Stenogramă plen

Stimate doamne ∫i domni senatori,

Cvorumul de ∫edin˛„ este Ón forma cerut„ de regulament. Prin vot electronic ∫i-au Ónregistrat participarea la ∫edin˛a de ast„zi 77 de colegi, chiar 82, motiv pentru care v„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a de plen a Senatului de ast„zi, 30 noiembrie 2004.

™edin˛a este condus„ de subsemnatul, asistat de domnii senatori, secretari ai Senatului, Mihai Ungheanu ∫i Iuliu P„curariu.

Programul de lucru, lucr„ri Ón plen, av‚nd Ónscrise Ón ordinea de zi declara˛ii politice, probleme organizatorice,

o not„ pentru exercitarea de c„tre noi a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i program legislativ.

Œnainte de a trece la aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi ∫i c„ Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Ón situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste legi con˛in dispozi˛ii neconstitu˛ionale.

Legile depuse la secretarul general al Senatului sunt urm„toarele:

— Legea privind Ónfiin˛area Institutului Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989;

— Legea privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Na˛ionale a Petrolului îPetrom“ — S.A. Bucure∫ti;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societ„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/8.XII.2004 Comerciale îRoman“ — S.A. ∫i constituirea parcului industrial pe platforma Societ„˛ii Comerciale îRoman“ — S.A.;

— Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei;

— Legea coopera˛iei agricole;

— Legea privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al parchetelor de pe l‚ng„ acestea;

— Legea privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫ ∫i a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti;

— Legea privind unele m„suri pentru privatizarea societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice îElectrica Dobrogea“ — S.A. ∫i îElectrica Banat“ — S.A., precum ∫i unele m„suri pentru reglementarea activit„˛ii societ„˛ilor comerciale din domeniul distribu˛iei de energie electric„;

— Legea privind certificatul suplimentar de protec˛ie pentru medicamente ∫i produse de uz fitosanitar;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2004 pentru modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre∫edintelui Rom‚niei;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 80/2004 privind modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2004 pentru completarea art. 209 din Codul de procedur„ penal„;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor juridice;

— Legea privind protec˛ia personalului din autorit„˛ile publice, institu˛iile publice ∫i din alte unit„˛i care semnaleaz„ Ónc„lc„ri ale legii;

— Legea privind Semnul onorific _Œn Serviciul Patriei_ pentru mai∫tri militari, subofi˛eri ∫i pentru func˛ionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de mai∫tri militari ∫i subofi˛eri;

— Legea privind Semnul onorific _Œn Serviciul Patriei_ pentru ofi˛eri ∫i func˛ionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofi˛eri;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 privind acordarea unor facilit„˛i familiilor de pensionari;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului;

— Legea privind autorizarea institu˛iilor publice din sistemul de ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ de a vinde personalului propriu locuin˛ele de serviciu pe care acestea le au Ón administrare;

— Legea privind autorizarea Ministerului Justi˛iei de a vinde locuin˛ele de serviciu pe care le are Ón administrare;

— Legea pentru modificarea anexelor nr. 1 ∫i nr. 2 la Legea nr. 342/2004 privind trecerea Regiei Autonome îAdministra˛ia Zonei Libere Constan˛a Sud ∫i a Zonei Libere Basarabi“ la Compania Na˛ional„ îAdministra˛ia Poturilor Maritime“ — S.A. Constan˛a;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 630/2002 privind cinematografia;

— Legea privind acordarea unui ajutor lunar pentru so˛ul supravie˛uitor;

— Legea privind Ordinul _Meritul Diplomatic_ ∫i Medalia _Meritul Diplomatic_ ;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor pre˛ioase, aliajelor acestora ∫i pietrelor pre˛ioase Ón Rom‚nia, aprobat„ prin Legea nr. 261/2002, republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 77 din 29 ianuarie 2004;

— Legea pentru completarea art. 4 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne.

Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ aceste legi con˛in prevederi neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu legea ∫i Constitu˛ia, s„ sesiza˛i Curtea.

Stima˛i colegi,

Pentru aceast„ s„pt„m‚n„, ieri, Ón cadrul ∫edin˛ei Biroului permanent, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, am hot„r‚t s„ propunem plenului Senatului ca ast„zi s„ avem lucr„ri Ón plen de diminea˛„ p‚n„ la epuizarea ordinii de zi, dup„-amiaz„ s„ avem lucr„ri Ón comisiile permanente pentru a Óncerca s„ finaliz„m actele legislative, proiectele de lege, propunerile legislative pe care le avem Ón dezbatere.

M‚ine, miercuri, 1 decembrie, exist„ ceremonii organizate cu ocazia Zilei Na˛ionale at‚t Ón Bucure∫ti, c‚t ∫i Ón cadrul circumscrip˛iilor noastre ∫i, sigur, vom participa cu to˛ii, iar joi, vineri ∫i s‚mb„t„, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

™i duminic„!

™i duminic„. E important ∫i duminic„, pentru alte considerente.

Pentru perioada 6—12 decembrie Biroul permanent v„ propune ca luni s„ avem o ∫edin˛„ a Biroului permanent al Senatului la ora 13,00, Ón mod cert vom avea lucr„ri Ón grupurile parlamentare, iar dup„-amiaz„ s„ avem o ∫edin˛„ Ón plenul Senatului, Óncerc‚nd s„ finaliz„m ce mai putem, potrivit ordinii de zi ∫i rapoartelor Óntocmite de c„tre comisiile permanente ale Senatului, iar s„pt„m‚na viitoare, de mar˛i p‚n„ duminic„, s„ avem activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale. ™edin˛a din 6 decembrie 2004 va fi ultima ∫edin˛„ de plen din actuala legislatur„.

Stima˛i colegi,

V„ consult dac„ Ón leg„tur„ cu programul zilei de ast„zi, respectiv lucr„ri Ón plen, diminea˛„, dup„-amiaz„, lucr„ri Ón comisiile permanente ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra programului de lucru al Senatului.

V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/8.XII.2004 Programul de lucru, aprobat de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

- V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de ordinea de

- zi. Nu sunt observa˛ii.

Ordinea de zi, aprobat„ de plenul Senatului Ón unanimitate cu 77 de voturi.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de programul de lucru al Senatului pentru s„pt„m‚na viitoare. Nu sunt observa˛ii.

- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

- Program de lucru aprobat de plenul Senatului cu

- 73 de voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„.

- Stima˛i colegi, s„ intr„m pe primul punct al ordinii de

- zi, declara˛ii politice. Invit colegii s„ se Ónscrie.

- Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion

- Solcanu, liderul Grupului parlamentar P.S.D. din Senat. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ion Solcanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Dragi colege ∫i colegi senatori,

Œn urm„ cu dou„ zile poporul rom‚n ∫i-a exercitat Ón fa˛a urnelor cel mai important drept democratic, dreptul la vot.

