Stenogramă plen

Domnilor senatori, vã invit în salã.

Domnilor senatori, vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 25 septembrie 2000, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, asistat de domnii senatori Sorin

Adrian Vornicu ºi Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, secretari ai Senatului.

Din totaul de 143 de senatori ºi-a înregistrat prezenþa la lucrãrile Senatului pânã în acest moment un numãr de 123 de parlamentari, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 7 senatori; 3 sunt membri ai Guvernului, 4 colegi sunt plecaþi în delegaþie.

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi îl constituie lucrãrile în plen pânã la orele 19,30.

În ordinea de zi avem înscrise:

Ñ declaraþii politice;

Ñ probleme legislative;

Ñ întrebãri ºi interpelãri. Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii sau propuneri?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Programul de lucru a fost aprobat cu 74 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Ordinea de zi a Senatului pentru astãzi 25 septembrie este aprobatã de plen cu 82 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 5 abþineri.

La declaraþii politice invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Doru Gaita.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Doru Gaita:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am adus de mai multe ori în faþa plenului Senatului ºi a Executivului situaþia siderurgiei româneºti, respectiv a metalurgiei în ansamblu, în aºa fel încât sã se realizeze ceva concret în aceastã ramurã strategicã a economiei româneºti.

Rezultat al demersurilor fãcute de specialiºtii din cadrul Ministerului Industriilor ºi Comerþului ºi Uniunea Europeanã Ñ Comisia economicã, prin studiul realizat în legãturã cu strategia siderurgiei din România s-a arãtat cã în perspectiva anilor 2005 capacitãþile de producþie de oþel lichid necesare pentru acoperirea pieþei interne ºi a exportului sunt de circa 8 milioane de tone pe an. Aceste capacitãþi trebuie sã fie la nivelul de performanþã economicã a celor din Uniunea Europeanã, adicã sã obþinã oþeluri de performanþã, competitive la nivel de cost, calitate, sã asigure salarii decente, sã-ºi poatã plãti datoriile la buget ºi furnizori, sã-ºi asigure fonduri de dezvoltare, sã se obþinã profit contribuind la bãnãstarea localã ºi generalã ºi, bineînþeles, sã se respecte condiþiile de mediu.

Pentru atingerea acestui obiectiv de 8 milioane de tone oþel pe an este necesarã suma de circa 1,5 miliarde de dolari: 800 de milioane Ñ modernizãri; 100 de milioane Ñ programe sociale; 600 de milioane Ñ restructurare financiarã.

Întreg procesul de viabilizare are loc în cadrul unui program de restructurare aprobat de Guvernul României, acceptat, chiar ºi monitorizat de Uniunea Europeanã. Pe parcursul acestui program, pe o duratã de 3Ð5 ani se pot acorda facilitãþi cum ar fi... Ñ bineînþeles acelor întreprinderi care sunt cuprinse, respectiv: credite cu dobândã subvenþionatã de la bãncile de stat pentru modernizãri ºi cumpãrãri de materii prime ºi pentru produse de export, susþinerea programului de acompaniament social, ajutor financiar pentru dezafectãri capacitãþi închise, logizare, precum ºi garanþii guvernamentale pentru credite în vederea modernizãrii.

În afara acestui program sunt interzise cu desãvârºire ajutoarele de stat; deci în afara acestui program.

Consiliul Europei, prin Decizia din 6.12.1999 privind principiile, prioritãþile, obiectivele intermediare ºi condiþiile de parteneriat pentru aderarea României, a stabilit cã

Vã mulþumesc, domnule senator.

ªi vã rog sã mã scuzaþi cã am deranjat partea dreaptã a sãlii prin aceastã expunere.

Da, sunt convins cã vor primi scuzele dumneavoastrã colegii.

Grupul parlamentar P.N.L. Ñ domnul senator Dinu Secrieru.

Absenteazã!

Domnul senator Alexandru Mortun. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este clar pentru orice om de bunã-credinþã din România cã dezastrul financiar produs de cãderea Fondului Naþional de Investiþii a produs disperare în rândul a sute de mii de români care ºi-au vãzut economiile de-o viaþã practic furate, dar cel mai grav lucru este cã s-a dat o loviturã grea credibilitãþii unor instituþii importante ale statului român.

Raportul Comisiei de anchetã a F.N.I. Ñ SOVInvest ºi a instituþiilor publice implicate, pe care-l vom dezbate, sper, în curând, v-a prezentat în zeci de pagini istoria, mecanismele, implicãrile, greºelile, cauzele, vinovaþii celei mai mari escrocherii financiare. Este o analizã a unui fenomen grav, extrem de grav, unde cu ºi fãrã semnãturi depuse, toþi parlamentarii recunosc cã cei ce trebuiau sã efectueze controlul pieþelor de capital sunt vinovaþi chiar ºi numai de incompetenþã, prostie, dezorganizare ºi asta în nu mai puþin de 5 ani. Chiar dacã apartenenþa politicã a membrilor comisiei în gãsirea vinovaþilor, fiecare cu ai lui, este clar cã a avut un deosebit rol, toþi, absolut toþi sunt de acord cã mari instituþii ale statului, repet, **ale statului român,** cel chemat sã apere banii contribuabilului, sunt vinovate, ºi eu sper cã cei vinovaþi, indiferent dacã fac parte din Ministerul Finanþelor, Banca Naþionalã, Banca Agricolã, C.N.V.M., CENTROCOOP ºi cine mai vreþi dumneavoastrã, vor face cunoºtinþã în curând cu Parchetul. Multe din constatãrile corecte ale raportului sunt anulate de lipsa oricãror soluþii concrete de restituire a banilor cãtre pãgubiþi; or, permiteþi-mi sã fiu convins cã pe miile de disperaþi tocmai acest lucru îi intereseazã.

Lipsa acestor soluþii este de o gravitate fãrã seamãn, pentru cã o mare parte a deponenþilor au cumpãrat unitãþi de fond ca urmare a recomandãrilor fãcute de Ordonanþa nr. 98/1999 emisã, culmea, de Guvernul României, ºi a contractului imbecil semnat de preºedintele CEC-SOVInvest, în cazul acestuia din urmã putând vorbi chiar de o implicare directã în susþinerea SOVInvest-ului, fãcutã cu încãlcarea gravã a legii ºi care a încurajat inducerea oamenilor în eroare cu bunã ºtiinþã.

2. Justiþia trebuie sã dea dovadã atât de dreptate cât ºi de operativitate ºi sã oblige C.E.C.-ul sã repare material, cu bani lichizi, ºi nu cu vorbe, daunele pe care le-a produs investitorilor.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ioan Moisin:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Au trecut mai bine de 10 ani de la rãzvrãtirea popularã ºi lovitura de stat din decembrie 1989.

Ce s-a realizat în acest deceniu? O ruinã generalã. Cine poartã rãspunderea?

Am fi la fel de nedrepþi dacã am arunca vina numai pe regimul dintre 1990 ºi 1996, ca ºi dacã am arunca-o numai pe regimul dintre 1996Ð2000. Amândouã sunt vinovate. Primul pentru cã a început ruina ºi a contribuit la avansul puternic al acesteia; al doilea pentru cã a per- mis ºi a contribuit la continuarea procesului de ruinare generalã, economicã ºi moralã.

De unde eºecul lor?

Din aceleaºi douã cauze: pe de-o parte, refuzul unui proces al comunismului, singurul în mãsurã sã aducã un început real în procesul de îndepãrtare a uriaºei ”caracatiþe roºiiÒ comunisto-securiste de la pârghiile de control economic ºi ocult-politic, iar, pe de altã parte, refuzul acceptãrii moralei creºtine ca fundament al vieþii sociale, economice ºi politice.

Procesul comunismului a fost ºi rãmâne absolut necesar în þara noastrã, pentru cã societatea a fost prea puternic infestatã de ”ciuma roºieÒ, cel mai mare numãr de comuniºti proporþional la numãrul de locuitori din lume, depãºind dramatic proporþia din Uniunea Sovieticã ºi din China comunistã, precum ºi un numãr enorm de securiºti ºi colaboratori care au exercitat o presiune cu grave consecinþe deformatoare asupra mentalitãþii populare.

Nimic nu se va schimba decisiv în aceastã þarã atâta vreme cât ”caracatiþa roºieÒ va controla economia, societatea ºi, ocult-politica, indiferent ce regim va veni la putere ºi cât timp poporul va fi orb faþã de aceastã realitate zdrobitoare pentru orice reformã autenticã, favorabilã poporului. Atât de bine a fost manipulat poporul în ultimul deceniu, încât ajunge sã se arunce pentru salvare în tentaculele caracatiþei comunisto-securiste care l-a înãbuºit aproape cu totul. Iar aceasta nu are nimic în comun cu morala creºtinã cum nu are dracul cu tãmâia.

Ca urmare, ecuaþia este simplã. Un popor orbit, manipulat de structuri securisto-comuniste mafiotizate, la care s-a adãugat oculta Ñ deci incapabil sã se orienteze pentru a alege acele puþine forþe sãnãtoase moral, care l-ar mai putea conduce spre o ieºire salvatoare, iar clasa politicã, în marea ei majoritate, nu oarbã prin manipulare, ci orbitã de faptul cã singurã închide ochii în faþa rãspunderilor creºtine pe plan economic, social, politic ºi moral. Iar când un orb conduce un alt orb, amândoi dau în groapã, ne-a avertizat Christos. Nu se vede azi la noi?

Partidele politice nu au fãcut decât sã sporeascã pânã la un punct critic confuzia din mintea poporului. Nenorocirea cea mai mare nu ar fi fost ca unele sã fi rãmas procomuniste, evident, în mentalitate ºi acþiune discretã, nu în declaraþii, în vreme ce altele s-ar fi dovedit anticomuniste. Doar se ºtie cã douã tabere au fost ºi înainte: tabãra comunistã, cu aproape 4 milioane de români, ºi tabãra anticomunistã, cu circa 20 de milioane de români. Tabere sunt de la fraþii Cain ºi Abel pânã astãzi.

Marea nenorocire este alta, anume cã ºi partidele clãdite pe structuri criptocomuniste ºi fost securiste, cât ºi partidele democratice anticomuniste s-au dovedit în fapt la fel de departe de popor, cu acelaºi apetit pentru compromisuri la fel de fãþarnice în raport cu imperativele morale, majore, cerute de Dumnezeu. De aceea nu au constituit un model politico-moral veritabil pentru popor. Dimpotrivã, ”o piatrã de poticnireÒ, cum spune Sfânta Scripturã, semãnând o confuzie teribilã în populaþie. Aproape toþi, o apã ºi un pãmânt...

Se vede cã moºtenirea istoricã nu este o vorbã goalã. De 5 veacuri, de când s-a abandonat lupta eroicã a domnitorilor, boierilor ºi poporului pentru independenþã,

demnitate româneascã ºi moralã, clasa conducãtoare a ajuns o nenorocire pentru popor, nu aducându-i sprijin, ci împilare, nu verticalitate în faþa jefuitorilor strãini, ci ploconire laºã.

Au fost puþine excepþii Ñ le putem numãra pe degete Ñ anume sub Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, Ferdinand I ºi Mareºalul Ion Antonescu, toþi eroi ai neamului românesc ºi încã puþini alþii. Dintre ei, 3 au fost uciºi la ordinul strãinilor fãrã a fi apãraþi de ai lor, iar Avram Iancu a înnebunit dupã ce s-a lãmurit care e realitatea.

Clasa politicã a fost destul de jalnic reprezentatã în acþiunile lor, au gãsit sprijin numai în popor, iar în acesta numai cât nu a fost prostit de compromisurile clasei suprapuse cu strãinii.

De la boierii care se înghesuiau cu turnãtorii la Înalta Poartã Otomanã, pârându-ºi domnitorii creºtini la niºte musulmani jefuitori, de la boierimea care aproape îºi vânduserã odraslele pe vremea fanarioþilor, ca sã se dea bine cu acele cozi de topor ale turcilor, de la nobilimea românã din Transilvania, care a preferat maghiarizarea decât sã renunþe la privilegiile lumeºti, de la cei care se înclinau în faþa Berlinului hitlerist, pânã la cei care tânjeau dupã graþiile Moscovei staliniste, o mare parte din clasa politicã româneascã s-a multiplicat, generaþie dupã generaþie, sub nescrisele devize: ”Sãrutã cizma care te loveºte ºi linge unde ai scuipatÒ.

Astãzi, clasa politicã în marea ei majoritate se gudurã pe lângã alþi strãini, de data aceasta din Occident, chipurile în numele interesului naþional major, acceptând tot felul de compromisuri, de la trãdarea unei pãrþi a teritoriului istoric românesc, cum a fost nordul Bucovinei, pânã la trãdarea moralei creºtine, cum este cazul liberalizãrii homosexualitãþii, poporul român este tratat ca un popor de handicapaþi, bun sã cerºeascã la porþile Occidentului câte o tranºã bãneascã, în vreme ce are la el acasã tot ce îi trebuie ca sã se dezvolte prin forþe proprii, mãcar cât îi trebuie pentru a le asigura tuturor o viaþã decentã.

Cum este îndrumat ºi ajutat un popor cu milioane de muncitori ºi þãrani, cu resurse naturale ºi pãmânt agricol bogat, cu pregãtire ºcolarã ºi profesionalã, un popor care Ñ bine condus din interior Ñ ar putea schimba faþa þãrii. Ne trebuie altã clasã politicã. Altfel vom irosi un alt deceniu, apoi altul, ºi altul, deoarece nimeni nu poate oferi mai mult decât are ºi decât a învãþat.

Chem toþi tinerii cinstiþi ºi pe toþi cei care îºi mai iubesc þara ºi poporul sã vinã în rândurile viitoarei clase politice al cãrei nucleu este Acþiunea Creºtinã pentru Renaºtere Naþionalã, miºcare pornitã din popor pentru popor.

Nu cerem decât iubire de Dumnezeu, de þarã ºi de neam. Cine iubeºte, cautã sã ajute, nu-ºi mãsoarã eforturile, nu se fereºte de greutãþi. S-a crezut în 1996 cã P.N.Þ.C.D., în special, ºi Convenþia Democratã, în general, vor fi ºcoala noii clase politice, dar s-a dovedit cã nu au avut ºi nu au o conducere capabilã sã iniþieze mãcar întemeierea acestei ºcoli, cu atât mai puþin sã o edifice ºi sã dea mãcar primii absolvenþi.

Dacã un partid anticomunist a eºuat în asemenea hal, ce sã ne aºteptãm de la cele de sorginte comunistã? În el îºi aºazã nãdejdea în noiembrie 2000?! Arãt aici cã ºi poporul român, în mare parte, este vinovat. În primul rând de genocidul avorturilor, apoi de imoralitatea care înfloreºte în popor, astfel cã Dumnezeu îi stã împotrivã ºi se vede bine aceasta din toate nãpastele care curg peste el ca o biciuire de 10 ani încoace. O pedeapsã poate fi ºi aceea de a fi lãsat pe mâna unor conducãtori pe care îi meritã prin comportamentul lui.

