proprii...“ ∫i face trimitere la pagina de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 dezv„luiri unde h‚rtia este obligat„ s„ suporte cele mai aberante enun˛uri.
De∫i au fost sesizate at‚t Poli˛ia, c‚t ∫i Parchetul, anchetele acestora treneaz„, ba, mai mult, cei acuza˛i au fost g„si˛i nevinova˛i. Controlul financiar apreciaz„ c„ persoanele cu func˛ii de conducere, respectiv primarul Lucian Iliescu ∫i viceprimarii, pot fi f„cute vinovate de s„v‚r∫irea unor fapte penale. Nu sunt dovedite, dar pot fi f„cute vinovate. Surse oficiale ne-au declarat, sub rezerva anonimatului, c„ s-a creat pe plan local o atmosfer„ Ón care unii controlori financiari, magistra˛i, procurori ∫i poli˛i∫ti de bun„-credin˛„ au fost descuraja˛i, amenin˛a˛i sau intimida˛i s„ fac„ verific„ri ∫i cercet„ri penale.
A spune c„ anchetele poli˛iei ∫i parchetului treneaz„ deliberat este o afirma˛ie foarte grav„, care pune sub semnul Óntreb„rii calitatea ∫i onestitatea activit„˛ilor desf„∫urate de dou„ dintre institu˛iile de baz„ ale statului.
Doamna subcomisar Mirela Ghe˛a, purt„torul de cuv‚nt al Inspectoratului jude˛ean de poli˛ie, cu care am luat personal leg„tura, mi-a declarat ferm, fa˛„ de cele publicate Ón îGardianul“, c„ din cercet„rile actuale nu se re˛ine nici o acuz„ ∫i c„ Inspectoratul va da publicit„˛ii un comunicat de pres„.
A invoca raportul Corpului de Control al Guvernului Ónseamn„ a min˛i, c‚t„ vreme Victor Ponta, la data aceea, ∫eful Corpului de Control, declara Óntr-o emisiune îTuc„ Show“ c„ echipa de control nu a g„sit nimic care s„-l incrimineze pe primarul de Giurgiu.
A afirma c„ un primar al opozi˛iei amenin˛„ ∫i descurajeaz„ controlorii financiari, magistra˛ii, procurorii ∫i poli˛i∫tii Ónseamn„ a dep„∫i orice limit„ ∫i a plonja Óntr-o zon„ a absurdului ∫i a mizeriei umane.
Nici o clip„ cei doi ziari∫ti nu au g„sit cu cale s„-i pun„ m„car ∫i o singur„ Óntrebare primarului Iliescu, iar Óncerc„rile repetate ale subsemnatului de a vorbi cu directorul general al ziarului au r„mas f„r„ nici un r„spuns. Ceea ce a reu∫it P.S.D. Giurgiu Ón ziua de 6 mai 2004 nu mai este un abuz, este un caz public de viol, iar victima se nume∫te cotidianul îGardianul“.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Democra˛ia din Rom‚nia, at‚t de firav„ ∫i at‚t de greu Óncercat„ c‚t este, datoreaz„ enorm mass-media. Alegerile din 2004, at‚t cele locale, c‚t ∫i cele preziden˛iale, au o miz„ cu totul aparte ∫i suntem martorii unor semnale tot mai Óngrijor„toare legate de felul Ón care P.S.D. Ón˛elege s„ duc„ lupta electoral„.
Presiunile pe care puterea le va exercita asupra presei vor fi tot mai puternice ∫i îGardianul“, 6 mai, este un accident care nu trebuie s„ se mai repete.
Cu pre˛uire ∫i Óncredere m„ adresez Clubului Rom‚n de Pres„ cu rug„mintea de a se sesiza de cele Ónt‚mplate ∫i de a stabili Ón interiorul breslei normele care se impun pentru ca aleg„torii s„ aib„ Ón continuare Ón mass-media partenerul obiectiv, corect, pe care Ól au de at‚˛ia ani.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
De aici Óncolo devine mai interesant. Citez Ón continuare: îSus˛in„torul preten˛iilor proaspetei democra˛ii maghiare pe l‚ng„ oficialit„˛ile rom‚ne a fost ministrul de atunci al culturii.“ Aici este o confuzie de moment, e vorba de ministrul adjunct, domnul Dan Petrescu.
Citez: îAcesta a depus un efort demn de o cauz„ mai bun„ pentru ca simbolul Ungariei milenare s„ str„juiasc„ ∫i s„ sfideze p„m‚ntul rom‚nesc al Transilvaniei.“, scria Adrian N„stase Ón 1999, un specialist Ón rela˛ii interna˛ionale. S„ nu uit„m c„ nu era un oarecine, fusese ministru de externe, ∫tia ce scrie.