Numeroase agen˛ii de pres„ de peste hotare arat„ c„, dincolo de anumite iregularit„˛i, alegerile s-au desf„∫urat Ón condi˛ii optime, corecte ∫i c„ Rom‚nia merge ireversibil pe drumul consolid„rii democra˛iei.

Prezen˛a la vot, Ón procent de aproape 60%, la alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale din 28 noiembrie d„ dovada maturiz„rii electoratului rom‚n, dob‚ndit„ pe parcursul celor 15 ani de democra˛ie postrevolu˛ionar„. Este un procent semnificativ, apropiat de cel realizat la alegerile din var„, dar care este asem„n„tor cu procentajul Ónregistrat Ón cazul celorlalte ˛„ri europene cu democra˛ie consolidat„.

Majoritatea popula˛iei a acordat votul Partidului Social Democrat ∫i P.U.R., ceea ce Ónseamn„ c„ noi am convins, pe durata celor patru ani de guvernare 2001—2004, c„ ∫tim ce avem de f„cut pentru ca la 1 ianuarie 2007 Rom‚nia s„ accead„ Ón Uniunea European„. Este totodat„ un vot de Óncredere pentru a continua ceea ce am realizat cu echilibru ∫i profesionalism timp de patru ani.

Prin victoria ob˛inut„ Ón 28 noiembrie Uniunea Na˛ional„ P.S.D.+P.U.R. a devenit primul partid postdecembrist care c‚∫tig„ dou„ mandate consecutive. Este singurul partid, Partidul Social Democrat, din estul Europei care c‚∫tig„ alegerile dup„ exercitarea unui mandat integral de patru ani Ón Executiv. Am reu∫it performan˛a de a ne consolida dup„ patru ani de guvernare, dar mai ales dup„ o schimbare de ritm autoimpus„ pe parcursul ultimelor luni.

Rezultatele arat„ c„ Partidul Social Democrat a ac˛ionat cu maturitate ∫i Ón˛elepciune, dar, Ón acela∫i timp, suntem con∫tien˛i c„ votul din 28 noiembrie 2004 implic„ o mai mare responsabilizare a partidului nostru. Responsabilit„˛ile concrete se refer„, Ón primul r‚nd, la obliga˛iile de ˛ar„ privind finalizarea documentelor oficiale de pozi˛ie fa˛„ de fiecare dintre cele 31 de capitole de negociere ale acquis-ului comunitar, astfel Ónc‚t s„ realiz„m pa∫ii decisivi pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la data de 1 ianuarie 2007.

Votul popula˛iei implic„, de asemenea, ∫i responsabilit„˛i Ón propriul partid privind continuarea procesului de restructurare intern„. Suntem con∫tien˛i de dificult„˛ile care ne a∫teapt„, dar noi oferim popula˛iei garan˛ia unui viitor european al Rom‚niei.

Domnule ministru, Ómi da˛i voie s„ continuu, pentru c„, de regul„, Guvernul sprijin„ Parlamentul?

- V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor,

Fiecare popor are o column„ istoric„ Ón care sunt d„ltuite o mul˛ime de date esen˛iale, unele mai importante dec‚t altele. Pe columna poporului rom‚n este Ónscris„ la loc de cinste data de 1 Decembrie 1918, momentul sublim al istoriei rom‚ne∫ti, ziua Ón care a ap„rut pe lume Rom‚nia Mare ∫i care avea s„ devin„, Óncep‚nd cu anul 1990, Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei. M„re˛ia acestei zile vine din faptul incontestabil c„ des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛ionale a fost un efort istoric al Óntregii na˛iuni rom‚ne.

Œn cuprinsul aceleia∫i luni decembrie, la o distan˛„ Ón timp de 71 de ani, avea loc Revolu˛ia din Decembrie 1989, care consfin˛ea victoria Ómpotriva totalitarismului ∫i deschiderea Rom‚niei spre democra˛ie.

Asemenea unui arc peste timp, momentul Ón care se afl„ acum ˛ara, ca ∫i Ón urm„ cu 86 de ani, este un moment marcant al istoriei. Tranzi˛ia Rom‚niei de la totalitarism la democra˛ie ∫i la economia de pia˛„ se apropie de sf‚r∫it. Acum Rom‚nia face parte din marea familie a Alian˛ei Nord-Atlantice ∫i s-a Ónscris irevocabil pe drumul integr„rii Ón Comunitatea European„.

Aceste dou„ mari evenimente, admiterea Rom‚niei Ón NATO ∫i iminen˛a integr„rii Ón Uniunea European„, sunt reperele r„spunderii noaste Ón fa˛a prezentului ∫i viitorului. Noi avem obliga˛ia, ca membri ai Parlamentului, ca oameni ai deciziei politice, s„ Ónf„ptuim Rom‚nia modern„, democratic„, prosper„, conectat„ la valorile ∫i structurile euroatlantice.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi senatori,

Marea Unire din 1918 a beneficiat de o conjunctur„ astral„ pe fondul pr„bu∫irii Imperiului fiarist, a dualismului austro-ungar ∫i a Ómp„r„˛iei otomane. Prin Tratatul de la Trianon, din 20 iulie 1920, se recuno∫teau grani˛ele de vest ∫i de nord ale Statului Na˛ional Unitar Rom‚n, iar alte acte interna˛ionale validau grani˛a de r„s„rit a Rom‚niei. Marea Unire reprezenta Ómplinirea istoric„ prin care se anulau toate injusti˛iile suportate de poporul rom‚n vreme de secole, Óns„ nu se poate afirma c„ f„urirea Rom‚niei Mari a fost rezultatul particip„rii Rom‚niei la Primul R„zboi Mondial sau numai rezultatul particip„rii, a∫a cum nu se poate spune c„ admiterea Rom‚niei Ón NATO ar fi fost conjunctural datorat„ doar pozi˛iei noastre fa˛„ de atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001. Nu o victorie militar„ a stat la temelia Rom‚niei Mari, ci actul de voin˛„ al na˛iunii rom‚ne, a∫a cum integrarea Rom‚niei Ón NATO a fost urmarea voin˛ei majorit„˛ii cov‚r∫itoare a poporului rom‚n.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Buzatu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, vicepre∫edinte al Senatului.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn urm„ cu exact 86 de ani, Ón mijlocul unei aprige ierni cu nimic mai presus Óns„ dec‚t r„zboiul mondial Ónsu∫i, care tocmai se Óncheiase, mii ∫i mii de rom‚ni afluau din toate z„rile, din toate col˛urile spre Alba-Iulia. Era, potrivit tradi˛iei, un alt mar∫ spre c‚mpul de la îdireptate“, acolo unde rom‚nii aveau s„-∫i aleag„, desigur, nu pe cel mai de seam„ voievod al lor, ci pe regina lor, care trebuia s„ fie ∫i a fost, pentru o vreme scurt„, este adev„rat, cea mai frumoas„ ∫i mai puternic„ ∫i mai fericit„ dintre toate. Era Rom‚nia Mare.