Nimic nu se va îndrepta în situaþia poporului român ºi a clasei conducãtoare pânã când la fundamentul concepþiei, activitãþii ºi vieþii lor nu va fi morala creºtinã ferm respectatã, aºa cum se cuvine ºi se cere unui popor care se laudã cã este de 2000 de ani creºtin.

Pe aceastã bazã stã Acþiunea Creºtinã pentru Renaºterea Naþionalã. Mântuitorul Christos a spus: ”Îndrãzniþi! Eu am biruit lumea.Ò

Iatã, noi îndrãznim ºi cerem tuturor sã vinã pe aceastã cale.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Nu aþi fost foarte generos cu domnul Bãdiceanu. I-aþi mai lãsat doar 3 minute.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Gheorghe Bunduc.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aceastã intervenþie o susþin în nume personal.

Federaþia Rusã este prezentatã în ultima vreme de unii reprezentanþi ai mass-media ca o fostã mare putere afectatã puternic de bolile sfârºitului de secol XX, dãrâmatã din punct de vedere economic, suptã de vlagã militar ºi dezorientatã politic. Situaþia nu este deloc aºa. În sprijinul acestei afirmaþii amintim intervenþia rapidã ºi eficientã a Rusiei în Kosovo, vizita lui Clinton la Moscova, întâlnirile liderilor de la Kremlin cu premierul britanic, preºedintele Italiei, primul-ministru spaniol, cancelarul Germaniei ºi alþii.

Cu prieteni puternici, Rusia, ea însãºi o mare putere, beneficiazã de anulãri ºi reeºalonãri de datorii, noi împrumuturi, semnarea, în calitate de partener, a importante acorduri cu marile puteri economice ale lumii. În aceastã conjuncturã favorabilã în care se aflã, Rusia nu ezitã sãºi manifeste dorinþa ca Alianþa Nord-Atlanticã sã nu se extindã spre România ºi celelalte þãri balcanice. Din aceleaºi raþiuni, preºedintele rus Vladimir Putin întârzie retragerea trupelor ruseºti din Transnistria, acolo unde se aflã 2.500 militari ruºi ºi o masivã tehnicã militarã, Moldova fiind singura fostã republicã sovieticã în care se mai aflã trupe ruseºti fãrã acordul acesteia.

Retragerea Armatei a XIV-a a fost condiþionatã de cãtre Putin de rezolvarea problemelor Trnasnistriei, iar reeºalonarea datoriilor faþã de Moscova pentru livrãrile de gaze naturale, de recunoaºtere a limbii ruse ca limbã oficialã a Republicii Moldova.

Interesul mare pe care Rusia îl poartã Republicii Moldova este legat nu numai de schimbãrile survenite în zonã în ultimii ani, ci mai ales de ce se va întâmpla în viitorul imediat când Prutul va deveni o graniþã între Uniunea Europeanã ºi spaþiul ex-sovietic. În aceste

condiþii, de o parte ºi de alta a Prutului se va afla acelaºi popor care vorbeºte aceeaºi limbã ºi are aceeaºi origine. Dezvoltarea economicã a României în viitor, situaþie mai mult decât probabilã ca þarã membrã a Uniunii Europene, va deveni tot mai atractivã ºi pentru Republica Moldova, care va dori ºi ea sã intre în spaþiul Uniunii Europene.

Bravo!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Emil Tocaci, senator independent.

Vã adresez rugãmintea sã vã încadraþi în cele

4 minute alocate unui senator independent. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Emil Tocaci:**

## Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Am considerat de datoria mea sã vã aduc la cunoºtinþã o anumitã informaþie care mie mi se pare extrem de gravã ºi care se referã la o situaþie, sper cã fãrã precedent, în învãþãmântul românesc.

Domnilor colegi, vã amintiþi cã în urmã cu câþiva ani eu am fost cel care s-a opus existenþei unor universitãþi particulare, ºi nu numai particulare, ci inclusiv de stat.

Sper cã vã amintiþi cã tot eu am fost acela care am ajutat, în comisie ºi în plenul Senatului, trecerea în legalitate, autorizarea ºi ulterior acreditarea unui numãr mare de universitãþi particulare, atunci când am considerat cã valoarea lor a atins o cotã care sã merite denumriea de ”universitateÒ.

Domnilor colegi, am fãcut tot ceea ce am fãcut din dorinþa de a avea grijã de calitatea învãþãmântului românesc. Aceeaºi dorinþã ºi aceeaºi grijã mã obligã astãzi sã vin în faþa dumneavoastrã cu urmãtoarea informaþie.

Dupã cum poate cã aþi citit, în numeroase ziare au apãrut informaþii sumare privind vânzarea de diplome contra unor sume de ordinul zecilor de mii de dolari. Însã informaþiile acestea sunt vagi. Iatã care sunt de fapt manierele, metodele, prin care învãþãmântul românesc a ajuns la asemenea cote joase. A ajuns într-o autenticã mocirlã!

Apar indivizi din strãinãtate cu niºte foi matricole din care rezultã cã au absolvit unele facultãþi. Aceste foi matricole sunt validate, fãrã a fi verificate, ºi pe baza lor se ajunge la examenul de licenþã. Cei în cauzã dau examenul de licenþã!

Un caz concret pe care tocmai îl investighez acum este urmãtorul:

La Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Iaºi a apãrut un numãr de cetãþeni italieni Ñ de ordinul zecilor, dupã câte sunt informat, dar trebuie sã verific informaþia Ñ care aveau niºte foi matricole din care rezulta cã ar fi terminat o universitate în Italia. Erau ºi niºte lucruri curioase acolo; se înscriseserã în 1998 la universitate ºi o terminaserã în 2000, iar Universitatea de Medicinã din Iaºi Ñ secþia de stomatologie Ñ le-a acceptat aceste foi, i-a trecut prin licenþã, au obþinut licenþa ºi ºi-au deschis chiar cabinete, dar dupã un timp relativ scurt, ambasadorul Italiei Ñ dupã câte mi s-a spus, voi verifica aceastã informaþie Ñ a sesizat partea românã cã universitatea în cauzã nu existã, universitatea care emisese documentele în virtutea cãrora fuseserã acceptaþi la licenþa din Iaºi.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Victor Apostolache. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am declarat de mai multe ori de la acest microfon cã agricultura noastrã este bântuitã de o calamitate care poartã numele ”Ioan Avram MureºanÒ.

Dacã în faþa stihiilor naturii omul s-a dovedit în cea mai mare parte neputincios, în faþa acestei nenorociri, rod al algoritmului politic care guverneazã þara, oricând se putea gãsi un antidot. Nu s-a avut în vedere acest lucru, întrucât reprezentanþii coaliþiei aflate la putere au tot sperat într-un miracol, o datã cu aducerea pe scaunul de comandã de la Palatul Victoria a unui presupus independent, denumit de cei care l-au propulsat ”tehnocratÒ. Din nefericire, cei care îl prezintã pe premierul Isãrescu drept un tehnocrat nu au avut curiozitatea sã consulte ”Dicþionarul Explicativ al Limbii RomâneÒ înainte de a folosi acest termen. Astfel ne putem explica de ce ”calamitatea MureºanÒ l-a asimilat atât de uºor pe tehnocratul Isãrescu ºi cu forþe renãscute distruge ºi perspectiva agriculturii româneºti. S-a constituit un tandem în care prostia, escrocheria ºi necunoaºterea fac casã comunã ºi care pe zi ce trece pare de nestãvilit, mai ales acum când domnul prim-ministru viseazã sã schimbe cabinetul de la Palatul Victoria cu Palatul Cotroceni, susþinut de ”calamitateaÒ care a creat ºi C.D.R. 2000.

Dar sã mã explic. Þãranii aºteaptã din iunie, o datã cu mandatarea de cãtre Parlament a Guvernului sã emitã ordonanþe prin care Guvernul, condus de ”tehnocratulÒ Isãrescu sã le acorde sprijinul necesar ºi de altfel promis. A venit toamna, s-a declanºat campania de însãmânþãri ºi Guvernul continuã sã dea agriculturii promisiuni. Promisiuni mult mediatizate de o parte a presei, care uitã cã orice hotãrâre de guvern, ordonanþã sau lege produce efecte dupã ce s-a publicat în ”Monitorul OficialÒ, dacã nu cumva trebuie elaborate ºi norme metodologice în termen de 30 sau mai multe zile, timp necesar clientelei politice sã-ºi confecþioneze documentele pentru a beneficia de facilitãþile actului normativ. Aºa se întâmplã ºi astãzi când, dupã o ºedinþã de guvern, s-a adoptat o hotãrâre privind subvenþia seminþei de grâu cu 37%, document nepublicat în monitor, dar despre ale cãrei binefaceri pentru agricultori scriu toþi slujitorii ”calamitãþii MureºanÒ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.N.L. domnul senator Marcian Bleahu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimate domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Am citit într-un ziar zilele acestea cã, în sfârºit, localitatea Sulina va avea un aerodrom, ºi m-a mirat deoarece cu aceastã problemã m-am confruntat încã din 1992 când eram ministrul mediului ºi când s-a venit cu o cerere pentru acest aerodrom. M-am consultat, ca sã fiu sigur, dincolo de cunoºtinþele mele de ecologie, în special cu ornitologii ºi cu alþi specialiºti, care mi-au spus cã ar fi un dezastru, pentru cã perturbã profund întregul ecosistem Ñ biocenozele, mai ales acvifauna ar fi foarte perturbatã Ñ ºi am refuzat. Dintr-o datã vãd cã a apãrut din nou aceastã problemã.

Mã întreb: cum este posibil ca cineva sã ignore cea mai mare bogãþie naturalã pe care o avem, unicã pentru emisfera nordicã?! Este cea mai mare suprafaþã de stuf din emisfera nordicã, este cea mai mare deltã, nu numai a Europei, ci a emisferei nordice, este cea mai mare concentrare de pãsãri cãlãtoare ºi, ca atare, se bucurã de o triplã acoperire: este parc naþional declarat de noi, este rezervaþie a biosferei declaratã de UNESCO ºi este trecutã ºi în patrimoniul mondial natural ºi cultural, în lista stabilitã de UNESCO ºi aprobatã de ONU, ºi noi ne batem joc de aceastã minune.

Mã întreb: cui foloseºte acest lucru? ªi ºtiu foarte bine cui. Atunci, în 1992 mi s-a argumentat cã dacã se îmbolnãveºte cineva în deltã, nu poate fi transportat iarna pentru cã e îngheþatã delta. Dacã este la Sulina ºi acela se îmbolnãveºte la Dunavãþ, inutil, cã nu-l poate aduce acolo ºi pe urmã la helicopter aterizeazã mult mai simplu. Atunci mi s-a spus pentru motive sanitare.

De data asta este scris foarte clar în ziare, atât cât am citit: ”Pentru promovarea turismuluiÒ. Aici este totul!Nu este promovare de turism, ci este un aerodrom fãcut pentru vânãtorii italieni care vin cu obstinenþã aici, plãtesc bani graºi ºi împuºcã pãsãrile deltei. Este un lucru ºtiut. Se face un braconaj teribil ºi acum dânºii vor sã vinã mai uºor, direct cu avionul.

Mã întreb: cine a dat autorizaþia? Administraþia Biosferei Delta Dunãrii a dat aceastã autorizaþie? Mã întreb dacã ºtie ministrul mediului aceasta. Voi face ºi o interpelare în aceastã direcþie. Eu întrevãd deja niºte filiaþii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Turianu, senator independent.

Aveþi 4 minute, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De parcã nu ar fi fost de ajuns situaþia grea cu care se confruntã România din toate punctele de vedere, iatã cã în ultimul timp ne confruntãm cu o crizã artificial creatã. Este vorba de presiunile la care este supus Senatul României pentru a vota abrogarea de acum celebrului art. 200 din Codul penal. Aceasta deºi dorim sã subliniem de la bun început cât se poate de clar: din punct de vedere juridic România ºi-a îndeplinit toate responsabilitãþile asumate, fãcând necesarele corective legislative prin care viaþa intimã a homosexualilor este protejatã atât timp cât ea nu se desfãºoarã în public, iar în mult clamata Rezoluþie 1123/1997 a Consiliului Europei, prin art. 14 alin. a), Adunarea roagã România Ñ citez: ”sã modifice acele dispoziþii ale Codului penal care sunt contrare libertãþilor fundamentaleÒ.

Deci, stimaþi colegi, ni s-a cerut modificarea, ºi nu abrogarea întregului art. 200 din Codul penal, ceea ce s-a ºi întâmplat.

Într-adevãr, în legislaþia penalã românã, în formularea anterioarã a acestei infracþiuni Ñ art. 200 Cod penal Ñ se prevedea cã sunt incriminate relaþiile sexuale între persoanele de acelaºi sex, fãrã alte cerinþe esenþiale care sã nuanþeze limitele în care opereazã aceastã incriminare. În baza acestui text, a acestui alineat, nemodificat anterior, era posibilã pãtrunderea în intimitatea acestor nefericiþi iubãreþi, care puteau fi surprinºi în propriile apartamente.

În prezent însã, în noua redactare a art. 200 din Codul penal, textul incrimineazã relaþiile sexuale între pesoanele adulte, care au loc pe baza consimþãmântului ambilor parteneri, numai dacã Ñ atenþie! Ñ faptele s-au comis în public sau au produs scandal public.

Aceasta este soluþia înþeleaptã în aceastã materie. Legiuitorul trebuie sã þinã cont nu numai de prevederile Convenþiei Europene a Drepturilor Omului ºi de jurisprudenþa Curþii Europene a Drepturilor Omului, dar ºi de chestiunile de moralitate, de religie ºi de opinia publicã din þara noastrã.

Deci, noua formulare din Codul penal român corespunde exigenþelor ºi tendinþelor europene în materia incriminãrii faptelor de relaþii sexuale între persoane de acelaºi sex. Numai cã acum ni se cere de-a dreptul abrogarea în întregime a art. 200 din Codul penal, ceea ce, pe bunã dreptate, a stârnit indignarea opiniei publice din þarã, în frunte cu Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Nistor Bãdiceanu, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor,

În primul rând, þin sã precizez pentru prietenii din opoziþie ºi pentru prietenii din propriul partid cã nu-mi dau demisia din P.N.Þ.C.D.

Asta, ca sã se ºtie, pentru cã unele publicaþii au dat ca precisã plecarea mea din P.N.Þ.C.D. Or, este departe de mine acest gând. Nu sunt un vânãtor de posturi sau de poziþii, nu sunt un oportunist, nu m-am înscris în P.N.Þ.C.D. pentru a accede în anumite funcþii. Dacã am ajuns aici, spre nemulþumirea acelei pãrþi a sãlii, spre nemulþumirea cripto, neo ºi, mai ºtiu eu, tot felul de comuniºti, este o altã problemã.

