Stenogramă plen

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œncepem ∫edinþa de ast„zi, condus„ fiind de subsemnatul, ajutat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Valentin Puskás.

™i-au anunþat prezenþa, electronic, 125 senatori, iar 9 sunt absenþi motivat.

Œn ceea ce prive∫te ordinea de zi, fiecare dintre dumneavoastr„ aþi primit la caset„ ordinea de zi de ast„zi. Dac„ sunt observaþii, dac„ sunt propuneri?

Dac„ nu sunt, v„ rog s„ votaþi. Poftiþi, v„ rog.

Ordinea de zi a fost adoptat„ cu 88 de voturi pentru ∫i 3 abþineri.

Œn ceea ce prive∫te ordinea de zi pe aceast„ s„pt„m‚n„, au intervenit urm„toarele modific„ri ∫i v„ rog s„-mi daþi voie s„ le prezint.

Pentru miercuri, 20 martie, Óntre orele 9,00 ∫i 13,00, va avea loc plenul celor dou„ Camere, Ón care Guvernul Ó∫i va asuma r„spunderea asupra proiectului de Lege privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.

Dup„-amiaz„ vor fi ∫edinþe de lucru Ón comisii.

Pentru joi vor fi dezbateri Ón plen numai la Senat, ∫i dimineaþa, ∫i dup„-amiaza.

Pentru vineri urmeaz„ dezbaterea moþiunii îŒntreþinerea“, cu Óncepere de la ora 9,00, iar m‚ine dimineaþ„, la

Senat, va avea loc ∫edinþa Birourilor permanente reunite, cu Óncepere de la ora 8,00.

Dac„ sunteþi de acord cu aceast„ ordine de zi? Poftiþi, v„ rog, votaþi.

46 de voturi contra, 44 de voturi pentru ∫i dou„ abþineri... Este cazul s„...

Cerem list„... alt program... f„r„ vineri...!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ propun s„ repet„m votul...

...Moþiunea s„ se discute, a∫a cum s-a stabilit s„pt„m‚na trecut„...

Œn aceast„ situaþie, sunteþi de acord cu programul care a fost...

...Da, programul normal...

Poftiþi s„ vot„m...

...Ce s„ vot„m, domnule?!...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Programul care a fost prezentat la caset„... Poftiþi, v„ rog...

50 de voturi pentru, 35 de voturi contra ∫i 5 abþineri. V„ mulþumesc.

Dac„ sunteþi de acord cu programul de lucru pe ast„zi?

Poftiþi, v„ rog, domnule pre∫edinte de grup...

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte, nu se ∫tie ce s-a votat, acum, ultima dat„...

S-a votat, am specificat, Ón condiþiile Ón care a fost respins programul care a fost Ónaintat, programul care a fost primit la caset„...

Noi putem vota programul p‚n„ joi, pentru c„ este programul propus de c„tre Biroul permanent.

Programul pentru vineri trebuie s„ ni-l propun„ Biroul permanent la prima sa ∫edinþ„ care se Óntrune∫te ∫i atunci vom decide dezbaterea moþiunii tot Ón plenul Senatului.

Dar aceasta, joi...

Sigur c„ da... Tot Ón plenul Senatului...

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Joi pentru vineri... De acord... Da.

Dac„ sunteþi de acord, v„ rog, cu programul de lucru de ast„zi, Óntre orele 15,00 ∫i 19,30.

Poftiþi, v„ rog.

Programul de lucru de la ora 15,00, practic, ora 16,00, p‚n„ la ora 19,30.

Acceptat cu 83 de voturi pentru, 3 contra ∫i 5 abþineri. V„ mulþumesc.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„-mi daþi voie, f„r„ a pretinde c„ fac o declaraþie politic„... Domnul senator Mircea IonescuQuintus Ómpline∫te ast„zi 85 de ani ∫i v„ rog s„-mi daþi voie s„-l felicit„m.

V„ mulþumesc.

Cu acest prilej, numai un minut v„ r„pesc. Din ultimul volum al Domniei sale reþin acest regret care merge foarte bine Ón contextul de ast„zi.

îCe folos c-am fost un an/ Œn Guvernul Stolojan/ C‚nd visam s„ fiu ministru/ De la Tisa p‚n’la Nistru“.

V„ mulþumesc.

Felicit„ri!

Intr„m Ón ordinea de zi, declaraþii politice. Doamna senator Rodica ™elaru.

Poftiþi, v„ rog, doamna senator.

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Domnilor invitaþi,

Stimaþi colegi,

Œn ultima perioad„ ne pierdem timpul soluþion‚nd problemele create de colegii din opoziþie care se afl„ Óntr-o evident„ criz„ de inspiraþie politic„... ( _Rumoare Ón sal„.)_

V„ rog! ™i eu v-am ascultat pe dumneavoastr„, stimaþi colegi...

## **Din sal„:**

...dar nu-i pierdere de timp...

Lipsa de inspiraþie politic„ l-a f„cut pe domnul primar al Capitalei s„ le aprobe kurzilor s„ m„r∫„luiasc„ pe str„zile Bucure∫tiului ca ∫i cum nu ar fi fost suficiente mitingurile concet„þenilor no∫tri.

Œn plus, decizia lui pripit„ ne oblig„ s„ facem eforturi pentru a evita implicarea Rom‚niei Óntr-un scandal internaþional.

Lipsa memoriei i-a determinat pe parlamentarii Partidului Democrat s„ conteste privatiz„rile pe care Guvernul le-a dus la bun sf‚r∫it.

Argumentul meu este c„ Ónsu∫i pre∫edinþele de atunci al Organizaþiei Judeþene P.D. din Bac„u susþinea, Ón campania electoral„, privatizarea sub orice form„ a Societ„þii îRafo“ One∫ti, pentru ca ora∫ul s„ supravieþuiasc„.

Afirmaþia mea este demostrat„ de arhivele massmedia local„, care a prezentat materialele publicate Ón anul 2000.

Faptul c„ platforma industrial„ a One∫tiului continu„ s„ existe Ói deranjeaz„ pe cei aflaþi Ón opoziþie, de∫i atunci susþineau exact ceea ce noi am f„cut ast„zi. Am pierdut timp cu prezent„ri ∫i explicaþii inutile. Eu Ónc„ mai cred c„ scopul fiec„ruia dintre noi este s„-∫i investeasc„ energia Ón activit„þi constructive, nu s„ ∫i-o cheltuiasc„ inutil Ón dispute sterile.

Unii colegi din opoziþie, prin Óncerc„rile de a se evidenþia cu orice preþ ∫i prin orice mijloace, ajung s„ creeze derut„ ∫i confuzie Ón r‚ndul cet„þenilor.

Stimaþi colegi, Óntrebaþi-i pe oamenii din circumscripþiile electorale unde aþi fost ale∫i dac„ ∫tiu ce moþiune este pe tapet ∫i c„rei mari probleme Ói r„spunde.

Se spune c„, atunci c‚nd sunt Ón sc„dere de form„, sportivii de performanþ„ Ó∫i intensific„ antrenamentul ∫i, dac„ nu-∫i revin, se retrag.

Criza de inspiraþie poate fi un prim semn al sc„derii de form„, pentru colegii no∫tri din opoziþie.

Ar fi de dorit s„ se opteze pentru una din cele dou„ soluþii sportive.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Œn continuare, v„ rog s„-mi daþi voie s„ invit la microfon pe domnul senator Mihai Ungheanu.

Poftiþi, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este Ómbucur„tor c„, Ón cuv‚ntarea de deschidere a primei sesiuni din 2002, domnul pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, a rostiti Óndemnul raþional de a fi solidari ca parlamentari Ón toate actele noastre legislative pe deasupra partidelor.

Faptul c„, adesea, P.R.M., ca ∫i alte partide din opoziþie, nu se reg„se∫te la voturile parþiale ∫i la voturile finale al„turi de gruparea puterii ne arat„ nu numai c„ avem interese diferite, ci ∫i optici divergente Ón leg„tur„ cu binele public ∫i interesul naþional.

Dat fiind punctul de vedere pronunþat de domnul pre∫edinte al Senatului la deschiderea sesiunii, m„ v„d obligat s„ amintesc faptul c„, Ón materie de negocieri, P.S.D.-ul s-a dovedit adesea prea puþin tratabil, lucr‚nd Ón forþ„ ∫i voind s„-∫i impun„ opinia, soluþiile ∫i votul cu orice preþ.

Cu astfel de metode este o convergenþ„ de acþiune Ón vederea susþinerii binelui public ∫i a interesului naþional, deci, lucrul pe deasupra partidelor devine imposibil de realizat.

Partidul Social Democrat a hot„r‚t s„ conlucreze Ón Parlament exclusiv cu U.D.M.R., ceea ce face din capul locului inutil„ orice tentativ„ de acþiune comun„ a tuturor grupurilor parlamentare.

Politica de partid a P.S.D. falsific„, practic, viaþa parlamentar„.

Poate acþiona Ómpotriva corupþiei ∫i obþine rezultate majore numai tandemul P.S.D.—U.D.M.R.?!

Ce rost a mai avut un apel comun contra corupþiei, din partea partidului de guvern„m‚nt, atunci c‚nd, practic, acesta, al„turi de U.D.M.R., se izoleaz„ Ón mijlocul Senatului?!

Mai poate fi luat„ Ón serios o astfel de invitaþie atunci c‚nd la Ónt‚lnirile consultative ale Guvernului nu este invitat ∫i Partidul Rom‚nia Mare?

Cum putem lucra pe deasupra partidelor?!

Œndemnurile la unirea forþelor politice r„m‚ne pur„ retoric„ demagogic„, domnule pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, at‚t timp c‚t practicile r„m‚n exclusiviste.

Am fost bucuros s„ mai aud ∫i urm„toarele cuvinte: î... Fac, de asemenea, apel la membrii Senatului pentru intensificarea activit„þii de supraveghere ∫i control pe care, conform Constituþiei, Parlamentul trebuie s„ o exercite asupra Executivului“...

V„ mulþumesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Petre Roman. Poftiþi, v„ rog, domnule senator.

## **Domnul Petre Roman:**

Domnule pre∫edinte, Stimate ∫i stimaþi colegi,

Pentru prima dat„ Ón istoria sa, Consiliul European al Uniunii Europene a invitat la dezbaterile sale de s„pt„m‚na trecut„, Ónt‚lnirea la v‚rf de la Barcelona, pe ∫efii de state ∫i de guverne ai celor 13 þ„ri candidate, Óntre care ∫i Rom‚nia.

Uniunea European„ este ast„zi singura autoritate aflat„ Ón plin„ dezvoltare ale c„rei puteri — economic„, financiar„, tehnologic„, cultural„, diplomatic„ ∫i chiar militar„ — pot exercita o acþiune de corectare ∫i de Ónt„rire a sistemului democratic de funcþionare ∫i dezvoltare a þ„rilor europene.

De aceea, integrarea accelerat„ a þ„rilor din centrul ∫i estul Europei Ón Uniunea European„ este at‚t de important„ pentru acestea.

Þintele ∫i strategiile naþionale vor fi cu mult mai u∫or de atins ∫i de realizat, dac„ ele vor fi aliniate ∫i permanent adaptate Ón proiectul global european.

Un moment internaþional mai prielnic pentru integrarea þ„rilor central ∫i est-europene ∫i, deci, a Rom‚niei dec‚t cel de azi este greu de imaginat.

Iniþiativa invit„rii la dezbaterile la cel mai Ónalt nivel a liderilor þ„rilor candidate este menit„ s„ implice aceste þ„ri de acum Ónainte Ón dinamica politicii comunitare.

Nu Ónt‚mpl„tor pentru acest prim moment s-a ales tema strategiei reformelor economice, sociale ∫i de mediu Ónconjur„tor care au ca þint„ transformarea economiei Europei Ón cea mai competitiv„ ∫i mai social„ economie a lumii Ón anul 2010.

S-a subliniat poate cel mai important lucru din toate, c„ aceast„ strategie nu numai c„ nu va fi o fr‚n„ Ón preg„tirile pentru integrare a þ„rilor candidate, ci, dimpotriv„, cele 15 þ„ri membre ale Uniunii Europene doresc ast„zi s„ asocieze þ„rile candidate Ón dezvoltarea strategiei europene numit„ îProcesul de la Lisabona“ mai mult dec‚t de a le fixa obligaþii suplimentare.

S-a afirmat f„r„ nuanþe diplomatice c„ ast„zi exist„ suficiente motive pentru ca þ„rile foste comuniste s„ se integreze strategiei europene.

Desigur, bilanþul de p‚n„ acum arat„ c„ mai sunt de f„cut destule. Petro Sordes, comisarul pentru probleme economice al Uniunii Europene, ar„ta c„ sunt r„m‚neri Ón urm„ Ón accelerarea privatiz„rilor, restructurarea mai hot„r‚t„ a sectoarelor care Ónc„ se afl„ Ón situaþii de monopol, Ón instituþii de reglementare ∫i de control care s„-∫i fac„ pe deplin datoria ∫i, nu Ón cele din urm„, Ón cre∫terea productivit„þii.

V„ mulþumim, domnule senator.

V„ rog s„-mi daþi voie acum s„ invit la microfon pe domnul Mircea Ionescu-Quintus.

Poftiþi, domnule senator!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

V„ mulþumesc domnule pre∫edinte.

Stimate doamne ∫i stimaþi domni colegi ∫i cei mai mulþi prieteni,

Nu era destul c„ sunt cel mai v‚rstnic dintre dumneavoastr„, trebuia s„ mai Ómplinesc ∫i 85 de ani...

F„r„ s„ Óncerc s„ m„ Óntorc Ón timp, nu se poate s„ nu Ómi amintesc c„ viaþa mi-a dat de toate, ∫i bune, ∫i rele. La 25 de ani, la superba v‚rst„ de 25 de ani, eram Ón Cotul Donului, la 35 de ani eram la Canal, la 60 de ani se d„r‚ma casa peste noi Ón cutremurul din 1977, la 75 de ani eram s„rb„torit de colegii din Ministerul de Justiþie ∫i, iat„, ast„zi, chiar ast„zi c‚nd Ómplinesc 85 de ani, Óngrijor„toarea v‚rst„ de 85 de ani, s„rb„toresc evenimentul acesta Ómpreun„ cu dumneavoastr„.

Este tot ceea ce puteam s„-mi doresc mai mult.

Vreau s„ v„ mulþumesc pentru dovezile de cald„ ∫i sincer„ prietenie la care nu pot s„ v„ r„spund dec‚t cu urarea: S„ v„ ajute Dumnezeu ca la v‚rsta mea s„ v„ simþiþi ca mine ∫i s„ fiþi s„rb„toriþi Ón cvorul suprem de conducere al poporului nostru, Senatul Rom‚niei!

Mulþumesc.

V„ mulþumim, domnule senator.

Œn continuare, domnul senator Adrian P„unescu. Poftiþi, v„ rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Domnule senator Ón v‚rst„ de 85 de ani, Mircea Ionescu-Quintus,

Domnule om de spirit,

Domnilor colegi,

Iau cuv‚ntul dup„ o lun„ de t„cere pe care mi-am impus-o ∫i pe care probabil c„ a∫ fi continuat s„ o p„strez, dac„ nu ar fi fost c‚teva lucruri care m„ oblig„ la ni∫te limpeziri.

Œnainte de toate, vreau s„ spun c„ indiferent de atacurile la adresa mea, sunt un om greoi, nu trec de la o stare la alta cu viteza cu care se schimb„ vestimentaþia ∫i, Ón ciuda unor nedrepte agresiuni la care am fost supus zilele acestea, r„m‚n un fidel al partidului Ón care am intrat Ónainte de alegeri, cu p„strarea intact„ a dreptului la opinie.

Acest drept nu Ól dau nim„nui, pentru c„ mi l-am Óng„duit ∫i Ón vremuri Ón care exista un singur partid. îC‚t om m„ socot — spuneam atunci —, duc pe frunte toþi spinii,/ ™i crucea mi-o port ca ∫i cum a∫ zbura/ C„ci omul e om c‚t mai are opinii./ Aceasta e opinia mea“, ∫i-asupra lui nu revin. Dar nici nu r„spund agresiunilor la care sunt supus, f„c‚nd totu∫i precizarea c„, Ón partidul din care fac parte, exist„ o singur„ echip„, ∫i anume echipa partidului respectiv, ∫i nu diverse grupuri de interese, de coloratur„ prezidenþial„ sau premieral„. Toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 acestea sunt inexacte. Sper s„ nu fiu obligat s„-mi schimb atitudinea de unitate, de civilizaþie ∫i speranþ„.

Dar ceea ce vroiam eu s„ spun este c„, Ón Bucure∫ti, undeva pe Calea Victoriei, se afl„ un loc Ón care domnul Mircea Ionescu-Quintus ar fi unul dintre cei ce ar putea reg„si, Ón memorie, cl„direa vechiului Teatru Naþional, care a fost bombardat„ la sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial de armata hitlerist„, Ón m‚nia ei de ultim„ clip„.

Teatrul Naþional a fost, atunci, spulberat. ™i a r„mas terenul. Terenul s-a p„strat, a∫adar, neatins mai bine de cinci decenii. Œn 1989, fostul ministru de externe al Rom‚niei, ™tefan Andrei — dup„ m„rturiile pe care le am de la Domnia sa chiar din aceste zile ∫i pe care le voi publica Ón îFlac„ra“, care Ómi poart„ numele —, l-a Óntrebat pe Nicolae Ceau∫escu ce este de f„cut cu acest teren, pentru c„ erau presiuni s„ fie luat. ™i fostul pre∫edinte al Rom‚niei a spus: îEste al Teatrului Naþional, nu avem cum s„ Ól lu„m“. A∫a Ó∫i Ónchipuia fostul pre∫edinte, c„ nu poate fi Ónstr„inat ∫i nu trebuie Ónstr„inat ceea ce era al Teatrului Naþional.

— o dat„ cu ridicarea problemei Teatrului Naþional ∫i a terenului Teatrului Naþional, care trebuie scos de sub falsa proprietate Ón care pare a se afla acum, sau de sub Ómprumutul pentru nu ∫tiu c‚þi ani, reiau Ón mod simbolic problema culturii rom‚ne. ™i spun c„ ∫i ea e Ón aceea∫i situaþie.

Terenul culturii rom‚ne trebuie scos de sub nenorocirea ∫i Ónstr„inarea Ón care se afl„, de sub s„r„cia Ón care se afl„, de sub indolenþa Ón care, Ón at‚tea locuri din aceast„ þar„, cultura sufer„. ™i Ónc„ o dat„ vreau s„ v„ reafirm credinþa c„, acolo unde va fi mai mult„ cultur„, vor fi mai puþine infracþiuni.