Ce scria Ón 1999 ∫i cum a procedat Ón anul 2004?
Mergem mai departe. îNumai prin opozi˛ia deschis„ a conducerii de atunci a Armatei, domnul Dan Petrescu nu a avut c‚∫tig de cauz„ Ón Guvernul Rom‚niei. Iat„ Óns„ c„ actualul Guvern al Rom‚niei...“, e vorba de cel din 1999, î...a devenit subit preocupat de instalarea acestui simbol major al domina˛iei maghiare Ón Transilvania.“, scria Adrian N„stase Ón 1999.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 Trec la finalul articolului. Autorul arat„ c„ amintirea personajelor care sunt reprezentate Ón acea statuie nu poate fi dec‚t ofensatoare, am citit ∫i citez un pasaj ulterior, deci înu cinstirea generalilor este Ón cauz„, ci instalarea humei...“, probabil este o gre∫eal„ de tipar, î...capabile...“, citez, î...mereu s„ dovedeasc„ prin simbolistica sa c„ Transilvania a fost reÓnscris„ Ón vechea ordine a Ungariei milenare.“
îNu discut aici ∫i acum...“, scrie Adrian N„stase, î...tertipurile la care s-a dedat actuala putere...“, se referea la cea din 1999, î...pentru a da satisfac˛ie, cel pu˛in, componentei sale U.D.M.R.-iste, pentru a putea da via˛„ unui deziderat important al iredentismului maghiar.“
™i, mai departe, Ón finalul articolului, autorul Adrian N„stase scria: îIndiferent dac„ eu consider c„ ne confrunt„m, Ón acest caz, cu o sfidare dispre˛uitoare a actualilor guvernan˛i adresat„ Óntregului popor rom‚n ∫i o provocare intolerabil„ ∫i incon∫tient„ din partea unor for˛e revan∫arde maghiare...“ — repet, aceste r‚nduri nu sunt scrise de Corneliu Vadim Tudor, pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, ci de Adrian N„stase, Ón 1999 — î...statuia de la Arad este o sfidare dispre˛uitoare a actualilor guvernan˛i adresat„ Óntregului popor rom‚n ∫i o provocare intolerabil„ ∫i incon∫tient„ din partea unor for˛e revan∫arde maghiare.“
Articolul se Óncheia: îAcest monument, proprietatea statului ungar, trebuie s„ fac„ obiectul unei discu˛ii la nivel de exper˛i, pentru a stabili condi˛iile Ón care poate fi restituit„ p„r˛ii maghiare, singura Ón m„sur„ s-o pre˛uiasc„ ∫i interesat„ s-o reinstaleze, dar pe teritoriul s„u ∫i cu banii s„i!“, scria Adrian N„stase.
îC‚t despre parcul ∫i ansamblul reconcilierii de la Arad, Guvernul poate s„-l fac„ dac„ are bani, dar cu monumente noi ∫i numai dac„ ar„denii vor.“
V-am citat cuv‚nt cu cuv‚nt din spusele domnului Adrian N„stase, din scrisele sale Ón 1999. F„r„ alte comentarii.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Nu numai elevii sunt viza˛i de str„ini pentru importul de inteligen˛„, ci ∫i profesorii. Iat„, profesorul de fizic„ Titu Andreescu, prin calitatea sa de antrenor al lotului olimpic american de matematic„, a f„cut ca elevii din S.U.A. s„ cucereasc„ pentru prima dat„ locul I la Olimpiada Interna˛ional„.
Recent, Fran˛a, care din 1985 nu a mai participat la Olimpiada Interna˛ional„ de Fizic„, a f„cut taton„ri pentru ca doi profesori rom‚ni s„ preg„teasc„ elevii francezi.
Œn acest context, canalul de televiziune american CNN a g„sit de cuviin˛„ c„ Ziua Europei este cea mai bun„ ocazie pentru difuzarea unui reportaj legat de Rom‚nia, ca surs„ major„ de minori furniza˛i pentru pedofilii occidentali.
