Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·11 aprilie 2005
procedural · respins
Gheorghe David
Discurs
## **Domnul Gheorghe David:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Materialul pe care am dorit s„-l prezint l-am rezumat, pentru c„ au fost multe lu„ri de cuv‚nt ∫i, ca s„ c‚∫tig„m timp, a∫ vrea s„ amintesc faptul c„ pe data de 8 aprilie se va s„rb„tori Ziua Interna˛ional„ a Romilor, astfel c„ am s„ prezint c‚teva aspecte privind situa˛ia actual„ a acestora din ˛ara noastr„.
De∫i num„rul popula˛iei de etnie rom„ consemnat oficial prin ultimul recens„m‚nt este de 539.000 de suflete, se recunoa∫te unanim ∫i faptul c„ num„rul lor este considerabil mai mare. ™i aceasta, dintr-un motiv c‚t se poate de Óntemeiat. Potrivit legilor, orice cet„˛ean rom‚n Ó∫i poate declara apartenen˛a la na˛ionalitatea pe care ∫i-o dore∫te. Œn cea mai mare parte a lor au ales s„ fie rom‚ni, ceea ce mi se pare firesc.
De aceste particularit„˛i trebuie s„ se ˛in„ seama la Óntocmirea proiectelor de inser˛ie social„. Ceea ce ei au Ón comun este faptul c„ sunt reprezenta˛i Ón procente dispropor˛ionat de mari Ón toate categoriile sociale defavorizate: Ón r‚ndul celor lipsi˛i de mijloace materiale, al persoanelor necalificate, al celor f„r„ educa˛ie sau cu preg„tire ∫colar„ sumar„, provenind din familii numeroase, foarte mul˛i dintre ei nu de˛in documente de identitate, nu au un domiciliu stabil, ba chiar nu-∫i pot dovedi cet„˛enia.
Romii au dificult„˛i majore Ón Óndeplinirea condi˛iilor impuse de normele de protec˛ie social„. Obliga˛i, mai des dec‚t alte grupuri, s„ se mute dintr-un loc Óntr-altul, Ón c„utarea mijloacelor de subzisten˛„, ei ob˛in ∫i p„streaz„ mai greu documentele de identitate. Uneori, autorit„˛ile locale consider„ a∫ez„rile romilor, situate de obicei la periferia localit„˛ilor, temporare, chiar dac„ ele exist„ de zeci de ani, motiv pentru care le refuz„ consfin˛irea prin acte a domiciliului stabil. Nerecunoa∫terea domiciliului Ón care ei tr„iesc _de facto_ blocheaz„ sau spore∫te dificultatea accesului la ajutoarele sociale ∫i asisten˛„ medical„.
Sintetiz‚nd, consider„m c„ priorit„˛ile ce se cer a fi avute Ón vedere pentru integrarea acestei etnii Ón mediul social sunt: s„r„cia, ignoran˛a, rata mare a mortalit„˛ii ∫i
analfabetismul, accesul nestingherit la asigur„rile de s„n„tate, lipsa unei protec˛ii sociale eficiente, Óndeosebi a copiilor ∫i a femeilor. Succesul unor astfel de demersuri nu poate fi cel pe m„sura a∫tept„rilor dec‚t prin con∫tientizarea Ón r‚ndul comunit„˛ii a faptului c„ ∫i acesteia Ói revin responsabilit„˛i cel pu˛in egale.
Din cauza faptului c„ secole de-a r‚ndul au fost marginaliza˛i, Ón str„fundurile fiin˛ei lor d„inuie ∫i ast„zi convingerea c„ ei nu pot fi accepta˛i de societate altfel dec‚t ca o entitate pentru care drepturile sunt privilegiul exclusiv al majorit„˛ii. Perpetuarea acestei convingeri a fost posibil„ ∫i din cauza faptului c„ nici dup„ legea prin care au fost declara˛i egali Ón drepturi nu s-a f„cut aproape nimic pentru a le fi Ónlocuit„ prin valori comune situa˛ia la temelia drepturilor cet„˛ene∫ti.