Nicolae Iorga, str„lucitul nostru istoric, unul dintre cei mai de seam„ ai mileniului trecut, aflat pe atunci, Ón decembrie 1918, la Ia∫i, capitala momentan„ a Rom‚niei, a consemnat c„ îla Alba-Iulia se consumase cea mai mare fapt„ din toat„ via˛a neamului nostru“. Era — cum a subliniat istoricul — ora astral„ a rom‚nilor ∫i care avea s„ se mai repete o singur„ dat„, tot Ón cursul veacului trecut, la 22 iunie 1941, c‚nd a Ónceput r„zboiul pentru Rom‚nia Mare.

Lucrurile st„teau — suntem la 1918 — cu adev„rat a∫a ∫i nici azi, dup„ aproape un secol, Ón ciuda tuturor bilan˛urilor pe care le raport„m, nu am reu∫it s„ umbrim Ón vreun fel luminosul 1 Decembrie 1918. ™i, mai mult ca sigur, Ónc„ mult timp de azi Óncolo nu se Óntrez„re∫te vreo schimbare sub acest aspect, bineÓn˛eles.

Energiile reunite, Ón sf‚r∫it, la 1 Decembrie 1918 ale unei Óntregi na˛iuni au fost cu adev„rat dezl„n˛uite. Dar, vai, dup„ nici 22 de ani, Ón vara anului 1940, aceast„ Rom‚nie avea s„ fie sacrificat„ cu brutalitate ∫i pe termen lung.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ac˛iunea pentru fundarea ∫i pentru consolidarea Rom‚niei Óntregite, Parlamentul de la Bucure∫ti, Senatul cu deosebire, a avut rostul s„u, care nu a fost cu totul neÓnsemnat, dimpotriv„. Nu o s„ intru Ón detalii, mai ales c„ volumele omagiale recent editate — îIstoria Senatului“ ∫i îDiscursurile parlamentare“ — elucideaz„ pe deplin aceast„ problem„, dar v„ rog s„-mi Óng„dui˛i ca, Ón Óncheiere, s„ m„ refer la cel mai de seam„ moment din Óntreaga istorie a parlamentarismului rom‚nesc, la 29 decembrie 1919, atunci c‚nd, Óntrunite separat, Senatul ∫i Camera au adoptat legile privind unirea provinciilor istorice cu fiara.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator, domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule pre∫edinte,

Domnilor reprezentan˛i ai Guvernului,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi ∫i, cei mai mul˛i, prieteni,

A∫a cum s-a mai spus, pe drept cuv‚nt, Marea noastr„ Unire, c„reia i-am fost martor c‚nd abia Ómplinisem un an ∫i pe care o comemor„m ast„zi, nu a fost doar o izb‚nd„ a oamenilor politici, a oamenilor din toat„ aceast„ ˛ar„, a unuia sau a mai multor partide sau, cumva, rodul unor Ómprejur„ri istorice favorabile.

Marea noastr„ Unire n-a fost nicidecum un dar din partea restului lumii binevoitoare, nici o alc„tuire Ónt‚mpl„toare, ci urmarea fireasc„ a unei Óndelungi preg„tiri istorice Ón timpul c„reia, prin vrednicia, trecutul

∫i vitejia sa, poporul rom‚n a cutezat ∫i a izbutit s„-∫i p„streze ∫i s„-∫i p„zeasc„ s„r„cia, ∫i nevoile, ∫i neamul.

Marea noastr„ Unire nu s-a datorat doar particip„rii la r„zboiul de Óntregire, pentru c„ nu o victorie militar„ a stat la temelia Rom‚niei Mari, nu doar eroismul osta∫ilor, ci actul de voin˛„ al Óntregii na˛iuni de a se alc„tui Óntr-un stat unitar ∫i independent.

1 Decembrie 1918 a Ónsemnat ∫i Ónseamn„ for˛a uria∫„ a Adun„rii Na˛ionale de la Alba-Iulia, a Ónsemnat ∫i Ónseamn„ regele Ferdinand ∫i regina Maria, Br„tianu ∫i Maniu, ca ∫i bravii lor urma∫i martiriza˛i ∫i uci∫i Ón temni˛ele comuniste, Ón acele cumplite vremi din zbuciumata noastr„ istorie.

Ca ∫i patrio˛ii de la Alba-Iulia, avem datoria s„-i vener„m ∫i s„ nu-i uit„m pe acei bravi c„zu˛i pe c‚mpurile de lupt„ pentru Ónf„ptuirea Rom‚niei Mari, pentru libertate ∫i independen˛„, dup„ cum avem datoria s„ nu-i uit„m nici pe acei respectabili parlamentari care, la 29 decembrie 1919, au votat Ón unanimitate Legea Unirii, prin care se decreta: îf nuturile cuprinse Ón Hot„r‚rea Adun„rii Na˛ionale de la Alba-Iulia sunt ∫i r„m‚n de-a pururi unite cu Regatul Rom‚niei.“

Suntem aici, Ómpreun„, ∫i pentru a cinsti ziua de 1 Decembrie 1918, care ne-a dat o Rom‚nie rotund„ ca p‚inea noastr„ cea de toate zilele ∫i pentru care nu ne ascundem aspira˛iile. Œnseamn„ pentru noi to˛i: Transilvania, fiara Rom‚neasc„, Bucovina, Basarabia ∫i Dobrogea, toate Óntregite ∫i laolalt„ Ómprejurul Carpa˛ilor.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc ∫i Ón numele colegilor din sal„, care au ascultat nu numai evoc„rile f„cute, ci ∫i sfaturile pe care le-a˛i transmis celor mai tineri sau celor care vor veni Ón Parlament.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/8.XII.2004 Da˛i-mi voie s„ fiu Ón asentimentul colegilor ∫i s„ v„ dorim mult„ s„n„tate!

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Eckstein Péter Kovács.

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Desigur, rezultatele alegerilor Ónc„ nu sunt finale, nu este Ónc„ sigur cine va fi pre∫edintele Rom‚niei pentru urm„torii 5 ani, totu∫i, c‚teva concluzii pot s„ fie deja trase, ∫i concluzia principal„ este c„ cet„˛enii rom‚ni sunt interesa˛i de soarta ˛„rii, c„ s-au prezentat Óntr-un num„r foarte bun, Óntr-un procent foarte bun la urne ∫i, de∫i Óncrederea lor Ón clasa politic„ ∫i Ón Parlament este una relativ sc„zut„, totu∫i au aceast„ dorin˛„ de a se implica, indiferent ce partid au votat, de a spera Óntr-un viitor mai bun.

Cred c„ trebuie s„ mul˛umim tuturor celor care ∫i-au exprimat votul, tuturor celor care au contribuit la buna desf„∫urare a alegerilor, pentru c„ a fost o munc„ grea, cum este de obicei la alegeri.