Pe de altã parte, dacã ar fi sã iau în serios luãrile de cuvânt ale unui antevorbitor care ne tot ameninþã, ca în povestea cu ciobanul Niþu, care striga cã vine lupul ºi, când a venit într-adevãr, nu i-a mai sãrit nimeni în ajutor... Antevorbitorul respectiv ne ameninþã cu foamea de vreo 3Ð4 ani sau cel puþin în anul acesta. Dacã bine vã aduceþi aminte, nu era sãptãmânã în care sã nu fim ameninþaþi cu lipsa de grâu, cu lipsa de stocuri ºi aºa mai departe, ºi asta numai datoritã faptului cã în fruntea ministerului era un anumit ministru, de o anumitã facturã, era un anumit inginer electronist, ºi nu de altã specialitate. Nu s-a întâmplat, precum vedeþi, nu a existat o crizã a grâului ºi, poate, dacã Dumnezeu þine cu românul, cum a þinut, aºa, cã avem prea mult noroc faþã de clasa politicã pe care o avemÉ

Avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pe acest motiv.

Mai am încã o problemã. Nu sunt de acord cu propunerea antevorbitorului Ñ domnul Turianu Ñ sã nu dezbatem problema art. 200. Dimpotrivã, vreau sã-l dezbatem ºi sã nu aprobãm abrogarea lui, pentru cã dupã noi s-ar putea sã vinã un alt legislativ, poate mai tânãr, cum a fost cel din Camera Deputaþilor, unde a trecut acest amendament. Aºa cã ar fi bine sã-l dezbatem ºi sã-l respingem.

Mulþumesc.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2000

Mulþumim.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Poftiþi, domnule seantor, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Pe data de 24 septembrie Ñ am întârziat cu o zi Ñ pe 24 septembrie 1940 s-a întâmplat ceva care mã obligã sã vorbesc acum ºi aici.

Departe de mine ideea de a face un pomelnic al jertfelor poporului român de la începutul lui septembrie 1940, când o altã parte a pãmântului românesc a fost cedatã fãrã luptã, în urma Tratatului sovieto-german, statului vecin ºi neprieten. Aceasta se poate citi în destule cãrþi. Ar însemna sã folosesc spaþiul tuturor partidelor ºi sã citesc continuu câteva zile ºi câteva nopþi.

Scopul meu este sã amintesc doar, conform cãrþii lui Gheorghe Bodea ºi alþii Ñ asta pe care o am la îndemânã Ñ ”Administraþia militarã horthystã în nord-vestul RomânieiÒ, Editura Dacia, 1988, paginile 419Ð431, dar, în mod deosebit, paginile 423Ð425, care spune aºa, la capitolul ”Rãzboiul din Mureºenii de CâmpieÒ: ”În ziua de 24 septembrie 1940 au fost împuºcaþi, în casa preotului Andrei Bujor, 10 români Ñ tineri ºi oameni în vârstã, o frumoasã tânãrã de aceeaºi etnie ºi doi copii care peste câteva zile trebuia sã se nascã.

Sã-i amintim deci ca un nedrept pomelnic, dintre miile de români, victime nevinovate ale cotropitorilor, neapãraþi de vreo lege, fie ea juridicã, fie omeneascãÒ.

ªi se aminteºte cã în jurul orelor 22,00 au fost uciºi preotul Andrei Bujor, Lucreþia Bujor Ñ soþie Ñ Lucreþia Bujor Ñ fiicã, studentã, venitã de la studii din Paris, Maria Bujor, nãscutã în satul Ghiolþ, Victor Bujor, Ana Miron Ñ deci 11 ºi Ñ atenþiune! Ñ Sara Juhas, nãscutã la Palatca în 1922, fiica lui Mikl—s ºi a Sarei, despre care se spune aºa: ”Aceasta din urmã, pentru a-i îndupleca ºi a-i face sã renunþe la acþiunile lor pe soldaþii veniþi din afarã, a luat în braþe pe micuþa Rodica Petrea, fiica învãþãtorului, în vârstã de 5 ani ºi, cu lacrimi în ochi, strângând-o la pieptul ei, s-a aºezat în genunchi la picioarele asasinilor ºi i-a rugat sã renunþe la împuºcarea celor 11 oameni nevinovaþi. Dar asasinii, în loc sã aibã milã faþã de rugãminþile tinerei Juhas Sara, au descãrcat primul glonte în pieptul ºi inima acestei neuitate ºi curajoase fiice a þãranului Ñ se spune etnia Ñ tatã a 10 copii, din Palatca. Sângele ei s-a amestecat cu sângele puicuþei de româniÒ.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Acest punct înscris în ordinea de zi a fost epuizat. Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-a depus la secretarul general al Senatului Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 188/1999. Aveþi posibilitatea sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.

Urmãtorul punct înscris în ordinea de zi: ”Constituirea unei Comisii de anchetã pentru cercetarea condiþiilor în care au fost privatizate societãþile comerciale agricoleÒ.

Rog pe cineva din partea iniþiatorilor sã pofteascã la pupitru pentru a da explicaþii, dacã se vor impune.

Daþi-mi voie sã vã reamintesc, domnilor senatori, cã în ºedinþa precedentã dezbaterile s-au oprit la titlu ºi, motivat de faptul cã aceastã solicitare, semnatã de 53 de parlamentari, nu fusese distribuitã domnilor senatori, mi se pare corectã observaþia fãcutã la acea datã de cãtre un domn senator, în sensul sã nu luãm în dezbatere titlul, pentru a vedea ce obiective va primi aceastã comisie.

Deci, vã rog, dacã aveþi observaþii la art. 1. Titlul hotãrârii îl lãsãm în final. Dacã sunt observaþii la art. 1 la preambul? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori, preambulul art. 1. Vã rog sã votaþi!

Deci, preambulul art. 1 este aprobat de Senat cu 70 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Poziþia 1 din art. 1. Dacã sunt observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de Senat acest alin. 1 cu 71 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Alin. 2 Ñ observaþii sau amendamente?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Alin. 2 este adoptat de Senat cu 73 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Alin. 3 al art. 1.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Dar de ce votãm pe alineate?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sunt trei obiective, de aceea, É ca sã nu fie discuþii. Cel puþin, sã aveþi posibilitatea sã vã expuneþi punctul de vedere.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra alin. 3.

Adoptat de Senat cu 76 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Alin. 4. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de Senat cu 82 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.

Observaþii la art. 2?

Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Deci, art. 2 Ñ sigur, vom discuta despre componenþa nominalã a membrilor comisiei, pentru cã acest articol se referã la aceastã anexã Ñ adoptat de Senat cu 83 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.

Art. 3. Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de Seant cu 69 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.

Art. 4. Observaþii sau amendamente?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de Senat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.

Legat de anexa nr. 1, componenþa nominalã a comisiei, cererea formulatã de cei 53 de senatori, proiectul de hotãrâre ºi anexa nr. 1 propuneau ca aceastã comisie sã fie formatã din 8 senatori, câte un senator de la fiecare grup parlamentar, plus un senator independent.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Am o cerere prealabilã. Numãrul 8 este par. Ar trebui sã asigurãm un numãr impar. Acesta este un prim considerent. Al doilea Ñ cred cã, de drept, s-ar cuveni ca preºedintele Comisiei pentru agriculturã sã facã parte din aceastã comisie în funcþia de preºedinte, pentru cã numãrul grupurilor, inclusiv independenþii, justificã cifra 8 ºi prezenþa de drept a preºedintelui Comisiei pentru agri-

culturã asigurã ºi numãrul impar... precum ºi prezenþa sa, în aceastã calitate.

Mulþumesc.

Dacã în legãturã cu solicitarea formulatã de domnul senator Ion Predescu doreºte cineva sã se exprime? Dacã doriþi sã vã exprimaþi în sens contrar, domnule senator...

Cum sã fiu contra unei propuneri atât de deºtepte?!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, mulþumesc.

Dacã mai sunt alte observaþii? Dacã nu sunt,

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere, vã rog.

Domnul senator Petru Juravlea.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere, vã rog.

Grupul parlamentar P.N.L. îl propune pe domnul senator Liviu Titus Paºca.

Grupul parlamentar P.D., o propunere, vã rog.

Domnul senator Dide Nicolae.

## Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere, vã rog.

Domnul senator Frunda.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnul senator Victor Apostolache.

Grupul parlamentar P.R.M.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2000

Domnul senator Baciu Emilian.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.U.N.R.

Grupul P.U.N.R. îl propune pe domnul senator Nelu Badea.

Mulþumesc.

Colegii din Grupul independenþilor pe cine propun?

Îl propunem pe domnul senator Triþã Fãniþã.

V-aº ruga... Prin amendamentul acceptat, domnul Triþã Fãniþã a fost propus de cãtre plen. Aveþi posibilitatea, colegi independenþi Ñ noi v-am rezervat un loc Ñ sã faceþi o altã propunere. Dacã aveþi un agricultor... Vã rog.

Domnul senator Sãndulescu.

ªtiþi ce se întâmplã? Domnul senator ªerban Sãndulescu nu este prezent în salã ºi, dupã câte ºtiu eu, este preºedintele unei alte comisii.

Atunci, îl propunem pe domnul senator Paul Ghiþiu.

Da. Dacã cineva dintre domnii senatori nominalizaþi refuzã sã facã parte din aceastã comisie? Dacã nu refuzã, nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra componenþei nominale a comisiei formatã din 9 senatori. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, 11 contra ºi o abþinere, componenþa nominalã a comisiei a fost aprobatã.

Înainte de a vota hotãrârea în ansamblu, mai avem o problemã de rezolvat, legatã de componenþa biroului comisiei de anchetã. Sigur cã sunt douã variante: fie sã discutãm în plen ºi sã o propunem, fie cei nouã colegi care au fost nominalizaþi sã-ºi desemneze...

Sã decidã ei!

Deci, în aceastã situaþie, o sã-i rugãm... Noi continuãm dezbaterile, deci nu finalizez proiectul de hotãrâre.

Ba da! Trebuie supus la vot proiectul de hotãrâre...

De acord, dar acceptaþi sã modificãm regulamentul, cã atunci când discutãm de regulament nu acceptaþi.

Domnule preºedinte, mi se pare firesc sã fie preºedintele acestei comisii preºedintele Comisiei pentru agriculturã...

Nu se poate aºa!

... sau, dacã dânºii doresc sã se aleagã între dânºii, sã facã lucrul acesta mai repede.

Sigur cã da.

Dar sã þinã seama ºi de firescul lucrurilor.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da.

Deci, domnilor senatori, avem douã variante: fie sã continuãm discuþiile în plen, fie sã solicitãm colegilor nominalizaþi în aceastã comisie de anchetã sã se întâlneascã ºi sã facã o propunere plenului.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Sã se întâlneascã 5 minute...

Deci eu aº opta pentru a doua variantã. Sã le dãm totuºi mandat sã discute între dânºii.

Vã rog sã vã retrageþi în cabinetul din spatele prezidiului ºi sã negociaþi. Rugãmintea ar fi, fiind vorba de...

Dacã vreþi sã mã ascultaþi, stimaþi colegi care aþi fost desemnaþi în aceastã comisie... Deci, biroul comisiei este format din preºedinte, vicepreºedinte ºi secretar. Deci aveþi posilibitatea sã existe posturi de conducere pentru putere, opoziþie ºi independenþi. Vã rog.

Deci, stimaþi colegi, sã continuãm dezbaterile legislative, luând în discuþie raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Cristian Dumitrescu, Emilian Brânzan, Gyšrgy Frunda, Ion Vasile, Badea Dumitru ºi Emil Tocaci.

Vã rog, domnule senator, poftiþi la pupitru.

Deci au fost în divergenþe douã texte.

Comisia de mediere, cu 8 voturi pentru ºi un vot împotrivã, ne propune pentru amândouã textul Camerei Deputaþilor.

Dacã la art. 197 alin. 1 din Codul penal aveþi observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra soluþiei propuse de comisia de mediere, respectiv acceptarea textului Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere, art. 197 alin. 1 a fost acceptat.

Un al doilea text în divergenþã...

Vã rog... Domnule senator, vã rog, la microfon, dacã aveþi o problemã.

Ne deranjeazã aici la susþinerea...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Altfel, îi veþi bloca pe cei doi domni senatori în susþinerea argumentelor pentru art. 198 alin. 1 ºi 2 din Codul penal. Bãnuiesc cã nu doriþi sã daþi explicaþii plenului, nici nu vi le cere...

Deci, dacã nu sunt întrebãri,

Un al doilea raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea...

Mulþumim, domnule preºedinte, ºi mulþumim ºi colegilor senatori.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi noi vã mulþumim ºi sperãm sã rãmâneþi în continuare pentru a susþine ºi cel de-al doilea raport, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Ioan Creþu, Constantin MŸller, Ioan Burghelea, Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

Deci, domnul Pusk‡s... Mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã ºi aceastã comisie de mediere la art. 2 alin.1 propune textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 94 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere, textul propus de comisia de mediere este aprobat.

La art. 4 alin. 4, comisia de mediere propune un text comun.

Dacã sunt întrebãri? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 77 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

La art. 5 alin. 2, text nou, în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat de Senat cu 82 de voturi pentru, douã contra, 3 abþineri.

Poziþia nr. 4 Ñ art. 10, text Senat.

Poziþia nr. 5 Ñ art. 11, text comun propus de comisia de mediere.

Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Text adoptat de Senat cu 72 de voturi, douã voturi contra, 3 abþineri.

Poziþia nr. 6 din raport Ñ modificarea art. 12, un text comun propus de comisia de mediere.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Art. 12 a fost adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi 4 abþineri.

Art. 15, de asemenea, text comun.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat de Senat cu 78 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.

Poziþia 8 Ñ art. 16, text în varianta Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Mulþumesc, domnule secretar, pentru contribuþie. Stimaþi colegi, întrucât negocierile nu s-au terminat, vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene.

Este prezent ministerul? Da. Vã rog.

Comisia pentru buget, finanþe? Rog domnii senatori din Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, domnul senatori Viorel Panã, Oprea Andreiu, deci... Rog colegii din Comisia economicã sã prezinte raportul.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci.

Da, vã rog, în calitate de iniþiator, sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive a proiectului de lege. Invit la pupitru pe domnul senator Oprea Andreiu.

## **Domnul Bogdan Mazuru Ñ** _director general în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mã numesc Bogdan Mazuru, sunt director general în Ministerul Afacerilor Externe, pentru afaceri bilaterale ºi regionale.

Voi citi expunerea de motive în ce priveºte ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor.

La 23 ianuarie 1998 a fost semnat la Bucureºti Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor. Prin semnarea acestui acord s-a creat cadrul juridic bilateral pentru încurajarea realizãrii de investiþii de cãtre persoane fizice ºi juridice din fiecare þarã pe teritoriul celeilalte þãri, ceea ce va crea ºi menþine condiþii favorabile pentru investiþiile investitorilor unei pãrþi contractante pe teritoriul statului celeilalte pãrþi contractante ºi va duce la intensificarea cooperãrii economice în avantajul reciproc al ambelor state.

Acordul semnat cuprinde clauze uzuale incluse în proiectul de acord-cadru aprobat de Guvern, precum ºi în alte acorduri similare încheiate de România în ultima perioadã ºi corespunde practicii internaþionale în domeniu. La definitivarea acordului au fost avute în vedere evoluþiile intervenite în þara noastrã în domeniul legislativ ºi economic.

Da, vã mulþumesc, domnule director.

Vã rog, dacã, din partea comisiei noastre, doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul senator Liviu Paºca... înþeleg cã susþineþi raportul Comisiei buget, finanþe, bãnci...

