Gheorghe Acatrinei

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Œn orice þar„ din lume investiþiile directe sunt de maxim„ prioritate. Œn Rom‚nia, timp de 12 ani demersurile pentru atragerea investitorilor au fost de-a dreptul anemice, fapt ce a dus la plasarea þ„rii noastre pe una din cele mai proaste poziþii din Europa.

La aceast„ dat„ nivelul investiþiilor directe Ón Rom‚nia este de 7,3 miliarde dolari, ceea ce Ónseamn„ extrem de puþin, comparativ cu Cehia — 16 miliarde dolari; Polonia — 30 miliarde dolari sau Ungaria cu circa 24 miliarde dolari. Mai relevant„ este comparaþia cu nivelul investiþiilor str„ine pe cap de locuitor. Cu doar aproximativ 300 dolari pe cap de locuitor, þara noastr„ se situeaz„ sub media pe Europa de Sud-Est. De vin„ pentru aceast„ situaþie este politica adoptat„ Ón domeniu de guvernele postrevoluþionare. Œn 1991, o dat„ cu aprobarea Legii nr. 39/1991 pentru stimularea investiþiilor str„ine a fost Ónfiinþat„, cu asistenþ„ PHARE, Agenþia Rom‚n„ pentru Promovarea Investiþiilor Str„ine. Aceasta a funcþionat cu intermitenþe, fiind c‚nd desfiinþat„, c‚nd transformat„ Óntr-un departament Ón cadrul Fondului Propriet„þii de

Stat. Trebuie spus c„ o asemenea structur„ — am Ónþeles c„ s-a emis o ordonanþ„ pentru Ónfiinþarea ei ∫i s-a f„cut foarte bine — este de o importanþ„ fundamental„ Ón atragerea capitalului str„in. Concurenþa pe aceast„ piaþ„ este deosebit de puternic„, instituþii similare funcþion‚nd ∫i Ón þ„rile puternic dezvoltate. Rolul instituþiei este de a face campanie ∫i de a atrage capital extern. A∫a c„ minimalizarea importanþei acesteia ∫i desfiinþarea ei a avut efect negativ asupra volumului investiþiilor str„ine.

Totodat„, aceast„ instabilitate instituþional„ a fost perceput„ ca atare de investitori, f„c‚ndu-i s„-∫i reorienteze opþiunile. Una din bolile cronice ale perioadei de tranziþie este ∫i instabilitatea legislativ„. Cantitatea mare de acte normative Ón domeniu, precum ∫i deasa modificare a acestora Ói debusoleaz„ pe posesorii de capital, f„c‚ndu-le foarte dificil„ misiunea Ón þara noastr„. Investitorii sunt descurajaþi ∫i de birocraþie, pentru deschiderea unei fabrici Ón Rom‚nia fiind nevoiþi s„ bat„ la zeci de u∫i ∫i s„ scoat„ din buzunar ∫paga de rigoare. Mai trebuie menþionat c„ mediul de afaceri este perceput ca fiind total nepropice, iar inflaþia, neþinut„ Ón fr‚u, face ca orice plan de afacere s„ fie sortit, din start, e∫ecului.

Nu minimalizez importanþa capitalului autohton, dar socotim c„ este momentul ca investitorilor str„ini s„ li se acorde importanþa cuvenit„, capitalul extern fiind una din importantele p‚rghii ce ar putea urni din loc c„ruþa h‚rbuit„ a economiei naþionale rom‚ne∫ti, postrevoluþionare.

De aceea consider c„ este necesar ca Guvernul, personal, premierul Adrian N„stase s„ informeze Senatul Rom‚niei despre ceea ce a Óntreprins Ón lungile lui c„l„torii Ón þ„rile lumii, ce-a f„cut pe aceast„ linie ∫i cum anume va acþiona Guvernul Ón viitor, pentru c„, dup„ p„rerea mea, f„r„ s„ aducem zeci de miliarde de dolari Ón Rom‚nia nu vom sc„pa u∫or de greut„þile pe care le avem.