Gheorghe Buzatu

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Lucr‚nd Ón aceste s„pt„m‚ni la o lucrare care vrea s„ trateze istoria Senatului Rom‚niei, care la anul va Ómplini 140 de ani, am avut prilejul s„ constat din pagini trecute anumite lucruri care cred c„ ne privesc ∫i pe noi ast„zi. ™i, c‚nd spun ast„zi, m„ refer mai cu seam„ la ceea ce se petrece chiar Ón aceste zile c‚nd noi ne propunem s„ corect„m Regulamentul Ón func˛ie al Senatului pentru a-l pune de acord cu Constitu˛ia revizuit„. ™i, Ón aceste condi˛ii, cred c„ se impune s„ privim ∫i Ón trecut, ∫i Ón alte p„r˛i. Deci nu vom privi peste grani˛„, ci chiar Ón ograda noastr„ la regulamentele Senatului de alt„dat„. Va fi, ve˛i vedea, c‚t se poate de folositor, c‚t se poate de instructiv.

Dintre regulamentele cunoscute ale Senatului Rom‚niei, cele din 1867, 1895, 1925, m„ voi opri, nu Ónt‚mpl„tor, asupra acestuia din urm„ — din 1925 —, elaborat ∫i aplicat Ón cursul marii guvern„ri liberale de la 1922–1926. C‚nd spun îmarea guvernare liberal„“, m„ refer at‚t la oamenii care au ilustrat-o, c‚t ∫i la rezultatele ei efective pentru evolu˛ia Rom‚niei. De regul„, prin regulamentele lor, cele dou„ corpuri legiuitoare de la Bucure∫ti nu ∫i-au asigurat doar buna func˛ionare, dar, totodat„, ele ∫i-au definit distan˛a fa˛„ de Executiv. Adeseori, nu vreau s„ fiu preten˛ios, nu vreau s„ folosesc cuvinte care nu sunt la locul lor, chiar suprema˛ia fa˛„ de Executiv. Nu mai pu˛in, a∫a cum au relevat speciali∫tii, regulamentele de odinioar„ determinau modul Ón care fiecare Camer„ Ó∫i exercit„ atribu˛iile, asigur‚nd, Óns„, independen˛a fiec„reia ∫i cum asigurau, cum evitau imixtiunile uneia Ón drepturile ∫i prerogativele celeilalte. Erau chestiuni de principiu, fundamentale, care, cu trimitere direct„ la Regulamentul comentat din 29 ianuarie 1925 al Senatului, Ó∫i afl„ reflexul Ón principalele sale prevederi, ceea ce ne Óndeamn„ s„ devenim poate chiar nostalgici.

Dar iat„ c‚teva dintre acele prevederi:

Œn primul r‚nd, art. 15 definea atribu˛iile pre∫edintelui, vicepre∫edin˛ilor Senatului, unele consacrate ∫i prin regulamentul nostru actual, din care, Óns„, lipse∫te urm„toarea regul„ care era prezent„ Ón 1925. Citez, a∫adar, din art. 15: îPre∫edintele sau vicepre∫edintele de ∫edin˛„ care ia cuv‚ntul Óntr-o discu˛iune nu mai poate — subliniez, nu mai poate, ocupa fotoliul preziden˛ial p‚n„ la terminarea ei — a discu˛iei — Ón chestiunea respectiv„“.

Œn al doilea r‚nd, re˛in din art. 22: îPrezen˛a senatorilor (este un citat) la ∫edin˛„ se constat„ prin apelul nominal“. Acesta f„c‚ndu-se, desigur, atunci c‚nd nu apelam, ca ast„zi, la tabelele electronice nefunc˛ionale. M„ refer la voturile date Ón ∫edin˛a de joi. Am votat eu ∫i al˛i colegi pentru mo˛iune ∫i nu ap„rem pe nici un tabel. Dar nu este asta o problem„. Articolul 22 insista Ón continuare, ∫i dau un nou citat: îPre∫edintele de ∫edin˛„, din oficiu sau la cererea scris„ a 7 senatori, are dreptul s„ dispun„ oric‚nd Ón timpul ∫edin˛ei verificarea num„rului senatorilor prezen˛i“.