Îmi cer scuze, domnule preºedinte.

Sunt de acord cu raportul susþinut de iniþiator. De fapt, raportul nostru este favorabil; la fel, Comisia pentru politicã externã a Senatului a avizat favorabil, ºi Consiliul Legislativ, drept pentru care vã propunem pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Domnilor senatori, dacã la dezbateri generale doreºte vreun coleg sã ia cuvântul?

Dacã nu sunt solicitãri în acest sens,

Observaþii în legãturã cu articolul unic ºi cu Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articolul a fost adoptat cu 76 de voturi pentru ºi douã contra.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, am înþeles cã, în urma discuþiilor purtate între membrii Comisiei de anchetã, aºa cum au fost nominalizaþi de Senat, aceºtia au hotãrât sã propunã plenului Biroul Comisiei de anchetã în urmãtoarea componenþã:

Ñ preºedinte: domnul senator Triþã Fãniþã;

Ñ vicepreºedinte: domnul senator Victor Apostolache;

Ñ secretari: domnii senatori Paºca Liviu ºi Badea Nelu.

Stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere, în continuare, proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Pakistan pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnatã la Bucureºti la 27 iulie 1999.

De asemenea, Comisia noastrã pentru buget, finanþe... Tot dumneavoastrã la iniþiator, da?... Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Eugen Nicolaescu Ñ** _secretar general adjunct în Ministerul Finanþelor_ **:**

Proiectul de Lege pe care vi-l supunem dezbaterii dumneavoastrã se referã la Convenþia dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Islamice Pakistan, care a fost semnatã la 27 iulie 1999. Ce este important? Aceste cote de impozit pentru veniturile ce fac obiectul Convenþiei sunt în avantajul ambelor þãri, acestea fiind mai reduse decât cele stabilite prin legislaþia fiscalã a statelor respective. Astfel, veniturile realizate sub forma de dobânzi de rezidenþii unuia din statele contractante din activitãþi desfãºurate în celãlalt stat se vor impozita ºi în statul din care se plãtesc, respectiv, în România sau Republica Islamicã Pakistan, dupã caz, cu o cotã de 10% aplicatã la suma brutã a acestor venituri.

De asemenea, dobânzile plãtite de un stat contractant pentru un împrumut acordat de celãlalt stat contractant, de o autoritate localã sau de o autoritate administrativteritorialã, ori de o instituþie financiarã a acestuia vor fi scutite reciproc de impozit atunci când un asemenea împrumut este aprobat de Guvernul României sau de Guvernul Republicii Islamice Pakistan.

Vã mulþumesc, domnule secretar general. Domnule senator, vã rog.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a analizat acest proiect de lege, menþionând doar cã a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politicã externã ºi de la Consiliul Legislativ. Comisia roagã plenul Senatului sã ia în dezbatere ºi adoptare proiectul de lege mai sus menþionat. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

Dacã nu, supun aprobãrii Senatului titlul legii. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, domnilor senatori. Cu 76 de voturi pentru ºi o abþinere, titlul legii este adoptat.

Observaþii asupra articolului unic ºi asupra Convenþiei. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articolul unic a fost aprobat de Senat cu 73 de voturi pentru ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind retehnologizarea cu mãrirea puterii instalate a hidroagregatelor de la Sistemul hidroenergetic ºi de navigaþie Porþile de Fier I, semnat la Kladovo la 16 octombrie 1999.

Vã rog, iniþiatorii, sã prezentaþi expunerea de motive. Colegii din Comisia economicã sã ia loc.

**Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Sunt Isbãºoiu, secretar de stat la Ministerul Industriilor. Una din realizãrile deosebite din þara noastrã, din domeniul hidroenergeticii, se cheamã Sistemul hidroenergetic ºi de navigaþie Porþile de Fier, care este deja de o anumitã vârstã ºi care a simþit nevoia unei retehnologizãri.

Pentru aceastã operaþie, pe 16 octombrie, anul trecut, s-a încheiat un contract între partea românã ºi partea iugoslavã privind retehnologizarea acestui sistem hidroenergetic.

Se referã la retehnologizarea turbinelor hidraulice care echipeazã hidroagregatele de la Porþile de Fier. Pe lângã obþinerea unor hidroagregate mai performante, înþeleg prin asta, cu randament mai bun ºi cu o putere mai mare, de la 175 MW pe agregat s-a trecut la 190 MW, deci cu un sport de putere la dispoziþia dispecerului.

Pe baza acestui protocol, a acestuia acord, între partea românã ºi partea iugoslavã se face în prezent retehnologizarea.

La momentul de faþã, Grupul 6, cu el s-a început cã era cel mai din afarã de centralã, este retehnologizat ºi este în funcþiune putând da pânã la 200 MW, iar Grupul 5 este în lucru.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã rog, domnul senator Doru Gaita, din partea Comisiei economice.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L.205 din 29.06.2000 pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege.

În urma analizei care a avut loc în data de 6 septembrie, s-a arãtat cã Acordul a fost încheiat în dorinþa de a

utiliza cât mai complet potenþialul hidroenergetic al Dunãrii ºi de a îmbunãtãþi caracteristicile hidroenergetice. Proiectul de lege este însoþit de avizul favorabil al Consiliul Legislativ, ale cãrui observaþii au fost preluate în text, ºi de avizul favorabil al Comisiei pentru politicã externã ºi, fãcând menþiunea cã legea este ordinarã, propun plenului Senatului adoptarea în forma trimisã de Guvern.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Domnul senator Florin Buruianã, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Sigur, lucrarea despre care se vorbeºte este o lucrare foarte necesarã, însã înainte de a vota ceea ce ni se propune, cred cã ar fi necesar sã lãmurim o chestiune importantã, ºi anume, dacã este rezolvatã mãsurãtoarea corectã a debitului de apã folosit pentru fiecare agregat în parte la Hidrocentrala Porþile de Fier, pentru cã, altfel, continuãm sã aplicãm metoda pãguboasã de pânã acuma, de împãrþire pe din douã a energiei electrice obþinute ºi nu a potenþialului conþinut în volumul de apã care este în spatele barajului de la hidrocentralã.

Am sã încerc sã mã explic, sã explic mai în detaliu la ce se referã problema. Mãsura logicã care s-a luat, ºi anume de îmbunãtãþire a randamentului fiecãrui agregat, presupune cã, la acelaºi debit de apã, un agregat, unul din aceste agregate, în loc sã producã... în loc sã aibã o putere de 175 MW, are o putere de 190 MW. Da, 190 MW. Asta înseamnã cã, dacã una dintre pãrþi foloseºte sau se grãbeºte sã-ºi modernizeze mai repede partea ºi face investiþii... hidrocentrala reprezintã o jumãtate proprietate româneascã, jumãtate proprietate iugoslavã... Dacã una dintre pãrþi face eforturi financiare ºi face investiþia mai repede, atunci, în mod firesc s-ar impune ca sã beneficieze de toate avantajele acestor cheltuieli ºi sã-ºi recupereze, beneficiind de mai multã energie ºi sã recupereze mai repede cheltuielile fãcute.

În ipoteza cã acest lucru nu este clar lãmurit va exista posibilitatea, teoreticã, cel puþin, ca una dintre pãrþi sã-ºi termine complet modernizarea, ºi cealaltã nu, iar împãrþirea energiei sã se facã pe bazã de energie conþinutã în volumul de apã utilizat.

Cred cã am fost suficient de explicit ºi de aceea insist sã se rãspundã la aceastã importantã întrebare, întrebare-cheie pentru fondul problemei.

Dacã este rezolvatã mãsurãtoarea debitului utilizat, mãsurãtoarea corectã a debitului utilizat pe fiecare agregat, în parte, ca sã se poatã valorifica în mod util acest efort financiar.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Vã rog, dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Doriþi sã faceþi precizãri?

Prin mãrirea puterii unui agregat... Întâi, îmi cer scuze... în viaþa civilã eu sunt profesor de turbine hidraulice la Politehnica din Bucureºti ºi dacã o sã intervin cu niºte detalii prea tehnice vã rog sã-mi atrageþi atenþia.

Deci, prin mãrirea puterii instalate a uneia, douã, ”nÒ agregate, nu se obþine decât un spor de putere. Sporul de energie anual este minim deoarece energia înseamnã apã conþinutã în spatele barajului ºi care, în principiu... stocul anual, mai ales cum se lucreazã pe valori medii... este acelaºi.

Prin mãrirea randamentului sã nu vã închipuiþi cã este vorba de un salt spectaculos... Eu prin randament înþeleg raportul dintre puterea utilã ºi puterea consumatã... Turbinele vechi care echipau ºi care echipeazã încã cele 5 hidroagregate erau, la vremea când au fost construite, record mondial de putere ºi de randament. Randamentul lor era 94,5% ºi nu din mãsurãtorilor noastre, care pot fi contestate, erau aceleaºi turbine pe care sovieticii de atunci, ruºii de astãzi, le au la cele douã mari hidrocentrale de pe Volga, Kuibâºev ºi Volgograd. Ei erau serioºi la datele astea.

Din ceea ce am vãzut eu: la ”FawatechÒ, respectiv ”EscherwissÒ, firma constructoare, tot cam prin zona asta se aflã randamentul, deci, probabil, randamentul de vârf la maximul acela, al cãciulii de randament, sã fie cam 95 de procente.

Deci nu se pune problema unui spor de randament aºa formidabil încât sã vicieze contractul. Contractul între cele douã pãrþi este fãcut pe baza pãrþii din potenþialul Dunãrii aferent fiecãruia dintre ele ºi pe baza unui bilanþ de energie care se face anual.

Eu consider cã nu afecteazã aceastã retehnologizare de nici un fel contractul vechi care rãmâne în vigoare ºi cu toate decontãrile care decurg din el.

Domnul senator Florin Buruianã.

Rãspunsul mã face sã cred cã nu am fost bine înþeles. Nu aº vrea sã reþin toatã sala aici pentru aceastã problemã. Este o problemã prea importantã ca sã o depãºim, dar sã o depãºim fãrã sã o lãmurim... Eu sunt lãmurit, dar eu sunt satisfãcut dacã o lãmurim ºi ulterior... Dar rãspunsul denotã neînþelegere...

Da, vã rog, domnul senator Emil Tocaci.

Este o socotealã mai complicatã care e fãcutã ºi care þine seama de potenþial ºi de anumite decontãri anuale. Dacã vreþi, ca sã nu...

Da, bine. Precizez de la început cã voi vota favorabil aceastã lege, dar...

Vin eu la dumneavoastrã...

... temerea mea pe care mi-a indus-o colegul Buruianã este urmãtoarea: dacã noi, prim îmbunãtãþirea randamentului care ºi aºa la maºinile hidraulice este enorm, 95Ñ96%... îl îmbunãtãþim... cu cât îl putem îmbunãtãþi?!... Cu 2Ñ3 procente?!...

Nu, cu o jumãtate de procent...

Sau cu o jumãtate de procent, poftim, cã 2Ñ3 procente ar fi într-adevãr enorm, am merge spre 98%...

Bun... îl îmbunãtãþim cu o jumãtate de procent ºi prin asta vom avea o putere utilã sporitã, nu?... Aceastã putere utilã sporitã va fi doar în beneficiul României sau în beneficiul Iugoslaviei?

Pãi, retehnologizeazã ºi dumnealor partea lor...

A., bun, deci se merge în paralel?!...

Sigur cã da...

Deci, se fac simultan...

Nu simultan. Cred cã ei sunt un pic în urma noastrã, dar fac ºi ei acelaºi lucru.

Aici e toatã problema... E simultan sau nu e simultan?...

Nu este simultan, dar decontarea se face la energie...

ªi eu am avut impresia cã senatorul Buruianã nu a fost exact înþeles.

Domnule ministru ºi domnule profesor,

Nu ºtiu exact cum este contractul dintre România ºi Iugoslavia. De aici cred cã apar anumite semne de întrebare ºi îndoieli. Noi avem 50%, cu 50% la ei. Aºa este?

Bine, dar decontarea se face la care energie?!...

La energia produsã...

Produsã, da, dar partea românã produce mai mult dacã e randamentul mai bun... decât partea iugoslavã... care a rãmas la randamentul vechi...

ªtiþi, partea românã produce cu ceva mai mult.

Domnule profesor, la o maºinãrie de genul ãsta, debitul era 720 m[3] /0 pe secundã, iar acum, probabil, este 760Ñ780... Debitul acesta nu poate fi mãsurat... adicã bucãþica aia este, cum zicem noi, inginerii, 2x2 fac circa 4... cã fac 3,98 sau cã fac 4,02... nu ne mai intereseazã...

Iertaþi-mã, dar, aºa cum prezentaþi lucrurile, nu pare a fi necesar efortul de îmbunãtãþire.

Nu, îmi pare rãu cã asta trebuie sã rãspund eu. Beneficiul acestei retehnologizãri... sunt niºte grupuri noi... grupurile acelea aveau o vârstã... aveau peste 25Ñ26 ani ºi deja apãreau foarte multe incidente ºi accidente în exploatare...

Bun, aici este vorba de uzurã, ºi nu de mãrirea randamentului...

Sigur cã se îmbunãtãþeºte randamentul...

Schimbarea grupului... nu înþelegem cã se schimbã tot grupul. S-a pãstrat circuitul hidraulic care este... o chestie de beton... ºi foarte complicatã... în care s-a pus un ansamblu rotoric nou... aparatul director este acelaºi, camera spiralã este aceeaºi, generatorul este acelaºi, s-a mai umblat ceva la sistemul...

Cine construieºte turbinele?

Iniþial, când s-a pornit contractul...

Sunt ”KaplanÒ...

Da, turbine ”KaplanÒ, KFB 190 cu 27,5... turbinele le construieºte acum... se cheamã ”EscherwissÒ... iniþial se chema ”SumtzerÒ...

Nu, nu, ”EscherwissÒ e celebra firmã elveþianã... o ºtie toatã lumea...

Deci, este celebra firmã elveþianã... eu am fost în ea...

E celebrã în lume de mult timp...

1860, prima turbinã...

Da, din secolul trecut, aºa este... ”EscherwissÒ e, într-adevãr, o firmã... dar, aici este dilema noastrã, pe care, tehnic, vrem sã o clarificãm.

Dacã este necesar sã fie înnoite utilajele, sigur, vor fi înnoite cã este necesar. Dacã e vorba numai de obiectivul randament, atunci, dacã noi o luãm înaintea sârbilor, înseamnã cã noi le dãm ceva din investiþia noastrã, automat, sârbilor...

N-aº zice chestia asta... Credeþi-mã, eu fac socotealã de kilowatt-orã de 35 de ani... ºi n-aº zice aºa ceva... cu mâna pe suflet... dar, domnul profesor, fac ºi ei la diferenþã foarte micã... noi am fãcut sistemul energetic din momentul ãla... a cerut în mod expres aceastã retehnologizare din zona dispecerului naþional. Sunt cele mai mari grupuri ale noastre care pot interveni foarte brusc în sistem pentru reglarea putereÐfrecvenþã...

ªi lor tot ”EscherwissÒ-ul le confecþioneazã?

Tot ”EscherwissÒ-ul le confecþioneazã. Aceeaºi firmã, acelaºi model...