Sigur, cele dou„ aspecte grave ale dialogului viu cu str„in„tatea — pe de-o parte, copii geniali, pe de alt„ parte, copii transforma˛i Ón surse de organe pentru doritorii de via˛„ personal„ mai bun„ Ón detrimentul copiilor sacrifica˛i —, dar exist„ ∫i o categorie de copii care r„m‚n aici ∫i care au de Ónfruntat blestemul de a nu putea ie∫i niciodat„ din orbita spa˛ial„ joas„ la care-i oblig„ acea atmosfer„ pe care Bacovia o definea Ón modul cel mai profund, dac„ s-ar putea spune cel mai genial, a∫a a∫ zice, dar m„ tem c„ nu ∫i, cum am f„cut ∫coala elementar„, m„ feresc pe c‚t Ómi e posibil de tautologii ∫i pleonasme, zicea Bacovia, ∫i despre asta este vorba: îMai bine singuratic ∫i uitat/T„cut s„ te retragi nep„s„tor/Œn ˛ara asta plin„ de humor/Mai bine singuratic ∫i uitat./O, genii Óntristate care mor/Œn cerc barbar ∫i f„r„ sentiment/Prin asta e∫ti celebr„-n Orient/O, ˛ar„ trist„, plin„ de humor!“
Cele c‚teva exemple pe care vi le-am dat ilustreaz„ tocmai aceast„ lips„ de preg„tire pentru copii geniali, pentru oameni de v‚rf, pentru campioni. Este important c„ partidul din care facem parte, domnule pre∫edinte, a adoptat un imn, îNoi suntem campioni!“. Eu cred c„ trebuie s„ adopte de urgen˛„ ∫i un imn care s„ determine crearea de campioni ∫i condi˛iile normale pentru ca respectivii campioni s„ se poat„ manifesta Ón lume sau acas„, dar s„ se poat„ manifesta.
Ratarea este prea adesea refren Ón c‚ntecele despre condi˛ia uman„ la rom‚ni ∫i, pentru c„ nu putem s„ trecem peste faptele excep˛ionale, chiar c‚nd vin de la colegi, aproape a∫ spune c„ suntem obliga˛i s„-i observ„m ∫i pe oamenii de v‚rf de l‚ng„ noi, s„ spunem c„ vineri, 7 mai, colegul nostru, regizorul Sergiu Nicolaescu, a fost s„rb„torit de autorit„˛ile statului rom‚n la Ómplinirea a 50 de ani de carier„ cinematografic„ ∫i s„rb„toarea nu a fost una seac„, a fost Ónso˛it„ de prezen˛a marelui regizor ∫i remarcabil actor, care este tot Sergiu Nicolaescu, la diverse televiziuni, inclusiv ∫i mai ales la PRO TV, unde filmele lui, at‚t de ironizate alt„ dat„, au devenit parc„ piese arheologice din zestrea unei ˛„ri care avea tot felul de dr„cii de-astea, economie na˛ional„, cultur„ na˛ional„ ∫i care avea ∫i oameni de valoare.
Sergiu Nicolaescu, Ón ciuda insistentelor sale delimit„ri de acea perioad„, este un fruct str„lucit al perioadei, chiar dac„ a contestat o seam„ de date neomene∫ti ale ei. Œmi face o pl„cere real„ s„ spun c„ la ace∫ti 50 de ani de activitate ai lui Sergiu Nicolaescu, de dincolo de hotarul planetei, apare la v‚rsta de 100 de ani umbra lui Salvador Dali, cel care nu s-a dat Ón l„turi de la nimic pentru a-∫i promova geniul. Nu s-a dat Ón l„turi de la premoni˛ia — care s-a adeverit ∫i pe care, ca t‚n„r
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 gazetar, am Óncercat s„ o pun Ón Rom‚nia de atunci Ón lupta cu cenzura — c„ vor veni la sf‚r∫itul veacului XX din nou regii, c„ el a spus-o, Salvador Dali, ∫i nu s-a dat Ón l„turi nici de la o oper„ care este cu totul ∫i cu totul extraordinar„, ilustrarea Bibliei, de c„tre Salvador Dali.
Œn rest, v„ doresc s„ face˛i copii geniali, care s„ nu aib„ loc sub tavanul de ast„zi al casei Ón care tr„im ∫i Ón care vis„m s„ facem alta, mai Ónalt„, care s„-i cuprind„ pe to˛i marii rom‚ni ce se vor na∫te.
Œn jude˛ul D‚mbovi˛a este Óns„ nevoie de o propagand„ de amploare cosmic„, pentru c„ din noianul de promisiuni mincinoase nici una nu a prins contur. Reprezentan˛ii locali ai Guvernului acoper„ corup˛ia, relevat„ zilnic de mijloacele de informare Ón mas„, care este de-a dreptul Ónfior„toare.
