Gheorghe Bunduc

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aceastã intervenþie o susþin în nume personal.

Federaþia Rusã este prezentatã în ultima vreme de unii reprezentanþi ai mass-media ca o fostã mare putere afectatã puternic de bolile sfârºitului de secol XX, dãrâmatã din punct de vedere economic, suptã de vlagã militar ºi dezorientatã politic. Situaþia nu este deloc aºa. În sprijinul acestei afirmaþii amintim intervenþia rapidã ºi eficientã a Rusiei în Kosovo, vizita lui Clinton la Moscova, întâlnirile liderilor de la Kremlin cu premierul britanic, preºedintele Italiei, primul-ministru spaniol, cancelarul Germaniei ºi alþii.

Cu prieteni puternici, Rusia, ea însãºi o mare putere, beneficiazã de anulãri ºi reeºalonãri de datorii, noi împrumuturi, semnarea, în calitate de partener, a importante acorduri cu marile puteri economice ale lumii. În aceastã conjuncturã favorabilã în care se aflã, Rusia nu ezitã sãºi manifeste dorinþa ca Alianþa Nord-Atlanticã sã nu se extindã spre România ºi celelalte þãri balcanice. Din aceleaºi raþiuni, preºedintele rus Vladimir Putin întârzie retragerea trupelor ruseºti din Transnistria, acolo unde se aflã 2.500 militari ruºi ºi o masivã tehnicã militarã, Moldova fiind singura fostã republicã sovieticã în care se mai aflã trupe ruseºti fãrã acordul acesteia.

Retragerea Armatei a XIV-a a fost condiþionatã de cãtre Putin de rezolvarea problemelor Trnasnistriei, iar reeºalonarea datoriilor faþã de Moscova pentru livrãrile de gaze naturale, de recunoaºtere a limbii ruse ca limbã oficialã a Republicii Moldova.

Interesul mare pe care Rusia îl poartã Republicii Moldova este legat nu numai de schimbãrile survenite în zonã în ultimii ani, ci mai ales de ce se va întâmpla în viitorul imediat când Prutul va deveni o graniþã între Uniunea Europeanã ºi spaþiul ex-sovietic. În aceste

condiþii, de o parte ºi de alta a Prutului se va afla acelaºi popor care vorbeºte aceeaºi limbã ºi are aceeaºi origine. Dezvoltarea economicã a României în viitor, situaþie mai mult decât probabilã ca þarã membrã a Uniunii Europene, va deveni tot mai atractivã ºi pentru Republica Moldova, care va dori ºi ea sã intre în spaþiul Uniunii Europene.

Noua situaþie creatã în zonã va determina Rusia sã-ºi ia mãsuri de precauþie, mãsuri ce au în vedere federalizarea Republicii Moldova prin susþinerea autonomiei regiunii transnistrene.

Pentru a-ºi atinge acest scop, Putin îl ºantajeazã pe actualul preºedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi, aflat în plinã cursã pentru un nou mandat prezidenþial, condiþionând sprijinul mass-media care, cum bine ºtim, este controlatã de puternice grupãri politico-ecnomice de la Moscova, de acceptarea parþialã a Armatei a XIV-a ºi de rãmânerea Rusiei în zonã ca forþã de menþinere a pãcii.

Lucinschi este dispus sã accepte aceste cereri ale Moscovei, atât datoritã propriilor ambiþii, cât ºi datoritã presiunii la care este supus de cei din jur, care formeazã cea mai mare parte a clasei politice de la Chiºinãu, foºti secretari ai P.C.U.S., ºefi de colhozuri, sovhozuri, comsomoluri.