Cred c„ trebuie s„ ne aplec„m asupra prevederilor legale care au permis ca, totu∫i, s„ fie disfunc˛ionalit„˛i Ón efectuarea votului pe 28 noiembrie anul acesta ∫i s„ perfec˛ion„m — m„ rog, cei care vor fi prezen˛i Ón urm„toarea legislatur„ — cadrul legal.

Pe de alt„ parte, aceste alegeri au ar„tat c„ popula˛ia de etnie maghiar„ din Rom‚nia are Óncredere Ón U.D.M.R. Œn ciuda tuturor vocilor care au spus c„ popularitatea noastr„ a descrescut, c„ nu mai avem Óncrederea maghiarilor din Rom‚nia, acest vot a ar„tat c„ popula˛ia maghiar„ sprijin„ U.D.M.R.-ul, sprijin„ ca U.D.M.R.-ul s„ fie prezent Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ Ó∫i spun„ p„rerea Ón problemele politice care sunt la ordinea zilei, U.D.M.R.-ul s„ contribuie la aderarea noastr„ la Uniunea European„ ∫i s„ fie un participant activ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„.

Deci, mul˛umiri, dac„ vre˛i, speciale pentru cei care au votat cu noi, indiferent de etnie ∫i care ne-au sprijinit ∫i vor face posibil ca ∫i Ón urm„torii 5 ani s„ fim aici, al„turi de dumneavoastr„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ adresez g‚ndurile mele Ón aceast„ s„pt„m‚n„ care anun˛„ sf‚r∫itul actualei legislaturi. Œmi pare r„u c„ sunt bolnav ∫i n-am puterea de a v„ rosti conving„tor ceea ce g‚ndesc destul de conving„tor.

Œn vremea celei mai cumplite sf‚∫ieri polemice a elitelor neamului Óntre ele, la pu˛ine zile dup„ Óncheierea unor alegeri din care clasa politic„ rom‚neasc„ iese maculat„, istovit„ ∫i f„r„ credibilitate, iat„, ca o repara˛ie istoric„ pe care ne-o acord„, de dinainte de noi, calendarul, Ón fine, m„rea˛a, zbuciumata, incomparabila zi de 1 Decembrie, Ón amintirea ∫i spre eterna glorie a zilei

de 1 Decembrie 1918, c‚nd to˛i rom‚nii s-au aflat Ómpreun„ Ón grani˛ele aceleia∫i Rom‚nii, se-ntoarce acas„.

Zilnicele exerci˛ii ale distrugerii prestigiului ∫i autorit„˛ii tuturor actorilor politici, prin propria lor s‚rguin˛„, au c„p„tat, Ón perioada electoral„ 2004 ∫i, parc„, Ón Ónt‚mpinarea absurd„ a Zilei Unirii, o intensitate special„. Ne-am repezit cu to˛ii la acest chilipir istoric, de parc„ ne temeam c„ se termin„ veacul abia Ónceput ∫i nu reu∫im s„ fructific„m toate ocaziile pe care ni le ofer„ el, de a ne murd„ri reciproc ∫i de a ne sec„tui de energiile pozitive de care mai suntem b‚ntui˛i. Constat„m cu to˛ii un anumit deficit de autoritate Ón via˛a public„ rom‚neasc„. Ne mir„m, retoric, de existen˛a acestui deficit de autoritate ∫i, Óntre timp, contribuim, pe m„sura puterilor noastre, la sporirea acestui deficit de autoritate. E parc„ un blestem aceast„ concomiten˛„, s„ semnal„m deficitul de autoritate ∫i, Ón acela∫i timp, s„-l facem mai mare dec‚t e, aproape insuportabil.

Ce voca˛ie sinuciga∫„ ne va fi purt‚nd prin lume s„ ne Ómplinim propriile apeluri de reclam„ personal„, distrug‚ndu-ne s‚rguincios, cum mai spuneam c‚ndva, unii pe al˛ii?! Nu mai conteaz„ demnitate, lege, respect, omenie, onoare, prestigiu, totul e s„ ias„ bine atacul la oasele adversarului. Totul e s„-l spurc„m c‚t putem pe cel din fa˛a noastr„, s„-l Ónjur„m de mam„, de tat„, de pantaloni, de copii, de str„mo∫i, de culoarea ochilor ∫i de tot ce are el mai intim ∫i mai discret.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Paul P„curaru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ dup„ at‚tea Ón„l˛„toare interven˛ii legate de Ziua Na˛ional„, a intra Ón actualitate este relativ dificil, dar voi folosi prilejul ca ∫i colegul meu, distinsul lider de grup, domnul senator Solcanu, care a avut o interven˛ie pe tema alegerilor, ca s„ Óncerc s-o echilibrez, nu de altceva, dar m„car din nevoia de echilibru politic. Pot spune c„, probabil, este prematur acum s„ tragem concluzii, pentru c„ Ónc„ nu s-a terminat num„r„toarea final„...

...dar ceea ce este un lucru clar este c„ ceea ce statistic este consacrat Óntr-o anumit„ structur„ nu mai poate fi modificat u∫or. Dac„ tendin˛ele actuale se confirm„, sunt obligat, cu onestitate ∫i fair-play, s„ felicit Ónving„torul.

O a doua important„ concluzie care se desprinde, sigur c„ acum pasiunile sunt Ónc„ foarte fierbin˛i ∫i este greu s„ judec„m la rece, dar pot spune c„ o alt„ mare concluzie care se desprinde din aceste alegeri este c„ Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ ∫i-a dovedit func˛ionalitatea. Ea a fost o construc˛ie politic„ a c„rei menire esen˛ial„ a fost eliberarea Rom‚niei de partidul-stat, de partidul dominant absolut. ™i faptul c„ acest lucru s-a Ónt‚mplat, Ón ciuda tuturor celor care-i c‚ntau prohodul chiar Ónainte de a se na∫te, este o realitate, care, iar„∫i, este de bun augur ∫i o felicit„m. Faptul c„ Alian˛a ∫i-a f„cut misiunea, Ón sensul c„ a echilibrat substan˛ial spectrul politic din Rom‚nia, cred c„ este un c‚∫tig, din punctul meu de vedere, pentru democra˛ie, pentru func˛ionarea institu˛iilor statului, pentru viitorul pe termen mediu ∫i lung al Rom‚niei _. (Aplauze.)_

O alt„ concluzie de re˛inut este c„ Ón aceste alegeri, p‚n„ la urm„, nu au fost imense surprize, pentru c„ cine prive∫te harta Rom‚niei acum va vedea c„ s-au men˛inut bazinele electorale clasice. Deci, de la Boto∫ani p‚n„ la Mehedin˛i, tot ce se Ónt‚mpl„ sub Carpa˛i, cu excep˛ia Prahovei, a fost Óntr-o culoare, pe care jurnali∫tii, nu ∫tiu din ce motiv, o coloreaz„ cu ro∫u. Tot ceea ce este Ón Transilvania, Ón Ardeal, Bucure∫ti, Constan˛a a fost o alt„ culoare ∫i se repet„, dac„ vrem, ceea ce din 1990 p‚n„ ast„zi vedem ciclu cu ciclu: o p„strare a bazinelor electorale.

