Gheorghe David

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În concordanță cu vremea de afară, am să fac o declarație, desigur, cu privire la agricultură, pe care am intitulat-o „O campanie agricolă de toamnă prelungită – vremea, cel puțin până acum, este de partea fermierilor”.

Din punct de vedere strict agrotehnic, anul agricol încheiat odată cu recoltatul porumbului a fost în județul Timiș – și îndrăznesc să afirm că în mai toate județele din țară – un an care a valorificat cu mult peste medie potențialul pedoclimatic. Acest lucru s-a reflectat și în nivelul producțiilor înregistrate în sectorul vegetal.

În ceea ce privește prețurile de valorificare, cu excepția primelor săptămâni de după seceriș, când, din lipsă de bani și spații de depozitare, au fost destui producători care s-au văzut siliți să-și vândă grăunțele direct din câmp, acestea au evoluat mai apoi îmbucurător.

Este adevărat, creșterea lor a fost influențată pozitiv și de producțiile mai mici înregistrate de marii producători de cereale din lume. Este un aspect de care va trebui să ținem seama în elaborarea programelor de dezvoltare a agriculturii naționale pentru următorii ani și iată de ce, în primul rând, potențialul pedoclimatic al României nu este nici pe departe valorificat atât din punctul de vedere al suprafețelor însămânțate, cât și din cel al nivelului recoltelor obținute, mai ales dacă ne raportăm la cele înregistrate în țările recunoscute pentru performanțele lor agricole, dar cu condiții de climă și sol relativ similare.

În treacăt fie spus, în județul Timiș au rămas nelucrate, anul acesta, peste 150.000 de hectare, echivalentul a 500.000 de tone de grâu. Cauzele acestor decalaje sunt, în general, cunoscute, este vorba despre lipsa banilor.

Când spun acest lucru, mă gândesc nu doar la subvențiile pe produs, ci la prețurile de vânzare ale produselor agricole vegetale și animale primare, care în destul de puține cazuri izbutesc să acopere cheltuielile.

Două sunt cauzele ce se cer avute în vedere pentru eliminarea acestor neajunsuri. Trec peste faptul că suprafețele deținute în proprietate, atunci când sunt lucrate, sunt mici și fărâmițate, ceea ce ridică foarte mult costurile. De aici decurge nemijlocit și cea de-a doua cauză care se cere a fi cât mai grabnic eliminată: măsuri stimulatorii pentru utilizarea de exploatații pe suprafețe optime ca rentabilitate și de consolidare a asociațiilor de cultivatori și crescători de animale, care să-i reprezinte pe proprietari în negocierea prețurilor cu angrosiștii și furnizorii de semințe, erbicide, îngrășăminte, combustibili etc.

În acest fel, ar putea fi eliminați speculanții, care, pe lângă faptul că-i trag pe sfoară pe producători, nu plătesc nici impozite.

Comasarea terenurilor sporește posibilitățile de obținere a unor venituri mai consistente și, implicit, pe seama acestora, de asociere în vederea achiziției de utilaje de mare productivitate, cu efecte pozitive asupra costurilor.