V„ mulþumim, domnule senator. Doamna senator Maria Ciocan. Poftiþi, v„ rog, doamn„!

## **Doamna Maria Ciocan:**

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

De o vreme Óncoace minerii maramure∫eni sunt din ce Ón ce mai Óngrijoraþi de ve∫tile tot mai insistente asupra unor noi disponibiliz„ri de personal ce urmeaz„ a se face Óntr-un viitor apropiat ∫i chiar a Ónchiderii unor perimetre din unele unit„þi miniere din Maramure∫.

M„suri de acest gen au un impact total nefericit asupra Óntregii comunit„þi maramure∫ene. Dup„ cum foarte bine se cunoa∫te, Óntregul bazin maramure∫ean se bazeaz„ Ón existenþa sa pe exploatarea z„c„mintelor de minereuri complexe, Óntr-un cuv‚nt, mineritul este un important mijloc de existenþ„ a Óntregii populaþii din aceast„ parte a þ„rii, or dac„, din nefericire, se vor aplica din nou m„suri de disponibilizare a unor importante forþe de munc„, mineritul maramure∫ean va avea de suferit, oamenii vor ajunge ni∫te oropsiþi ai sorþii f„r„ cea mai elementar„ surs„ de existenþ„.

Oare se dore∫te cu tot dinadinsul ca versurile îMunþii no∫tri aur poart„,/ Noi cer∫im din poart„ Ón poart„“ s„ devin„ o realitate scoas„ din filele istoriei de alt„ dat„? Dore∫te cineva ca Maramure∫ul cu oamenii s„i harnici f„r„ pereche s„ devin„ o nou„ ∫i dureroas„ îVale a Pl‚ngerii“, cu oameni f„r„ nici un viitor, lipsiþi de orice perspectiv„.

Ei bine, cuvintele îdisponibilizare“ ∫i îreducere“ s-au implantat dureros ∫i greu Ón con∫tiinþa oamenilor, pentru c„ ace∫ti termeni Ónseamn„ suferinþ„ care se Óntinde pe o perioad„ nelimitat„ de timp sau chiar definitiv„.

Minerii maramure∫eni nu trebuie aruncaþi pe drumuri ca simple obiecte. Ei ∫tiu s„ munceasc„ cu folos pentru þar„ acolo jos, la sute de metri sub p„m‚nt, ori dac„ li se va lua acest drept, ce ar putea face? Unde ar putea s„ se duc„? La v‚rsta pe care o au mulþi dintre ei, la ceea ce au f„cut o viaþ„ Óntreag„, ce ar putea face de acum Ónainte Ón afar„ de minerit? Disponibiliz„ri s-au f„cut nu f„r„ consecinþe negative, ∫i iat„ c„ Ón perspectiv„ se preg„tesc din nou.

Dar oare ce le oferim celor disponibilizaþi Ón loc pentru a-∫i c‚∫tiga necesara bucat„ de p‚ine pentru familie? S„ fie disponibilizarea at‚tor oameni unica soluþie? S„ fie Ónchiderea unor perimetre tot unica soluþie? Mie mi se pare c„ totu∫i exist„ ∫i alte soluþii cu adev„rat salvatoare, dar este absolut necesar s„ fie g‚ndite, g„site ∫i, evident, aplicate cu deplin curaj.

V„ mulþumim, doamn„ senator.

Invit la microfon pe domnul senator Viorel Pan„. Poftiþi, v„ rog.

## **Domnul Viorel Pan„:**

V„ mulþumesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Este oare nevoie de un Cod deontologic al parlamentarului rom‚n? Este oare nevoie de un Cod deontologic al omului politic rom‚n? Iat„ dou„ Óntreb„ri care Ón contextul evenimentelor desf„∫urate Ón ultima perioad„ de timp, Ón sfera politicii interne rom‚ne∫ti, tind s„ devin„ parte component„ a Óntregii idei sau acþiuni de reform„ politic„.

Dac„, la prima Óntrebare, o completare a Regulamentului celor dou„ Camere cu un Cod de conduit„ sau unul deontologic ar putea constitui un r„spuns, la a doua Óntrebare o modificare greu previzibil„ a statutelor partidelor politice ar fi r„spunsul adecvat.

De vin„ este o constant„ a activit„þii noastre parlamentare, lipsa informaþiilor reale furnizate de Guvern, a r„spunsurilor pertinente la numeroasele lu„ri de poziþie ∫i interpel„ri ale opoziþiei.

La fel de constant„ este ∫i tensionarea atmosferei Ón Parlament, la dezbaterea moþiunilor simple, ∫i transferarea aroganþei guvernamentale sub cupola Parlamentului, acolo unde discursul politic al membrilor guvern„rii Óncearc„ s„ ridiculizeze ∫i s„ timoreze. Œnalta tribun„ a Senatului a

devenit locul de proferare a unor ameninþ„ri directe, nevoalate, la adresa membrilor marcanþi ai opoziþiei ∫i ai opoziþiei Ón general. Mai mult de at‚t. La aceast„ tribun„ sunt aduse acuzaþii aberante, sunt adresate atacuri la persoan„, este dezgropat„ o secure a r„zboiului care nu poate aduce beneficii nici uneia dintre p„rþi. De multe ori aciditatea sau extremismul discursurilor, pamfletul dus la extrem„ dau senzaþia c„ nu ne afl„m Ón locul Ón care voturile celor care au Óncredere Ón noi ne-au trimis, ci undeva Óntr-un loc Ón care legile nescrise ale deontologiei parlamentare nu-∫i pot produce efectul.

De multe ori aceste lucruri se Ónt‚mpl„ sub conducerea partizan„ a pre∫edintelui Senatului, a∫a cum, din p„cate, s-a Ónt‚mplat s„pt„m‚na trecut„ la dezbaterea moþiunii îCorupþia instituþionalizat„“, care uit„ c„ este pre∫edintele Senatului Rom‚niei ∫i nu un oarecare membru disciplinat al partidului de guvern„m‚nt.

Trista Ónt‚mplare de s„pt„m‚na trecut„ de la dezbaterea moþiunii îCorupþia instituþionalizat„“ a demonstrat f„r„ putinþ„ de t„gad„ c„, atunci c‚nd intr„ Ón panic„, puterea alege cele mai necontrolate m„suri de a-∫i atinge scopul. Œnghesuirea efectiv„ a glasurilor opoziþiei Ón deschiderea dezbaterilor moþiunii pentru ca imaginea final„ s„ fie aceea a discursurilor politice ale reprezentanþilor puterii, maniera de conducere, inclusiv ameninþarea cu evacuarea a unor membri ai opoziþiei, discursuri ce demonstreaz„ o adev„rat„ obsesie a puterii, lu„ri de poziþie arogante, lipsite de conþinut din partea reprezentanþilor Guvernului constituie elemente ce demonstreaz„ cu prisosinþ„ c„ sunt multe lucruri de schimbat Ón conduita noastr„ parlamentar„. At‚ta timp c‚t realitatea Ónconjur„toare confirm„ moþiunile noastre privind Ónv„þ„m‚ntul, s„n„tatea, corupþia, Óntreþinerea, stimaþi reprezentanþi ai puterii, dumneavoastr„ nu v„ r„m‚ne dec‚t satisfacþia palid„ a Ónfr‚ngerii, prin vot disciplinat, a unui adev„r pe care nu vreþi s„-l acceptaþi.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Œn continuare, Ól invit la microfon pe domnul senator Ion S‚rbulescu.

Poftiþi!

## **Domnul Ion S‚rbulescu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule pre∫edinte,

Declaraþia mea se refer„ la rolul ∫i importanþa Grupului rom‚n al Uniunii interparlamentare ∫i al Grupurilor parlamentare de prietenie Ón perspectiva integr„rii Ón structurile europene ∫i euro-atlantice.

Anul 2002 g„se∫te Rom‚nia, din punct de vedere geopolitic, Ón situaþia de aspirant la structurile nord-atlantice. Primirea Cehiei, Poloniei ∫i Ungariei Ón NATO demonstreaz„ clar c„ Vestul s-a deplasat mult c„tre Est, fapt ce consacr„ adev„rul c„ s-au schimbat ∫i se vor schimba multe interese Ón raportul de forþe, situaþii politice ∫i perspective economice.

Œn aceast„ perioad„, þ„rile est ∫i central europene se reorienteaz„ fundamental Ón direcþia amplific„rii relaþiilor economice, politice ∫i militare cu þ„rile capitaliste vesteuropene, integrarea Ón structurile acestora reprezent‚nd obiectivul central al liniei lor externe.

Din anul 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent condiþia internaþional„ ∫i politica extern„ postdecembrist„ ale Rom‚niei au cunoscut o serie de etape distincte ale unui proces neÓntrerupt, indiferent de guvernare, av‚nd drept scop admiterea Ón Consiliul Europei, aderarea viitoare la Uniunea European„, relansarea relaþiilor cu Statele Unite ale Americii, promovarea unor raporturi de bun„ vecin„tate cu statele regiunii, primirea Ón structurile de securitate euro-atlantice. Chiar dac„, uneori, au existat unele incertitudini ∫i inconsecvenþe Ón acþiunile diplomaþiei rom‚ne∫ti, Ón ansamblu, aceasta nu a fost fatalmente

lipsit„ de viziunea multilateralit„þii ∫i continuit„þii Ón serviciul intereselor naþionale majore, dovad„ participarea Rom‚niei la Organizaþia pentru Securitate ∫i Cooperare Ón Europa unde Rom‚niei i s-a conferit o funcþie important„ — Parteneriatul pentru Pace ∫i diverse forme de conlucrare cu NATO ∫i UEO.

Ast„zi, mai mult ca oric‚nd, Óns„, este esenþial ∫i pe deplin constructiv ca, dincolo de orgolii politice, dincolo de orient„ri politice ∫i doctrin„, s„ constituim o platform„ comun„ pentru promovarea interesului naþional: integrarea Ón structurile NATO, condiþie capital„ de aderare sigur„ a Rom‚niei la Uniunea European„. Asigurarea promov„rii acestui interes naþional presupune, Óns„, stabilirea unor obiective de acþiune clare, diplomatice sau de alt„ natur„, parlamentare ∫i guvernamentale, Ón toate Ónt‚lnirile ∫i forurile internaþionale, precum ∫i direct, Ón relaþiile cu viitorii no∫tri parteneri din cadrul acestor structuri. De aceea, un rol important Ón promovarea unei politici externe eficiente, de prestigiu ∫i de real„ perspectiv„ Ón ceea ce prive∫te integrarea european„ ∫i euro-atlantic„ Ól au, Ón acest moment, Grupul Rom‚n al Uniunii Interparlamentare ∫i Grupurile parlamentare de prietenie. Trebuie doar s„ Ónþelegem c„ a sosit clipa c‚nd trebuie s„ ne unim forþele, c‚nd trebuie s„ acþion„m cu demnitate ∫i responsabilitate pentru promovarea intereselor naþionale. Œnaintea momentului decizional de la Praga cerem pre∫edintelui þ„rii, pre∫edinþilor celor dou„ Camere ale Parlamentului ∫i primului-ministru s„ concretizeze eforturile financiare ∫i diplomatice Ón zona þ„rilor membre NATO, ∫i nu pe alte meridiane. Restul am putea spune c„ sunt excursii protocolare, pe banii contribuabilului, bineÓnþeles.

V„ mulþumim, domnule senator. Œn continuare, domnul senator Liviu Bindea. Poftiþi, v„ rog!

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Pentru cine nu ∫tie pare un lucru interesant, poate; pentru unii, chiar ∫ocant. Exist„ maramure∫eni Ón Rom‚nia ∫i exist„ maramure∫eni Ón Ucraina. E un adev„r istoric. Œn dreapta Tisei, Ón regiunea Za Carpatia, Ón dou„ raioane — Teceu ∫i Rah„u — vieþuiesc de secole c‚teva zeci de ob∫ti rom‚ne∫ti, foste sate din Comitatul Maramure∫ului, cu re∫edinþe, Ón diferite perioade, fie la Hust, fie la Sighet. Azi, rom‚nii maramure∫eni din aceast„ zon„ num„r„ aproape 40.000 de suflete ∫i tr„iesc tot at‚t de neao∫ rom‚nesc precum maramure∫enii, care au dat nume judeþului rom‚nesc cu re∫edinþa la Baia Mare.

Œn prima duminic„ din martie, Ón fiecare an, rom‚nii din cele mai r„s„rite sate ale regiunii Za Carpatia s„rb„toresc îZiua m„rþi∫orului“. Œn acest an, am avut bucuria s„ m„ num„r ∫i eu printre oaspeþii manifest„rii la Biserica Alb„, al„turi de o delegaþie a Consiliului judeþean

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 Maramure∫. Nota bene: satul acesta, cu nume at‚t de sf‚nt, cuprinde o populaþie de aproape 4.000 de suflete, Ón proporþie de 99,99% rom‚ni. Festivalul folcloric a fost ∫i anul acesta de o Ónalt„ þinut„ artistic„. Maramure∫enii din dreapta Tisei p„streaz„ cu sfinþenie tradiþiile mo∫tenite din mo∫i-str„mo∫i. Dar partea consistent„ a îZilei M„rþi∫orului“ la Biserica Alb„ a fost constituit„ Ón acest an de festivitatea deschiderii primei biblioteci rom‚ne∫ti pentru maramure∫enii din Ucraina. Am asistat, practic, la un act istoric, poate f„r„ s„ ne d„m seama c„ facem istorie, a∫a cum se Ónt‚mpl„ de at‚tea ori Ón viaþ„. Meritele nu trebuie uitate, mai ales c„, de foarte multe ori, apar persoane care ∫tiu s„ le confi∫te Ón favoarea lor. Din partea rom‚n„, Teodor Ardelean, directorul generale al Bibliotecii judeþene îPetre Dulfu“ din Baia Mare, consilier judeþean ∫i, Ón acela∫i timp, fost senator, ∫i, nu-i lucru puþin, Ón timp, s„ fii senator sau fost senator, pretor al ideii ∫i promotor, ∫i realizator al acesteia. I-au stat al„turi toþi consilierii judeþeni, indiferent de apartenenþa politic„, dar, mai ales, pre∫edintele Alexandru Cozma ∫i vicepre∫edintele Pamfil Bercean, prezenþi ∫i ei la manifestare.

V„ mulþumim, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Eugen Florescu.

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declaraþia mea politic„ va fi ast„zi foarte scurt„. Ea este, Ón fapt, un gest de revolt„ faþ„ de modul Ón care unele partide politice s-au comportat la discutarea ultimelor dou„ moþiuni dezb„tute Ón Senat.

Nu v„ ascund c„ stilul Ón care ∫i colega noastr„ Nora Rebreanu, ∫i domnul ministru Geoan„, diplomat pe care, altfel, Ól respect foarte mult, au r„spuns la moþiunea îAbandonarea Transilvaniei“ mi s-a p„rut pur ∫i simplu de o nefireasc„ ciud„þenie. Dup„ d‚n∫ii, nu ungurii, ci noi ne-am dovedit ∫mecherii ∫mecherilor, tr„g‚ndu-i pe sfoar„ pe iniþiatorii legitimaþiei de maghiar, f„r„ ca ace∫tia s„ bage de seam„. Dac„ ar fi s„ ne reprezent„m plastic propria Óng‚mfare, ungurii ar fi f„cut prin aceast„ legitimaþie un fioros balaur ∫i l-ar fi a∫ezat la graniþa noastr„. Noi, ∫mecherii, ne-am opintit ∫i l-am Óntors cu faþa la Budapesta. Uit‚nd Óns„ c„ balaurul, r„sucit astfel, ∫i-a v‚r‚t ∫i l„sat coada la noi.

Ideea domnului Geoan„ c„ noi am folosit spre bine o lege periculoas„ ne aduce aminte de iluzia lui Chamberlain care crezuse ∫i el c„ l-a tras pe sfoar„ pe Hitler, sau a lui Molotov c„ l-a pus la colþ pe Ribbentrop. Am‚ndoi au primit ulterior Ón cap ploi de bombe, s„ se Ónveþe minte ce Ónseamn„ s„ Óncerci a folosi, chipurile, îspre bine“ ni∫te iniþiative murdare ∫i viclene.

Nu vreau s„ fac pe moralistul, dar, m„rturisesc c„ de-a dreptul straniu mi s-a p„rut, de asemenea, modul Ón care s-au desf„∫urat dezbaterile despre corupþia instituþionalizat„. Acþion‚nd Ón varianta tipic„ a pluralismului primitiv, care admite s„ existenþa altora, dar numai pe post de canalii, se poate spune c„ P.S.D., P.D., P.N.L., U.D.M.R., inclus la P.S.D., v-aþi f„cut de ru∫inea lumii acuz‚ndu-v„ reciproc nu doar de corupþie, ci de banditism ∫i hoþie sadea. St„team Ón colþul meu din aceast„ sal„, aflat oarecum Ón afara disputelor, ∫i urm„ream cu ce fervoare aduceaþi fiecare detalii despre tic„lo∫ia celorlalþi, Ónc‚t, ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 mulþi alþii, n-am putut dec‚t s„-mi zic: îPare c„ au dreptate cu toþii. Œnseamn„ c„ sunt toþi hoþi“. De altfel, circul care a urmat pe diferite canale TV a fost oripilant, ilustr‚nd din plin aceast„ concluzie.

V„ mulþumim, domnule senator. Domnul senator Paul P„curaru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Domnule pre∫edinte, Stimaþi colegi,

Argumentul intervenþiei mele de ast„zi este distanþa uria∫„ dintre, s„ spunem, istoria recent„, sau memoria recent„, ∫i realitatea momentului. ™i voi face un pod, de ast„ dat„ Ón timp, doar pentru 11 ani, Óntre îPodul de flori“ de pe Prut ∫i cum arat„ realitatea relaþiilor de zi cu zi dintre moldoveni ∫i rom‚ni, Ón ziua de ast„zi.