E ºi normal... ºi cheltuielile se împart... primul rotor a costat dublu aproape...

Bun, vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc.

Oricum, voi vota favorabil.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi, declar închise dezbaterile generale. Observaþii la titlul legii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Titlul legii adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Observaþii în legãturã cu articolul unic? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articolul unic a fost adoptat de Senat cu 87 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2000

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege înscris în ordinea de zi la punctul 9, respectiv proiectul de Lege pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I. privind interpretãrile, execuþiile ºi fonogramele, adoptat la Geneva, la 20 secembrie 1996.

Vã rog, iniþiatorii.

**Domnul Laurenþiu Oprea Ñ** _director în cadrul Oficiului Organizaþiei Mondiale a Proprietãþii Intelectuale_ **:**

Bunã ziua!

Mã numesc Laurenþiu Oprea, sunt directorul Direcþiei Organisme în chestiune, colectiv din cadrul Oficiului O.M.P.I. pentru drepturile de autor.

Tratatul O.M.P.I. privind înregistrãrile, execuþiile ºi fonogramele s-a adoptat la 20 decembrie 1996, urmare Conferinþei diplomatice desfãºurate în cadrul O.M.P.I.

Tratatul O.M.P.I. privind interpretãrile, execuþiile ºi fonogramele a fost convenit de pãrþi în scopul gãsirii unor soluþii la problemele ridicate ºi asigurarea unei protecþii eficiente ºi uniforme cu privire la drepturile artiºtilorinterpreþi sau executanþi ºi ale producãtorilor de fonograme Ñ, þinân cont de evoluþia ºi convergenþa tehnicilor informaþiei ºi comunicãrii, din necesitatea de a se menþine un echilibru între drepturile interpreþilor sau executanþilor ºi ale producãtorilor de fonograme, în interesul publicului larg, precum ºi din necesitatea de a institui noi reglementãri internaþionale în scopul gãsirii unor rezolvãri corespunzãtoare evoluþiilor din domeniul economic, social, cultural ºi tehnic.

Tratatul a fost semnat de România la 31 decembrie 1997 ºi intrã în vigoare la 3 luni de la data la care au fost depuse instrumentele de ratificare.

Da, vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru culturã, domnul senator Ion Solcanu.

Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Urmârind armonizarea permanentã a legislaþiei privind proprietatea intelectualã cu legislaþia europeanã, România a semnat tratatul Organizaþiei Mondiale a Proprietãþii Intelectuale.

Comisia, analizând datele problemei, a hotãrât avizarea favorabilã, fãrã amendamente, a proiectului de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care solicitã cuvântul? Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole.

Observaþii legate de titlul legii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii a fost adoptat de cãtre Senat cu 86 de voturi pentru ºi 4 abþineri.

Observaþii în legãturã cu articolul unic sau cu Tratatul O.M.P.I.

Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articolul a fost adoptat de Senat cu 83 de voturi pentru ºi 3 abþineri.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 10 din ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I. privind dreptul de autor, adoptat la Geneva, la 20 decembrie 1996.

Tratatul O.M.P.I. privind dreptul de autor constituie un aranjament special, în sensul art. 20 din Convenþia de la Berna, actul de la Paris, din 24 iulie 1971, pentru protecþia operelor literare ºi artistice, în care pãrþile contractante au simþit nevoia instituirii unei roi reglementãri internaþionale care sã dezvolte ºi sã pãstreze protecþia efectivã ºi uniformã a drepturilor de autor, þinând cont de evoluþia ºi convergenþa tehnicilor informaþiei ºi comunicãrii, din necesitatea de a se menþine un echilibru între drepturile de autor ºi interesele publicului larg, ºi nu, în ultimul rând, de dorinþa de clarificare a reglementãrii deja existente, privind dreptul de comunicare cãtre public, dreptul de închiriere, durata de protecþie a operelor fotografice, programele de calculator, compilaþiile de date, dreptul de distribuire, obligaþii privind mãsurile tehnice, obligaþii privind informaþia asupra regimului dreptului, dispoziþii privind sancþiunea acestora ºi aplicarea în timp.

Acest tratat a fost semnat de România la 31 decembrie 1997.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Ion Solcanu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru culturã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia, analizând proiectul de lege, a ajuns la concluzia cã tratatul semnat de cãtre România rãspunde necesitãþii instituirii unor noi reglementãri internaþionale, clarificând, pe de o parte, unele reglementãri existente ºi cãutând sã menþinã un echilibru între drepturile autorilor ºi interesele publicului larg, în special în domeniile educaþiei, cercetãrii ºi accesului la informaþie.

Drept urmare, comisia a avizat favorabil proiectul de lege trimis astãzi în faþa Senatului spre dezbatere.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.

Vã rog sã votaþi. Titlul legii a fost adoptat de Senat cu 78 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Observaþii în legãturã cu articolul unic ºi cu Tratatul O.M.P.I. privind dreptul de autor? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol unic adoptat de Senat cu 75 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere punctul 11 înscris în ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39 din 29 august 1995 privind instituirea regimului de vânzare cu plata în rate a activelor ºi acþiunilor societãþilor comerciale cu capital de stat.

Invit din partea Comisiei economice pe domnul senator Doru Gaita.

Din partea iniþiatorului, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Kerekes G‡bor Ñ** _vicepreºedintele Agenþiei Române pentru Dezvoltare_ **:**

## Stimaþi senatori,

Ordonanþa de urgenþã nr. 39 din 1995 reglementa privatizarea societãþilor comerciale, mai ales pentru P.A.S.uri. Ordonanþa respectivã a fost abrogatã de Ordonanþa de urgenþã nr. 37 din iulie 1997, care, la rândul sãu, a fost abrogatã de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88 din Õ97 aprobatã prin Legea nr. 44 din Õ98 ºi apoi modificatã prin Legea nr. 99/1999. Deci noi nu mai susþinem ordonanþa aceasta. Suntem de acord cu respingerea ordonanþei.

## Mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Gaita.

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa L 534 din 18 septembrie pentru dezbaterea în fond. Proiectul a fost înaintat Senatului pentru o nouã dezbatere, el fiind respins de Camera Deputaþilor. Comisia a analizat în ºedinþa de comisie proiectul ºi a luat în considerare atât motivaþia de respingere a Camerei Deputaþilor, cât ºi avizul Comisiei pentru privatizare. Cele expuse de iniþiator sunt reale ºi Comisia economicã propune ºi ea plenului Senatului respingerea proiectului de lege pentru motivele invocate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Dacã la dezbateri generale doriþi sã luaþi cuvântul? Dacã nu doriþi sã luaþi cuvântul, stimaþi colegi, vã rog sã fiþi atenþi, vã supun spre vot soluþia propusã de Comisia economicã în sensul respingerii ordonanþei, care a fost respinsã anterior ºi în Camera Deputaþilor.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 73 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere, ordonanþa respectivã este respinsã, deci soluþia Comisiei economice este aprobatã.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2000.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Grupul P.R.M. solicitã listã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci o listã pentru proiectul de lege de la poziþia 11, da? Vã rog, o listã pentru Grupul parlamentar P.R.M.

Pãi, nu! Staþi sã consultãm... Sã întreb dacã sunt colegi deputaþi veniþi pentru a susþine. Dar de ce sã susþinã cã fiind proiect de lege trebuie susþinut de Guvern? Numai dacã e propunere legislativã poate sã fie susþinutã de parlamentari... Numai dacã modificaþi dumneavoastrã Constituþia se poate...

Da, bun. Sã mergem mai departe.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege (de la poziþia 14) pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2000 referitoare la unele mãsuri privind asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar.

Rog iniþiatorii sã-ºi ocupe locurile ºi, de asemenea, reprezentanþii Comisiei pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã.

Domnul senator Ion Solcanu.

Iniþiatorii, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Kelemen Hunor Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor,

Ordonanþa Guvernului nr. 27 din 1992 privind unele mãsuri pentru protecþia patrimoniului cultural naþional statueazã posibilitatea exportului temporar sau definitiv al bunurilor culturale mobile. Potrivit acestor dispoziþii, scoaterea din þarã a bunurilor deþinute de muzee, colecþii ºi biblioteci, în calitate de instituþii publice, adicã bunurile aflate în proprietatea statului, este posibilã pentru o perioadã de timp determinatã, temporar ºi numai cu aprobarea Comisiei Naþionale a Muzeelor.

De cele mai multe ori, prima de asigurare, stabilitã prin contractul de asigurare, se plãteºte de cãtre instituþiile deþinãtoare a bunurilor ºi care solicitã eliberarea certificatului de export. Existã însã situaþii când, datoritã valorii foarte mari a bunului, prima de asigurare nu poate fi achitatã, din motive financiare, de cãtre instituþia deþinãtoare. Asemenea situaþii au ca rezultat reducerea schimburilor culturale ale României cu alte þãri.

În vederea evitãrii unor astfel de situaþii delicate, cauzate de imposibilitatea plãtirii primelor de asigurare, noi am propus un proiect de ordonanþã care a fost aprobat ºi acum vã rugãm sã fiþi de acord cu acest proiect, cu aceastã ordonanþã.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2000

V-aº ruga sã vã pronunþaþi ºi în legãturã cu amendamentele comisiei noastre.

De fapt, domnule preºedinte, este vorba de un singur amendament, la articolul unic. Cel cuprins în materialul comisiei.

Nu ne-au fost transmise amendamentele.

Da? Bun. Sã discutãm pe fiecare în parte. Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi raportul comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a luat în dezbatere ordonanþa Guvernului ºi a ajuns la concluzia cã proiectul de lege completeazã legislaþia existentã în materie, acoperind acele situaþii în care datoritã valorii foarte mari a bunului prima de asigurare nu poate fi achitatã, din motive financiare, de cãtre instituþia deþinãtoare. Pentru aceste cazuri deosebite, fiind vorba numai despre bunuri din patrimoniul cultural naþional aflate în proprietatea statului, se creeazã posibilitatea ca asigurarea acestora sã facã obiectul unei garanþii guvernamentale. Drept pentru care Comisia pentru culturã avizeazã favorabil proiectul de lege, proiectul care este supus acum dezbaterii plenului Senatului. Vã mulþumesc.

Articolul 1 alineatul 1.

Articolul 1 alineatul 1. De fapt e un singur articol aici. Se înlocuieºte sintagma ”a statului ºi în administrarea unor instituþii publice de culturãÒ cu ”aflate în proprietatea publicãÒ. S-a optat pentru aceastã formulare, deci, comisia, extinzând de fapt sfera bunurilor care intrã în atenþia legii.

Iniþiatorul, de acord?

Suntem de acord.

Vã rog, dacã doriþi sã vã pronunþaþi. Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articolul 1 adoptat de Senat în varianta datã de comisie cu 85 de voturi pentru ºi o abþinere.

Articolul 2 vine în varianta Camerei? ªi Camera a modificat, nu?

Da, vã mulþumesc. Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul? Dacã nu, sã trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? ªi comisia îl propune nemodificat.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii, adoptat de Senat cu 81 de voturi, în unanimitate.

Comisia pentru culturã propune modificarea preambulului articolului unic.

Exact! Incluzând sintagma ”urmãtoarele modificãriÒ.

Sigur cã da. Întrucât existã o serie de amendamente pe care dumneavoastrã le susþineþi, da?

Da, domnule preºedinte.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra preambulului articolului unic.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru ºi unul con-

tra.

Comisia nu mai are nici o modificare, nici un amendament, domnule preºedinte, în afara acestuia. deci art. 2, 3, 4, 5 ºi 6, nemodificate.

Numai puþin! În aceastã situaþie celelalte articole sunt din ordonanþã, care le-aþi trecut în raport, cã de aceea nu îmi este clar. Le-aþi preluat ºi în raport ºi în textul de lege? Nu este nevoie sã le preluãm în textul de lege în situaþia în care nu modificã ordonanþa, pentru cã, altfel, doar acest articol 1 este modificat prin decizia luatã de Senat. Deci celelalte...

Corect!

Nu-mi dau seama. Spuneþi ”textul iniþiatoruluiÒ, adicã al Guvernului sau al Camerei?

Camera nu a modificat nimic, domnule preºedinte. Nici nu ºtiu dacã a trecut prin Camerã.

Nu-mi este foarte clar. Se pare cã a fost precizat doar Senatul.

Pe la Camerã nu a trecut.

Nu a trecut. Atunci este corect aºa cum spunem noi. Deci, dacã nu mai aveþi alte amendamente, atunci, în textul legii, atunci când spunem de ”urmãtoarele modificãriÒ ne referim doar la modificarea articolului 1 din ordonanþã.

Atât!

Celelalte rãmân în forma iniþialã.

Rãmân în forma iniþialã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Bun.

Dacã mai sunt alte observaþii la ordonanþã? Dacã nu mai sunt alte observaþii,

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de Senat cu 85 de voturi pentru ºi o abþinere. Articolul 4 din ordonanþã. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de Senat cu 86 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Articolul 5 din ordonanþã.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Adoptat de Senat cu 89 de voturi pentru, unul contra

ºi o abþinere.

Articolul 6.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Adoptat cu 81 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Deci Senatul a modificat numai articolul 1.

Vã mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor.

Sunteþi prezenþi de la Guvern? Raportor Ñ domnul senator Vicenþiu Gãvãnescu, preºedintele Comisiei economice.

Vã rog, iniþiatorul, luaþi loc.

Din partea Comisiei eocnomice domnul senator Doru Gaita.

Aveþi cuvântul! Am înþeles cã solicitaþi amânarea dezbaterii acestui proiect.

Da. Am rugãmintea ºi solicit plenului Senatului amânarea dezbaterilor deoarece Oficiul pentru Protecþia Consumatorului ne-a solicitat Ñ s-au reluat dezbaterile în comisie, s-a întocmit un raport suplimentar, care va fi predat în cursul zilei de mâine cu noile completãri. Deci rugãmintea este de a rãmâne pe ordinea de zi în aceastã sãptãmânã sau în momentul în care se poate, pentru a putea lua în discuþie ºi noul raport.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Deci, iniþiatorul, vã opuneþi sã amânãm dezbaterea din ziua de astãzi?

## **Domnul Valentin Negrilã Ñ** _director la Oficiul pentru Protecþia Consumatorului_ **:**

Nu.

Deci, stimaþi colegi, domnul senator Doru Gaita, în numele Comisiei economice, solicitã sã nu luãm astãzi în dezbatere acest proiect de lege. Deci nu trebuie sã votãm, nu am intrat pe fond. Va rãmâne înscris pe ordinea de zi ºi dupã distribuirea raportului va fi luat în dezbatere de cãtre Senat.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege (de la poziþia 16) pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2000 privind modificarea ºi completarea Legii viei ºi vinului nr. 67/1997.

Cu asta am început ºi cu asta terminãm...

Ar trebui sã-l mai amânãm vreo douã-trei sãptãmâni. Dacã vã mai aduceþi aminte este primul proiect de lege dezbãtut în Senat în sesiunea extraordinarã din ianuarie Õ97. ªi era bine sã terminãm cu el...