Noutatea absolut„ pe care au adus-o aceste alegeri a fost clivajul sat-ora∫. Deci, p‚n„ Ón momentul de fa˛„, nu s-a Ónt‚mplat Ón alegerile din Rom‚nia s„ avem o Ómp„r˛ire at‚t de net„ a voturilor dintre votul urban ∫i votul rural. Din acest punct de vedere, Ónving„torului i s-ar potrivi probabil o denumire de partid rural, de partid agrar pentru c„ el a fost marele beneficiar, imensul beneficiar al votului rural.

Ei, ∫i?!

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Nu este nici o jignire. Sunt voturi ∫i la ˛ar„, ∫i la ora∫, cet„˛enii sunt egali Ón drepturi, dar ele reflect„ o realitate.

## **Domnul Adrian P„unescu**

**:**

Re˛ine˛i fraza lui Blaga: îVe∫nicia s-a n„scut la sat“!

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

## V„ mul˛umesc, domnule P„unescu.

Deci voiam s„ spun aceast„ concluzie pentru c„ este prima dat„ c‚nd ea apare cu eviden˛„ Ón rezultate, ora∫ele fiind c‚∫tigate de Alian˛„, satele fiind cele care au r„sturnat situa˛ia Ón favoarea Uniunii P.S.D.-P.U.R.

Aici s-ar putea comenta un lucru: dac„ nu cumva votul exprim„ ∫i harta s„r„ciei Ón Rom‚nia ∫i to˛i cei care vor analiza atent ∫i f„r„ pasiuni politice acest subiect vor constata c„, cu c‚t zonele sunt mai s„race, cu at‚t votul c‚∫tig„torului este mai intens, cu c‚t regiunile sunt mai bogate ∫i cu c‚t persoanele sunt mai active, mai implicate social, mai responsabile, cu at‚t votul a fost Ón favoarea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“.

Iat„ deci c„ Rom‚nia se Ómparte din acest punct de vedere Ón dou„: Ón Rom‚nia activ„ ∫i Rom‚nia asistat„. Œn Rom‚nia care este pe picioarele ei ∫i Rom‚nia care are nevoie de asisten˛a ∫i ajutorul permanent al statului. Este o alt„ concluzie care, cu siguran˛„, o vom judeca la timpul potrivit.

Œn fine, faptul c„ s-a reu∫it echilibrarea spectrului politic Ónseamn„ c„ Ón toate institu˛iile — inclusiv Ón cea Ón care azi cu onoare vorbim — vom avea raporturi politice noi. ™i acesta este un lucru extrem de important, fiindc„ de la o situa˛ie, din punctul meu de vedere, jenant„ pentru opozi˛ie p‚n„ acum, de a face figura˛ie Ón Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, pentru c„ raporturile politice, de fapt, nu permiteau nimic, se ajunge Óntr-o situa˛ie nou„, de echilibru politic, de important echilibru politic, Ón care puterea, care va fi ea, va fi obligat„ s„ discute atent, s„ negocieze fiecare subiect cu opozi˛ia. Dac„ p‚n„ acum Ó∫i permitea o atitudine distant„ ∫i uneori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/8.XII.2004 sfid„toare la adresa opozi˛iei, oricum nu conta p„rerea ei. Cred c„ lucrul nou pe care deja alegerile l-au adus este c„ puterea este obligat„ s„ ˛in„ cont de voin˛a, de opinia ∫i de p„rerea opozi˛iei.

Œn ceea ce prive∫te Parlamentul ce urmeaz„ a Óncepe activitatea Óncep‚nd cu jum„tatea lui decembrie viitor, eu cred c„ o preocupare pe care ar trebui s„ o aib„ ar fi pentru reinstalarea parlamentarismului Ón Rom‚nia. Am suferit cu to˛ii, ∫i reprezentan˛ii puterii, ∫i cei ai opozi˛iei, c„ vechile prevederi regulamentare eliminaser„ dezbaterea parlamentar„ Ón plen. Practic, procedurile actuale sunt, ca ∫i formatul emisiunilor de la televiziune Ón campania electoral„, doar exerci˛ii de figuri impuse f„r„ nici o libertate care s„ permit„ exprimarea liber„ a punctelor de vedere. Cred cu convingere deci c„ modificarea de regulament este obligatorie pentru a ajuta la reinstalarea dezbaterii Ón Parlament.

...nu 56-57%, ca Ón realitate.

Cred c„ participarea relativ redus„ la vot se datoreaz„ refuzului confrunt„rilor directe Óntre candida˛ii puterii ∫i opozi˛iei, cred c„ Ón egal„ m„sur„ ea se datoreaz„ campaniei extrem de murdare duse la adresa liderilor opozi˛iei, campanie dus„ Óndeosebi prin milioane de flutura∫i r„sp‚ndi˛i Ón ora∫e, Ón comune, Ón sate. Con˛inutul flutura∫ilor era inimaginabil. To˛i suntem ho˛i, violatori, homosexuali ∫i a∫a mai departe.

Finalmente, la sf‚r∫it de drum, s„ fim totu∫i bucuro∫i de ceea ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum, Ón ultimul mandat, ∫i la Ónceput de drum s„ sper„m, totu∫i, c„ vom reu∫i cu adev„rat s„ Ómbun„t„˛im activitatea Ón Parlament.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voi Óncepe ∫i eu prin a elogia actul de la 1 Decembrie 1918, cu at‚t mai mult cu c‚t, pornind de la el, voi vorbi ∫i de activitatea omului politic ∫i parlamentar.

Atunci s-a Ónf„ptuit ceva ce se a∫tepta de mult vreme de c„tre oamenii politici din Rom‚nia: un stat puternic, important, Ón aceast„ parte a Europei. A Ónt‚mpinat foarte mari dificult„˛i. Dac„ v„ amintesc anul 1940, v„ ve˛i da seama c„ acest stat s-a confruntat cu situa˛ii extrem de dificile. Urm„rile le suport„m ∫i ast„zi, le-am suportat dup„ 1944 ∫i le suport„m ∫i dup„ 1989, pentru c„ avem de-a face nu cu o Basarabie Óntreag„, ci cu o Moldov„ mic„, cu o Transnistrie agresiv„ ∫i cu o Ucrain„ exploziv„. Deci problema statului rom‚n, a Rom‚niei Mari din 1918, se pune Ón condi˛ii speciale ∫i ast„zi. Œntrebarea este cum au f„cut oamenii politici dup„ 1989, ce au f„cut pentru a respecta sensul acelui act de la 1918 pentru c„, dac„ vorbim despre 1918, trebuie s„ vorbim despre activitatea omului politic, a partidelor ∫i a Parlamentului dup„ 1989.