Pentru a contracara imaginea terfelit„ de minciuni, scandaluri ∫i ho˛ie, ∫efii institu˛iilor publice d‚mbovi˛ene sunt plimba˛i pe la toate Óntrunirile P.S.D. din teritoriu. O Óntreag„ mas„ de oameni dintr-o birocra˛ie sufocant„ h„l„duie∫te peste plaiurile d‚mbovi˛ene pentru a l„uda m„re˛ele Ónf„ptuiri P.S.D.-iste ∫i pentru a-i prosti pe localnici s„ mai voteze trandafirii de pe blazonul terfelit de minciuni, indiferen˛„ ∫i afaceri murdare, izbucnite ca o lepr„ peste localit„˛ile jude˛ului D‚mbovi˛a. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
c„ a m‚ncat un m„r Óntre orele de mas„, c„ ∫i-a schimbat un dinte de aur pe o coaj„ de p‚ine, c„ a Óntrerupt lucrul, c„ nu a muncit destul de repede ∫i destul de mult. Uneori, prizonierilor li se d„dea voie s„ fac„ o baie Ónainte de a fi executa˛i, f„r„ a li se spune vina. Œn cl„diri s-au putut vedea m„rturii gr„itoare a tot ceea ce s-a petrecut acolo: fotografii surprinz‚nd selec˛ia prizonierilor sau exterminarea evreilor, fotografii cu femei Óns„rcinate Ómpinse Ón camerele de gazare. Se mai putea observa p„r uman, suluri de stof„ f„cute din p„r, stof„ folosit„ pentru hainele ofi˛erilor germani. Mai merit„ a fi men˛ionate zecile de mii de cizme, bocanci, periu˛e de din˛i, perii de haine, cutii de crem„ de pantofi, gr„mezi de proteze, vase ∫i altele.
La Auschwitz au fost adu∫i ∫i copii care trebuia s„ Óndure acela∫i tratament ca ∫i adul˛ii. E vorba mai ales despre copii evrei, ˛igani, polonezi ∫i ru∫i. Au fost adu∫i peste 200.000, dintre care au supravie˛uit doar 600.
Œn ultima parte a vizitei s-a intrat Ón camera de gazare ∫i Ón crematoriu, camera unde se incinerau cadavrele. Aici, Ón trei cuptoare — dou„ p„strate Ónc„ — se ardeau Ón jur de 350 de corpuri pe zi. Crematoriul a func˛ionat Óntre anii 1940—1943.
Mai exist„ un lag„r mult mai mare, Birkenau, care se afl„ la 3 kilometri de Auschwitz. Acesta avea o suprafa˛„ de 175 hectare, unde erau peste 300 de bar„ci. Acolo se afl„ acum Monumentul interna˛ional al victimelor fascismului, care a fost inaugurat Ón aprilie 1967. Acest al doilea lag„r nu a putut fi vizitat din cauza unei ploi toren˛iale care a durat mai bine de o or„ ∫i care parc„ a venit s„ transmit„ c„ e de ajuns tot ceea ce s-a v„zut dincolo pentru a Ón˛elege trecutul, a c„p„ta curaj ∫i a ne opune r„ului, oriunde ∫i-ar mai face sim˛it„ prezen˛a.
Œn Óncheiere, se poate afirma c„ Auschwitz, locul unde au murit Ón jur de 4.000.000 de oameni, e sfin˛it cu suferin˛„, lacrimi ∫i s‚nge, iar cuvintele nu au nici un fel de semnifica˛ie.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Ast„zi am r„spuns unui sondaj a unei agen˛ii de pres„ Ón care prima Óntrebare era s„ tratez problema ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ din punct de vedere al criteriilor de aderare. ™i am spus acolo: îÓn Rom‚nia, ast„zi, criteriul politic nu este Óndeplinit“.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Œn r‚ndurile Armatei Rom‚ne, care s-a acoperit de glorie la Grivi˛a, Plevna ∫i Sm‚rdan, au luptat cu eroism ∫i abnega˛ie rom‚ni de pretutindeni. Sentimentul de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 solidaritate, Ón acele momente de Óncordare, i-a impresionat pe contemporani, iar prin c‚∫tigarea egalit„˛ii juridice cu celelalte state Rom‚nia a putut astfel s„ desf„∫oare o politic„ extern„ proprie Ón raport cu interesele sale na˛ionale.
Vestea proclam„rii independen˛ei, primit„ Ón aceea∫i zi, prin telegrama Consiliului de Mini∫tri, a determinat adeziunea total„ a locuitorilor din R‚mnicu-V‚lcea.
