George Mihail Pruteanu

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Nu ∫tiu dac„ acest lucru are importan˛„, vreau s„ v„ spun c„ de vineri preg„tisem alt subiect pentru declara˛ia politic„ de ast„zi, un subiect de natur„ cultural„, dar realitatea cotidian„ a fost mai puternic„. Este ∫i un dicton latin care spune c„ îprimum vivere et deinde

philosophari“, Ónt‚i s„ tr„ie∫ti, dup„ aceea po˛i s„ filozofezi.

Am v„zut, ca ∫i dumneavoastr„, mitingul din fa˛a Senatului. Este vorba de persoanele care au depus, Ónainte de 1989, bani pentru un autoturism Dacia ∫i au r„mas cu buzele umflate. Am stat de vorb„ cu ei ∫i trebuie s„ v„ spun c„ problema lor m„ preocupa dinainte de ∫edin˛a de ast„zi. Am discutat cu prieteni de-ai mei, cu colegi de partid, cu al˛i colegi Ón leg„tur„ cu acest subiect.

V„ spun din capul locului c„ nu am nici un fel de interes b„nesc Ón problema aceasta. Nu am depus bani. A∫ fi vrut atunci, Ónainte de 1989, n-am reu∫it ∫i nu am nici o rud„ care s„ fie interesat„ direct Ón ob˛inerea acestui rezultat favorabil.

Vreau s„ mai adaug ceva Ón preambulul spuselor mele, problema aceasta constituie obiectul unui proiect de lege apar˛in‚nd senatorului György Frunda. Nu am deloc simpatie pentru ideile domnului senator Frunda, nici pentru organiza˛ia din care face parte, care-∫i spune partid. Rela˛iile mele cu Domnia sa sunt reci, glaciale aproape, regret acest lucru, dar asta-i situa˛ia la ora de fa˛„. Deci nu Ón favoarea unui proiect de lege sau altul vorbesc eu — a avut o idee bun„ —, ci Ón favoarea acestor oameni nedrept„˛i˛i ∫i nec„ji˛i care sigur — cum se discuta ast„zi ∫i Ón grupul nostru parlamentar — nu reprezint„ un subiect m„nos pentru pres„. Mul˛i dintre ei sunt b„tr‚ni, insignifian˛i, nu sunt o bomb„ de pagina Ónt‚i, dar chestiunea lor este o chestiune de dreptate.

Œn numele acestor oameni, dac„-mi Óng„dui˛i, ∫i a∫ preciza, ∫i Ón numele grupului parlamentar, pentru c„ am acest mandat, nu este o opinie personal„, vorbesc acum.

Ace∫ti oameni, stimate colege ∫i stima˛i colegi, dup„ g‚ndul meu cel mai ad‚nc, au dreptate p‚n„ la Dumnezeu ∫i p‚n„ la Strasbourg, a∫ putea ad„uga. Ace∫ti oameni au depus suma de 70.000 lei, Ón virtutea unui contract, pun ghilimele dac„ este nevoie, dar contract era, pentru ca s„ primeasc„ Ón schimbul acestor bani un autoturism. Au depus ace∫ti bani nu la vreun ∫mecher din blocul de vizavi, ci primei institu˛ii din orice loc din lume, ∫i anume statul, institu˛ia cea mai serioas„ ∫i care are o deplin„ continuitate. Statul rom‚n de ast„zi este acela∫i cu statul rom‚n dinainte de 1989.

Dac„ ne-ar fi ocupat vizigo˛ii, vizigo˛ii puteau spune: îDomnule, Ómi pare r„u, noi suntem la putere acum“, dar nu ne-au ocupat vizigo˛ii. Altcineva este la putere. Or, acest altcineva ridic„ din umeri. Statul rom‚n, reprezentat de partidul de guvern„m‚nt care a promis acestor oameni expres, pe atunci, se numea P.D.S.R., Ón 2000, c„ le va rezolva problema. Nu a f„cut nimic.