Aceasta este interven˛ia mea, pentru c„ a respecta 1918 Ónseamn„ a respecta coeziunea statului rom‚n, stabilitatea lui ∫i institu˛iile lui. A existat un Front al Salv„rii Na˛ionale, ideea de na˛iune a ap„rut ∫i Ón decembrie, s-au rostit vorbe mari, dar nu toate au avut dup„ aceea o Ónf„˛i∫are concret„, adic„ o traducere corect„ Ón fapte.

Oamenii politici ∫i-au dovedit fidelitatea fa˛„ de actul de la 1918 Ón mod diferit. Dac„ v„ amintesc cum s-au f„cut tratatele cu Ucraina ∫i cu Rusia, fa˛„ de care un reprezentant marcant al Partidului Rom‚nia Mare s-a exprimat aici Ón Parlament, ne vom da seama c„ noi, Ón aceast„ perioad„ politic„, am uitat anumite semnifica˛ii ∫i Óndatoriri fa˛„ de 1918.

Iat„ de ce am ˛inut s„ vorbesc, pentru c„ Ón mandatul nostru am trecut prin Parlament Tratatul cu Rusia. Avem r„spunderi fa˛„ de 1918 ∫i fa˛„ de felul Ón care acest tratat s-a f„cut, Óntr-un mod extrem de discutabil. Pentru a nu mai vorbi despre cel cu Ucraina. Or, a vorbi aici foarte frumos despre 1918 ∫i a uita ceea ce am f„cut noi Ón leg„tur„ cu 1918 nu este ∫i nu mi se pare c„ este suficient de complet.

Ele sunt discutabile ∫i contestabile. Chiar dac„ s-a dat o cifr„ final„, punctul nostru de vedere, al partidului, este c„ este extrem de contestabil modul Ón care ele s-au desf„∫urat ∫i nu se pune problema a∫a cum o pune un ambasador american. A fost o fraud„ mare, pentru c„ am fost Ón teritoriu to˛i, ∫tim cum s-au desf„∫urat ∫i, din acumularea de mici fraude, de mici Ónc„lc„ri de lege, poate rezulta o fraud„ foarte mare.

Aceasta este problema, acesta este adev„rul. Or, dac„ noi nu vom Óncerca prin aceast„ institu˛ie legislativ„ major„, suprem„, s„ introducem un echilibru parlamentar ∫i democratic normal, nu vom reu∫i s„ ducem lucrurile pe sensul de la 1918, adic„ s„ avem o democra˛ie real„ Ón Rom‚nia ∫i s„ func˛ioneze printr-o rotativ„, prin alegeri parlamentare ∫i guvernamentale corecte.

Iat„ de ce am ˛inut s„ vorbesc aici, pentru c„ este nevoie s„ ne reamintim c„ factorul legislativ, care este Senatul ori Camera Deputa˛ilor, are misiunea de a Óntrona echilibrul ∫i de a se lupta cu aceast„ Constitu˛ie, care atribuie Executivului mai multe atribu˛ii dec‚t are chiar Parlamentul ∫i, desigur, asta dezechilibreaz„ sistemul.

Multe se pot vorbi despre perioada prin care am trecut. A vorbi despre 1918 Ónseamn„ a vorbi despre respectarea acestui stat, a institu˛iilor lui. Amintesc aici corup˛ia care este totdeauna boala institu˛iilor statului. Ea este notat„ Ón Europa fiindc„ atinge un grad foarte Ónalt ∫i a o tolera nu Ónseamn„ a respecta statul rom‚n Ónfiin˛at Ón 1918 ∫i nici pe cel care s-a reverticalizat dup„ 1989.

Spun aceste lucruri pentru c„ s-au spus mai Ónainte prea multe vorbe mari Ón leg„tur„ cu partidul de guvern„m‚nt ∫i cu victoria pe care o are Ón aceste alegeri.

Eu Ói felicit pe cei care au intrat Ón Parlament, pe c‚∫tig„tori, ∫i le urez s„ guverneze Ón folosul tuturor, respect‚nd legile, iar celor care vor fi Ón acest Parlament s„ lupte pentru a Óntrona, ca factor suprem Ón Rom‚nia, factorul legislativ, adic„ Parlamentul.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi,

V„ reamintesc c„ viitoarea ∫edin˛„ de plen ∫i ultima din aceast„ sesiune ∫i din aceast„ legislatur„ va avea loc luni, 6 decembrie. Ultima noastr„ ∫edin˛„ Ón plen.

Mul˛umesc colegilor care au avut interven˛ii Ón nume propriu sau Ón numele grupurilor parlamentare.

Da˛i-mi voie s„ informez c„ din totalul de 140 de senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, 105 colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului 10 senatori — 3 colegi sunt membri ai Guvernului, 5 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie ∫i doi colegi sunt bolnavi. Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de parlamentari.

Stima˛i colegi,

Œn programul legislativ avem Ónscrise 6 proiecte de lege, toate au caracter de lege ordinar„. Sigur c„ a

existat acea disput„ dac„ putem dezbate legi organice sau numai legi ordinare, chestiunea este c„ ele nu au fost Ónscrise Ón aceast„ perioad„ Ón care, Ón primul r‚nd, cvorumul a avut de suferit datorit„ implic„rii directe a multora dintre noi Ón campania electoral„ ∫i au fost Ónscrise legi care, din punct de vedere politic, nu ridicau probleme deosebite care ar fi determinat, a∫ spune, solu˛ii sau decizii, pe moment, diamentral opuse din partea for˛elor politice.

Am c„utat, Ón cadrul Biroului permanent, s„ prezent„m o ordine de zi care s„ ne uneasc„ ∫i s„ conduc„ la finalizarea procesului legislativ Ón actele normative pe care le-am supus dezbaterii plenului Senatului.

Pentru ast„zi avem 6 proiecte de lege cu caracter de lege ordinar„. Eu v„ propun s„-l invit pe reprezentantul Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnul secretar de stat. B„nuiesc c„ ve˛i dori s„ face˛i o prezentare pe cele 4 proiecte, la general.

Invit colegii din Comisia noastr„ pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i sigur c„ vom trece la dezbateri generale ∫i v„ rog s„ face˛i referire la toate cele 4 proiecte de lege privind Ónfiin˛area unor universit„˛i. Rapoartele vor fi prezentate individual.

Sigur c„, dac„ ve˛i dori s„ interveni˛i individual pe una, o vom face ∫i votul va fi pe fiecare proiect de lege, Ón conformitate cu Constitu˛ia. Dar s„ nu repet„m de 4 ori acela∫i lucru.

V„ rog s„ continua˛i. Eu Ói invitam pe colegii mei s„ asculte totu∫i prezentarea.

Deci prezentarea general„ pe care m-a invitat domnul pre∫edinte s-o fac am Óncheiat-o. Œntrebarea este cum proced„m Ón continuare.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Nicolaescu s„ prezinte raportul Óntocmit de comisia noastr„.

Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, lu‚nd Ón discu˛ie cele nou„ dosare existente la comisie, a hot„r‚t ieri, pe baza rezultatelor ob˛inute, s„ pun„ Ón discu˛ie patru dintre ele, la universit„˛ile care au ob˛inut rezultate deosebite ∫i care se impun cu prioritate.

BineÓn˛eles, comisia nu a dat raport negativ la celelalte, dar le-a l„sat pentru a fi confirmate ulterior, deoarece acestea patru prezint„, at‚t din punct de vedere al patrimoniului, al cadrelor didactice, al specialit„˛ilor pe care le au, rezultate evidente fa˛„ de celelalte ∫i am zis ca acestea s„ fie cele care s„ aib„ prioritate.

Am Ónceput cu Universitatea Rom‚no-German„ din Sibiu, care s-a impus prin ni∫te rezultate evidente ∫i, lu‚nd Ón dezbatere proiectul de lege, comisia Ól avizeaz„ favorabil ∫i Ól supune dezbaterii plenului Senatului, f„r„ amendamente, Ón varianta trimis„ de Guvern.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, iar Ón raport cu obiectul de reglementare, legea are un caracter ordinar.

Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ rog, dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale, fie pe toate proiectele de lege, fie pe unul anume.

Domnul senator Filipescu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ieri am discutat Ón cadrul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret a Senatului cele trei proiecte de lege, a avut loc o analiz„ exigent„, temeinic„ a celor patru dosare.

Œn plus, vreau s„ v„ informez c„ o parte dintre membrii Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret au cunoscut personal activitatea desf„∫urat„ Ón aceste

universit„˛i ∫i ne-au dat c‚teva elemente Ón plus. Ne-au convins pe to˛i membrii comisiei despre acest lucru, c„ aceste universit„˛i Óndeplinesc criteriul de performan˛„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ hot„r‚m ast„zi Ónfiin˛area lor.

Grupul nostru parlamentar mic, al P.D., voteaz„ pentru Ónfiin˛area acestor universit„˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru interven˛ie.

Sigur c„ nu-mi permit s„ fac o glum„ Ón acest moment, nici cel pu˛in la ultima chestiune.

V„ rog, domnul senator Buzatu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Œn momentul de fa˛„, Ónv„˛„m‚ntul superior rom‚nesc este reprezentat, dac„ nu m„ Ón∫el, de 56 de universit„˛i de stat, toate acreditate, la care se adaug„, p‚n„ la circa 130, cele din Ónv„˛„m‚ntul particular.

S-ar putea spune: prea mult sau prea pu˛in? Nu. C‚nd este vorba de ∫tiin˛„, c‚nd este vorba de Ónv„˛„m‚nt, c‚nd este vorba de universitate, nimic nu este prea mult.

Am spus adeseori, eu ∫i colegii mei, cu prilejul discut„rii altor proiecte de lege, c„ legea cutare sau legea cutare reprezint„ pentru noi un moment deosebit, un moment istoric, un pas foarte important, dar eu cred c„ toate sunt sub aceste proiecte de lege, care privesc constituirea, fondarea unor universit„˛i. Este vorba de ∫tiin˛a neamului. Este vorba de a p„trunde tainele cele mai profunde ale lumii materiale ∫i imateriale. Este vorba de a ne cunoa∫te, de a domina Ón continuare, de a ne domina pe noi ∫i de a domina lumea. Iac„t„, numai a∫a, Ón treac„t, c‚teva argumente care recomand„ aceste proiecte de lege.

Pe de alt„ parte, cu acest prilej, a∫ vrea s„ m„ refer ∫i la urm„torul fapt. Aten˛ie ∫i la genera˛iile str„lucite de absolven˛i care vor p„r„si aceste universit„˛i! Ce facem cu ei? Avem matematicieni extraordinari. Œn Statele Unite, dinainte de 1989, erau 100 de matematicieni str„luci˛i, pleca˛i din Rom‚nia, de regul„, de la Bucure∫ti, Cluj ∫i Ia∫i.

Avem informaticieni pe care nu trebuie s„-i recomand eu, se recomand„ singuri. Avem litera˛i, avem istorici, care, de acum, au Ómp‚nzit marile centre culturale ale lumii.

Ce facem cu ei acolo este foarte bine, dar pentru noi, pentru na˛ia noastr„, ce va fi? Aceast„ fug„ a creierelor trebuie s„ ne preocupe deopotriv„. Cred c„ trebuie legi ∫i Ón acest domeniu. S-a creat o universitate, s„ ne g‚ndim ∫i la ce va fi cu absolven˛ii ∫i, deopotriv„, nu mai pu˛in, cu cadrele didactice, pentru c„, dac„ au condi˛ii deosebite, vor crea, pe m„sur„, ∫i talente care vor duce numele Rom‚niei mai departe.

Deci, revenind, grupul nostru parlamentar este de acord cu toate aceste proiecte de lege. Felicit„m pe ini˛iatori, dar insist„m ca Ón viitor, Ón legislatura urm„toare, s„ se preocupe mai stra∫nic, mai Óndeaproape ∫i de soarta absolven˛ilor no∫tri.

Mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Filipa∫. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ spun de la bun Ónceput c„ sunt de acord cu ini˛iativa pe care o avem ast„zi Ón fa˛„, de a aproba Ónfiin˛area acestor patru universit„˛i, ∫i felicit ministerul pentru _travail_ -ul pe care l-a depus pentru ca lucrurile s„ ajung„ aici.

Sunt Óntru totul de acord, de asemenea, cu cuv‚ntul antevorbitorului meu, domnul profesor, care ne-a explicat at‚t de frumos ce Ónseamn„ p„trunderea aceasta a luminii c„r˛ii Ón min˛ile tinerilor no∫tri ∫i consecin˛ele benefice pe care ea le produce pentru Óntregul nostru neam rom‚nesc.

A∫ vrea s„ adaug doar, la cele spuse de Domnia sa, c„ printre cei 100 de matematicieni care se afl„ Ón Statele Unite sunt foarte mul˛i, poate to˛i, colaboratori la una dintre cele mai prestigioase reviste de matematic„ din lume, cu consecin˛ele benefice mondiale ale lucrului lor la aceast„ revist„.

Toate aceste patru universit„˛i au f„cut dovada c„ pot s„ treac„ de judecata noastr„, a Senatului, Óntr-un mod foarte frumos ∫i a∫ vrea s„ subliniez activitatea uneia dintre acestea, repet, vot‚nd favorabil pentru toate patru care ne sunt supuse. Este vorba despre Universitatea Rom‚no-German„, din acest loc minunat al Ardealului, care este Sibiul, ∫i care reprezint„ un l„ca∫ de cultur„ ∫i de civiliza˛ie foarte necesar nou„, Ón acest moment, av‚nd Ón vedere contribu˛ia culturii popula˛iei de origine german„ la cultura noastr„ na˛ional„. Este o leg„tur„ peste timp, pe care o reÓntrege∫te aceast„ universitate ∫i, repet, voi vota din toat„ inima pentru ca ea s„ fie acreditat„, al„turi de toate celelalte trei pe care le-a˛i propus.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

Dac„ mai dore∫te s„ intervin„ cineva? Nu mai sunt interven˛ii.