La 10 mai, Ón capitala jude˛ului a avut loc o manifestare de simpatie ∫i aprobare a acestei decizii istorice. Œn numele Guvernului, autorit„˛ile jude˛ene au primit Ón saloanele prefecturii felicit„rile cet„˛enilor ∫i func˛ionarilor. Lu‚nd cuv‚ntul, primarul ora∫ului, Nicolae Iancovescu, a spus: îSunt lucruri, sunt date care pentru a fi cunoscute n-au trebuin˛„ de nici un comentariu. Singura lor amintire este destul“.
Cea mai mare parte a v‚lcenilor ap˛i de lupt„ a fost Óncorporat„ Ón regimentele 2 Doroban˛i ∫i 2 C„l„ra∫i. Regimentul 2 Doroban˛i avea dou„ batalioane, unul Ón R‚mnic ∫i altul Ón T‚rgu - Jiu, fiind comandat de colonelul Alexandru Papadopol. Aceast„ unitate a f„cut parte din divizia de rezerv„ care, la Ónceputul ostilit„˛ilor, a avut misiunea de ap„rare a liniei Dun„rii. Pe baza ordinelor primite, regimentul era dislocat la Ghibi ∫i apoi la Turnu-M„gurele, osta∫ii v‚lceni fiind mobiliza˛i Ón unit„˛ile ce au purtat apoi lupte la Grivi˛a ∫i Sm‚rdan.
Nevoia de arme moderne s-a f„cut sim˛it„ Ónc„ de la primele lupte Ón care s-a constatat superioritatea pu∫tilor inamicului fa˛„ de cele cu care erau dota˛i solda˛ii rom‚ni. Pentru remedierea acestei situa˛ii, Guvernul a cerut sprijinul popula˛iei. Prefectul V‚lcii a convocat, la data de 10 septembrie, o adunare cet„˛eneasc„ pentru constituirea unui comitet central care s„ coordoneze ac˛iunea de str‚ngere de fonduri necesare cump„r„rii a 2.000 de pu∫ti. Pentru procurarea pu∫tilor, Prim„ria ora∫ului V‚lcea a donat un capital de 10.000 lei. Din rechizi˛ii ∫i transporturi prin subscrip˛ii pentru cump„rarea de arme, dona˛ii Ón bani sau alte contribu˛ii, cei r„ma∫i acas„ sprijineau din plin efortul de r„zboi. S-au organizat ∫i spitale militare pentru r„ni˛i ∫i bolnavii rom‚ni, unde se acorda asisten˛„ medical„ ∫i prizonierilor turci. Œn R‚mnicu-V‚lcea a fost Ónfiin˛at, Ón august 1877, un spital cu 150 de paturi.
Dar, Óntre 7 septembrie 1877 ∫i 26 aprilie 1878, Ón spitalele din R‚mnic au fost interna˛i 223 prizonieri turci care au fost bine primi˛i de cet„˛eni ∫i aveau hran„ — spun documentele vremii — mai bun„ chiar dec‚t solda˛ii.
De asemenea, trebuie men˛ionat„ ∫i activitatea femeilor ora∫ului, unul din sectoarele Ón care acestea au contribuit fiind preg„tirea de fe∫e at‚t de necesare solda˛ilor pe front. Dona˛iile lor erau primite la prefectur„, unde se eliberau chitan˛e. Ele au constituit Comitetul de cruce ro∫ie ∫i Comitetul de dame.
Locuitorii din R‚mnicu-V‚lcea s-au al„turat necondi˛ionat sus˛inerii r„zboiului de independen˛„.
Œntr-un timp scurt s-a reu∫it str‚ngerea de alimente, Ómbr„c„minte, medicamente, precum ∫i importante sume de bani. Pensionarul Gheorghe Golescu sublinia Ón scrisoarea sa c„tre prefect: îf n s„ v„ declar prin aceasta c„ v„ dau a treia parte din pensia ce o primesc cu Óncepere de la 1 septembrie anul curent p‚n„ la Óncetarea r„zbelului ce purt„m“.
Œntreaga popula˛ie a ora∫ului a participat cu entuziasm la serb„rile organizate cu ocazia c„derii puternicelor cet„˛i
turce∫ti de la Rahova ∫i Plevna. Vestea c„ eroul de la Plevna, Mihai Cerchez, sose∫te Ón R‚mnic cu escadronul V‚lcea din Regimentul 2 C„l„ra∫i, i-a determinat pe locuitorii urbei s„ fac„ solda˛ilor o primire triumfal„.
Ziua de 30 noiembrie 1878, ziua reÓntoarcerii solda˛ilor v‚lceni, a fost s„rb„torit„ Ón ora∫ ca o zi a victoriei. R‚mnicul a fost iluminat, iar Ón gr„dina public„ au fost trase focuri de artificii p‚n„ la miezul nop˛ii.
Œn amintirea faptelor de arme ale osta∫ilor, v‚lcenii au ridicat, prin subscrip˛ie public„, la ini˛iativa domnului Gheorghe Sabin, _Statuia Independen˛ei_ , opera sculptorului Ion Iord„nescu. Monumentul ridicat la poalele capelei, de∫i apare t‚rziu Ón urbe, reprezint„ una din cele mai frumoase ofrande aduse celor care ∫i-au sacrificat via˛a pentru libertate.
R‚mnicul a ∫tiut, astfel, s„-∫i pre˛uiasc„ eroii, cei care au ar„tat — dup„ expresia lui Kog„lniceanu — îc„ pot s„ fie r„spunz„tori pentru p„m‚ntul ce li s-a dat spre mo∫tenire“.
Ast„zi Rom‚nia ∫i-a g„sit locul printre na˛iunile democratice ale continentului european. De∫i nu suntem Ónc„ membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, prin eforturile pe care le depunem ∫i prin dezvoltarea rapid„ a ˛„rii, am convingerea c„ Ón 2007 vom Óndeplini un alt angajament fa˛„ de noi Ón∫ine, aderarea efectiv„ la Uniunea European„. Spun aceste lucruri privind cu admira˛ie ∫i respect istoria care ne-a demonstrat de nenum„rate ori c„ dac„ exist„ voin˛„ ∫i determinare, al„turi de unitate ∫i credin˛„, nici un obiectiv nu este imposibil de realizat.
V„ mul˛umesc.
M‚ine ∫i poim‚ine — respectiv, mar˛i, 11 mai, ∫i miercuri, 12 mai — lucr„ri Ón comisiile permanente.
V„ adres„m rug„mintea, din partea Biroului permanent, s„ Óncerca˛i s„ finaliza˛i proiectele de acte normative pe care le ave˛i Ón dezbatere.
Joi, 13 mai, avem ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, de la ora 9,30, iar de la ora 12,30 — alocu˛iunea secretarului general al NATO.
Vineri, s‚mb„t„ ∫i duminic„ — activit„˛i Ón circumscrip˛ii electorale, sigur, activit„˛i senatoriale, dar ∫i activit„˛i legate de campania electoral„.
Pentru s„pt„m‚na viitoare, Biroul permanent, Ómpreun„ cu liderii de grup, v„ propune:
Pentru ziua de luni— lucr„ri Ón grupurile parlamentare, lucr„ri Ón plenul Senatului, de la ora 15,00 p‚n„ la ora 19,30, cu aceea∫i ordine de zi pe care am avut-o ∫i ast„zi, respectiv, declara˛ii politice, probleme organizatorice, dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi, p‚n„ la ora 19,00 — deci, extindem programul legislativ, lunea, cu o or„ — iar Ón final, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Pentru ziua de mar˛i,18 mai: lucr„ri Ón comisiile permanente, cu rug„mintea de a avea ∫edin˛„ ∫i diminea˛a, ∫i dup„-amiaza.
Miercuri diminea˛a s„ avem o ∫edin˛„ de plen a Senatului p‚n„ la ora 13,00, pentru a lua Ón dezbatere proiectele de lege pentru care comisiile noastre permanente au Óntocmit rapoarte, iar dup„-amiaza, comisiile s„ aib„ lucr„ri, sigur, comisiile care sunt mai importante, cu programul flexibil Ón ceea ce prive∫te celelalte comisii. Urm‚nd ca de s„pt„m‚na viitoare, Ón zilele de joi, vineri, s‚mb„t„ ∫i duminic„, s„ avem activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.
Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru al acestei s„pt„m‚ni ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i!
Programul de lucru al acestei s„pt„m‚ni este aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.
Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru, pe care vi l-am prezentat pentru s„pt„m‚na viitoare, 17—23 mai, ave˛i observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 Programul de lucru al s„pt„m‚nii viitoare este aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, un vot contra ∫i o ab˛inere.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ o not„, pentru a putea exercita — cei care apreciaz„ c„ acest lucru se impune — dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992, Óntruc‚t la secretarul general al Senatului a fost depus un num„r de 6 legi.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ vi le prezint:
1. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, a terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 16 octombrie 2003.