Vã rog, iniþiatorul.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

Deºi Legea viei ºi vinului este din 1997, evoluþia reglementãrilor pe baza organizãrii comune de piaþã a vinului s-au schimbat în aceastã periodã, din Õ97 pânã în prezent, ceea ce a impus ca o exigenþã sporitã privind controlul calitãþii bãuturilor alcoolice pe bazã de must, vin ºi fructe. Acest control trebuie realizat prin organisme de control specializate. În acest sens aducem în atenþia dumneavoastrã modificarea Legii viei ºi vinului în 3 direcþii, ºi anume: extinderea activitãþii de inspecþie de stat Ñ ar fi o direcþie prin care acest control sã se perfecteze; reglementarea definiþiilor de bãuturi alcoolice Ñ aici s-au introdus elemente noi care sunt reglementãri comunitare din 1999, printre altele, ºi a treia direcþie este introducerea unor prevederi legislative mai severe privind regimul viilor de hibrizi producãtori direcþi care sunt interziºi în culturã în toate þãrile din Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte.

Proiectul de lege reglementeazã modificarea ºi completarea Legii viei ºi vinului în sensul introducerii de exigenþe sporite privind controlul calitãþii bãuturilor alcoolice obþinute pe bazã de must, vin ºi fructe.

De asemenea se propune recunoaºterea unor noi competenþe, inspecþii de stat pentru controlul tehnic vitivinicol cu privire la asigurarea unui control mai ferm al bãuturilor alcoolice naturale.

Comisia noastrã a dezbãtut proiectul de lege ºi a hotãrât întocmirea raportului favorabil, motiv pentru care vã propunem spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului proiectul de lege în forma trimisã de Guvern. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul? Domnul senator Ion Vasile.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Eu aº întreba, în legãturã cu ultima chestiune pe care aþi enunþat-o dumneavoastrã Ñ problema viilor hibride Ñ sã ne faceþi câteva precizãri. Pentru cã eu înþeleg sã avem mãsuri mai severe în niºte condiþii optime de apariþie a unor astfel de vii nobile ºi aºa mai departe, dar, în condiþiile de astãzi, când þãranul nostru are mari probleme, când viile sunt deja îmbãtrânite, posibilitãþile financiare sunt limitate ºi atâta timp cât Guvernul, Ministerul Agriculturii sau... eu ºtiu, altã instituþie din stat nu se implicã foarte serios în susþinerea unor asemenea activitãþi, eu cred cã va fi foarte greu sã ne gândim la niºte mãsuri eroice. Vin dintr-o astfel de zonã ºi ºtiu cã, într-adevãr, foarte mulþi þãrani, þinând cont de faptul cã aceste vii hibride totuºi nu înseamnã costuri foarte mari ºi la noi este greu sã-i impui omului ce anume sã-ºi punã pe o bucatã de pãmânt, vã întreb dacã aþi avut în vedere atunci când aþi hotãrât sã luaþi mãsuri aspre dacã în acelaºi timp v-aþi gândit sã luaþi niºte mãsuri sã susþineþi din punct de vedere al... eu ºtiu... al ceea ce trebuie, pentru ca... sã spunem, din punct de vedere economic, cu niºte costuri mici, totuºi, pe loturi relativ mici oamenii sã-ºi poatã pune, sã zicem, viþã de calitate? Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte întrebãri sau luãri de poziþie? Dacã nu mai sunt, vã rog sã rãspundeþi, domnule secretar de stat.

Da, domnuÕsenator. Am avut în vedere ºi aceastã problemã ºi încã înaintea apariþiei Ordonanþei nr. 34 Ñ despre care discutãm astãzi Ñ noi am modificat Legea nr. 36/1999, în care se prevede astãzi ºi finanþarea investiþiilor pentru plantaþii noi viticole, în sensul finanþãrii cu 70% a dobânzii la creditele luate în acest domeniu. Am introdus ca un element nou în aceastã lege, am modificat-o.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Alte observaþii? Dacã nu mai sunt alte observaþii, sã trecem la dezbaterea textului de lege.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Titlul legii, adoptat de Senat cu 76 de voturi pentru ºi

- 3 contra.

Articol unic.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articolul unic al ordonanþei ºi al proiectului de Lege, aprobat de Senat cu 76 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Mai supun o datã la vot. Sã considerãm cã acest vot a fost dat cu 76 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere pentru articolul unic al ordonanþei.

-

Mi se face precizarea cã cei care nu s-au prezentat sunt directorul general al Monitorului Oficial ºi, cel de al doilea, secretarul general al Camerei Deputaþilor, ca ºi cum noi am fi de vinã cã nu putem lua în dezbatere aceste proiecte de lege...

Vã mulþumesc.

PAUZÃ ## *

## * * DUPÃ PAUZÃ

Domnilor senatori, vã invit în salã.

Vã rog sã vã ocupaþi locurile.

Sã intrãm în ultimul punct de pe ordinea de zi pentru astãzi, întrebãri, interpelãri ºi, sperãm, rãspunsuri din partea Executivului.

Invit la cuvânt pe domnul senator Doru Gaita, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

În prezenta interpelare mã adresez domnului primministru Mugur Isãrescu.

Am adus de mai multe ori în faþa plenului Senatului ºi a Executivului situaþia siderurgiei româneºti, respectiv a metalurgiei în ansamblu, în aºa fel încât sã se realizeze ceva concret în aceastã ramurã strategicã a economiei româneºti.

Rezultat al demersurilor fãcute de specialiºtii din cadrul Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi Uniunii Europene, Comisia economicã, prin studiul realizat în legãturã cu strategia siderurgiei din România, a arãtat cã, în perspectiva anilor 2005, capacitãþile de producþie oþel lichid necesare pentru acoperirea pieþei interne ºi a exportului sunt de circa 8 milioane tone pe an.

Aceste capacitãþi trebuie sã fie la nivelul de performanþã economicã oþeluri din Uniunea Europeanã, adicã sã obþinã oþeluri competitive la nivel de cost, calitate, sã asigure salarii decente, sã-ºi poatã plãti datoriile la buget ºi furnizori ºi sã asigure fonduri de dezvoltare, sã obþinã profit, contribuind la bunãstarea localã ºi generalã ºi sã respecte, bineînþeles, ºi condiþiile de mediu.

Pentru atingerea acestui obiectiv de 8 milioane de tone oþel lichid pe an sunt necesare sume de circa 1,5 miliarde de dolari, dintre care 800 milioane modernizãri, 100 milioane programe sociale ºi 600 milioane restructurare financiarã.

Întregul proces de viabilizare, în mod normal, are loc în cadrul unui program de restructurare aprobat de Guvernul României ºi acceptat, chiar monitorizat, de Uniunea Europeanã.

Pe parcursul acestui program, pe o perioadã de 3Ð5 ani, se pot acorda facilitãþi întreprinderilor cuprinse, printre care ºi susþinerea unui program de acompaniament social.

În afara acestui program sunt interzise cu desãvârºire ajutoarele de stat.

Consiliul Europei, prin Decizia din 12.06.1999 privind principiile, prioritãþile, obiectivele întemeiate ºi cele intermediare, în condiþii de parteneriat pentru aderarea României, a stabilit cã pânã la sfârºitul anului 2000 România trebuie sã prezinte planul de restructurare a siderurgiei, bineînþeles Ñ aºa cum am arãtat Ñ în conformitate cu exigenþele Uniunii Europene.

Vã mulþumesc, domnule senator.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2000

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Corneliu Bucur. Interpelare adresatã Ministerului de Justiþie. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule secretar de stat,

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea vizeazã mai multe chestiuni. Prima: am solicitat rãspunsul Ministerului Culturii ca urmare a faptului cã la precedenta interpelare nu am primit un rãspuns corespunzãtor, ºi anume cu privire la diferenþele care apar între cifrele reprezentând bugetul Ministerului Culturii, stabilit prin Legea bugetului, ºi cele transmise prin defalcarea pe ordonatorii secundari de credite Ministerului Finanþelor.

Doi: întrucât nu am primit rãspuns din partea Ministerului Culturii ºi la problema cu privire la concluziile formulate de Comisia Naþionalã a Muzeelor ºi Colecþiilor, în urma cercetãrii modului în care a fost deteriorat manuscrisul Codex Aureus, din patrimoniul Bibliotecii ”PatrianiomÒ din Alba Iulia, în urma unei cãlãtorii ºi expuneri în Germania, iar motivul pentru care nu am primit rãspunsul a fost formulat de cãtre Ministerul Culturii în termenii: ”Membrii Comisiei Naþionale nu au avut timp sã treacã pe la Ministerul Culturii ºi sã semneze procesulverbal sau documentul care atestã punctul de vedere al Domniilor lorÒ. Este firesc sã cer ºi în aceastã chestiune precizãrile de rigoare.

O a treia chestiune se referã la faptul cã Ministerul Culturii a obþinut recent, prin aprobarea Guvernului României, personal a premierului, din rezerva bugetarã a Guvernului, 1 miliard de lei în vederea mediatizãrii unei manifestãri culturale importante, dar de anul viitor.

Întrebarea mea este: în situaþia în care din rezerva bugetarã se atacã probleme ºi obiective care aparþin programului anului viitor, cum se vor rezolva problemele de mare crizã financiarã cu care se confruntã instituþiile naþionale de culturã subordonate Ministerului Culturii? ªi am dat mai multe exemple, cea mai acutã dintre acestea fiind cea legatã de majorarea salariilor personalului în conformitate cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000, cea cu privire la asigurarea funcþionãrii instituþiilor în urmãtoarele 3 luni, multe dintre acestea fiind în incapacitate de platã pentru serviciile curente, ºi cea legatã de manifestãri culturale de importanþã internaþionalã, cum ar fi Festivalul filmului antropologic documentar de la Sibiu, din luna octombrie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ioan Moisin, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi Secretariatului de Stat pentru Culte.

Obiectul interpelãrii: unele aspecte privind aplicarea Legii nr. 1/2000.

## Domnule ministru,

Aþi primit din partea Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia adresa nr. 83C din 3 august 2000, înregistratã la dumneavoastrã cu numãrul C594, din 18.08.2000, prin care Arhiepiscopia se referea la aplicarea Legii nr. 1/2000.

Semnatarul Ñ arhiepiscop Andrei de Alba Iulia Ñ susþine în adresã cã, citez: ”Mai existã situaþii în care bisericile ortodoxe nu au avut teren, dar au avut teren bisericile greco-catolice. Biserica Ortodoxã Românã îi succede Bisericii Greco-Catolice în drepturile patrimoniale, conform Decretului nr. 177/1948, care este Legea cultelor ºi, în prezent, ca urmare a trecerii credincioºilor grecocatolici la religia ortodoxã, trecere care s-a fãcut împreunã cu patrimoniul acestora, în prezent, existã localitãþi unde nu fiinþeazã parohie greco-catolicã, iar terenurile au aparþinut acestei parohii. În situaþia datã, conform reglementãrilor pe care le-am invocat, parohia ortodoxã din localitate are dreptul de a beneficia de teren. La fel în localitãþile unde existã ºi parohie ortodoxã ºi grecocatolicã, beneficiul asupra terenurilor trebuie sã aparþinã la amândouã cultele, chiar dacã a aparþinut exclusiv greco-catolicilor. Aceasta în condiþiile când suprafaþa excede dreptului potenþial conferit de lege pentru o parohie.Ò Ñ am încheiat citatul Ñ cerându-i secretarului de stat pentru culte, citez: ”a interveni la Ministerul Agriculturii, precum ºi la preºedinþii comisiilor judeþene Alba ºi Mureº pentru aplicarea Legii fondului funciar, care sunt prefecþii actuali ai judeþelorÒ, am încheiat citatul.

La aceasta, secretarul de stat pentru culte, domnul Nicolae I. Brânzea, a rãspuns prin scrisoarea nr. C594/18.08.2000 adresatã Prefecturii judeþului Alba, prefect Amenie Gârbovean, spunând cã, citez ”Vã rugãm sã luaþi în considerare argumentaþia din adresa Arhiepiscopiei Alba Iulia, care este temeinicã ºi îndreptãþitãÒ, am încheiat citatul. Domnul ministru, argumentaþia la care vã referiþi nu este temeinicã, ci este falsã! Nu este îndreptãþitã, ci profund nedreaptã!

Mulþumim.

Domnul senator Dumitru Badea, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor reprezentanþi ai Guvernului,

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Încep prin a vã reaminti, domnule prim-ministru, scandalul importului de hârtie pentru alegerile locale, afacere în care protagonistã a fost firma KUBERA.

Atunci, firma respectivã nu a putut onora contractul privind procurarea de hârtie pentru buletine de vot, astfel cã, invocând urgenþa, au fost descompletate rezervele de stat. Stocurile de rezervã au fost întregite abia cu puþin timp în urmã de KUBERA, cu hârtie procuratã din import la preþuri apreciate ca un record mondial, ceea ce a provocat pagube pe care, probabil, n-aþi reuºit sã le evaluaþi, deºi aþi promis atunci o verificare exigentã.

Suntem informaþi cã domnul Ghiþã Adrian, preºedintele Administraþiei Naþionale a Rezervelor de Stat, a desemnat în postura de câºtigãtoare a unei aºa-zise licitaþii care va asigura 1800 tone de hârtie, în valoare de 1 milion de dolari, pentru buletinele de vot din alegerile din noiembrie aceeaºi firmã KUBERA.

Ca ºi în primãvarã, deºi alegerile din noiembrie era o acþiune bine delimitatã în timp, comanda pentru procurarea hârtiei s-a realizat tot în regim de urgenþã, pentru a nu da posibilitatea vreunei reveniri ºi pentru a umfla bine buzunarul firmei KUBERA.

Domnule prim-ministru, dumneavoastrã aþi obþinut mandatul ca un om neangajat politic ºi îl veþi încheia în calitate de candidat la Preºedinþia României. Aveþi posibilitatea sã demonstraþi cã în exercitarea funcþiei dumneavoastrã clientela politicã nu are locuri rezervate.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare vã propune sã luaþi hotãrârea înþeleaptã, hotãrâre de guvern, bineînþeles pentru a preveni un nou furt de proporþii din bugetul statului român ºi sã asiguraþi hârtia pentru alegerile generale ºi prezidenþiale 2000 direct din depozitele rezervã de stat, urmând sã completaþi ulterior aceste rezerve.

Timpul nu vã permite sã verificaþi paguba din primãvarã ºi este bine sã lãsaþi tema în plic pentru viitorii guvernanþi.

2. Ñ fãrã a susþine cã Legea asigurãrilor de sãnãtate nr. 145/1997 este o lege perfectã, nu pot accepta ca Guvernul, printr-o ordonanþã de urgenþã, s-o desfiinþeze încãlcând prevederile constituþionale. Fac aceastã precizare întrucât se vehiculeazã ideea unui proiect de ordonanþã de urgenþã guvernamentalã prin care, practic, se naþionalizeazã fondurile acestei asociaþii, instituþie autonomã, se intenþioneazã, de asemenea, sã se anuleze Consiliul de administraþie ca organ deliberativ de conducere ºi se anuleazã, practic, posibilitatea oricãrei forme de control a contribuabililor la gestionarea fondului.