Cu siguranþ„ c„ tensiunile politice de la Chi∫in„u ∫i tensiunile dintre Rom‚nia ∫i Moldova nu au cum s„ nu se reflecte Ón viaþa de zi cu zi a populaþiei. Cred c„ acest lucru Ómpreun„ cu ultimele m„suri legate de securizarea frontierei au f„cut ca, de la entuziasmul relaþiilor iniþiale, relaþiile actuale, at‚t pentru moldoveni, c‚t ∫i pentru rom‚ni, de pe dreapta ∫i st‚nga Prutului, s„ devin„ un co∫mar la care fiecare contribuim Ón felul nostru. Dac„ nu vom putea interveni prea mult la Chi∫in„u ca s„ Óncerc„m s„ modific„m starea de lucruri, m„car Ón ceea ce prive∫te autorit„þile publice interne avem datoria s„ intervenim pentru c„, p‚n„ la urm„, este vorba de condiþie uman„ ∫i nu de altceva, s„ putem s„ Ómbun„t„þim situaþia celor care 11 ani de zile, de pe o parte sau alta a Prutului, au þinut relaþiile reciproce Ón viaþ„.

Am asistat la dou„ scene, aproape neverosimile, Ón care un autobuz cu s„teni din judeþul Galaþi trebuia s„ participe la Ónmorm‚ntare dincolo de Prut, Ón Basarabia, la rude. A fost Óntors din drum, nu a putut participa la Ónmorm‚ntare pe motivul c„ autobuzul nu avea ecusonul RO. Nu avea vigneta de Rom‚nia trecut„ pe num„r, de∫i se ∫tia c„ mergea la o Ónmorm‚ntare, existau toate formalit„þile Óndeplinite.

Œn egal„ m„sur„, am asistat ∫i am urm„rit Ón toate punctele de frontier„ — Giurgiule∫ti, Albiþa — ce se

Ónt‚mpl„ cu micul trafic de frontier„ dintre rom‚ni ∫i moldoveni. Pot spune, ca o consideraþie general„, c„ vreme de 11 ani acest mic trafic a folosit ambelor comunit„þi, pentru c„, pe de o parte, basarabenii aduceau Ón ora∫ele de frontier„, de la Br„ila p‚n„ la Suceava, produse alimentare sau de mic„ industrie cu preþuri convenabile, acceptabile ∫i favorizau comunit„þile locale Ón ceea ce prive∫te nivelul cheltuielilor. Pe de alt„ parte, Ó∫i asigurau propria lor existenþ„. Pentru c„ situaþia economic„ din Basarabia este at‚t de trist„ ∫i at‚t de grea, Ónc‚t, Óntr-adev„r, ei nu au, efectiv, din ce s„ tr„iasc„. ™i acest mic comerþ de frontier„ ajuta, de fapt, la supravieþuirea ∫i la o normalizare a vieþii Ón zon„.

V„ mulþumim, domnule senator. Domnul senator Rah„u. Poftiþi, v„ rog!

## **Domnul Dan Nicolae Rah„u:**

Viaþa de parlamentar Óþi ofer„ ∫ansa de a cunoa∫te multe aspecte ale vieþii cotidiene. De cele mai multe ori necazuri ale oamenilor pe care Ói Ónt‚lne∫ti. De fiecare dat„ ai ocazia s„ le cuno∫ti o parte din trecut, s„ le cuno∫ti prezentul, s„ te transformi Ón arbitru ∫i s„ Óncerci s„ le influenþezi Ón bine viitorul. Atunci c‚nd responsabilitatea de a reprezenta Rom‚nia Ón delegaþiile parlamentare Óþi d„ ocazia s„ Ónt‚lne∫ti nu numai parlamentari, dar ∫i cet„þeni obi∫nuiþi ai þ„rii respective, ai posibilitatea de a observa diferenþa dintre þ„ri devenind, din nou, arbitru. Primul sentiment pe care Ól am atunci c‚nd particip la o reuniune parlamentar„ Óntr-o þar„ dezvoltat„ economic este cel de admiraþie pentru modul Ón care se respect„ regulile democratice, disciplina ∫i legea, iar c‚nd pa∫ii m„ poart„ Ón þ„ri mai slab dezvoltate, cu reguli pentru cei puternici ∫i reguli pentru cei slabi, domin„ sentimentul de compasiune faþ„ de cei ce merit„ o soart„ mai bun„. Ca editor de sport ∫i fost sportiv nu pot s„ nu particip atunci c‚nd timpul Ómi permite, la televizor sau Ón tribune, la manifest„rile sportive ale momentului. Sportul de echip„, ca ∫i viaþa de zi cu zi sunt extrem de asem„n„toare. Puþini particip„, c‚þiva decid, iar marea majoritate privesc, se bucur„ sau Ónjur„, dar Ó∫i dau cu p„rerea. Societatea Óncearc„ s„ stabileasc„ reguli c‚t mai clare care s„ determine o bun„ funcþionare a acesteia, s„ ofere un cadru echitabil de afirmare a cet„þenilor ei. Parlamentele ∫i guvernele sunt creatorii acestor reguli ∫i sunt arbitrii respect„rii lor. ™i dac„ arbitrii politici pot fi schimbaþi cu ocazia alegerilor de c„tre cet„þenii nemulþumiþi, ce ne facem cu arbitrii din sport de care spectatorii sunt nemulþumiþi? La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute am avut ocazia s„ vedem mai multe meciuri din campionatul intern, la televizor sau pe stadion, dar ∫i meciuri din campionatele str„ine.

Diferenþele dintre campionatul spaniol ∫i rom‚nesc sunt la fel de evidente ca ∫i calificarea sau necalificarea la campionatul mondial 2002. Le este comun un singur lucru: dragostea spectatorilor faþ„ de un joc transformat, datorit„ lor, Óntr-un fenomen social ∫i Ón multe cazuri Óntr-o afacere. Sunt Ónc„ Ón Rom‚nia oameni care investesc Ón fotbal din dragostea pentru sport, pentru spectatori ∫i din credinþa c„, poate, fotbalul este un sport Ón care merit„ s„ investe∫ti.

V„ mulþumim. Domnul senator Gheorghe Acatrinei.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Œn orice þar„ din lume investiþiile directe sunt de maxim„ prioritate. Œn Rom‚nia, timp de 12 ani demersurile pentru atragerea investitorilor au fost de-a dreptul anemice, fapt ce a dus la plasarea þ„rii noastre pe una din cele mai proaste poziþii din Europa.

La aceast„ dat„ nivelul investiþiilor directe Ón Rom‚nia este de 7,3 miliarde dolari, ceea ce Ónseamn„ extrem de puþin, comparativ cu Cehia — 16 miliarde dolari; Polonia — 30 miliarde dolari sau Ungaria cu circa 24 miliarde dolari. Mai relevant„ este comparaþia cu nivelul investiþiilor str„ine pe cap de locuitor. Cu doar aproximativ 300 dolari pe cap de locuitor, þara noastr„ se situeaz„ sub media pe Europa de Sud-Est. De vin„ pentru aceast„ situaþie este politica adoptat„ Ón domeniu de guvernele postrevoluþionare. Œn 1991, o dat„ cu aprobarea Legii nr. 39/1991 pentru stimularea investiþiilor str„ine a fost Ónfiinþat„, cu asistenþ„ PHARE, Agenþia Rom‚n„ pentru Promovarea Investiþiilor Str„ine. Aceasta a funcþionat cu intermitenþe, fiind c‚nd desfiinþat„, c‚nd transformat„ Óntr-un departament Ón cadrul Fondului Propriet„þii de

Stat. Trebuie spus c„ o asemenea structur„ — am Ónþeles c„ s-a emis o ordonanþ„ pentru Ónfiinþarea ei ∫i s-a f„cut foarte bine — este de o importanþ„ fundamental„ Ón atragerea capitalului str„in. Concurenþa pe aceast„ piaþ„ este deosebit de puternic„, instituþii similare funcþion‚nd ∫i Ón þ„rile puternic dezvoltate. Rolul instituþiei este de a face campanie ∫i de a atrage capital extern. A∫a c„ minimalizarea importanþei acesteia ∫i desfiinþarea ei a avut efect negativ asupra volumului investiþiilor str„ine.

Totodat„, aceast„ instabilitate instituþional„ a fost perceput„ ca atare de investitori, f„c‚ndu-i s„-∫i reorienteze opþiunile. Una din bolile cronice ale perioadei de tranziþie este ∫i instabilitatea legislativ„. Cantitatea mare de acte normative Ón domeniu, precum ∫i deasa modificare a acestora Ói debusoleaz„ pe posesorii de capital, f„c‚ndu-le foarte dificil„ misiunea Ón þara noastr„. Investitorii sunt descurajaþi ∫i de birocraþie, pentru deschiderea unei fabrici Ón Rom‚nia fiind nevoiþi s„ bat„ la zeci de u∫i ∫i s„ scoat„ din buzunar ∫paga de rigoare. Mai trebuie menþionat c„ mediul de afaceri este perceput ca fiind total nepropice, iar inflaþia, neþinut„ Ón fr‚u, face ca orice plan de afacere s„ fie sortit, din start, e∫ecului.

V„ mulþumim, domnule senator.

Ultima declaraþie politic„ din aceast„ sear„, Ón limita timpului care mai este — 7 minute — domnul senator Dumitru Codreanu.

Poftiþi, v„ rog!

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„,

Stimaþi colegi,

Œmi cer scuze c„ deranjez lini∫tea P.S.D.-ului supun‚nd atenþiei dumneavoastr„ fapte zguduitoare ∫i gre∫eli grave comise de cei care trebuie s„ Ónf„ptuiasc„ justiþia Ón spiritul ∫i litera legii.

Justiþia este acea doamn„ ce þine balanþa drept„þii, legat„ la ochi, pentru a fi nep„rtinitoare ∫i nicidecum pentru a fi oarb„.

F„r„ s„ caut circumstanþe atenuante pentru magistraþi, care adesea sunt acuzaþi de lucruri reprobabile, permiteþi-mi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 s„ v„ aduc la cuno∫tinþ„ un cadru Ón care justiþia nu poate fi Ónf„ptuit„ ∫i nicidecum nu este dreapt„, conform„ cu litera ∫i spiritul legii.

Pe rolul Tribunalului din Boto∫ani, de altfel, o cl„dire foarte frumoas„, modern„, Ón care s-au investit foarte mulþi bani de c„tre actuala guvernare ∫i nu numai, s-au aflat peste 7.600 dosare Ón anul 2001. Ce s„-i facem?! Infracþionalitatea ∫i litigiile sporesc.

Av‚nd Ón vedere c„ la Tribunalul Boto∫ani funcþioneaz„ numai 18 magistraþi, ace∫tia au avut de rezolvat circa 423 de dosare, reprezent‚nd cu 5,2% mai mult, pentru fiecare, luat Ón parte ca referinþ„ anul 2000. Acest num„r nu respect„, de fapt, adev„ratul volum de munc„ depus de magistraþi. Cazurile sunt complexe, presupun mai multe termene de judecat„ p‚n„ la soluþionare, iar legislaþia lacunar„, fluctuant„ nu Ól ajut„ pe magistrat Ón activitatea pe care o depune. Exemplul nu este singular.

Œn judeþul Boto∫ani au intrat pe rolul instanþelor Ón 2001 peste 40 de mii de dosare, cu 30,4% mai mult dec‚t Ón anul precedent. Numai Judec„toria Municipiului Boto∫ani, care Ón anul 2000 a avut 16.000 de dosare pe rol, Ón anul 2001 a dep„∫it 22.300 de cazuri.

Num„rul cazurilor cre∫te, Ón timp ce num„rul celor ce Ónf„ptuiesc actul de justiþie r„m‚ne constant, chiar scade (pension„ri, concedii de maternitate ∫i altele). Din acest motiv se recurge adeseori la soluþii de conjunctur„, astfel Ónc‚t, Ón ∫edinþele de judecat„ intr„ ∫i grefierii-dactilografi, perturb‚ndu-se astfel activitatea de dactilografiere a hot„r‚rilor, av‚nd ca rezultat nu numai Ónt‚rzierea hot„r‚rilor, dar ∫i grave erori Ón actul judiciar. Astfel, gre∫elile comise sunt, uneori, monstruoase. Moare justiþia, nu merge cum trebuie ∫i arunc„ Ón pu∫c„rii pe cine nu trebuie.

V„ mulþumim, domnule senator.

A mai cerut cuv‚ntul domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Œntruc‚t exist„ timp disponibil, aveþi cuv‚ntul. Poftiþi, domnule senator.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Mai mult pentru îMonitorul Oficial“ care va ap„rea Ón urma acestei ∫edinþe vreau s„ menþionez — un coleg

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 de-al nostru a vorbit de deontologia profesional„. îDeontologie“ este un termen folosit Ón special Ón medicin„ ∫i, Ón orice caz, atunci c‚nd este Ón leg„tur„ cu o profesie. Nu se poate vorbi de deontologia senatorului sau a deputatului.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumim, domnule senator.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi — Not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul generale al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urm„toarele legi:

— Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1999 pentru modificarea alin. 1 al art. 3 din Legea nr. 105/1997 pentru soluþionarea obiecþiunilor, contestaþiilor ∫i a pl‚ngerilor asupra sumelor constatate ∫i aplicate prin acte de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanþelor;

— Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 171/2001 pentru aprobarea modific„rii denumirii ∫i clasific„rii m„rfurilor din Tariful vamal de import al Rom‚niei, precum ∫i a taxelor vamale de baz„ aferente acestora;

— Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 46/2000 pentru modificarea lit. a) din alin. 3 al art. 7 din Ordonanþa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ∫i controlul financiar preventiv;

— Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 83/1999 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice;

— Legea privind regimul juridic al fundaþiilor judeþene pentru tineret, a municipiului Bucure∫ti ∫i al Fundaþiei Naþionale pentru Tineret;

— Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern ∫i controlul financiar preventiv;

— Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 103/2000 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sancþionarea contravenþiilor la normele legate de igien„ ∫i s„n„tate public„;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea ∫i revitalizarea Centrului Istoric Bucure∫ti;

— Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localit„þilor;

Doamna senator Sporea Elena ∫i domnii senatori Apostolache Victor, Matei Viorel ∫i Mocanu Vasile.

V„ mulþumesc, domnule senator. P.R.M., o propunere.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mulþumesc. P.D., o propunere.

**Domnul Ion Vela**

**:**

Domnul senator Pan„ Aurel.

V„ mulþumesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ™tefan.

V„ mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind comerþul electronic.

Domnul senator Paul P„curaru.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 81 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

V„ mulþumesc.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici.

Comisia are 7 membri.

P.S.D., trei propuneri.

Domnii senatori Hriþcu Florin, Bucur Dionisie ∫i Pricop Mihai-Radu.

Mulþumesc.

P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Ionel Alexandru ∫i Gheorghe Zl„vog.

Mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Comisia este constituit„ din 7 senatori.

P.S.D., trei propuneri.

Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion ∫i Dinu Marin.

V„ mulþumesc.

P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Eugen Florescu.

V„ mulþumesc.

P.D., o propunere

Domnul senator Iuliu P„curariu.

Mulþumesc. P.N.L., o propunere.

Domnul senator Herman Armeniu Fabini.

Mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Seres Dénes.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea unor dispoziþii ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.

P.S.D., trei propuneri, v„ rog.

Domnii senatori Predescu Ion, Roibu Aristide ∫i Opri∫ Octavian.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Mulþumesc. P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Viorel Dumitrescu ∫i Aron Bela∫cu.

Mulþumesc. P.D., o propunere.

Domnul senator Petre Roman.

Mulþumesc. U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Ekstein-Péter Kovács.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 4 abþineri, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaþiei de plat„.

P.S.D., trei propuneri.

Domnii senatori Predescu Ion, Roibu Aristide ∫i Opri∫ Octavian.

Mulþumesc. P.R.M., dou„ propuneri.

Domnii senatori Aron Bela∫cu ∫i Viorel Dumitrescu.

Mulþumesc. P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu P„curariu.

Mulþumesc. P.N.L., o propunere.

Domnul senator Nicolae Vlad-Popa.

## Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, a fost aprobat„.

Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preþului naþional de referinþ„ pentru energia termic„ furnizat„ populaþiei prin sisteme centralizate, precum ∫i pentru acordarea de ajutoare b„ne∫ti pentru categoriile defavorizate ale populaþiei.

P.S.D., patru propuneri. Poftiþi, domnule senator.

Domnii senatori Bucur Dionisie, Hriþcu Florin, H‚r∫u Ion ∫i Cr„ciun Avram.

Mulþumesc. P.R.M., o propunere.

Doamna senator Maria Ciocan.

Mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul P„curaru.

Mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

Mulþumesc.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri, a fost aprobat„.

Punctul 6 din ordinea de zi — raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorit„þile ∫i instituþiile publice.

Cine prezint„ raportul?!

Doamna senator Ciocan Maria.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii divergenþelor ap„rute la unele texte ale proiectului Legii nr. 80/2001, formulate de cele dou„ Camere, comisia a hot„r‚t s„ propun„ adoptarea textelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 prev„zute Ón anexa la prezentul raport, dup„ cum urmeaz„:

Punctul 1, textul propus este al Senatului.

Fiind textul Senatului, nu se supune la vot. Punctul 2.

Punctul 2, text comun, Ón unanimitate.

V„ rog s„ votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri, textul a fost aprobat.

V„ mulþumesc.

Raportul Ón Óntregime.

Poftiþi, v„ rog!

Nu putem da votul pe ambele articole. Am votat primul articol Ón sensul Ón care au fost afi∫ate; la al doilea punct, Óns„, avem un text comun ∫i un text al Senatului, iar noi susþinem textul Senatului, Ón care este trecut ∫i îRompres“-ul, pentru c„ Ón textul comun este eliminat„ Agenþia îRompres“.

Aici este un singur text, comun.

Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi,

Œn urma examin„rii divergenþelor ap„rute la unele texte, comisia de mediere propune adoptarea textelor prev„zute Ón anexa la raport.

La art. 1 se propune textul Senatului.

Trecem la punctul 2.

La punctul 2 avem textul Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i

3 abþineri, textul a fost adoptat.

V„ mulþumesc.

Punctul 8 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice.

Poftiþi, doamna senator Ciocan.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Œn urma examin„rii divergenþelor ap„rute la Ordonanþa

Da.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Deci dumneavoastr„ propuneþi votarea textului Senatului.

Supun la vot la alin. 2 textul Senatului.

Dac„ sunteþi de acord?

Poftiþi, v„ rog!

Cu 74 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri, textul a fost aprobat.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, doamna senator.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul Legii gr„dinilor zoologice ∫i acvariilor publice.

V„ rog, domnule senator.

de urgenþ„ nr. 60/2001 s-a stabilit urm„torul raport: Punctul 1, art. 1, text Senat, Ón unanimitate.

Punctul 2, la fel.

Da, text Senat, Ón unanimitate.

Punctul 3, la fel. La punctul 4...