2. Lege pentru ratificarea Acordului de comer˛ liber dintre Rom‚nia ∫i Serbia ∫i Muntenegru, semnat la Bucure∫ti la 23 decembrie 2003.
3. Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezolu˛ii de c„tre Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„, la Londra, la 24 mai 2002, ∫i, respectiv, la 12 decembrie 2002, la Anexa la Conven˛ia Interna˛ional„ din 1974 pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti pe mare, amendat„.
4. Lege pentru acceptarea amendamentelor la Apendicele Anexei nr. 1 la Protocolul din 1988 privind Conven˛ia Interna˛ional„ din 1974 pentru ocrotirea vie˛ii omene∫ti pe mare, adoptate de Organiza˛ia Maritim„ Interna˛ional„ prin Rezolu˛ia MSC.124(75) a Comitetului Securit„˛ii Maritime, la Londra, la 24 mai 2002.
5. Lege pentru declararea ca ora∫ a comunei P„t‚rlagele, jude˛ul Buz„u.
6. Lege pentru Ónfiin˛area comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mih„ile∫ti, jude˛ul Buz„u.
Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ una dintre aceste legi con˛ine prevederi neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Œntruc‚t exist„ o serie de discu˛ii, Ón acest moment, legate de punctul 2 din ordinea de zi, eu v„ propun s„ intr„m Ón aprobarea proiectelor de lege pe care le-am dezb„tut Ón ∫edin˛a trecut„, l„s‚nd ca acest punct s„-l lu„m Ón dezbatere Ón urma unor discu˛ii care au loc, am Ón˛eles, cu reprezentan˛ii Grupului parlamentar al P.R.M.
Invit colegii senatori Ón sal„!
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere punctul 3 din ordinea de zi.
Punctul 2 era numirea unui judec„tor la Curtea Constitu˛ional„.
V„ reamintesc, cvorumul pentru numire este de 71 de parlamentari.
Invit colegii senatori Ón sal„!
De asemenea, rog liderii grupurilor parlamentare s„-i anun˛e pe domnii senatori s„ vin„ Ón sal„, Óntruc‚t procedura este extrem de important„.
Deci, la punctul 3 Ón ordinea de zi am avut propunerea legislativ„ privind cercetarea sociologic„, demoeconomic„ ∫i politic„ a opiniei publice.
Dezbaterile au fost finalizate Ón ∫edin˛a precedent„. Dac„ reprezentantul Executivului, prezent la votul final, dore∫te s„ fac„ anumite preciz„ri.
Domnule secretar de stat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Radu Damian —** _secretar de stat Ón Ministerul_
_Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Av‚nd Ón vedere c„ aceast„ propunere legislativ„ a fost discutat„ Ón Guvern, Guvernul nu sus˛ine, Ón continuare, promovarea acestei propuneri, cu toate c„ textul, care a fost prezentat pentru Ónceput, a fost modificat.
Exist„, Óns„, Ón aceast„ propunere un anumit reper discre˛ionar, care Ómpiedic„ al˛i actori care ar putea s„ desf„∫oare activit„˛i de cercetare a opiniei publice, s„ le desf„∫oare, chiar cu caracter ocazional, f„r„ s„ fie nevoie s„ fie acredita˛i de diferite alte organisme.
V„ mul˛umesc.
Deci, nu se Óncalc„ libertatea de asociere profesional„, celelalte pot s„ continue, doar acelea cu preten˛ii de ˛int„ major„ Ón societate ∫i acelea care au preten˛ii de activitate ∫tiin˛ific„ se doresc a fi Ónscrise Ón aceste reguli ∫i girate Ón conformitate cu regulile prev„zute Ón proiectul de lege de c„tre Academia Rom‚n„.
De aceea, eu v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ observa˛i c„ Academia Rom‚n„ nu Ónt‚mpl„tor a avut acest punct de vedere, comisia nu Ónt‚mpl„tor a avut acest punct de vedere, iar toate argumentele care stau la fundamentul acestui proiect de lege vin s„ conchid„ faptul c„ este un proiect de lege de care societatea rom‚neasc„ are nevoie. De aceea, v„ invit cu tot respectul s„ Ónsu∫i˛i punctul de vedere al ini˛iatorului ∫i al comisiei de specialitate a Senatului.
V„ mul˛umesc.
Ofer un r„spuns ∫i la aceast„ Óntrebare. Transferarea pachetului de ac˛iuni de la A.D.S. la RAAPPS a avut la baz„, printre altele, necesitatea eficientiz„rii activit„˛ii economice ∫i a mai bunei gestion„ri a intereselor statului la aceast„ societate. De asemenea, s-a avut Ón vedere c„ RAAPPS are Ón obiectul de activitate produc˛ia agricol„, cultura florilor ∫i comercializarea acestora, precum ∫i experien˛a ∫i rezultatele ob˛inute Ón acest domeniu de activitate. Œn ceea ce prive∫te lista activelor existente, precum ∫i situa˛ia lor juridic„, aceasta se prezint„ dup„ cum urmeaz„: dou„ magazine Ón proprietate, unul la sediul societ„˛ii ∫i unul la Pia˛a Delfinului, terenuri — teren aferent al sediului societ„˛ii —
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 2.129,27 m.p. aflat Ón litigiu, teren Ón zona Chitila — 17.013 m.p. din care 2.980 m.p. teren afectat de sere, 11.899 m.p. pepinier„ — teren arabil, 2.134 m.p. — teren afectat de construc˛ii.
Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicat„, Senatul nume∫te — cu votul majorit„˛ii membrilor s„i ∫i pe baza recomand„rii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ón calitate de judec„tor al Cur˛ii Constitu˛ionale — persoana care a Óntrunit num„rul cel mai mare de voturi.
V„ mul˛umesc.
I-am fost, la un moment dat, pamfletar nedrept, Ói cer iertare acum, eu recunosc, am fost nedrept, dar cel mai mult m-a bucurat, de-a lungul existen˛ei noastre Ómpreun„, puterea sa de a se dedica muncii pentru care a venit aici.
Eu sunt, la r‚ndul meu, un perfec˛ionist. Dorm cu televizorul aprins ∫i aud prin somn dezacordurile gramaticale.
Domnul Predescu este un mare perfec˛ionist. El are puterea de a sim˛i, ∫i c‚nd nu-i atent direct la un fapt care se petrece, dezacordurile dintre str‚mb„tate ∫i dreptate.
Sunt foarte emo˛ionat c„ vorbesc despre un om aflat Ón puterea v‚rstei. De obicei, cuvintele acestea se spun la desp„r˛irea de via˛„ a unui om. Noi avem privilegiul de a vorbi despre un om viu, despre un om Ónc„ Ón m„sur„ s„ fac„ multe f„cute ∫i nef„cute, ∫i, prin nef„cute, Ón˛eleg exact cele pe care domnul Predescu le face ca un nonconformist fundamental ce e ∫i salut Ón persoana Domniei sale un... ( _Replic„ neinteligibil„ din sal„_ .)... Ce spunea˛i de Socrate?... L-a invocat cineva pe Socrate ∫i m-am temut c„ a intrat pe u∫„...
Œn domnul Predescu pierdem un mare specialist, pierdem un om cu sim˛ul drept„˛ii ∫i al dreptului, dar am putea spune, parafraz‚nd o formul„ rom‚neasc„ veche, ∫i anume c„ este omul cu ∫apte ani de acas„, domnul Ion Predescu este omul cu 77 de ani de acas„.
Œl voi ruga pe domnul senator P„curaru s„ fac„ apelul.
Mul˛umesc domnului secretar Paul P„curaru. V„ rog, dac„ mai sunt colegi senatori Ón sal„ care nu au votat?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 Marcu Ion Marinescu Simona Ana-Maria Nedelcu Mircea Nicolai Norica Onaca Dorel-Constantin Oprescu Sorin Mircea Otiman P„un-Ion Paleologu Alexandru Pan„ Aurel Petre Maria Petrescu Ilie Popescu Lauren˛iu-Mircea Rah„u Dan Nicolae Rece Traian Roman Petre S‚rbulescu Ion Seche Ion Szabó Károly Ferenc ™elaru Rodica Tudor Corneliu Vadim Ungheanu Mihai Vasile Radu Verestóy Attila Zl„vog Gheorghe Mul˛umesc.
Nu vreau s„ v„ re˛in mai mult, poate voi veni ceva mai fortificat de s„pt„m‚nile care urmeaz„, atunci c‚nd va trebui s„-mi prezint ∫i s„-mi sus˛in demisia.
Deocamdat„ r„m‚n colegul dumneavoastr„, al„turi de dumneavoastr„, ∫i v„ rog pe to˛i s„ continu„m activitatea Óntr-o mai bun„ Ón˛elegere, mai bun„ conlucrare c„tre unul ∫i acela∫i scop, comun tuturor, interesele ˛„rii, ale na˛iunii ∫i ale statului nostru ∫i de multe ori, Ón con∫tiin˛a mea, voi p„stra acest moment ca deosebit de important. Mul˛umesc.