Legat de controlul ºi supravegherea firmelor de pazã, pentru interpelare anterioarã. Bun. Vã rog sã predaþi aceste rãspunsuri.

ªi celãlalt rãspuns. Pentru domnul ªerban Sãndulescu sau pentru cine?

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentanta Grupului parlamentar P.D.S.R., doamna senator Petra Doandeº. Aveþi cuvântul.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Interpelarea mea se adreseazã deopotrivã domnului ministru al mediului, Romicã Tomescu, ºi domnului ministru al industriei ºi comerþului, Radu Berceanu.

Ca urmare a amenajãrii bazinului CernaÑMotruÑ Tismana, au fost executate deviaþii ale afluenþilor râului Bistriþa pentru suplimentarea debitelor.

Datoritã unei exploatãri necorespunzãtoare, locuitorii comunelor gorjene Peºtiºani, Teleºti, Bãleºti au fost lãsaþi fãrã resurse de apã. Vã rugãm ca, în cel mai scurt timp, sã luaþi mãsuri pentru asigurarea debitelor normale de apã, ca ºi a celor de servitute de pe acest râu.

Vã rugãm, domnilor miniºtri, sã analizaþi în mod concret condiþiile tehnico-economice ale asigurãrii debitelor solicitate ºi a nu le justifica prin seceta acestui an.

De asemenea, solicit ca cei vinovaþi de proasta exploatare a respectivului sistem ce a determinat situaþia dificilã în care se gãsesc localitãþile amintite sã suporte consecinþele.

Solicit rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator ªerban SãndulescuÉ?! Domnul senator Constantin MŸler.

Stimaþi colegi,

Se pare cã numai cei care au prezentat interpelãri insistã. Sunt prezenþi mai mulþi reprezentanþi ai Executivului. Deºi domnii senatori Constantin MŸler ºi ªerban Sãndulescu nu au formulat, astãzi, în plenul Senatului, interpelãrile, am înþeles cã este prezent domnul general Carp.

Întrucât interpelarea nu a fost susþinutã, am înþeles cã dumneavoastrã aveþi rãspuns scris. Vã rog sã se noteze cã domnul general a fost prezent ºi sã predaþi rãspunsul scris secretariatului nostru tehnic.

## **Domnul Gheorghe Carp Ñ** _general de brigadã, secretar general în Ministerul de Interne_ **:**

## Am înþeles.

Pentru domnul senator MŸler am ºi un exemplar din nota de fundamentare ºi proiectul de Ordonanþã de urgenþã a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 18/1996 privind paza bunurilor ºi a obiectivelor ºi valorilor, cu modificãrile care s-au propus ºi care au fost publicate deja.

Pentru domnul senator ªerban Sãndulescu, în legãturã cu câteva aspecte care privesc instrumentarea unor cauze penale de cãtre Poliþie în legãturã cu flota, ”evaporarea floteiÒ, spune domnul senator Sãndulescu.

Am prezentat aici rãspunsul, avem 48 de dosare penale instrumentate ºi definitivate de Poliþie ºi informãm cu aceastã chestiune pe domnul senator.

Vã rog, de asemenea, sã le prezentaþi scris, nefiind prezent în salã.

De la Ministerul Transporturilor.

Se pare cã domnul senator Sãndulescu a ratat ziua de astãzi când putea sã aibã o contribuþie deosebitã, aflând despre neevaporarea dosarelor privind flota.

Din partea Ministerului Transporturilor, de asemenea, aveþi o notã? Legat de ”DelfinulÒ sau de ce? De vagoane. Deci se pare cã suntem ºi în alt domeniu.

Vã rog sã prezentaþi, de asemenea, în scris.

Din partea Ministerului Culturii este prezentã doamna secretar de stat Maria Berza. Vã rog.

## **Doamna Maria Berza Ñ** _secretar de stat la Ministerul Culturii_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnilor senatori,

Mã aflu aici pentru a rãspunde interpelãrii adresate de domnul senator Bucur. Este o interpelare care are 3 subpuncte.

De asemenea, domnul senator Bucur, în prezentarea pe care a fãcut-o astãzi, din nou, a mai adãugat o serie de întrebãri suplimentare. Probabil, acestea vor face obiectul unui rãspuns, dacã Domnia sa doreºte, pentru sãptãmâna viitoare.

Deocamdatã voi urmãri ºirul întrebãrilor formulate de Domnia sa.

Prima întrebare se referã la deteriorarea manuscrisului Codex Aureus, la care Ministerul Culturii a transmis deja rãspunsul domnului senator Bucur, în luna martie ºi în luna iunie, cu toate datele pe care specialiºtii în domeniul restaurãrii le-au sintetizat în concluzii consemnate într-un protocol al ºedinþei comisiei din 5.11.1999.

În acest protocol s-a opinat, fãrã nici o umbrã de îndoialã, cã degradãrile în discuþie, în numãr de trei, nu s-au produs în timpul expunerii din 1999 în Germania.

Ministerul Culturii, prin direcþia de specialitate, ºi Comisia muzeelor ºi colecþiilor au întreprins toate cercetãrile, consultãrile ºi analizele necesare pentru elucidarea corectã ºi obiectivã a acestui caz.

Domnul senator Bucur a fost informat de evoluþia cercetãrilor ºi în scris, ºi în discuþiile repetate din cadrul Comisiei de culturã cu membrii Comisiei Muzeelor ºi Colecþiilor.

La acestea aº mai adãuga o informaþie care nu a fost cuprinsã în textul rãspunsurilor noastre anterioare la interpelãri, ºi anume faptul cã la data de 7 iulie 2000 a avut loc întrunirea Comisiei mixte româno-germane, conform art. 4.7 din Contractul de împrumut privind Codex Aureus. Comisia Naþionalã a Muzeelor ºi Colecþiilor a stabilit cã nu intrã în competenþa sa sã precizeze momentul producerii deteriorãrilor semnalate la întoarcerea manuscrisului Codex Aureus din Germania.

Da, vã mulþumesc. Mai aveþi vreun rãspuns?

Acestea sunt. Vã mulþumesc.

Da. Daþi-mi voie sã-l consult pe domnul senator Bucur Corneliu dacã este mulþumit de rãspunsurile oferite din partea ministerului.

Aº face urmãtoarele precizãri, domnule preºedinte. În primul rând nu am adãugat nimic în interpelarea de astãzi faþã de textul depus la minister ºi pe textul interpelãrii erau cele 4 probleme, ºi nu 3.

În al doilea rând, am în faþã rãspunsul Ministerului Culturii, semnat de domnul ministru Caramitru, care a intrat în 17.08 în Senatul României, a fost expediat în 13 iulie, în vacanþa parlamentarã, ºi conform acestui rãspuns se justificã întru totul întrebarea ºi interpelarea pe care am formulat-o astãzi. Dau citire acelui text din rãspunsul domnului ministru, care edificã pe toatã lumea asupra chestiunii: ”În ceea ce priveºte interpelarea adresatã Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Colecþiilor, aceasta va fi prezentatã de directorul Direcþiei muzeelor ºi colecþiilor la prima ºedinþã, care va avea loc în 3 iulie. Ca atare, nu putem da un rãspuns domnului senator Corneliu Bucur, dat fiind cã singura persoanã care poate convoca comisia este preºedintele ei ºi acesta deja a fixat ºedinþa pentru data de 3 iulieÒ. În funcþie de textul pe care l-am citit din rãspunsul domnului ministru vedeþi cât de motivatã era interpelarea adresatã ministerului.

O altã chestiune ar fi aceea cã nu s-a rãspuns la prima întrebare cu privire la diferenþele dintre cifrele de buget care apar în Legea bugetului cu privire la bugetul

pe anul acesta al ministerului ºi cifrele transmise Ministerului de Finanþe pe ordonatorii de credite.

ªi o ultimã chestiune ar fi urmãtoarea: o firmã care este datoare bugetului statului 80 de miliarde îºi depune un dosar de participare la o licitaþie, iar organizatorul licitaþiei nu îi cere, dupã pãrerea mea, unul din cele mai importante lucruri, ºi anume, sã constate dacã firma respectivã este datoare, deci falitã, la ora transmiterii dosarului, sau, dimpotrivã, este o firmã cu o bonitate financiarã deosebitã.

Dar, pentru cã eu nu cunosc condiþiile de întocmire a Caietului de sarcini pentru asemenea licitaþie, rãmâne sã ne documentãm, ºi eu, ºi Ministerul Culturii, ºi sã vedem dacã nu cumva aceastã stingere a datoriilor la bugetul statului pentru ”TurbomecanicaÒ, într-o sumã considerabilã, cu o zi înainte de a se þine licitaþia, nu este o lucrare Ñ mai ales þinând seama de condiþiile în care a apãrut Ordonanþa nr. 95/2000, fãcutã pe uºa din spate, tocmai pentru a facilita câºtigarea licitaþiei de cãtre acea firmã.

Dacã doriþi sã completaþiÉ

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori sã rog pe domnul senator Bucur sã-ºi completeze, întocmai în scris, întrebãrile pe care le-a formulat acum, deoarece în ceea ce a primit Ministerul Culturii de la Senatul României sunt trei întrebãri punctuale la care noi am rãspuns la fel de punctual.

De asemenea, l-am întrebat pe domnul senator Bucur dacã doreºte sã detaliez cifrele privind deficienþele de finanþare a unor instituþii de culturã. Domnia sa a spus cã nu este nevoie, ele nu au legãturã cu finanþarea Festivalului ”George EnescuÒ, care s-a fãcut printr-o hotãrâre de guvern specialã, iar în ceea ce priveºte situaþia instituþiilor de culturã îl asigur pe domnul senator Bucur cã împãrtãºim îngrijorarea Domniei sale, ba, mai mult decât atât, noi am cerut Guvernului României, la rectificarea bugetarã, o suplimentare a bugetului. Cifrele rectificãrii încã nu au fost definitivate, prin urmare sperãm cã lucrul acesta va fi posibil în continuare.

În ceea ce priveºte ”TurbomecanicaÒ, legislaþia naþionalã ºi legislaþia internaþionalã solicitã pentru participare la o licitaþie datele pe care noi le-am solicitat, iar bonitatea acestei firme a fost garantatã de Banca Românã pentru Dezvoltare.

Alte informaþii în legãturã cu aceasta nu cred cã este necesar sã le dãm doarece aici a fost competenþa, îndatorirea ºi responsabilitatea Ministerului Culturii.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Da, vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul ªtefan Ioniþã, din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, pentru a rãspunde domnului senator Ioan Moisin.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul ªtefan Ioniþã Ñ** _director în Secretariatul de Stat pentru Culte_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Întrucât textul interpelãri nu ne-a fost fãcut cunoscut decât în seara aceasta, iar problemele ridicate sunt destul de complicate ºi complexe, l-am ruga pe domnul senator sã ne permitã sã rãspundem dupã ce vom avea textul în scris.

Nu ni s-a spus decât în întrebare cã se referã la Legea nr. 1/2000, care nu revine Secretariatului de Stat pentru Culte ºi nu am ºtiut la ce sã ne gândim. ªi, de fapt, întrebarea se referã la relaþiile Biserica Ortodoxã Românã Ñ Biserica Greco-Catolicã, deci e alt capitol.

Sigur cã da, aveþi Regulamentul Senatului de partea dumneavoastrã. În momentul în care se formuleazã o întrebare sau o interpelare ce necesitã verificãri, nu este nici o problemã, aveþi dreptul sã solicitaþi un termen pentru a fundamenta rãspunsul. Este legal.

Vã mulþumesc.

Din partea Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, domnul preºedinte Gheorghe Oniºoru. Domnia sa doreºte sã rãspundã interpelãrii formulate de domnul senator Ioan Moisin.

**Domnul Gheorghe Oniºoru Ñ** _preºedintele Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt, de fapt, douã probleme la care a trebui sã rãspund ºi dacã îmi acordaþi un minut aº vrea sã creionezÉ

Vã acordãm timp cât consideraþi necesar.

Da. Dupã cum ºtiþi foarte bine, Consiliul Naþinal pentru Studierea Arhivelor Securitãþii a luat fiinþã prin Legea nr. 187/1999, care a fost promulgatã pe 10 decembrie anul trecut.

Unul din articole spune cã în termen de 30 de zile de la data promulgãrii legii, Consiliul general al Municipiului Bucureºti trebuie sã asigure un sediu acestei instituþii. Suntem la 10 luni ºi încã nu avem un sediu.

Este una din explicaþiile pentru care nu am putut sã ne intrãm imediat în atribuþii. Dupã cum ºtiþi foarte bine, colegiul, consiliul, care este organismul de conducere, a fost votat în Parlament abia în luna martie, de atunci noi am reuºit sã trecem prin Parlament Regulamentul ºi ne-am luptat cu tot felul de chestiuni de ordin birocratic, pornind de la deschiderea unui cont Ñ dacã vã puteþi imagina aºa ceva, pentru cã în momentul în care aceastã instituþie a luat naºtere, am fost votaþi ºi doar atât, nu a existat nici un fel de sprijin mai departe. A trebuit sã ne adresãm la Camera Deputaþilor, acolo unde este un spaþiu mai mare, mult mai mare oricum decât aici, acolo prin bunãvoinþa unor ºefi de comisii, comisii care nu se întruneau, am reuºit sã obþinem mai întâi o camerã, dupã aceea o a doua camerã.

În aceastã situaþie ºi vãzând cã vin alegerile ºi fiecare sãptãmânã trecea ºi problema sediului era amânatã sine die, am luat decizia ca indiferent de situaþia care existã sã demarãm operaþiunile de audiere ºi de încadrare a echipei de investigatori. Dupã cum poate ºtiþi sau dacã nu ºtiþi ºi îmi permiteþi pot sã vã spun, conform bugetului noi avem o organigramã de 250 de persoane, din care ne-am gândit cã mai bine de o sutã, circa 130 vor fi Departamentul de investigaþie, cei care vor lucra la dosare. Am fãcut aceste audieri încã din luna august ºi am început angajãrile pe 3 etape, tocmai pentru cã nu aveam unde. Avem 3 echipe cam de 40 de oameni pe care le plimbãm la Camera Deputaþilor ºi dintr-o camerã în alta, cu lectorii dupã noi.

Cu ajutorul S.R.I. am mai primit douã cãmãruþe unde fac practicã exact pe dosare, pentru cã este o problemã extrem, extrem de delicatã, pentru cã a veni ºi a spune despre cineva cã este informator este un lucru foarte grav, este o chestiune care poate afecta cariera politicã în cazul unui om politic sau relaþiile cu veciniiÉ

Dar de ce?! Aþi spus în campania electoralã pentru locale ºi mi s-a pãrut corect!

În campania electoralã pentru locale, domnule preºedinte, era o presiune foarte mare asupra noastrã, mai ales din partea presei, a opiniei publice. Vroia lumea sã vadã dacã existã sau nu existã dosare ºi atunci noi, cei 11 care eram deja votaþi, am mers chiar noi ºi am fãcut aceste verificãri. Am mers la cartotecã, dacã doriþi, domnule preºedinte, pot sã vã explic cum seÉ

Cunosc!

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 125/5.X.2000

Atunci am sã sar.

