Gheorghe Buzatu

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn urm„ cu exact 86 de ani, Ón mijlocul unei aprige ierni cu nimic mai presus Óns„ dec‚t r„zboiul mondial Ónsu∫i, care tocmai se Óncheiase, mii ∫i mii de rom‚ni afluau din toate z„rile, din toate col˛urile spre Alba-Iulia. Era, potrivit tradi˛iei, un alt mar∫ spre c‚mpul de la îdireptate“, acolo unde rom‚nii aveau s„-∫i aleag„, desigur, nu pe cel mai de seam„ voievod al lor, ci pe regina lor, care trebuia s„ fie ∫i a fost, pentru o vreme scurt„, este adev„rat, cea mai frumoas„ ∫i mai puternic„ ∫i mai fericit„ dintre toate. Era Rom‚nia Mare.

Nicolae Iorga, str„lucitul nostru istoric, unul dintre cei mai de seam„ ai mileniului trecut, aflat pe atunci, Ón decembrie 1918, la Ia∫i, capitala momentan„ a Rom‚niei, a consemnat c„ îla Alba-Iulia se consumase cea mai mare fapt„ din toat„ via˛a neamului nostru“. Era — cum a subliniat istoricul — ora astral„ a rom‚nilor ∫i care avea s„ se mai repete o singur„ dat„, tot Ón cursul veacului trecut, la 22 iunie 1941, c‚nd a Ónceput r„zboiul pentru Rom‚nia Mare.

Lucrurile st„teau — suntem la 1918 — cu adev„rat a∫a ∫i nici azi, dup„ aproape un secol, Ón ciuda tuturor bilan˛urilor pe care le raport„m, nu am reu∫it s„ umbrim Ón vreun fel luminosul 1 Decembrie 1918. ™i, mai mult ca sigur, Ónc„ mult timp de azi Óncolo nu se Óntrez„re∫te vreo schimbare sub acest aspect, bineÓn˛eles.

Energiile reunite, Ón sf‚r∫it, la 1 Decembrie 1918 ale unei Óntregi na˛iuni au fost cu adev„rat dezl„n˛uite. Dar, vai, dup„ nici 22 de ani, Ón vara anului 1940, aceast„ Rom‚nie avea s„ fie sacrificat„ cu brutalitate ∫i pe termen lung.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ac˛iunea pentru fundarea ∫i pentru consolidarea Rom‚niei Óntregite, Parlamentul de la Bucure∫ti, Senatul cu deosebire, a avut rostul s„u, care nu a fost cu totul neÓnsemnat, dimpotriv„. Nu o s„ intru Ón detalii, mai ales c„ volumele omagiale recent editate — îIstoria Senatului“ ∫i îDiscursurile parlamentare“ — elucideaz„ pe deplin aceast„ problem„, dar v„ rog s„-mi Óng„dui˛i ca, Ón Óncheiere, s„ m„ refer la cel mai de seam„ moment din Óntreaga istorie a parlamentarismului rom‚nesc, la 29 decembrie 1919, atunci c‚nd, Óntrunite separat, Senatul ∫i Camera au adoptat legile privind unirea provinciilor istorice cu fiara.

A fost atunci, la 29 decembrie 1919, ∫ansa noastr„ c„ la conducerea Camerei Deputa˛ilor s-a aflat din nou Nicolae Iorga, el Ónsu∫i apostolul luptei na˛ionale ∫i unul dintre marii fondatori ai Rom‚niei Óntregite, el care, anun˛‚nd votul pozitiv al Camerei, a rostit probabil cel mai faimos discurs r„mas Ón analele elocin˛ei noastre parlamentare. Numai ∫ase fraze a avut interven˛ia celebrului parlamentar, dar ele au stabilit cadrul ∫i rosturile, semnifica˛ia Rom‚niei Óntregite. Iar acestora

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/8.XII.2004 trebuie s„ le adaug inspira˛ia de moment, providen˛ial„, a oratorului.