Deci, stima˛i colegi, s„ revenim la primul proiect de lege, Ónscris la punctul 5 Ón ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii Rom‚noGermane din municipiul Sibiu.

Domnul secretar de stat a sus˛inut proiectul de lege, domnul senator Nicolaescu a prezentat raportul favorabil al Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

V„ Óntreb dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„ la acest proiect de lege. Nu.

V„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care, Ón conformitate cu regulamentul, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i. Legea are caracter de lege ordinar„.

Raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret ∫i proiectul de lege Ón ansamblu sunt adoptate de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

La punctul 6 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îBogdan Vod„“ din municipiul Cluj-Napoca, jude˛ul Cluj.

De asemenea, raportul este favorabil ∫i f„r„ amendamente din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

V„ consult dac„ mai sunt interven˛ii suplimentare la acest proiect de lege. Nu sunt.

Nu au fost formulate amendamente.

V„ rog, printr-un singur vot, s„ ne pronun˛„m at‚t asupra raportului, c‚t ∫i a legii. Precizez c„ legea are caracter de lege ordinar„.

Plenul Senatului, Ón unanimitate, cu 86 de voturi, adopt„ at‚t raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind Ónfiin˛area Universit„˛ii îAndrei ™aguna“ din municipiul Constan˛a, jude˛ul Constan˛a.

V„ consult dac„ mai sunt interven˛ii. Nu sunt interven˛ii.

Raportul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret este favorabil ∫i f„r„ amendamente, iar legea are caracter de lege ordinar„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

V„ mul˛umim ∫i noi.

Œl invit pe domnul senator Pete ™tefan s„ prezinte raportul Comisiei economice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a fost sesizat„ pentru dezbaterea Ón fond a proiectului de lege ∫i, nu mai repet, a∫a cum a zis domnul secretar de stat, s-a ˛inut cont de Legea nr. 387/2003 Ón con˛inutul prezentului proiect, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

Comisia economic„ a adoptat raport favorabil cu unanimitate de voturi ∫i propune adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente, Ón forma primit„ de la Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i dezbaterea se efectueaz„ Ón baza Constitu˛iei din 1991.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ mul˛umesc.

V„ consult, stima˛i colegi, dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.

Legea are caracter de lege ordinar„. Nu au fost formulate amendamente Ón fa˛a Comisiei economice.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra legii, c‚t ∫i asupra raportului.

Rog colegii senatori s„ voteze.

Raportul Comisiei economice ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului Ón unanimitate, cu 77 de voturi.

Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 203/1999 privind permisele de munc„.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, Ón numele Guvernului, s„ prezenta˛i expunerea de motive.

## **Domnul Valentin Mocanu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i colegi,

Œn Legea nr. 203/1999, republicat„, sunt prev„zute anumite condi˛ii de eliberare a avizului favorabil, precum ∫i de eliberare ∫i prelungire a permisului de munc„, prin care se solicit„ dovada selec˛iei pentru ocuparea postului

f„cut„ de angajator prin adeverin˛e eliberate de Agen˛ia pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ Ón a c„rei raz„ teritorial„ Ó∫i are sediul angajatorul.

Av‚nd Ón vedere prevederile acestei legi, precum ∫i prevederi din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj, prin care angajatorii au obliga˛ia de a comunica toate locurile de munc„ vacante, Ón termen de 5 zile lucr„toare de la vacantarea acestora, se consider„ c„, Ón situa˛ia prelungirii valabilit„˛ii permisului de munc„ al cet„˛eanului str„in Óncadrat pe perioad„ determinat„...

Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te!

## **Domnul Valentin Mocanu:**

...nu mai este necesar„ cerin˛a men˛ionat„ deja la Óncadrarea Ón munc„, respectiv condi˛ia de eliberare de c„tre Agen˛ia pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, Ón a c„rei raz„ teritorial„ Ó∫i are sediul angajatorul, a adeverin˛ei cu privire la for˛a de munc„...

Domnul senator Popa, v„ rog s„ nu mai face˛i lobby Ón mijlocul P.S.D.-ului!

V„ rog s„ facem lini∫te ∫i s„-l ascult„m pe domnul secretar de stat, c„ nu se aude nimic.

Œmi cer scuze, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ vorbi˛i ∫i dumneavoastr„ mai aproape de microfon ∫i mai tare.

™i mai aproape, ∫i mai tare.

V„ rog.

Av‚nd Ón vedere prevederile Legii nr. 203/1999, republicat„, coroborate cu prevederile Legii nr. 76/2002, consider„m c„ Ón prezent nu mai este necesar„ cerin˛a men˛ionat„ deja la Óncadrarea Ón munc„ a cet„˛enilor str„ini, respectiv condi˛ia de eliberare de c„tre Agen˛ia pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, Ón a c„rei raz„ teritorial„ Ó∫i are sediul angajatorul, a adeverin˛ei cu privire la for˛a de munc„ autohton„ disponibil„ pentru locul de munc„ pe care angajatorul nu-l poate comunica vacant Ónainte de expirarea perioadei pentru care a fost Óncheiat contractul de munc„ al cet„˛eanului str„in.

Fa˛„ de toate acestea, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei propune aprobarea acestei legi ∫i sus˛ine aprobarea acestei modific„ri de lege. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Invit pe colega noastr„, doamna senator Rodica ™elaru, s„ prezinte raportul Óntocmit de comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/8.XII.2004

## **Doamna Rodica ™elaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a hot„r‚t adoptarea unui raport favorabil, f„r„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ consult, stima˛i colegi, dac„ dori˛i... Sigur c„ aplauzele dumneavoastr„ sus˛in proiectul de lege, dar v„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i ∫i Ón dezbatere. Nu sunt interven˛ii, nu au fost formulate amendamente.

Legea are caracter de lege ordinar„ ∫i o

O ultim„ chestiune, v„ rog. Avem o not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi:

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ∫i importurilor de produse strategice;

— Lege privind regimul juridic al activit„˛ii electronice notariale;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/2004 privind unele m„suri de Ónt„rire a disciplinei financiar-economice Ón sistemul sanitar;

— Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 81/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/2004 privind m„suri de Ónt„rire a disciplinei financiar-economice Ón sistemul sanitar;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 79/2004 pentru Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Transplant;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 93/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate;

— Lege pentru completarea Legii s„n„t„˛ii mintale ∫i a protec˛iei persoanelor cu tulbur„ri psihice nr. 487/2002;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 111/1995 privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Depozitului legal de tip„rituri ∫i alte documente grafice ∫i audiovizuale;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002.

V„ mul˛umesc.

- Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.

- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 11,30._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 164/8.XII.2004 con˛ine 16 pagini.**

Pre˛ul 30.400 lei