Varianta Camera Deputaþilor.

Dac„ sunt observaþii? Nu sunt.

V„ propun s„ vot„m.

Text adoptat cu 70 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.

V„ mulþumesc.

La punctul 5, punctul g[1)] , text comun, Ón unanimitate.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Dac„ sunt observaþii?

V„ propun s„ vot„m.

Text adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„

- ∫i dou„ abþineri.

- V„ mulþumesc.

Punctul 5, g[2)] , text Senat, Ón unanimitate; g[3)] , text Senat, Ón unanimitate.

S„riþi la punctul 6.

La punctul 6, varianta Camerei Deputaþilor, Ón unanimitate.

Art. 4 alin. 1. Dac„ sunt observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 75 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„

- ∫i o abþinere.

- V„ mulþumesc.

Alin. 3, text Senat, Ón unanimitate; alin. 4 text Senat.

La punctul 7, lit. c), text comun.

Text comun, da.

Dac„ sunt observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 72 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„

- ∫i nici o abþinere.

V„ mulþumesc.

Punctul d), text Senat...

Nu, alin. 2, textul Camerei Deputaþilor. Dac„ sunt observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 71 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„

- ∫i dou„ abþineri.

V„ mulþumesc.

La punctul d)...

La punctul 9, lit. e), text comun.

Dac„ sunt observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 77 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 6 abþineri.

V„ mulþumesc.

La punctul 9, lit. f), textul Senatului.

Nu, la punctul 8 lit. k) avem varianta Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 69 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri.

Acum trebuie s„ s„rim, doamna senator, la num„rul curent 31, alin. 3, unde este...

P‚n„ aici a fost numai textul Senatului.

La punctul 31 avem varianta Camerei Deputaþilor. Dac„ sunt observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 74 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„

∫i 5 abþineri.

V„ mulþumesc.

Œn continuare, la num„rul curent 44, alin. 5, text comun, adoptat Ón unanimitate.

Dac„ sunt discuþii?

Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi. Text adoptat cu 75 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„

- ∫i 4 abþineri.

- V„ mulþumesc.

Œn rest, toate sunt texte ale Senatului.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

S„ vot„m raportul Ón ansamblu.

V„ rog.

Raportul a fost adoptat cu 83 de voturi pentru,

- 5 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.

- V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, doamna senator.

Œn continuare, punctul 9 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 144/2001 privind Óndeplinirea de c„tre cet„þenii rom‚ni, la ie∫irea din þar„, a condiþiilor de intrare Ón statele membre ale Uniunii Europene ∫i Ón alte state.

Cine dore∫te dintre domnii senatori s„ prezinte acest raport?

Nefiind cazul, voi specifica urm„toarele: Ón anexa prezentat„, la num„rul curent 1 avem text adoptat Ón varianta Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt discuþii?

Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 - Text adoptat cu 77 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„

- ∫i 5 abþineri.

La num„rul curent 2, tot textul Camerei Deputaþilor. Dac„ sunt discuþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 83 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„

- ∫i 5 abþineri.

V„ mulþumesc.

La num„rul curent 3, textul Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt discuþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 79 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„

- ∫i 4 abþineri.

V„ mulþumesc.

Raportul Ón ansamblu.

V„ rog s„ votaþi.

Raportul a fost adoptat cu 84 de voturi pentru,

- 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 abþineri.

V„ mulþumesc.

Punctul 10 pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor Ón divergenþ„ la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Trecem la texte.

La num„rul curent 2, text adoptat de Camera Deputaþilor.

V„ rog s„ prezentaþi raportul, domnule senator.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Din dezbaterea celor dou„ comisii au rezultat urm„toa-

rele:

La punctul 1, art. 8, textul Senatului.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu este cazul. La num„rul curent 2...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

E un text comun Ónainte, la punctul 2.

Da, tot la num„rul curent 2, aveþi perfect„ dreptate, la alin. b) este un text comun.

Dac„ sunt observaþii, discuþii?

Dac„ nu, v„ propun s„ vot„m.

Poftiþi!

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere.

La punctul 3, alin. 1 art. 14, textul Camerei Deputaþilor, Ón unanimitate.

## Discuþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 89 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri.

V„ mulþumesc.

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

La punctul 4 art. 15, textul Camerei Deputaþilor, Ón unanimitate.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Nu, la lit. e), tot la articolul acela, un text al Camerei Deputaþilor ∫i apoi urmeaz„ un text comun. Punctul 4 alin. 3 sau 4...

A fost, a trecut o dat„ cu punctul 2 art. 13. Textul comun... S-a votat. Alin. b) — îCei decoraþi cu Ordinul Steaua...“. S-a votat, domnule senator.

Suntem acum la num„rul curent 4 art. 15 lit. a), e), f),

- g), k) ∫i l), textul Camerei Deputaþilor. Poftiþi!

Dac„ sunt discuþii?

La num„rul curent 2, art. 13, textul Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt observaþii?

Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 79 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 7 abþineri.

V„ mulþumesc.

Œn continuare...

La punctul 3, alin. 1, Camera Deputaþilor.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Dac„ sunt discuþii, observaþii? Dac„ nu, v„ propun s„ vot„m.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„**

**:**

La lit. f) este un text comun.

S-a votat acela.

Dac„ nu, s„ vot„m. Poftiþi, v„ rog!

Text adoptat cu 80 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„

∫i 3 abþineri.

La punctul f) este un text comun, unanimitate.

™i la punctul e) este textul Camerei Deputaþilor. Dac„ sunt discuþii?

Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.

V„ mulþumesc.

Lit. f), text comun. Discuþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 87 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.

V„ mulþumesc.

La lit. g), textul Senatului.

Nu este cazul. La lit. k)...

Lit. k), textul Camerei Deputaþilor.

Dac„ sunt observaþii, discuþii? Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi. Text adoptat cu 83 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere.

Lit. 1), textul Camerei Deputaþilor.

Discuþii?

Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 90 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere.

Punctul 5, art. 16, textul Camerei Deputaþilor.

## Discuþii?

Dac„ nu, v„ rog s„ votaþi. Poftiþi!

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere.

V„ mulþumesc.

- ™i, Ón sf‚r∫it...

Punctul 6 art. 2, varianta Camerei Deputaþilor, Ón unanimitate.

## Observaþii?

V„ rog s„ votaþi.

Text adoptat cu 82 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i nici o abþinere.

S„ vot„m raportul Ón ansamblu.

Poftiþi, v„ rog!

Raportul a fost adoptat cu 89 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.

V„ mulþumesc.

Œn numele veteranilor de r„zboi, þin s„ v„ mulþumesc pentru votul acordat.

V„ mulþumim, domnule senator. Poftiþi, domnule senator Puskás!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Daþi-mi voie s„ fac o propunere procedural„: pentru a cincea oar„ se afl„ la noi domnul deputat Mirciov care are o propunere legislativ„ ∫i, dac„ nu o lu„m acum, pentru c„ este undeva, pe locul 17, din nou trebuie s-o trimitem Ónapoi la Camera Deputaþilor. V„ rog s„ fiþi de acord s„ discut„m propunerea d‚nsului, pentru c„ este exact pentru a cincea oar„ la noi.

V„ mulþumesc.

Este cazul s„ supunem la vot dac„ sunteþi de acord cu aceast„ propunere, s„ schimb„m ordinea de zi.

V„ rog s„ votaþi.

Propunerea a fost acceptat„ cu 88 de voturi pentru,

- 9 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 abþineri.

V„ mulþumesc.

Proiectul de Lege privind protecþia Ómpotriva efectelor fumatului.

Cine prezint„ raportul?

Poftiþi, v„ rog! Expunerea de motive.

## **Domnul Petru Mirciov —** _deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum se ∫tie, fumatul, sub toate formele sale, inclusiv fumatul pasiv, a devenit un flagel mondial care afecteaz„ grav s„n„tatea oamenilor ∫i provoac„ un num„r uria∫ de Ómboln„viri ∫i decese.

Organismele internaþionale estimeaz„ c„ Ón Europa, din cauza fumatului, decedeaz„ Ón jur de 140.0000 persoane, iar Ón Rom‚nia se estimeaz„ c„ decedeaz„ din cauza cancerului provocat de fumat circa 1.350 persoane anual ∫i Ónc„ 3.100 persoane decedeaz„ datorit„ bolilor de inim„ provocate de fumat. Deci, Ón total, circa 4.500 persoane decedeaz„ din cauza fumatului, Ón Rom‚nia, anual.

Pe l‚ng„ aceste boli, efectul fumatului este mult mai amplu ∫i mai tragic, provoc‚nd o multitudine de boli, de la cancer p‚n„ la alergii sau boli de inim„.

Principalul efect negativ, Óns„, fumatul Ól are asupra copiilor, inclusiv cei nen„scuþi, care sunt expu∫i cel mai mult riscurilor induse de tutun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 Œn acest sens, se poate observa c„ num„rul minorilor care au trecut de la fumatul pasiv la fumatul activ este Ón cre∫tere ∫i se impun m„suri Ón stoparea ∫i diminuarea acestui fenomen.

Acest proiect de lege nu-∫i propune s„ interzic„ fumatul, ci s„-i protejeze pe nefum„tori de efectele lui.

O astfel de lege este mai mult dec‚t necesar„ pentru starea de s„n„tate a populaþiei ∫i pentru stoparea efectelor fumatului, mai ales Ón r‚ndul minorilor ∫i al nefum„torilor.

Iat„ de ce, v„ rog, domnilor senatori, s„ votaþi favorabil acest proiect de Lege privind protecþia Ómpotriva efectelor fumatului.

V„ mulþumesc. Poftiþi, domnule senator!

Raport la proiectul de Lege privind protecþia Ómpotriva efectelor fumatului.

Cu adresa L 541/2001, Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare diminuarea efectelor fumatului, prev„z‚nd interzicerea acestuia Ón anumite locuri publice ∫i sancþiuni severe pentru Ónc„lcarea dispoziþiilor legii.

S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i aviz favorabil cu un amendament din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„þi ∫i valid„ri a Senatului, amendament care a fost acceptat de comisie ∫i inclus Ón raport.

Œn ∫edinþa din 4 decembrie 2001 ∫i 12 februarie 2002, membrii comisiei au luat Ón dezbatere acest proiect de lege ∫i au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ adopte raportul de admitere cu amendamentele prev„zute Ón anex„.

Totodat„, a fost luat Ón discuþie ∫i amendamentul propus de domnii senatori Puskás Zoltán ∫i Pete ™tefan, care a fost inclus Ón raportul comisiei.

Prin natura reglement„rilor, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare.

V„ mulþumesc. Discuþii generale pe marginea… Poftiþi, domnule senator Quintus!

Se Ónt‚mpla acum 50 de ani. Am abandonat tutunul, m-am apucat de filatelie ∫i cred c„ n-am f„cut r„u.

Vreau s„ v„ spun Óns„ c„ cei care au puterea s„ abandoneze tutunul hot„r„sc asupra propriului lor destin. Dar ce ne facem cu fum„torii pe care nu-i putem convinge ∫i care, cel puþin Ón Ónt‚lniri mai aglomerate, creeaz„ o atmosfer„ mai grav„ dec‚t aceea a fum„torului?

Mie mi se pare aceast„ iniþiativ„ extraordinar de benefic„ pentru toþi. Poate unii se vor l„sa de fumat. Cei care nu se las„, s„ fumeze Ón alte p„rþi, pe socoteala dumnealor.

Noi vom susþine, fum„tori sau nefum„tori, vom susþine acest proiect de lege.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule senator. Poftiþi, domnule senator!

Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Œnainte de orice trebuie s„ clarific„m o chestiune de ordin procedural: care anume proiect legislativ se afl„ acum Ón faþa noastr„? Cel aflat la poziþia 17?

Da.

Dac„ este a∫a, atunci cine este iniþiatorul, pentru c„ atunci nu se cheam„ proiect de lege, ci propunere legislativ„. Sau cel de la punctul 18? Aceast„ Óntrebare vreau s„ o pun ∫i, legat de r„spunsul la ea, a∫ vrea s„ fac cuno∫tinþ„ cu iniþiatorul. Dac„ este Guvernul, atunci Guvernul… Dac„ avem de a face cu un proiect de lege — proiectul de Lege privind protecþia Ómpotriva efectelor fumatului — atunci este vorba despre altceva, nu cel de la nr. 18.

Domnul senator Puskás a anunþat c„ la punctul 17 avem propunere legislativ„ privind protecþia Ómpotriva efectelor fumatului.

Aici nu scrie a∫a, Ón ordinea de zi distribuit„ pe ziua de ast„zi.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ v„ spun c„, p‚n„ acum 50 de ani, eram un fum„tor Ónr„it ∫i, la un moment dat, am avut o afecþiune pulmonar„, am fost vizitat de un medic — Dumnezeul s„-l odihneasc„ unde este, c„ era mai Ón v‚rst„ dec‚t mine — ∫i mi-a spus: îDac„ vrei s„ mai tr„ie∫ti, termin„ cu tutunul!“. ™i am dorit s„ mai tr„iesc.

Ba exact a∫a!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„** _(din sal„):_

Explicaþi-i, domnule pre∫edinte, c„ dup„ ce trece printr-o Camer„ o propunere legislativ„ devine proiect de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Exact a∫a scrie!

Este proiect de lege care — mi se comunic„ — a fost adoptat de Camera Deputaþilor, a∫a cum se specific„ ∫i Ón raportul comisiei.

Domnul senator C‚rciumaru, poftiþi, v„ rog!

E clar„ situaþia. A fost discutat„ de Camera Deputaþilor ca o propunere legislativ„ ∫i a fost adoptat„, deci la noi a devenit proiect de lege, iar iniþiatorii sunt doi deputaþi.

Unul sunt eu, Mirciov Petru, ∫i este ∫i colegul meu Sali Negiat, care nu a putut s„ vin„ acum ∫i Ól reprezint ∫i pe el.

Domnule senator C‚rciumaru, aveþi aici ∫i o anex„ Ón care aþi propus amendamentele.

Intervine urm„torul fapt: la ora 18,00 noi intr„m Ón emisie.

P„i, s„ vot„m, c„ merge repede.

Deci propun suspendarea discuþiilor aici ∫i r„m‚ne pentru joi s„ se discute.

Nu, nu e bine! Suntem acum… V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„-l termin„m acum.

Este ora 18,00 ∫i acum…

P„i, de multe ori am dep„∫it aceast„ or„, a∫a c„ nu-i prima dat„.

Data trecut„ am fost penalizat…

5 minute… Nu v„ penalizeaz„ nimeni. Œn 5 minute suntem gata.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Deci trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri. Domnul senator Acatrinei.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat, Asupra modului…

Numai puþin, domnule senator!

Asupra modului Ón care a fost privatizat„ societatea comercial„…

Domnule senator, v„ rog, numai puþin.

Poftiþi, domnule senator Acatrinei, prezentaþi Óntrebarea!

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Asupra modului Ón care a fost privatizat„ Societatea Comercial„ TURISM — S.A. Bucure∫ti planeaz„ o serie Óntreag„ de suspiciuni.

La aceast„ dat„, pe rolul instanþelor judec„tore∫ti exist„ dou„ acþiuni, una Ón civil, iar alta Ón penal. Œn una dintre acestea, Ministerul Finanþelor Publice s-a constituit ca parte p„gubit„, lucru care nu se poate spune ∫i despre Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului. Dup„ informaþiile pe care le avem, activele societ„þii bucure∫tene au fost subevaluate, licitaþia pentru Ónstr„inarea acestora fiind m„sluit„.

De asemenea, de remarcat este faptul c„ firma declarat„ c‚∫tig„toare nu avea bonitatea financiar„ necesar„, iar scrisoarea de garanþie prezentat„ era f„r„ acoperire. Trebuie spus totodat„ c„, la ora actual„, 80% din veniturile Societ„þii Comerciale TURISM — S.A. Bucure∫ti sunt asigurate de la bugetul statului prin relaþia Camerei Deputaþilor ∫i Senatului.

Comisia ce a verificat legalitatea organiz„rii licitaþiei a constatat abateri flagrante de la legislaþia Ón vigoare Ón materie de legislaþie public„. De aceea nu ar fi lipsit de importanþ„ s„ se ∫tie ce se ascunde Ón spatele acestei privatiz„ri.

Drept urmare, solicit„m Guvernului s„ intervin„ Ón rezolvarea acestei probleme, iar dac„ cele semnalate se confirm„, licitaþia c‚∫tigat„ prin Ónc„lcarea legii s„ fie anulat„.

Solicit„m r„spuns scris ∫i oral Ón plenul Senatului. Dac„-mi permiteþi, domnule pre∫edinte, am ∫i o interpelare.

A∫tept„m, la interpel„ri.

Tot la capitolul Óntreb„ri, domnul senator Hermann Fabini.

Poftiþi, v„ rog, domnule senator!

Domnule pre∫edinte,

Am c‚teva Óntreb„ri adresate Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, domnului ministru Tudor Miron Mitrea, ∫i Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnului ministru R„zvan Theodorescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 Conform informaþiilor din pres„, la 15 martie anul curent au Ónceput lucr„rile la îDracula Park“ — Sighi∫oara. Œn aceast„ situaþie, v„ rug„m s„ ne informaþi asupra stadiului autorizaþiei ∫i aprob„rilor necesare pentru acest proiect, conform legislaþiei Ón vigoare, ∫i s„ ne r„spundeþi la urm„toarele Óntreb„ri:

1) Dac„ exist„ autorizaþie de executare de lucr„ri, conform Legii nr. 50/1991, modificat„ prin Legea nr. 453/2001, autorizaþie emis„ de Consiliul Judeþean Mure∫, conform art. 4 alin. 2, ∫i certificat de urbanism, conform art. 5 alin. 1.

Care este valoarea lucr„rilor autorizate?

2) Dac„ s-a obþinut avizul pentru zonele naturale protejate ale Ministerului Apelor ∫i Protecþiei Mediului ∫i Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, conform Legii nr. 453/2001 art. 7 alin. c) ∫i Legii nr. 137/1995, anexa nr. 2, pct. 6 alin. e)?

3) Dac„ a fost Óntocmit ∫i aprobat de c„tre Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei un plan urbanistic zonal, pus pentru introducerea terenului avizat Ón intravilan, conform Legii nr. 453/2001 art. 20 alin. 2?

4) Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a 3-a: îZone protejate“, prevede Ón anex„, la poziþia 2.635: îStejarii seculari de la Breite, judeþul Mure∫, ca zon„ protejat„“. Consideraþi c„ platoul Breite poate fi menþinut ca zon„ protejat„, av‚nd Ón vedere c„ Ón proiectul prezentat sunt prev„zute amenajarea unui lac artificial, ∫osele, alei ∫i parcare pentru 1,1 milioane de vizitatori ∫i un num„r de circa 55 p‚n„ la 60 de construcþii pe terenul Ón cauz„? Aceasta Ón situaþia Ón care Legea nr. 453/2001, art. 1—4[1] alin. c) cere expres satisfacerea exigenþelor specifice zonelor protejate.

5) Œn conformitate cu Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, art. 14, este interzis„ orice lucrare susceptibil„ s„ sugereze un impact negativ asupra ariei protejate. Conform art. 19, planurile de management trebuie aprobate de Autoritatea Central„ pentru Protecþia Mediului, cu avizul Academiei Rom‚ne. Au fost Óntreprinse demersuri Ón aceast„ direcþie?

## V„ mulþumim.

Œn continuare domnul senator Corneliu Bichineþ, pentru Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Poftiþi, domnule senator!

## Domnule pre∫edinte,

## Stimaþi colegi,

Œnainte de a adresa aceast„ Óntrebare, am avut o discuþie prealabil„ cu domnul ministru al culturii, distinsul om de cultur„ R„zvan Theodorescu, prin care Ól informam cu c‚teva din problemele cu care se confrunt„ cultura judeþului Vaslui. Sigur, eforturile Domniei sale sunt l„udabile, Óns„ ar trebui ca ∫i Ministerul Finanþelor Publice s„ susþin„ mai mult cultura din Rom‚nia.

Dou„ scurte — spuneam eu — ∫i cinstite Óntreb„ri: 1) Cum veþi sprijini, domnule ministru, Teatrul îVictor Ioan Popa“ din B‚rlad, instituþie aflat„ Ón mare dificultate? — risc„ s„ se pr„bu∫easc„ peste minunaþii ∫i talentaþii ei actori…

Cer respectuos implicarea dumneavoastr„ generoas„, deoarece Consiliul Judeþean Vaslui, eu ∫tiind realitatea, pentru c„ am fost, mult„ vreme, consilier judeþean, face eforturi mari pentru a termina lucr„rile Óncepute de mult„ vreme, Óns„ s„r„cia din zon„ a determinat ca mereu s„ fie alte priorit„þi Ón judeþul nostru, iar v„duvitele instituþii de cultur„ s„ fie mereu am‚nate. Deci se impune sprijinul ministerului.

De asemenea, Ón ce fel veþi ajuta, domnule ministru, financiar singurul festival de umor din lume, cunoscut Ón þar„ ∫i peste hotare prin valoarea ∫i caracterul s„u militant, festival aflat la ediþia a 18-a ∫i care, derul‚ndu-se o dat„ la doi ani Ón municipiul Vaslui, poart„, inspirat, numele lui Constantin T„nase. F„r„ sprijinul substanþial al dumneavoastr„, ∫i acest festival risc„ s„ nu se mai poat„ derula ∫i ar fi mare p„cat.

V„ mulþumesc, domnule ministru.

V„ mulþumesc.

V„ rog s„ Ómi daþi voie s„ invit la microfon deja pe domnul academician R„zvan Theodorescu, pentru motive de program al Domniei sale.

Poftiþi, v„ rog, domnule academician!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 **Domnul R„zvan Theodorescu —** _ministrul culturii ∫i cultelor_ **:**

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte de ∫edinþ„.

Motivul de program e c„ trebuie s„ m„ duc la alte interpel„ri la Camera Deputaþilor.

Domnului coleg senator Hermann Armeniu Fabini, cu privire la proiectul îDracula Parc“ din Sighi∫oara, nou„ ne revin trei Óntreb„ri, 6, 7 ∫i 8.

Primul r„spuns, la Óntrebarea a 6-a: p‚n„ Ón prezent nu a fost Ónaintat Ministerului Culturii ∫i Cultelor proiectul, faza de studiu de fezabilitate, ci numai o documentaþie preliminar„.

R„spunsul la Óntrebarea a 7-a: planul urbanistic zonal pentru zona de protecþie se afl„ Ón lucru, fiind comandat de Ministerul Turismului. Deci nu a venit Ónc„ la avizare. Nu ∫tim ce s-a transmis la Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei. Eu v„ r„spund din ceea ce ∫tiu pentru Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Œntrebarea a 8-a: Comitetul Naþional Rom‚n îIcomos“ s-a Óntrunit vineri, 15 martie, cu scopul stabilirii unui punct de vedere asupra acestei probleme. Pre∫edintele Comitetului Naþional Rom‚n îIcomos“, profesorul Sorin Vasilescu, mi-a transmis c„, Ón principiu, Comitetul Naþional Rom‚n îIcomos“ nu are nimic Ómpotriva proiectului, dar, ca ∫i Comisia Naþional„ a Monumentelor Istorice, se a∫teapt„ documentaþia.

Acestea sunt cele trei Óntreb„ri care ne-au revenit nou„.

Domnului senator Corneliu Bichineþ Ói mulþumesc pentru aprecieri ∫i Ói r„spund domnului senator urm„toarele:

1) Municipiul B‚rlad este, la ∫tiinþa mea, printre puþinele centre urbane din þar„ care, de∫i are o cl„dire adecvat„ at‚t pentru muzeu, c‚t ∫i pentru teatru, Teatrul îVictor Ioan Popa“, nu poate beneficia de nici una dintre acestea, Óntruc‚t ele se afl„ de mai mulþi ani Ón restaurare. Am vizitat acum trei s„pt„m‚ni cele dou„ ∫antiere ∫i precizez c„ teatrul ∫i muzeul, care formeaz„ o cl„dire comun„, ar putea s„ fie restaurate cu 50 de miliarde de lei. La Óntrebarea mea, la B‚rlad, pe loc, atunci, mi s-a spus: 10 miliarde lei. A doua zi mi s-a faxat r„spunsul complet, care era de 5 ori mai mare.

## Domnule ministru,

Dumneavoastr„ daþi r„spunsuri foarte frumoase. Primul m„ lini∫te∫te, pentru c„ sunt convins c„, dac„ dumneavoastr„ aþi luat leg„tura cu domnul ministru Octav Cozm‚nc„, sunt sigur c„, Ón cadrul… Pentru c„ judeþul Vaslui este total calamitat, nu zon„ defavorizat„, ∫i ∫tiu care sunt ∫i priorit„þile. Probabil c„ se va intra pe un program la reconstruirea muzeului ∫i a teatrului. Œns„ la Festivalul umorului îConstantin T„nase“ eu a∫ vrea s„ v„ spun c„ 100 de milioane de lei este foarte, foarte puþin. Eu sunt implicat de ani de zile, eu singur dau cam at‚ta la festivalul acesta, de∫i eu nu m„ pot pune cu ministerul.

Deci Ministerului Culturii ∫i Cultelor eu Ói cer, prin intermediul dumneavoastr„, ∫i pe aceast„ cale, o implicare financiar„ serioas„. Dumneavoastr„ ∫tiþi c„ acolo vin actori, umori∫ti, ace∫tia beau de sting, a∫a, numai apa mineral„ cost„ 100 de milioane de lei.

## Domnule senator,

Sunt de acord cu dumneavoastr„. Trebuie s„ g„sim, atunci, vorbim foarte serios, o sponsorizare Óntr-un judeþ care se afl„ mai la sud, Ón Vrancea. E posibil, vorbesc foarte serios. Œn momentul de faþ„, pentru tot judeþul Vaslui, dac„ nu m„ Ón∫el, este aproape un miliard de lei ceea ce se d„ pentru acþiunile culturale. Or, avem Ónc„… ™tiu c„ acþiunea aceasta este pe locul 7 ∫i mai sunt Ónc„ unele acþiuni culturale. Bun. Se poate negocia. Am putea s„ mergem la 150—200 de milioane de lei. Vedeþi? Din punctul de vedere al umori∫tilor care beau, eu sunt convins, dar poate o s„ ∫i m„n‚nce mai mult ∫i atunci o s„ fie, Óntr-un fel, mai ieftin, paradoxal.

V„ promit c„ voi studia posibilitatea urc„rii cu puþin, nu cu mult.

Am, Ónþeles. V„ mulþumesc.

## **Domnul R„zvan Theodorescu:**

## V„ rog.

™i mai aveam, din partea domnului senator Gheorghe Bunduc, o Óntrebare Ón leg„tur„ cu taxele care se percep Ón biblioteci. Œn cazul pe care ni l-aþi dat, cel al Bibliotecii Universitare, este o bibliotec„ de Ónv„þ„m‚nt, care þine de Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii. Œn bibliotecile noastre, Ónc„ din 5 februarie 2002, tocmai pentru c„ am aflat c„ se percep unele taxe (abonare la bibliotec„, eliberare de vize, permise etc.), Direcþia biblioteci, cultur„ scris„ din Ministerul Culturii ∫i Cultelor a dat o circular„, nr. 60.097 din 5 februarie 2002, care reaminte∫te tuturor directorilor c„ este interzis a se lua taxe. Œn reþeaua noastr„ acest lucru nu este permis.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 ## **Domnul Gheorghe Bunduc**

**:**

Domnule pre∫edinte, Ómi permiteþi?

Poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc domnului ministru. Dac„ a∫a este situaþia, este bun„, dar este grav„ fiindc„ se Ónt‚mpl„ acest lucru Ón Ónv„þ„m‚nt. Am verificat personal, Biblioteca Central„ Universitar„ percepe 400.000 de lei pe an sau 100.000 de lei pe lun„.

Rog serviciul tehnic s„ trimit„ aceast„ interpelare a mea la Ministerul Educaþiei ∫i Cercet„rii.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc ∫i eu.

Mulþumim, domnule ministru.

Mulþumesc.

V„ rog, Ón continuare, s„ Ómi daþi voie, pentru stenogram„, s„ se consemneze ca nefiind Ón sal„ domnul senator Valentin Dinescu, care avea o Óntrebare pentru domnul ministru Pavel Abraham. Sunteþi rugat s„ l„saþi aici textul, ∫i nefiind nici domnul senator Aurel Pan„, care avea o Óntrebare pentru domnul ministru Gheorghe Predil„, la fel, sunteþi rugat s„ l„saþi textul la secretariat.

V„ mulþumim frumos pentru participare.

Œn continuare, domnul senator Gheorghe Zl„vog, care are o Óntrebare pentru Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei. Poftiþi, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stimaþi colegi,

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Daniela Barto∫, Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei.

Doamn„ ministru,

Au ap„rut din ce Ón ce mai frecvente cazuri de bolnavi care au decedat datorit„ lipsei de medicamente din spitale. Ce m„suri intenþioneaz„ s„ Óntreprind„ Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei pentru asigurarea unui minim necesar de medicamente Ón spitale, astfel ca aceast„ grav„ situaþie s„ ia sf‚r∫it? Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mulþumesc.

## V„ mulþumim.

Doamna ministru Daniela Barto∫, poftiþi!

Proced„m la fel ca ∫i Ón cazul domnului ministru R„zvan Theodorescu.

Poftiþi, v„ rog! ™i mai aveþi de r„spuns la o Óntrebare, doamna ministru, a domnului senator Ilie Ila∫cu. V„ rug„m.

## **Doamna Daniela Barto∫** _— ministrul s„n„t„þii ∫i familiei_ **:**

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Mult distinse domnule senator, de∫i ne confrunt„m cu dificult„þi financiare serioase Ón sistemul sanitar, mai ales pe primul trimestru al acestui an, de∫i exist„ datorii Ónc„ la medicamente, doresc s„ v„ informez c„ nu au fost semnalate Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei cazuri ca cele pe care dumneavoastr„ le-aþi prezentat ast„zi aici, ∫i anume c„ s-a murit din cauza lipsei de medicamente Ón spitale. De altfel, ministerul este tot timpul Ón leg„tur„ cu direcþiile de s„n„tate public„ judeþene ∫i, prin urmare, o problem„ at‚t de grav„ ar fi fost de urgenþ„ anunþat„ Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei, cu at‚t mai mult cu c‚t, la nivelul instituþiei noastre, exist„ o preocupare permanent„ viz‚nd asigurarea cel puþin a minimului, dac„ nu putem a condiþiilor optime, de acordare a asistenþei medicale Ón unit„þile noastre sanitare.

Dac„ aveþi o situaþie punctual„, pe care doriþi s„ o menþionaþi, aceasta o vom analiza cu mare atenþie ∫i, de asemenea, o vom prezenta ∫i Colegiului Medicilor, pentru a se justifica de ce nu au fost date medicamente Óntr-un anumit caz. Dar Ón nici un caz nu putem spune c„ este vorba de o lips„ acut„ de medicamente Ón momentul de faþ„, care ar periclita viaþa bolnavilor no∫tri.

Domnule senator, sunteþi mulþumit? Poftiþi.

Doamn„ ministru, v„ mulþumesc pentru r„spuns. Este vorba despre o ∫tire ap„rut„ la îRadio Rom‚nia Actualit„þi“, Ón care se prezenta ca fiind mai multe cazuri de acest gen. De acolo am aceast„ informaþie ∫i v-am adresat aceast„ Óntrebare.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

## Mulþumesc.

De altfel, dumneavoastr„ aþi v„zut ce s-a Ónt‚mplat Ón ultima perioad„ cu modul Ón care sunt preluate anumite informaþii din pres„. M„ refer, punctual, la ∫tirile care au fost preluate din presa italian„ ∫i transpuse Ón presa rom‚neasc„ legat de transplantul de organe. Impactul a fost nu negativ, a fost extrem de d„un„tor, foarte mulþi oameni care aveau speranþa c„ vor c„p„ta prin donare o speranþ„ mai mare de viaþ„ ∫i c„ vor avea posibilitatea de a li se salva viaþa acum stau sub semnul Óntreb„rii, pentru c„ familiile celor care sunt Ón moarte cerebral„ refuz„, Ón momentul de faþ„, s„ accepte donarea organelor, de team„ c„ acestea vor fi v‚ndute Ón nu ∫tiu ce þar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

V„ mulþumim, doamna ministru.

Mai aveþi de r„spuns la o Óntrebare, pe care Ón ∫edinþa trecut„ a pus-o domnul senator Ilie Ila∫cu, art. 167 din regulament.

Poftiþi, v„ rog!

Da, era o Óntrebare care viza un memoriu al unui num„r de 50 de asistente medicale din T‚rgu Jiu. Doresc s„ Ól informez pe domnul senator c„, Ón baza prevederilor art. 24 alin. 2 din Legea salariz„rii, Legea nr. 154/1998, dup„ aprobarea criteriilor de stabilire a salariilor de baz„ Óntre limite, normele de evaluare a performanþelor profesionale individuale ∫i metodologiilor de aplicare a acestora, conform art. 12 alin. 1 din prezenta lege, s-a procedat la reevaluarea salariului de baz„ al fiec„rui salariat pentru primul an de aplicare a legii.

Metodologia pentru stabilirea normelor de evaluare a performanþelor profesionale individuale ∫i de aplicare a criteriilor de stabilire a salariilor de baz„ Óntre limite pentru personalul de specialitate medico-sanitar ∫i personalul auxiliar sanitar Óncadrat Ón unit„þi sanitare ∫i de asistenþ„ social„ a fost aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 150/1999 Ón luna martie ∫i publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ nr. 103 din 13 martie 1999. Potrivit prevederilor din aceast„ metodologie, evaluarea performanþei profesionale individuale se face o dat„ pe an pentru toþi angajaþii, la care se aplic„ aceast„ metodologie, iar salariile de baz„, individual, se stabilesc Óntre limitele prev„zute de lege, pe baza acestei evalu„ri, Ón raport cu cerinþele postului ∫i cu respectarea Óncadr„rii Ón resursele financiare alocate anual pentru cheltuielile cu salariile.

Deoarece Ón momentul aplic„rii Hot„r‚rii Guvernului nr. 150/1999, grupul celor 50 de asistente medicale Óncadrate la Spitalul Judeþean din T‚rgu Jiu, semnatare ale memoriului, erau Óncadrate pe funcþia de asistent medical debutant, ele au beneficiat de prevederile art. 17 din Hot„r‚rea Guvernului nr. 150/1999, ∫i anume s-a asigurat o cre∫tere a salariului de baz„ avut anterior promov„rii cu p‚n„ la 25%. Ulterior, Ón anul 2000, persoanele respective au fost evaluate ∫i au beneficiat de prevederile Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 24/2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare. Decalajul existent Óntre salariul de baz„ astfel stabilit pentru grupul de asistente medicale semnatare ale memoriului ∫i salariile de baz„ ale celorlalte colege care, la momentul aplic„rii Hot„r‚rii Guvernului nr. 150/1999, aveau o alt„ situaþie individual„, se puteau diminua, Ón anul 2001 ∫i Ón anul 2002, ca urmare a evalu„rii performanþelor profesionale individuale, conform aceleia∫i hot„r‚ri de guvern, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ mulþumim, doamna ministru. Domnul senator Ila∫cu, poftiþi!

V„ mulþumesc, doamna ministru, dar subiectul Óntreb„rii mele era puþin altfel. Pentru c„ noi nu cunoa∫tem acest lucru, colaboratorii dumneavoastr„ ar fi trebuit s„ ne transmit„ ∫i Ón Senat un r„spuns la aceast„ Óntrebare, pentru c„, Ón ultima vreme, Ón Senat au venit foarte multe reclamaþii. ™tiþi c„ situaþia Ón s„n„tate este grea ∫i o bun„ parte noi le Ómp„rþim senatorilor din judeþele respective, dar sunt unele reclamaþii care ne dep„∫esc ∫i, de aceea, suntem nevoiþi s„ vi le transmitem dumneavoastr„, ca s„ luaþi m„surile de rigoare.

Data trecut„ eu am mai avut o Óntrebare Ón privinþa Regiei Autonome de Transport Ia∫i. Cred c„ domnul Ciob„nelu ne va spune ceva.

V„ mulþumesc, doamna ministru.

Cu toat„ pl„cerea.

™i dac„ au fost unele disfuncþionalit„þi ne cerem scuze, dar s„ ∫tiþi c„ unele din Óntreb„ri vin ∫i spun: îSe solicit„ r„spunsul Ón scris“, le transmitem — de altfel, doamna de la Senat confirm„ c„ le-a primit —, dar probabil c„ Óntre grupuri se Ónt‚mpl„ ceva. Ne cerem scuze ∫i Óncerc„m s„ remediem ∫i acest lucru.

V„ mulþumim, doamna ministru.

Œn continuare, domnul secretar de stat Ciob„nelu, aveþi un r„spuns pentru domnul senator Ilie Ila∫cu.

Poftiþi, v„ rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Petru Paul Ciob„nelu —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Stimate domnule senator Ilie Ila∫cu,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, doresc s„ precizez de la Ónceput faptul c„ Secretariatul de Stat pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 Persoanele cu Handicap a respectat toate dispoziþiile legale Ón vigoare, a∫a dup„ cum vom ar„ta mai jos.

Œn anexa nr. 3/29 la Legea bugetului de stat pe 2001, Legea nr. 216/2001, judeþului i s-a repartizat suma de 64 de miliarde 99 de milioane 445 de mii de lei pentru transferuri consolidabile, acesta este capitolul, Ón care intr„ salariile asistenþilor personali, transportul urban ∫i costul pentru centrele de asistaþi, sum„ care, Ón baza art. 32 din aceea∫i lege, s-a repartizat pe unit„þile administrative teritoriale de c„tre Consiliul Judeþean Ia∫i, a∫a spune legea, prin hot„r‚re ∫i cu consultarea primarilor. Conform hot‚r‚rii Consiliului Judeþean Ia∫i, pe care o anex„m Ón r„spuns, pentru transportul urban al persoanelor cu handicap din judeþul Ia∫i s-a repartizat suma de 11 miliarde 315 milioane 665 de mii de lei, din care, pentru municipiul Ia∫i, 10 miliarde 638 de milioane 448 mii lei.

Œn anul 2001, Inspectoratul pentru Persoanele cu Handicap a efectuat pl„þile pentru transportul urban Ón conformitate cu aceast„ hot„r‚re a Consiliului Judeþean Ia∫i astfel: pentru municipiul Ia∫i — 10 miliarde 638 de milioane 411 mii lei ∫i pentru celelalte unit„þi administrative — 677 de milioane 254 mii lei.

Anexez Ón r„spuns, aici, situaþia pl„þilor efectuate pentru transportul urban Ón 2001 ∫i copiile de pe ordinele de plat„ menþionate Ón situaþia de mai sus. Aceste pl„þi s-au f„cut Ón baza unor convenþii Óntre I.S.P.P.H. ∫i prim„riile de judeþ, inclusiv cu Prim„ria Municipiului Ia∫i.

V„ mulþumim. Poftiþi, domnule senator!

V„ mulþumesc pentru r„spuns.

Problema este c„ eu doresc Ón scris toate aceste documente. Le vom verifica. Nu m„ pot pronunþa acum, pentru c„ am verificat la faþa locului Ón Ia∫i, au venit persoanele respective din Ia∫i si s-au pl‚ns c„, din luna februarie a anului trecut, nu au primit nici un leu pentru transportul gratuit de care, m„ rog, handicapaþii beneficiaz„ Ón Rom‚nia.

V„ mulþumesc.

V„ mulþumim, domnule secretar de stat. Œn continuare, Óntreb„ri.

Domnul senator Paul P„curaru, aveþi dou„ Óntreb„ri. Poftiþi, v„ rog!

Mulþumesc.

Am o prim„ Óntrebare adresat„ domnului ministru Marian S‚rbu, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale.

Av‚nd Ón vedere cre∫terea alarmant„ a ratei ∫omajului de la un nivel de 7,8% Ón anul 2001, la un nivel de 12,2% Ón ianuarie 2002, v„ rog, domnule ministru, s„ prezentaþi cauzele acestei cre∫teri, Ón condiþiile Ón care Guvernul a afirmat permanent c„ susþine un Óntreg pachet de m„suri active pentru cre∫terea gradului de ocupare a forþei de munc„.

V„ rog, Ón egal„ m„sur„, s„ prezentaþi prognoza Ministerului Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale privind evoluþia ratei ∫omajului Ón 2002 ∫i m„surile punctuale pe care le aveþi Ón vedere pentru reducerea acestui at‚t de grav ∫i d„un„tor fenomen social.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Ovidiu Tiberiu Mu∫etescu, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului. Prin prezenta, v„ rog s„ prezentaþi stadiul la zi al Óndeplinirii Programului PSAL-1, 62 de societ„þi, precum ∫i situaþia negocierilor cu Banca Mondial„ pentru Óncheierea Acordului PSAL-2. V„ rog, de asemenea, s„ prezentaþi lista contractelor de consultanþ„, pentru restructurarea sau privatizarea acestor societ„þi, firmele cu care aþi Óncheiat aceste contracte, precum ∫i contravaloarea onorariilor pl„tite de Ministerul Finanþelor Publice pentru fiecare partener de consultanþ„ selecþionat de dumneavoastr„ pentru societ„þile incluse Ón PSAL-1.

Am ∫i o interpelare, domnule pre∫edinte, profit c„ este ∫i domnul ministru Ón sal„.

Poftiþi, v„ rog!

Este adresat„ domnului ministru al industriei ∫i resurselor, domnul Dan Ioan Popescu. Una din problemele cele mai acute ale populaþiei o constituie, dup„ cum cunoa∫teþi, plata facturilor de energie electric„, termic„ ∫i de gaze. Av‚nd Ón vedere materialele ap„rute Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 cotidianul îAdev„rul“ din data de 11–12 martie 2002, din care rezult„ c„ energia ieftin„ produs„ de îHidroelectrica“ este distribuit„ de firme private de intermediere c„tre consumatori eligibili, unde populaþia ∫i restul consumatorilor captivi suport„ energia scump„ produs„ de îNuclearelectrica“ ∫i îTermoelectrica“, v„ rog s„ prezentaþi, domnule ministru, urm„toarele date:

1. Lista firmelor licenþiate de A.N.R.E. pentru furnizarea energiei electrice pe piaþa liber„ ∫i acþionarii acestora.

2. Criteriile de licenþiere, cu prezentarea aplic„rii criteriilor la firmele licenþiate.

3. Volumul de energie intermediat„ cantitativ ∫i valoric Ón anul 2001 ∫i Ón primele dou„ luni din anul 2002.

V„ mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, aveþi o Óntrebare pentru domnul ministru al industriei ∫i resurselor. Poftiþi, v„ rog!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum aþi spus, Óntrebarea este adresat„ domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ∫i resurselor.

Motivat de faptul c„ Ón Cartea Alb„ a guvern„rii P.S.D., volumul III, capitolul XIV, se arat„: îSe va asigura transparenþa form„rii preþurilor la electricitate, gaze naturale ∫i energie termic„, care s„ conduc„ la acoperirea costurilor ∫i la diminuarea, p‚n„ la eliminare, a arieratelor acumulate Ón sectorul energetic“, v„ rog respectuos de a- mi da urm„toarele informaþii:

Care este preþul contractat al gazului metan, pe metru cub, importat din Rusia? Ce comision se Óncaseaz„ de c„tre intermediari ∫i c‚t reprezint„ taxele vamale, T.V.A.-ul pentru un metru cub de gaz metan? C‚t se adaug„ la acest preþ de c„tre regiile de distribuþie? Ce patrimoniu imobiliar ∫i mobil a acumulat DISTRIGAZ Ón ultimii cinci ani ∫i la ce valoare se ridic„ acesta? C‚t Óncaseaz„ DISTRIGAZ numai pentru serviciul de distribuþie? Cum se calculeaz„ preþul gazului metan pe metrul cub din producþia intern„? Care sunt pierderile Ón reþea ∫i cum se acoper„ aceste pierderi? Exist„ sustrageri Ón domeniul gazului metan ∫i la ce valoare se ridic„ acestea? Care este modul de calcul a kilowattului produs Ón þar„ la hidrocentrale ∫i la centralele electrice cu alt combustibil? Dac„ este adev„rat c„ preþul kilowattului produs Ón þar„

este superior celui care este v‚ndut Ón str„in„tate? Dac„ exist„ o astfel de diferenþ„, cine o suport„?

V„ mulþumesc.

Solicit r„spunsul Ón scris.

Da, v„ mulþumim, domnule senator.

Stimate domnule ministru, vi s-au pus mai multe Óntreb„ri aici. Dac„ sunteþi amabil s„ r„spundeþi, dumneavoastr„ decideþi, dar aveþi de r„spuns la Óntreb„ri reprogramate, lansate de doamna Maria Ciocan Ón ∫edinþa din 18 martie ∫i de domnul Nicolae Iorga, care dore∫te o alt„ reorientare, dar pentru stenogram„ am menþionat numele domnului senator Nicolae Iorga.

Poftiþi, v„ rog, domnule ministru!

## **Domnul Dan Ioan Popescu —** _ministrul industriei ∫i resurselor:_

A∫ vrea s„ precizez faptul c„ am fost informat c„ domnul senator Nicolae Iorga nu dore∫te s„ discute cu mine, ci dore∫te s„ discute numai cu domnul prim-ministru. Este opþiunea Domniei sale, eu am venit preg„tit s„ Ói r„spund, dac„ Domnia sa nu dore∫te s„ discute cu mine, eu nu vorbesc de unul singur.

Referitor la Óntrebarea doamnei senator Maria Ciocan cu privire la mineritul maramure∫ean, a∫ avea foarte multe lucruri s„ v„ povestesc sau s„ v„ informez despre mineritul maramure∫ean. ™tiþi c„ s„pt„m‚na trecut„, la Bu∫teni, am avut o analiz„ de fond cu toat„ industria minier„, Baia Mare reprezent‚nd un punct aparte.

Deci a∫ vrea s„ v„ precizez c‚teva date, nu ∫tiu dac„ le cunoa∫teþi. La REMIN Baia Mare reducerea personalului a fost de peste 61%, Ón prezent fiind Ón activitate 10.600 de oameni.

Doamn„ senator,

Legat de Baia Mare avem un program mai amplu de activitate, Ón primul r‚nd, domnul secretar de stat Baican a fost plecat Ón Bucovina, una din variante ar fi separarea Sucursalei Bucovina Óntr-o societate comercial„ independent„, pentru a o putea sprijini Ón mod direct, ∫i atunci rezultatele s„ fie altele dec‚t dac„ le lu„m Ón totalitate cu Baia Mare.

O situaþie aparte este legat„ de zona Baia Mare care, dup„ p„rerea mea, are ∫anse mari de revigorare, ∫i aici suntem Ón analiz„ asupra cre∫terii gradului de prelucrare a componentelor rezultate din minereu c‚t mai mult Ón þar„, astfel Ónc‚t s„ ocup„m un num„r c‚t mai mare de salariaþi, ∫i nu a∫ vrea s„ intru Ón am„nunte Ón aceast„ intervenþie, dar dac„ doriþi am„nunte v„ a∫tept la minister s„ v„ pun la dispoziþie toate datele, inclusiv ale corpului de control din zona respectiv„. De asemenea, suntem preocupaþi, Ón zona Baia Mare, de analiza posibilit„þii trecerii la un program de lucru de la 6 la 8 ore, pentru c„ se impune aceste lucru, mai ales la anumite exploat„ri.

V„ mulþumim, domnule ministru. Poftiþi, doamna senator!

## V„ mulþumesc, domnule ministru.

Am citit ∫i eu r„spunsul pe care mi l-aþi dat la Óntrebare, dar faþ„ de acest r„spuns mai vin cu o rug„minte, dac„ este posibil, s„ Ómi precizaþi, Ón situaþia Ón care nu se va face disponibilizarea forþei de munc„, cum, totu∫i, Ó∫i vor putea desf„∫ura activitatea cei din mineritul maramure∫ean, Óntruc‚t, la ora actual„, din informaþiile pe care le deþin, ∫tiu c„ sursa de finanþare este foarte mic„ ∫i chiar nu mai au din ce s„ Ó∫i desf„∫oare activitatea, at‚t pentru plata salariilor, c‚t ∫i pentru plata serviciilor, a materiilor prime, a materialelor care se folosesc Ón aceste unit„þi de minerit.

Deci dac„ aici este posibil s„ Ómi daþi o explicaþie. Chiar azi-dimineaþ„, la prima or„, am vorbit cu factorii de decizie de la REMIN, domnul director general, care mi-a spus c„ Ón dou„, trei zile, o s„pt„m‚n„ maximum nu mai au bani cu care s„ Ó∫i continue activitatea.

V„ mulþumesc.

Poftiþi, domnule ministru!

## Doamna senator,

M„ mir„ c„ domnul director general al filialei v-a comunicat acest lucru. Va fi schimbat, pentru c„ nu este o modalitate de acþiune, d‚nsul era obligat s„ v„ dea informaþii, dar s„ v„ dea informaþii detaliate ∫i exacte. Deci ceea ce Óntr-adev„r acuz„ conducerea REMIN Baia Mare este c„ prin volumul de subvenþii pe care noi l-am acordat Ón acest an, Ón baza bugetului aprobat de Parlamentul Rom‚niei, nu acoper„ Ón totalitate costurile estimate de c„tre companie. Este motivul pentru care am ∫i solicitat s„ se fac„ o analiz„ de fond, Óns„ at‚ta timp c‚t avem costuri Óntre 4 ∫i 7 mii lei la o mie de lei producþie marf„ nu se poate funcþiona. Deci este mai rentabil pentru societate s„ pl„teasc„ salariile ∫i s„ stea

oamenii acas„ dec‚t s„ vin„ ∫i s„ munceasc„, pentru c„ sunt costurile mult mai mari. Pentru a se evita aceast„ plat„ a nemuncii am solicitat directorului general s„ fac„ o analiz„ a rezervelor, pe fiecare zon„ minier„ Ón parte, s„ vedem dac„ se impune sau dac„ merit„ s„ facem investiþii legate de cre∫terea producþiei pe fiecare unitate Ón parte.

Ideea este s„ nu facem disponibiliz„ri masive, mai ales c„ majoritatea unit„þilor sunt Ón zone monoindustriale, Ón care nu exist„ alt loc de munc„, inclusiv unde se agaþ„ harta Ón cui þine tot de REMIN Baia Mare, deci aceast„ analiz„ urmeaz„, repet, s„ fie f„cut„ p‚n„ vineri.

Am solicitat odat„ directorului general s„ fac„ o analiz„ a costurilor interne ale societ„þii, costuri legate de energie, pentru c„ acestea pot fi reduse ∫i ministerul poate s„ sprijine costuri legate de aprovizionarea cu diverse materiale ∫i produse intermediare, inclusiv motorin„, inclusiv alte costuri directe f„cute cu achiziþionarea diverselor piese la care, de asemenea, ministerul poate s„ acþioneze, ∫i a∫ vrea s„ v„ mai spun ∫i un alt aspect pe care l-am remarcat, ca un singur exemplu. Mi se pare anormal ca d‚n∫ii s„ pl„teasc„ taxa pe drumuri, dar s„ nu fie at‚t de atenþi s„ citeasc„ legislaþia, Ónc‚t s„ fac„ documentaþia, s„ primeasc„ ∫i banii Ónapoi. Deci avem probleme interne pe care urmeaz„ s„ le rezolv„m Óntr-un timp foarte scurt, astfel Ónc‚t oamenii s„ nu sufere.

Repet, a∫ fi Ónc‚ntat dac„ aþi veni la Ministerul Industriei ∫i Resurselor pentru a v„ prezenta analiza f„cut„ de c„tre organele de specialitate, Ón totalitate, pe zona REMIN Baia Mare. Problema este mult mai complex„.

V„ mulþumim, domnule ministru.

Dac„ la celelalte Óntreb„ri puse ast„zi doriþi s„ r„spundeþi? Cum hot„r‚þi dumneavoastr„, acum sau data viitoare…

Nu, nu, dac„ domnul senator Paul P„curaru…

Da? Poftiþi, v„ rog!

Pentru domnul senator Paul P„curaru Óntotdeauna stau la dispoziþie cu datele.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ informez, domnule senator, c„ miercuri am programat la Ministerul Industriei ∫i Resurselor o mas„ rotund„ cu toate ziarele, la care moderator va fi domnul Cristian Tudor Popescu, referitoare la acel articol care a ap„rut Ón îAdev„rul“, pentru a clarifica c‚t se poate de ad‚nc modalitatea Ón care se realizeaz„ preþul la energia electric„, modalitatea Ón care se realizeaz„ preþul la energia termic„, care sunt costurile legate de distribuþie, care sunt costurile legate de transport ∫i celelalte incidenþe.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

M„ uitam puþin pe Óntrebarea dumneavoastr„, c„ nu am reþinut toate punctele, dar mi-aþi solicitat o serie de date, o parte din ele vi le pot da imediat.

Situaþia deschiderii pieþei de energie Ón Europa — poate v„ intereseaz„ c‚teva date — deci la nivelul anului 2001, domnule senator, Austria — grad de deschidere 100%, Belgia — 35%, Danemarca — 90%, Finlanda — 100%, Germania — 100%, Suedia — 100%, Anglia — 100%, deci dac„ se merge pe total Uniunea European„, este 69%. Aþi v„zut ∫i ce s-a Ónt‚mplat la Barcelona, se merge pe ideea c„ Ón 2004 gradul de deschidere spre energia electric„ ∫i pe gaz s„ fie undeva spre 60–70%.

Œntrebarea dumneavoastr„ a fost foarte punctual„ ∫i foarte corect„ vizavi de eligibil, pentru c„ aici este toat„ problema. Am s„ v„ transmit un material Ón scris, care sunt condiþiile Ón care sunt acordate aceste licenþe de eligibil ∫i a∫ vrea s„ v„ precizez urm„toarele aspecte, v„ citesc lista consumatorilor eligibili — pentru c„ astea sunt importante, da — ARPECHIM Pite∫ti care nu are contract Óncheiat, ALRO Slatina are un contract Óncheiat Óntr-un pachet îHidroelectrica“ — îTermoelectrica“, AZOMURE™ are un contract Óncheiat, Automobile DACIA Pite∫ti nu are contract Óncheiat, R.A.T.B. ∫i FIBREX S„vine∫ti sunt o situaþie separat„ — LUXTEN-ul — pe care am s„ v-o prezint Ón c‚teva cuvinte, LAFARGE Bucure∫ti are aceast„ licenþ„ de eligibilitate, nu are contract Óncheiat, Bal∫ul are licenþ„ ∫i are contract Óncheiat, CIMUS-ul C‚mpulung are licenþ„, nu are contract Óncheiat, S.N.C.L. Oltenia, are licenþ„, nu are contract Óncheiat, PETROBRAZI are licenþ„, nu are contract Óncheiat. Aceast„ list„ de zece societ„þi… au avut contracte pe 5 ani.

Domnule pre∫edinte,

M„ scuzaþi c„ intervin. Œntrebarea era adresat„ ∫i r„spunsul Ól a∫teptam pentru alt„ dat„! Sunt ∫i alþi domni colegi senatori care vor s„ interpeleze la emisiunea Ón direct.

Poftiþi, domnule ministru!

Domnul senator, dac„ consideraþi c„ nu r„spund la Óntrebarea dumneavoastr„, Ómi cer scuze, nu am primit-o, sau dac„ v„ deranjeaz„ c„ vorbesc prea mult pot s„ plec, nu e nici o problem„.

Problema era c„ r„spunsul era a∫teptat Ón alt„ ∫edinþ„.

Atunci spuneþi-i dumneavoastr„ domnului P„curaru ∫i eu m„ retrag f„r„ nici un fel de problem„.

Poftiþi, domnule ministru!

Deci singura problem„, domnule senator P„curaru, Óntr-adev„r, au fost contractele Óncheiate Ón 1999 ∫i 2000 pe anumite licenþe de eligibilitate Ón care se acord„ un discont cuprins Óntre 20 ∫i 30%, este cazul ALRO Slatina Ón perioada anului 2000.

Prin ordin al ministrului, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2001, discontul maxim ce poate fi acordat pentru un eligibil este Óntre 3 ∫i maxim 5%, cu condiþiile de rigoare pe care vi le voi comunica Ón scris, pentru a nu v„ ocupa foarte mult timp.

Domnule senator, sunteþi mulþumit? Poftiþi, v„ rog!

Da, mulþumesc, domnule ministru, ∫i, sigur, vom intra Ón detalii Óntr-o discuþie particular„, doar dac„ aveþi Ón vedere ca, eventual, populaþia s„ treac„ Ón sfera producþiei ieftine, a producþiei îHidroelectrica“, care ar putea s„ fie, Ón eforturile pe care Guvernul le face de a aduce populaþia Ón stadiul de a pl„ti facturile, dac„ g‚ndiþi c„ o astfel de abordare ar avea ∫anse de succes.

Da, domnul senator, Ón momentul Ón care se face preþul energiei electrice, la structura preþului mediu al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 energiei electrice intr„ urm„toarele activit„þi (v„ reþin dou„ minute): producere — 62,13%, transportul — 6%, serviciile de sistem — 2,8%, administrare piaþ„ — 0,06%, distribuirea — 17%, furnizarea — 3,99% ∫i taxa de dezvoltare — 7%, Ón conformitate cu legea. Deci aceasta este ca structur„ a preþului, ca structur„ a cantit„þii de energie electric„ ∫i care duce, de fapt, la stabilirea preþului, 62,6% provin de la îTermoelectrica“, 24,1% de la îHidroelectrica“, 11,4% — îNuclearelectrica“ ∫i alþi furnizori, Ón cantitate foarte mic„, sub 2%. Deci noi nu practic„m preþuri diferenþiate, deci nu putem practica preþul de la îHidroelectrica“ c„tre populaþie sau c„tre oricare agent, exist„ un singur preþ care se practic„, indiferent c„ este vorba de eligibil sau captiv, Ón cazul eligibilului acord„m acest discont de 3–5%. Asta este toat„ diferenþa.

V„ mulþumim, domnule ministru.

Œn continuare, domnul senator Dumitru Codreanu are o Óntrebare pentru Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului.

Poftiþi, v„ rog!

Œntrebare c„tre domnul ministru Ovidiu Mu∫etescu.

De ce A.P.A.P.S.-ul nu Ó∫i face datoria, domnule ministru? Din cauz„ c„ un ∫ir Óntreg de fabrici au disp„rut, ∫omajul a c„p„tat proporþii considerabile. Din cauz„ c„ agricultura a fost distrus„ f„r„ a se pune alt sistem Ón loc ∫i continu„ p„r„ginirea ei avem suprafeþe mari nelucrate ∫i producþii slabe, avem ∫omaj ∫i malnutriþie. P„rinþii sunt ∫omeri, nu au ce le da copiilor de m‚ncare ∫i ace∫tia le∫in„ Ón timpul orelor ∫colare, spitalele ofer„ bolnavilor terci ∫i varz„, urzici ∫i lobod„, ap„ fiart„, ca Ón lag„re, iar dispariþia unor fabrici continu„ ∫i dup„ privatizare.

Ce fel de contracte de privatizare s-au Óntocmit ∫i ce fel de clauze cuprind aceste contracte Ón condiþiile Ón care Fabrica de clei de oase ∫i spum„ ignifug„ de la M„r„∫e∫ti, cu o piaþ„ de desfacere considerabil„, este distrus„ dup„ privatizare, Fabrica de izolatori electrici din sticl„ — ALCOR de la Boto∫ani, a doua Ón Europa Ón acest domeniu, care avea, p‚n„ la privatizare, comenzi ce Ói acopereau capacitatea de producþie ∫i desfacere Ón Óntreaga lume, devine fabric„ de c„r„mizi?! Ce face Guvernul ∫i A.P.A.P.S.-ul pentru a Ómpiedica distrugerea planificat„ a acestor dou„ fabrici ∫i nu numai, dup„ ce s-a Óncheiat procesul de privatizare.

Domnule pre∫edinte,

Cu permisiunea dumneavoastr„ ∫i conform regulamentului, Ómi permiteþi s„ mai pun o Óntrebare.

Da, poftiþi, aveþi dreptul la dou„ Óntreb„ri.

Œntrebare pentru domnul ministru Miron Mitrea.

Dac„ Ón Programul de guvernare se stipuleaz„ faptul c„ se vor lua m„suri de reabilitare ∫i Ómbun„t„þire a infrastructurii Ón Rom‚nia, se pare, domnule ministru, c„ Ón viziunea dumneavoastr„ nu a fost prins ∫i nordul Moldovei, unde s-au abandonat, de fo∫tii ∫i actualii guvernanþi, dou„ lucr„ri la calea ferat„ H‚rl„u-Boto∫ani ∫i la calea ferat„ D‚nge∫ti-S„veni-Darabani, lucr„ri care se degradeaz„ ∫i de la care se fur„ ∫i ceea ce s-a f„cut.

De asemenea, pe drumurile sucevene, acolo unde istoria vorbe∫te prin frumuseþea m„n„stirilor bucovinene, nu se poate circula din cauza ∫oselelor foarte degradate, de la C‚mpulung-Moldovenesc ∫i p‚n„ la Bistriþa este un calvar s„ mergi cu ma∫ina.

V„ rog s„ ne comunicaþi care este programul reabilit„rii infrastructurii ∫i pentru nordul Moldovei ∫i dac„ cele dou„ lucr„ri la calea ferat„ se vor mai termina vreodat„. Solicit r„spunsul verbal ∫i Ón scris. V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc.

La capitolul interpel„ri, domnule senator Gheorghe Flutur, aveþi o interpelare la adresa Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor.

Poftiþi, domnule senator!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ∫i p„durilor.

Este cunoscut faptul c„ la data de 7 martie anul curent, Ón urma unei furtuni care s-a ab„tut asupra unor zone din nordul ∫i centrul þ„rii, s-au produs mari dezastre Ón p„durile de stat ∫i private, dezastre estimate la c‚teva milioane de metri cubi de lemn dobor‚t.

Av‚nd Ón vedere c„ o parte dintre aceste calamit„þi s-au produs Ón terenurile ce urmeaz„ a fi retrocedate proprietarilor, conform legilor funciare, ∫i c„ Guvernul s-a angajat s„ finalizeze punerile Ón posesie ale p„durilor p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, v„ sugerez s„ luaþi m„suri urgente de delimitare, punere Ón posesie ∫i eliberare a titlurilor de proprietate cu prioritate pentru aceste suprafeþe unde proprietarii se vor organiza eficient ∫i expeditiv Ón vederea exploat„rii ∫i valorific„rii lemnului.

Atrag atenþia asupra pericolului apariþiei focarelor de infestare a p„durilor de r„∫inoase, dac„ Ón c‚teva luni nu se exploateaz„ ∫i se transport„ lemnul din teren ∫i nu se iau toate m„surile pentru limitarea efectelor nedorite.

Solicit Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor s„ Ómi comunice Ón scris m„surile concrete ce se au Ón vedere pentru Ónl„turarea efectelor dezastrelor produse la 7 martie anul curent Ón p„durile þ„rii noastre ∫i, Ón mod expres, modul concret de soluþionare Ón suprafeþele ce urmeaz„ a fi retrocedate conform legilor funciare de retrocedare a propriet„þilor.

V„ mulþumesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Mulþumim, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, aveþi o interpelare la adresa primului-ministru. Poftiþi, v„ rog!

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Este bine cunoscut faptul c„ administraþiile locale ∫i judeþene se zbat Óntr-o crunt„ s„r„cie, bugetele acestora fiind mai mult dec‚t austere. Œn aceste condiþii, prim„riilor ∫i consiliilor judeþene nu le r„m‚ne dec‚t varianta atragerii de fonduri din proiecte ∫i programe de finanþare.

Este ∫tiut, de asemenea, c„ judeþele din nordul Moldovei sunt cele mai slab dezvoltate, dac„ nu chiar cele mai s„race din þar„. Guvernele care s-au perindat Ón cei 12 ani de fiecare dat„ s-au angajat Ón campaniile electorale c„ vor dezvolta programe speciale pentru aceast„ parte a Rom‚niei.

Din p„cate, toate promisiunile, aproape Ón Óntregime, ale celor de la putere au r„mas doar Ón stadiul de intenþie. Chiar dac„ au fost eliberate ∫i unele fonduri cu destinaþie Moldova, sumele respective nu ∫i-au atins niciodat„ þinta, aceasta pentru c„, pe puternice considerente politice, finanþ„rile Ón cauz„ nu au trecut niciodat„ mai departe de Bac„u. Este de notorietate faptul c„ acesta este periplul vicepre∫edintelui Camerei Deputaþilor, Viorel Hrebenciuc, iar clanul Sechelariu, cu Ónalt reprezentant la nivel guvernamental, face legea Ón municipiul amintit.

Str„in de aceste demersuri nu este nici ministrul lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuinþei, domnul Miron Mitrea, apropiat al locurilor. Alocarea preferenþial„ a fondurilor respective reprezint„ un evident caz de discriminare.

Recent, conducerea judeþului Suceava a venit la Guvern cu un program pe baza acestor garanþii guvernamentale, care se intitula îSuceava — utilit„þi ∫i medii Ón standarde europene“. Sigur, valoarea lui era Ón jur de 303 milioane euro, valoarea iniþial„. Dup„ discuþii Óndelungate s-a spus îDomn’e, v„ ambalaþi la ni∫te treburi foarte grele. Un asemenea program se deruleaz„ la Constanþa“, de parc„ Suceava nu ar merita! Cam a∫a s-a pus problema. ™i au fost Óndrumaþi Ónapoi, s„ Ó∫i revad„ problemele, s„ fac„ ceva mai mic. Aceasta a fost interpretat„ ca ultimele piedici guvernamentale — s„ le spunem a∫a — Óntr-o iniþiativ„ pe care o are judeþul Suceava.

De aceea, solicit primului-ministru s„ intervin„, s„ se ia m„suri Ón acest sens, altfel ignorarea aspectelor semnalate va duce la ad‚ncirea decalajului dintre Moldova ∫i restul þ„rii, ∫i nu este bine, domnilor!

V„ mulþumim.

Domnul senator Corneliu Bichineþ, aveþi o interpelare.

## Domnule pre∫edinte,

Stimaþi colegi, foarte puþini, c‚þi aþi mai r„mas Ón sal„, Interpelarea aceasta se adreseaz„ domnului ministru Miron Mitrea, care nu a avut bun„voinþa s„ vin„ niciodat„ la invitaþia senatorilor la Óntreb„ri ∫i interpel„ri la lucr„rile Senatului. De aceea timbrul ∫i stilul acestei interpel„ri o s„ fie cu totul altfel dec‚t Óntrebarea pe care i-am adresat-o distinsului ministru al culturii.

Domnule ministru,

Aveþi o viaþ„ grea, este o b„nuial„ a mea, mult mai grea ca pe vremea c‚nd, cu destoinicie ∫i mare b„rb„þie, conduceaþi transportatorii Ón lupta lor justificat„ pentru un trai mai bun ∫i decent. V„ comp„timesc sincer, eu fiind uman, pentru greut„þile ∫i capcanele, poate ∫i tentaþiile la care sunteþi supus Ón noua ipostaz„ Ón care v„ aflaþi, taman la antipod faþ„ de Ónceputul dumneavoastr„ postdecembrist ∫i tumultos.

Dac„ v-aþi fi f„cut timp m„car o singur„ dat„ s„ v„ deplasaþi — oare nu aveþi cu ce?! — la ∫edinþele Senatului, m-aþi fi ajutat s„ g„sesc mai u∫or r„spuns la urm„toarea problem„ grav„.

Nu mai conteaz„ — aici spun problema — de ce nu s-a f„cut nici m„car o singur„ sal„ de sport Ón anul 2001, important este ce se petrece Ón deja Ónceputul an 2002 Ón domeniul menþionat. Care a fost raþiunea ce v-a determinat, domnule ministru, ca Ón judeþul Vaslui s„ nu mai construiþi anul acesta nici m„car o singur„ sal„ de sport, de∫i Ón urma demersurilor parlamentarilor vasluieni, chiar ∫i a demersurilor celor de la P.S.D., promiseser„þi un num„r rezonabil ∫i alarmant: 6 astfel de construcþii.

Oare, spun eu, Protocolul, umilitor pentru þar„ ∫i ruin„tor pentru partidul dumneavoastr„, P.S.D.–U.D.M.R. v-a forþat m‚na ∫i aþi semnat ca Ón judeþele Harghita ∫i Covasna s„ se construiasc„ 6 ∫i, respectiv, 7 s„li de sport, Ón Cluj nici una, Ón Bucure∫ti aproape nimic?!

Cum r„m‚ne, domnule ministru cu judeþul Vaslui? Sper c„ nu ca Ón tren!

A∫tept r„spuns oral ∫i scris, ∫i am trecut Ón parantez„: îNumai de la domnul ministru Miron Mitrea“. V„ mulþumesc.

V„ mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Mircea Nedelcu, pentru Ministerul de Interne aveþi interpelarea. Poftiþi!

## Domnule ministru,

Din anul 1990 patrimoniul naþional, comorile dacice, inestimabile valori materiale ∫i spirituale pentru poporul rom‚n, sunt jefuite la lumina zilei de bande mafiote bine dotate cu ma∫ini de teren performante, detectoare de ultim„ or„ de metale preþioase etc. Munþii Or„∫tiei, locurile unde se afl„ cet„þile dacice, sunt plini de urmele l„sate de c‚rtiþele umane ce au furat zeci ∫i sute de kilograme de aur pur de 24 de carate. Un coson de aur

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002 c‚nt„re∫te circa 8,3 gr. Aceste monede se aflau ascunse Ón oale de p„m‚nt care conþineau circa 300 de asemenea piese. Au fost furate obiecte de podoab„ dacice: br„þ„ri de aur de circa 1,8 kg bucata. Toate aceste obiecte de patrimoniu, de valoare inestimabil„ pentru Rom‚nia, pentru urma∫ii no∫tri, au luat, pe diverse filiere, drumul str„in„t„þii, fiind v‚ndute cu mult sub valoarea real„, Óns„ suficient pentru ca anumite personaje s„ se Ómbog„þeasc„ ∫i s„-∫i creeze structuri de intimidare ce le permit s„ opereze Ón voie, uneori chiar la lumina zilei.

Domnule ministru, este greu de Ónþeles cum poliþia nu a reu∫it s„ st„p‚neasc„, s„ controleze acest fenomen care pune statul rom‚n, autoritatea sa Óntr-o lumin„ extrem de nepl„cut„. Este greu de Ónþeles cum s-a putut realiza aceast„ crim„ Ómpotriva patrimoniului naþional, a istoriei naþionale, dac„ vreþi, ani de zile, f„r„ ca cineva s„ fie Ómpiedicat ∫i pedepsit. Fenomenul a c„p„tat dimensiuni prea mari pentru a mai putea fi neglijat. O dat„ cu trecerea anotimpului rece, traficanþii de comori dacice Ó∫i vor relua activitatea. V„ solicit pe aceast„ cale s„ informaþi Senatul Rom‚niei cu privire la soluþiile identificate, la m„surile ce le veþi adopta pentru a stopa acest flagel, pentru a pedepsi adev„raþii vinovaþi.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

## V„ mulþumim.

Œn Óncheiere, domnul senator Gheorghe Bunduc. Aveþi o interpelare la adresa Ministerului S„n„t„þii ∫i Familiei. V„ rog s„ m„ scuzaþi, n-am observat c‚nd era doamna ministru aici. Poftiþi, v„ rog!

Oricum nu putea s„-mi r„spund„ ast„zi.

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ doamnei ministru al s„n„t„þii ∫i familiei, Daniela Barto∫.

Din punctul de vedere al activit„þii medicilor de familie, judeþul Tulcea se confrunt„ cu o situaþie cu totul ie∫it„ din comun. De∫i este unul dintre cele mai Óntinse judeþe ale þ„rii ∫i, Ón acela∫i timp, cu cea mai mic„ densitate a populaþiei, Ón Tulcea accesibilitatea populaþiei la serviciile medicale este redus„ fie datorit„ distanþelor mari ∫i a c„ilor de acces, pe ap„ sau pe uscat, adesea impracticabile, fie neacoperirii tuturor localit„þilor cu personal medical de specialitate. Astfel, cei 88 medici de familie ai judeþului Tulcea acoper„ abia 58% din necesar, restul de 42% din populaþia pl„titoare de asigur„ri de s„n„tate Óncarc„ listele de capitaþie ale medicilor existenþi. Cu Ónc„rcarea medie de 3.008 asiguraþi pe medic de familie, Tulcea deþine primul loc Ón þar„, av‚nd la polul opus Timi∫ul, cu 1.200—1.300 de asiguraþi, dep„∫ind cifra medie de 1.700 pacienþi pe cabinet cu un procent de 76,9%. Aceast„ Ónc„rcare a normei medicului de familie este o realitate ce nu poate fi ignorat„ ∫i ea nu poate fi rezolvat„ prin m„suri administrative ori prin eliminarea acestor pacienþi din liste ∫i abandonarea lor.

Doamn„ ministru, solicit„m Óncadrarea judeþului Tulcea, printr-un act normativ guvernamental, Ón noþiunea de unitate teritorial–administrativ„ cu probleme speciale Ón domeniul s„n„t„þii, hot„r‚re care trebuie materializat„, Ón acela∫i timp, printr-un spor special de zon„ grea de 30–40%.

V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

V„ mulþumim.

Trecem la ultimul compartiment al dezbaterilor noastre de ast„zi: r„spunsurile la Óntreb„rile din ∫edinþele precedente.

Pentru stenogram„, rog s„ se consemneze c„ la Óntrebarea domnului senator Dumitru Codreanu, adresat„ Autorit„þii pentru Privatizare, demnitarul a solicitat am‚nare. Mulþumesc.

Domnul ministru Petre Ciotlo∫ va r„spunde Óntreb„rii domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Poftiþi, v„ rog, domnule ministru!

Eu iau Ón ordinea Ón care sunt aici.

## **Domnul Petre Ciotlo∫** _—secretar de stat Ón Ministerul Muncii ∫i Solidarit„þii Sociale:_

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori, R„spuns la interpelarea domnului senator Constantinescu.

Dup„ c‚te cunoa∫tem, Ón Rom‚nia exist„ circa 44 de staþiuni balneo-climaterice acreditate. Œn 13 dintre acestea, respectiv Ón Amara, Bala, Vizu∫am, Buzia∫, Covasna, Geoagiu, Lacul S„rat, Moneasa, Nicolina, Ol„ne∫ti, Pucioasa, S„rata-Monteoru ∫i î1 Mai“, din fondurile unora din fostele cooperative agricole de producþie s-au construit unit„þi de tratament balnear care Ón conformitate cu prevederile art. 34 din Legea nr. 80/1992 au trecut Ón administrarea Ministerului Muncii ∫i Protecþiei Sociale, a∫a cum era Ón acea vreme.

Conform prevederilor art. 174 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, care a intrat Ón vigoare la 1 aprilie 2001, unit„þile de odihn„ ∫i tratament balnear ale þ„r„nimii au trecut Ón proprietatea Casei Naþionale de Pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale. De la preluarea Ón administrarea Ministerului Muncii p‚n„ Ón prezent aceste unit„þi au suferit un continuu proces de dezvoltare ∫i modernizare. Astfel, toate aceste unit„þi au fost dotate cu centrale termice proprii, au fost modernizate toate bazele de tratament, acestea fiind dotate cu aparatur„ medical„ performant„.

Œn Staþiunea Lacul S„rat a fost realizat„ baza de tratament, s-au realizat reparaþii capitale la instalaþiile sanitare, acoperi∫, dot„ri cu mobilier, cu mijloace de transport, obiecte de inventar; a fost pus Ón funcþiune un nou corp de cazare, cantin„ ∫i baz„ de tratament la Ol„ne∫ti, s-a realizat aducþiunea de ap„ potabil„ la Vizu∫am.

V„ mulþumim, domnule ministru. Poftiþi, domnule senator!

Mulþumesc, domnule pre∫edinte.

V„ mulþumesc, domnule ministru, pentru r„spuns. V„ mulþumesc pentru informaþiile suplimentare pe care le-aþi adus Ón argumentarea r„spunsului dumneavoastr„.

A∫ vrea s„ m„ opresc asupra c‚torva aspecte din r„spunsul acesta: cele 13 unit„þi de tratament au Ónregistrat, observ, o cre∫tere a rentabilit„þii Ón anul 2001 p‚n„ la 5,1, dar, repet, este o medie care se realizeaz„ pentru cele 13 unit„þi, din care numai dou„ au realizat ∫i Ón anul 2000, ∫i Ón anul 2001 rentabilitate peste 2,2%; cele 11 miliarde de lei profit, din care 8,3 miliarde profit net, sunt realizate de un num„r mult mai mare de unit„þi balneoclimaterice.

Œn ceea ce prive∫te cazul concret al unit„þii de la S„rata-Monteoru, nu este adev„rat c„ acolo nu exist„ ap„ potabil„. Exist„ ap„ potabil„, sunt dou„ surse. Eu cunosc foarte bine situaþia de la S„rata-Monteoru dintr-un motiv personal. Exist„ dou„ surse care se irosesc pur ∫i simplu, dou„ izvoare absolut impresionante — Ciuhoiu ∫i Vladimir — care se irosesc pur ∫i simplu, pentru c„ nu a mai fost reparat„ conducta de aducþiune a apei ∫i, deci, ar trebui f„cut„ o investiþie Ón aceast„ direcþie pentru ca s„ se Ómbun„t„þeasc„ condiþiile de acolo. Ar mai trebui ca echipele de control pe care le trimiteþi Ón teritoriu s„ urm„reasc„ ∫i un alt aspect: aparatura cu care a fost dotat„ staþiunea de la Monteoru nu este folosit„ pentru tratament expres, pentru beneficiarii de bilete, ci ace∫tia sunt obligaþi s„ pl„teasc„ tratamentul la un cabinet particular care folose∫te, Óns„, aparatura staþiunii. A∫ vrea s„ constat c„ nu exist„ un program pentru privatizarea Ón perspectiv„ a acestor unit„þi, nu? Ele vor r„m‚ne, totu∫i, ca instituþii publice. Se vor finanþa din venituri extrabugetare. Dar nu credeþi c„ ar fi mai rentabil ca ele s„ fie privatizate? Poate c„ Ón felul acesta proprietarul ar ∫ti ce s„ fac„ cu aceste unit„þi ∫i gradul de rentabilizare ar fi la toate de 20–28–30%, a∫a cum au asigurat Pucioasa ∫i Monteoru.

V„ mulþumesc mult.

V„ mulþumim. Poftiþi, domnule ministru!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

Un singur lucru a∫ vrea s„ remarc ∫i cu asta am… Am menþionat c„ aceste unit„þi care provin din patrimoniul… au fost construite pentru aceste scopuri, de a asigura o protecþie social„ suplimentar„, nu sunt destinate Ón special obþinerii de rentabilitate. ™i vreau s„ v„ spun c„ ceea ce a r„mas ca beneficii anul anterior a r„mas numai la nivel de 11 miliarde, pentru c„ sume importante din beneficii au fost alocate tocmai pentru dezvoltarea bazei de tratament, Ón scopul Ónt„ririi capacit„þii de recuperare a persoanelor asigurate. Deci „sta a fost motivul pentru care Guvernul a considerat c„ este mai bine ca ele s„ nu fie privatizate, cel puþin Ón acest moment, ci s„ serveasc„ scopurilor sociale cu preponderenþ„.

V„ mulþumim, domnule ministru.

Invit Ón continuare la microfon pe domnul ministru Alexe Costache Ivanov, care va r„spunde Óntreb„rilor domnilor senatori Ionel Alexandru ∫i Valentin Dinescu. Poftiþi, domnule ministru!

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** _—secretar de stat Ón_

## _Ministerul Justiþiei:_

Stimaþi domni senatori,

Am s„ r„spund la Ónceput la Óntrebarea domnului senator Ionel Alexandru.

îLa interpelarea formulat„ de dumneavoastr„, adresat„ ministrului justiþiei, referitoare la ancheta cu privire la F.N.I. ∫i stadiul cererii de extr„dare a Ioanei Maria Vlas, v„ comunic„m urm„toarele:

La data de 31 mai 2001 s-a dispus arestarea preventiv„ a inclupatei Ioana Maria Vlas pe timp de 30 de zile, Óncep‚nd cu data prezent„rii acesteia la procuror, pentru s„v‚r∫irea infracþiunilor de Ón∫el„ciune Ón convenþii, cu consecinþe deosebit de grave, prev„zute de art. 215 alin. 1, 3 ∫i 5 din Codul penal, cu aplicare la alin. 2 Cod penal, ∫i fals la Legea contabilit„þii, prev„zut de art. 40 din Legea nr. 82/1991, raportat la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal.

Œntruc‚t inculpata s-a sustras urm„riri penale ∫i exista o informaþie potrivit c„reia aceasta a p„r„sit teritoriul Rom‚niei la 9 iunie anul 2000, Ón conformitate cu dispoziþiile Convenþiei Europene de extr„dare, Óncheiat„ la Paris la 31 decembrie 1957, a fost transmis„ Ministerului Afacerilor Externe, Direcþia relaþii consulare, cererea de extr„dare a inculpatei Ioana Maria Vlas, Ón vederea trimiterii cererii Ómpreun„ cu documentele anexate c„tre autorit„þile judiciare competente ale statului Israel. Urmare a acestui demers, Ministerul Justiþiei din Israel a adresat o cerere Ón care a solicitat deplasarea unor procurori Ón Israel, pentru a explica funcþionarilor abilitaþi circumstanþele s„v„r∫irii infracþiunilor, precum ∫i pentru a defini natura ∫i rolul instituþiilor implicate Ón derularea faptelor: Comisia Naþional„ a Valorilor Mobiliare, Fondul Naþional de Investiþii, Societatea Comercial„ SOVINVEST — S.A.

Ministerul Public a dat curs acestei cereri ∫i, Ón perioada 6–11 august 2000, doi procurori s-au deplasat Ón Israel pentru a l„muri toate aspectele neelucidate. Urmare a acestor demersuri ale autorit„þilor rom‚ne, precum ∫i a deplas„rii procurilor Ón Israel, autorit„þile judiciare israeliene au emis mandat de arestare naþional Ómpotriva inclupatei Ioana Maria Vlas, conform declaraþiilor acestora. De asemenea, urmare cererii de extr„dare adresate autorit„þilor judiciare israeliene, acestea au notificat Ministerului Public despre existenþa unui cont bancar deschis pe numele inculpatei la Banca Hapoor Line din Ierusalim. Lu‚nd act de aceast„ notificare, prin Ordonanþa nr. 6/2000, Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Superm„ de Justiþie a dispus indisponibilizarea sumelor aflate Ón acest cont ∫i a formulat comisie rogatorie pentru aducerea la Óndeplinire a dispoziþiilor din ordonanþ„.

Poftiþi, domnule senator!

## V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.

Am a∫teptat o lun„ de zile r„spunsul. Œntr-adev„r este un r„spuns destul de larg, Óns„ problema care se pune este urm„toarea, ∫i anume: noi avem convenþie cu statul Israel de extr„dare, deci aceast„ convenþie trebuie pus„ Ón aplicare. De aceea Óntreb Ónc„ o dat„ Ministerul Justiþiei de ce nu acþioneaz„ la nivelul organismelor internaþionale pentru a obliga statul Israel s„ aplice aceast„ convenþie. Deci nu se poate r„spunde de genul: Israelul nu a g„sit-o sau n-a c„utat-o, sau urmeaz„ s„ se pun„ Ón aplicare. Œntrebarea mea este din nou aceea∫i, ∫i anume: îCare sunt demersurile Ministerului Justiþiei, inclusiv al Guvernului Rom‚niei de a rezolva odat„ aceast„ problem„ care treneaz„ de doi ani de zile ∫i, Ónainte de a-mi da r„spuns la aceast„ Óntrebare, a∫ mai vrea s„-mi r„spundeþi ∫i la o alta pe care am prezentat-o, dac„ Ministerul Justiþiei a luat m„suri preventive pentru a se preÓnt‚mpina un nou joc de acest tip, care s„ duc„ la falimentarea unei mari p„rþi a populaþiei, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu F.N.I.-ul?

V„ mulþumesc.

Da, mulþumim. Poftiþi, domnule ministru!

A∫ putea s„ spun domnului senator c„ o problem„ de extr„dare este o chestiune foarte delicat„, care þine de ni∫te raporturi de drept internaþional, ∫i e vorba de relaþii Óntre state, iar Rom‚nia nu poate s„ exercite o anumit„ constr‚ngere, cum sugeraþi dumneavoastr„, Ómpotriva unui alt stat pentru ca acesta s„ aduc„ la Óndeplinire cererea noastr„. Este o chestiune de reciprocitate ∫i dumnealor sunt liberi s„ acþioneze a∫a cum cred de cuviinþ„. Noi

n-am f„cut dec‚t s„ le solicit„m, iar dumnealor ne-au promis c„ vor rezolva aceast„ cerere pe care noi, Ón mod repetat, o reiter„m. Mai mult de at‚t cred c„ Ón cadrul relaþiilor internaþionale nu se poate face.

Referitor la cea de a doua problem„, a unui eventual nou posibil joc piramidal. E o Óntrebare foarte vag„, nu ∫tiu la ce anume v„ referiþi, dac„ aveþi dumneavoastr„ indicii v„ rug„m s„ ne daþi toate datele ∫i v„ vom putea comunica eventualele m„suri pe care le vom putea lua.

M„ scuzaþi! M-am referit la ideea elabor„rii unei legi din partea Ministerului Justiþiei, ca s„ se preÓnt‚mpine declan∫area unui nou joc de acest gen, deci, pe cale legal„, adic„ dac„ aveþi Ón vedere o m„sur„ legislativ„ pentru a se opri un nou F.N.I.?

Referitor la prima parte a r„spunsului, au fost numeroase extr„d„ri, ∫tiþi bine c‚nd Israelul Ói urm„rea pe criminalii de r„zboi ∫i f„cea tot felul de presiuni pentru a se rezolva extr„darea acestora. Noi de ce s„ nu acþion„m din acest punct de vedere?

Cum, cum anume?

P„i, cum? Sunt organismele internaþionale unde se pot ridica astfel de probleme, la ONU, la Consiliul Europei, unde vreþi dumneavoastr„. A∫tept„m ca Israelul s„ ne r„spund„ Ón anul 3000, Ón cazul „sta, dac„ tot ziceþi c„ nu avem la cine s„ ne adres„m. Deci trebuie s„ acþion„m Óntr-un fel. Domnul prim-ministru a fost Ón Israel. S-a pus problema? Dac„ s-a pus, care este r„spunsul, de ce nu se acþioneaz„? Lumea a∫teapt„. Sunt vreo 200.000 de persoane care tot a∫teapt„ r„spunsul de c‚tva timp.

V„ mulþumesc.

Domnule senator, dac„-mi daþi voie, v„ spun eu c„ ar trebui ca o Ioana Maria Vlas s„ vin„ din Israel Ón Rom‚nia ∫i s-o d„m la reciprocitate. E singura soluþie.

Domnule ministru, la a doua Óntrebare v„ rog s„ r„spundeþi Ón rezumat, pentru c„ altminteri vom dep„∫i timpul.

™i la a doua Óntrebare r„spunsul este destul de detaliat.

Nu, un rezumat. Dac„ este f„cut Ón scris…

## **Domnul Valentin Dinescu** _(din sal„):_

Domnule pre∫edinte, eu m„ mulþumesc cu r„spunsul Ón scris, ca s„ aib„ posibilitatea ∫i alþi colegi s„ primeasc„ r„spuns.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/28.III.2002

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mulþumim foarte mult, domnule ministru.

™i, Ón continuare, Ómi pare r„u, domnule ministru, dar asta e ordinea stabilit„ de staff-ul nostru. Domnul ministru Romeo Postelnicu r„spunde domnului senator Gheorghe Acatrinei: stadiul desf„∫ur„rii ∫i elimin„rii efectelor calamit„þilor din Suceava.

Poftiþi, v„ rog, domnule ministru!

## **Domnul Romeo Postelnicu** _— secretar de stat_

Mulþumesc, domnule pre∫edinte. Domnule senator,

Œn primul r‚nd, doresc s„ v„ mulþumesc pentru faptul c„ manifestaþi o grij„ constant„ pentru judeþul pe care-l reprezentaþi ∫i pentru faptul c„ ∫i problemele acestea care scap„ controlului guvernamental vorbesc de calamit„þile naturale, pot s„ provoace foarte multe lucruri grele de soluþionat, dar nu imposibil de realizat. De aceea, dac„-mi daþi voie s„ prezint punctul de vedere al ministerului nostru ∫i al Guvernului.

îDup„ v‚ntul puternic din zilele de 6 ∫i 7 martie, v„ inform„m c„ s-au luat urm„toarele m„suri: prefectul judeþului Suceava, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei judeþene de ap„rare Ómpotriva dezastrelor, a informat operativ despre situaþia deosebit de grav„ produs„ Ón cadrul judeþului, de intensitatea extrem„ a v‚ntului din zilele de 6–7 martie 2002. Ministerul nostru, domnul ministru Octav Cosm‚nc„ a emis Ordinul nr. 60/992/C1 din data de 7 martie 2002 privind stabilirea de m„suri pentru prevenirea producerilor unor dezastre ∫i Ónl„turarea efectelor acestora. Acest ordin a fost comunicat imediat tuturor prefecturilor pentru luarea m„surilor corespunz„toare, implicit prefectului judeþului Suceava.

Œn baza ordinului menþionat, prefectul judeþului Suceava a convocat de urgenþ„ comisiile locale de ap„rare Ómpotriva dezastrelor, care au aplicat m„surile concrete de contracarare a ∫i reducere a efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile, cu prec„dere a v‚ntului putenric urmat de dobor‚ri masive de arbori, avarierea unor cl„diri de locuit ∫i social-culturale, blocarea c„ilor de circulaþie rutiere ∫i de cale ferat„, iar prin Ordinul nr. 57/7 martie 2002 a luat de Óndat„ m„sura organiz„rii unui colectiv format din speciali∫ti pentru coordonarea evalu„rii pagubelor provocate de acest fenomen natural.

Œn cadrul videoconferinþei cu judeþele ∫i municipiul Bucure∫ti din data de 8 martie, primul-ministru al Guvernului Rom‚niei, domnul Adrian N„stase, a prezentat situaþia centralizat„ la nivelul judeþelor afectate, subliniind-o pe cea creat„ Ón judeþul Suceava, precum ∫i m„surile pentru implicarea de urgenþ„ a ministerelor. Œn acest sens, Domnia sa a solicitat Regiei Naþionale a P„durilor ROMSILVA urm„toarele: acordarea unei atenþii speciale valorific„rii masei lemnoase rezultate Ón urma dobor‚turilor, luarea de m„suri ca aceste dobor‚turi s„ nu r„m‚n„ mult timp Ón p„dure pentru a evita

V„ mulþumesc, domnule ministru.

Domnul senator Acatrinei, sunteþi Ónc‚ntat de r„spunsul primit?

R„spunsul este complet. Œmi l„saþi r„spunsul scris, da?

Da, sigur.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mulþumim, domnule ministru.

Este ora 19,40. Declar ∫edinþa Ónchis„.

V„ mulþumim, domnilor mini∫tri, pentru participare. Mulþumim domnilor senatori, mulþumim staff-ului ∫i mulþumim reprezentanþilor presei.

Bun„ seara!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 41/28.III.2002 conþine 40 de pagini.**

Preþul 37.160 lei