S-au fãcut verificãri pentru Bucureºti, unde au fost treizeci ºi ceva de candidaþi. Din cei 36, la un numãr de 6 au ieºit dosare, dupã cum bine ºtiþi, însã ne-am dat seama cã pentru alegerile generale nu merge aºa, trebuie fãcutã o chestiune serioasã ºi profundã.

În aceste condiþii, nu am putut sã trecem la verificãrile din oficiu. Dupã cum bine ºtiþi, existã un punct în cadrul legii noastre de organizare, cu litere de la a) la z) privind persoanele pe care trebuie sã le verificãm din oficiu. La punctul a) este Preºedintele României, la b) sunt parlamentarii, la punctul c) Guvernul, la punctul z) sunt revoluþionarii, cu ei se încheie aceastã listã.

Nu au fost condiþiile necesare.

Totuºi, din Senat a pornit o iniþiativã cred cã acum douã, trei sãptãmâni, acea listã a domnului senator Caraman, care a ajuns ºi la noi.

În momentul Ñ ºi de aici îi voi rãspunde domnului senator Moisin, pentru cã Domnia sa a luat o informaþie din presã care trebuie puþin nuanþatã. Deci domnul senator Caraman ne-a adus la C.N.S.A.S. acea listã, noi am luat act de aceastã listã, am ºi spus cã o salutãm, este un lucru frumos cã un numãr atât de mare de senatori declarã cã nu au colaborat cu fosta Securitate ºi este un lucru bun pentru clasa noastrã politicã, însã am spus cã aºa cum este acea listã nu putem sã trecem la verificãri pe ea, pentru cã acolo era: nume, prenume ºi o semnãturã, or, pentru a verifica într-o cartotecã este nevoie de nume, prenume, data naºterii, locul naterii, mama, tata ºi aºa mai departe.

Sunt anumite nume care sunt comune, de exemplu Constantinescu sunt peste 20, 30 de mii de fiºe în cartotecã cu ”ConstantinescuÒ.

De informatori!

De informatori, exact! Sau de oameni urmãriþi. Nu are nici o conotaþieÉ

Am solicitat aceste date concrete ºi atunci eu am spus urmãtorul lucru Ñ fiind întrebat de cãtre reprezentanþii mass-media ce vom face Ñ este o iniþiativã bunã, am nevoie de toate datele ºi de aceea voi lua legãtura cu preºedinþii celor douã Camere, cum mi se pare normal ºi firesc în orice societate democraticã, pentru a vedea care este situaþia, pentru cã noi eram înainte de pregãtirea alegerilor ºi stabilisem o altã prioritate, ºi anume, era vorba de acele discuþii care au demarat deja cu liderii principalelor partide parlamentare cãrora le-am solicitat, în mãsura posibilului, sã ne dea listele cu candidaþi înainte de începutul campaniei electorale pentru a avea timpul fizic sã facem verificãrile, pentru cã legea spune cã în 24 de ore Biroul Electoral Central ne dã listele ºi noi în 7 zile trebuie sã dãm rãspunsurile. Este imposibil ca în 7 zile sã spui ce au fãcut 4.000 de oameni sau ºtiu eu câtã lume va candida.

Atunci s-a discutat cu reprezentanþii partidelor politice, am gãsit înþelegere la toate partidele parlamentare, au ºi

început sã soseascã deja primele liste, este vorba de U.D.M.R., care au fost un pic mai rapizi, avem semnale pozitive din toate pãrþile ºi ne gândeam sã pregãtim foarte bine aceastã campanie electoralã.

De aceea am spus cã ne vom consulta ºi cu preºedinþii celor douã Camere, sã vedem care este situaþia. De aici, de la a mã consulta. Într-un anumit ziar a apãrut cã voi întreba, ºi interpelarea domnului senator Moisin era cã voi cere voie...

Nu se pune problema sã cerem voie atâta timp cât legea vorbeºte clar de faptul cã trebuie sã verificãm deputaþii ºi senatorii care sunt în funcþie.

Era vorba doar de un act civilizat, ceea ce am ºi fãcut, de altfel, ºi am trimis adrese oficiale, sãptãmâna trecutã, cãtre domnul Mircea Ionescu-Quintus ºi cãtre domnul Ion Diaconescu, solicitând date complete despre domnii deputaþi ºi domnii senatori, pentru ca aceste liste sã fie ºi ele verificate de la ideea cã poate foarte mulþi deputaþi ºi senatori vor veni sã candideze în continuare.

Deci aceasta este nuanþa pe care am vrut s-o precizez.

Da, ºi eu vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator. Vãd cã sunteþi nerãbdãtor sã mai aflaþi ceva. Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Eu o sã vã cer în curând sã faceþi verificãrile începând cu litera a) pânã la z), inclusiv. Sau poate cã la revoluþionari mã voi abþine din anumite motiveÉ cã mulþi dintre ei sunt niºte oameni care au luptat pentru o cauzã.

Rãspund cã litera a) am verificat-o azi-dimineaþã.

## Felicitãri!

Însã m-a interesat un alt aspect. Eu, în momentul în care am cerut verificarea primarilor, care sunt cuprinºi la litera e), ºi a tuturor consilierilor judeþeni, inclusiv directorii din prefecturã, nu am cerut o verificare pânã la alegerile locale, ci pur ºi simplu consiliul sã-ºi intre în atribuþiuni ºi sã aibã ce sã verifice.

Din ceea ce aþi afirmat dumneavoastrã, cel puþin în ziare, a rezultat cã nu aveþi ce verifica ºi cã cei trei sute de angajaþi ai instituþiei dumneavoastrã de abia aºteaptã sã verifice viitorii candidaþi.

Chiar astãzi am în mânã, poate cã aþi citit, ziarul ”Jurnalul NaþionalÒ, sub titlul ”Quintus e nelãmuritÒ, articol semnat de Silviu Sergiu. Se aratã niºte nelãmuriri ale conducerii Senatului în legãturã cu cei care trebuie sã fie verificaþi: dacã e cumva vorba de actualii parlamenetari care vor candida pentru viitorul Parlament sau dacã e vorba de toþi parlamentarii. Dacã într-adevãr existã aceste nelãmuriri la nivelul Biroului Senatului Ñ aºa cum scrie ziarul Ñ sau la nivelul domnului preºedinte, situaþia este foarte gravã, pentru cã dumneavoastrã, ca sã intraþi în posesia tuturor datelor care ne privesc pe noi, trebuia sã vã dea domnul preºedinte al Senatului cartea aceea care a apãrut în Senat cu toþi senatorii ºi cu fotografii, ca sã îi puteþi identifica, cu date personale, inclusiv unde au birourile senatoriale, când s-au nãscut, câþi copii au ºi aºa mai departe. Era o chestiune numai de bunãvoinþã din partea conducerii Senatului ca dumneavoastrã sã intraþi în posesia datelor care ne privesc pe noi. Acelaºi lucru este ºi la Camera Deputaþilor.

Este inadmisibil sã vinã preºedintele Senatului, dacã aºa stau lucrurile, ºi sã-ºi exprime nelãmurirea în legãturã cu ceea ce cereþi dumneavoastrã, atâta timp cât legea pe care noi am votat-o aici în 1999 prevede în mod expres verificarea actualilor parlamentari. Chestiunea aceasta trebuie sã fie o obligaþie a celor care au confecþionat ºi au votat aceastã lege ºi, practic, de la Senat sã plece datele pe care dumneavoastrã le-aþi solicitat încã de la data intrãrii în vigoare a legii.

Cu alte cuvinte, noi, forul legislativ, nu ºtim sã aplicãm legile pe care le votãm sau refuzãm sã aplicãm aceastã lege care este foarte delicatã.

Vã mulþumesc. Vã rog sã rãspundeþi.

## Da, domnule preºedinte. Mulþumesc.

Nu am solicitat nici un accept. În momentul în care a ajuns la noi lista domnului senator Caraman, am avut câte o discuþie telefonicã cu cei doi preºedinþi ai celor douã Camere tocmai pe baza acestei liste ºi am explicat celor doi situaþia în care ne aflãm. Pentru cã vreau sã vã spun cã aceastã echipã de o sutã ºi ceva de oameni pe care i-am angajat noi sunt istorici, psihologi, politologi, sociologi ºi aºa mai departe, dar sunt oameni care au

nevoie de o pregãtire de cel puþin 30 de zile înainte de a-l pune sã lucreze pe un dosar.

Cu echipa care am angajat-o pe 1 august, primii 40, de abia acum, dupã 40 de zile, cred cã putem sã le punem la dispoziþie dosare ºi sã lucreze încã subÉ oricum vor fi sub supraveghere, dar sã aibã tot timpul pe cineva lângã ei ºi în aceastã perioadã au avut printre cei care le-au þinut cursuri de arhive de la Serviciul Român de Informaþii, Serviciul de Informaþii Externe, Ministerul Apãrãrii Naþionale, au discutat cu foºtii ofiþeri din securitate, au discutat cu istorici, au discutat cu deþinuþi politici, cu oameni politici. Deci oamenii aceºtia trebuiau pregãtiþi.

Eu nu mã plângeam de faptul cã nu aveau ce face oamenii noºtri. Dacã, repet, o iniþiativã ar fi pornit mai demult Ñ ºi de asta poate am fost puþin rãutãcios, sã spun, la început, dar aº fi aºteptat înainte de a fi întrebat aici de ce nu verific, sã fi fost întrebat Consiliul general al Municipiului Bucureºti de ce nici dupã 10 luni nu a miºcat un deget ca sã ne dea un sediu ºi suntem nevoiþi acumÉ am fost nevoiþi sã facem, tocmai pentru cã nu am fãcut angajãri, economiic, ca sã am niºte bani din care sã plãtesc o chirie pânã la sfârºitul anului ºi am fãcut o licitaþie astfel ca de la începutul lunii octombrie sã ne putem muta într-un sediu, pentru cã avem nevoie de un sediu care sã fie pãzit de trupele de jandarmi, dupã cum spune legea Ñ se lucreazã cu lucruri extrem de sensibile ºi nu ne jucãm acolo. Eu cel puþin aºa vãd munca noastrã.

Deci, dacã ne-aþi putea ajuta ºi pe aceastã cale, eu v-aº rãmâne recunoscãtor.

Ia sã vedem ce soluþie propune domnul senator Moisin!

Domnule preºedinte,

Vã promit cã voi întreba ºi pe cei de la Consiliul Municipiului Bucureºti, pentru cã dumneavoastrã aþi pus sub semnul întrebãriiÉ

Nu puteþi sã îi interpelaþi, potrivit legii.

Ébunãvoinþa Consiliului Municipiului Bucureºti pentru aplicarea acestei legi.

Însã discuþiile care au fost purtate în mass-media s-au purtat în jurul acestor solicitãri menþionate înainte. Mai puþin a reieºit din ceea ce a consemnat mass-media problema aceasta a Consiliului Bucureºti ºi a faptului cã dumneavoastrã nu aveþi un sediu.

Mai departe, nimeni nu a pretins ca dumneavoastrã sã daþi în 7 zile aceste verificãri, pentru cã trebuie sã respectaþi niºte paºi pe care îi prevede legea, respectiv sã-l anunþaþi pe cel verificat, este vorba de intrare în justiþie ºi, la urmã, se publicã în ”Monitorul OficialÒ. De abia dupã publicarea în ”Monitorul OficialÒ data aceea este oficialã. Modul în care a procedat Consiliul în ceea ce priveºte primarii, acela poate cã nu a fost tocmai conform legii. Din exces de zel poate cã s-au dat niºte dateÉ

A fost conform legii ºi avem decizia Avocatului Poporului, sunt douã tipuri de verificãri.

A apãrut în ”Monitorul OficialÒ?!

Eu am o decizie de la Avocatul Poporului Ñ doi dintre cei care au avut dosar s-au plâns cã am încãlcat drepturile omului. Este acea decizie prin care se aratã cã am procedat legal, pentru cã sunt douã formule de verificare: este verificarea pentru alegeri ºi este verificarea la cerere sau din oficiu.

Dacã vine o solicitare sã verifice pe nu ºtiu cineÉ

Pe domnul Moisin!

Éatunci urmãm toþi acei paºi, dar dacã este vorba de cineva care candideazã, atunci e o campanie electoralã... Nu poþiÉ deci campania e de 30 de zile, trebuie sã dai rãspunsul pânã în preziua alegerilor ºi atunci sunt aceste verificãri care se fac aºa cum se fac. Asta esteÉ

Domnul preºedinte Tãrãcilã a spus sã mã verificaþi pe mine. Eu am cerut sã mã verificaþi Ñ e clar de totÉ Ñ când am cerut sã fie verificaþi toþi...

Eu am zis sã dea un exemplu, nu sã vã verifice.

Un exemplu, da. Eu cer de data aceasta în mod expres, domnule Tãrãcilã. Dar nu asta este problema. Problema este ca legea sã se aplice, adicã sã aparã... o

datã pentru totdeauna sã disparã suspiciunea din societatea noastrã cã acest consiliu nu funcþioneazã. Pe de altã parte Parlamentul nu binevoieºte sã dea anumite date despre cei care sunt obligaþi sã fie verificaþi ºi aºa mai departe.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Eu sã ºtiþi cã nu sunt curios, pentru cã am fost curios o datã ºi nu mai sunt curios a doua oarã. Deci, am avut posibilitatea sã cunosc foarte multe lucruri. Sigur cã da, dar întrucât aþi fãcut o serie de referiri la activitatea Biroului permanent ºi a domnului preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, în calitate de preºedinte de ºedinþã sunt obligat sã vã rãspund la faptul cã în acest moment Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securitãþii nu poate sã-ºi deruleze activitatea decât în cadrul legii. Iar dacã în lege este prevãzut expres ce se întâmplã cu senatorii ºi deputaþii care sunt acum, preºedintele sau Camera nu poate hotãrî altfel, pentru cã ar încãlca legea.

Deci, solicitarea unui coleg sau altui coleg, sau a domnului preºedinte Oniºoru nu se poate face decât în cadrul legii. Iar domnul Mircea Ionescu-Quintus nici nu poate sã dispunã altfel. Deci, de aceea vã rugãm sã vã abþineþi de la a face aprecieri, mai ales într-o problemã sensibilã în legãturã cu conducerea Senatului. Pentru cã, în acest moment, sigur cã existã posibilitatea, fãrã sã nu fie nici o cerere ºi nici o listã ”CaramanÒ, ”PopescuÒ, ”IonescuÒ sau ”ConstantinescuÒ, potrivit cãreia domnul preºedinte sã se sesizeze ºi sã verifice pe cei înscriºi pe listã. Domnia sa este sesizat de cei care sunt validaþi ca senatori sau deputaþi ºi, deci, are posibilitatea sã-i verifice din oficiu pe aceºtia. Ceilalþi, în momentul în care vor deveni candidaþi, vor primi proceduri înscrise de noi în lege. Rugãmintea este doar sã priviþi în lege, ºi nu în mass-media, pentru a avea o soluþie corectã.

Deci, vã mulþumesc pentru participarea la ºedinþã. Declar închise lucrãrile Senatului. Ne revedem mâine dimineaþã la orele 9,30 cu ºedinþã în plen.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,15._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR** Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro