Stenogramă plen

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi! Invit colegii să vină către sala de plen pentru a fi în cvorum.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, secretar al Senatului, va face apelul nominal pentru a mobiliza colegii să vină în sală. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

|Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea|prezent<br>prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard|absent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian<br>Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel<br>Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe<br>Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea|delegație<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|absent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|absent| |Feldman Radu Alexandru|prezent|

Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György delegație Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu absent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin Guvern Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor delegație Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița absentă Pop Gheorghe absent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif absent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Câți senatori sunt înregistrați în urma apelului nominal? Mulțumesc.

Și-au înregistrat prezența 88 de colegi senatori. Stimate colege, Stimați colegi,

Aș dori să vă informez că, astăzi, Biroul permanent a reconfirmat aprobarea pe care am acordat-o colegilor din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport pentru a-și putea continua activitatea atunci când obligațiile din comisie le-o vor cere.

Rog ca și cei care vor face prezența să ia notă de faptul că domnii senatori membri ai Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au acceptul nostru pentru a activa în comisie chiar atunci când este vorba de plen.

Acest lucru să fie consfințit și să-l avem în vedere.

După cum constatați, în ședința noastră de astăzi voi fi asistat de către domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Rog atenția dumneavoastră, pentru că este vorba de ordinea de zi.

Biroul permanent vă propune, după o decizie în unanimitate, următoarele modificări în ordinea de zi inițială: punctul 25 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Cultură și Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării unor stații de transfer și sortare în cadrul proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț” – să se dezbată după punctul 3 din ordinea de zi, iar punctul 26 din ordinea

de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 – să se dezbată la punctul 7 din ordinea de zi.

Cred că am reținut corect și, cu aceste modificări,

Programul de lucru de astăzi este programul obișnuit de lucru.

Dați-mi voie ca, înainte să invit colegii care au pregătit declarații politice, să vă aduc la cunoștință nota pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înțelegere (al doilea addendum la Memorandumul de înțelegere) dintre Uniunea Europeană și România, semnat la Bruxelles la 20 iulie 2010 și la București la 2 august 2010, la Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România, semnat la București și la Bruxelles la 23 iunie 2009;

– Lege pentru denunțarea Acordului dintre România și Spania privind recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere auto ale cetățenilor români și spanioli, în scopul preschimbării, semnat la București la 1 septembrie 2004;

– Lege pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B și C ale Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10, SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 și SC-4/18, cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Conferinței Părților la Geneva la 4–8 mai 2009;

– Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut pentru Proiectul privind realizarea legăturii rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional București, între Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei și România, semnat la Tokyo la 10 martie 2010;

– Lege privind ratificarea Acordului de împrumut și finanțare dintre KfW, Frankfurt pe Main (KfW) și România, reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice al României (Împrumutat) și Municipiul Timișoara (Agenția de implementare a programului), pentru un împrumut de 3.000.000 de euro și o contribuție financiară de 2.000.000 de euro pentru reabilitarea cartierelor istorice ale Timișoarei (Infrastructura municipală faza a II-a), semnat la București la 22 decembrie 2009 și, respectiv, la Frankfurt pe Main la 24 martie 2010;

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În concordanță cu vremea de afară, am să fac o declarație, desigur, cu privire la agricultură, pe care am intitulat-o „O campanie agricolă de toamnă prelungită – vremea, cel puțin până acum, este de partea fermierilor”.

Din punct de vedere strict agrotehnic, anul agricol încheiat odată cu recoltatul porumbului a fost în județul Timiș – și îndrăznesc să afirm că în mai toate județele din țară – un an care a valorificat cu mult peste medie potențialul pedoclimatic. Acest lucru s-a reflectat și în nivelul producțiilor înregistrate în sectorul vegetal.

În ceea ce privește prețurile de valorificare, cu excepția primelor săptămâni de după seceriș, când, din lipsă de bani și spații de depozitare, au fost destui producători care s-au văzut siliți să-și vândă grăunțele direct din câmp, acestea au evoluat mai apoi îmbucurător.

Este adevărat, creșterea lor a fost influențată pozitiv și de producțiile mai mici înregistrate de marii producători de cereale din lume. Este un aspect de care va trebui să ținem seama în elaborarea programelor de dezvoltare a agriculturii naționale pentru următorii ani și iată de ce, în primul rând, potențialul pedoclimatic al României nu este nici pe departe valorificat atât din punctul de vedere al suprafețelor însămânțate, cât și din cel al nivelului recoltelor obținute, mai ales dacă ne raportăm la cele înregistrate în țările recunoscute pentru performanțele lor agricole, dar cu condiții de climă și sol relativ similare.

În treacăt fie spus, în județul Timiș au rămas nelucrate, anul acesta, peste 150.000 de hectare, echivalentul a 500.000 de tone de grâu. Cauzele acestor decalaje sunt, în general, cunoscute, este vorba despre lipsa banilor.

Când spun acest lucru, mă gândesc nu doar la subvențiile pe produs, ci la prețurile de vânzare ale produselor agricole vegetale și animale primare, care în destul de puține cazuri izbutesc să acopere cheltuielile.

Două sunt cauzele ce se cer avute în vedere pentru eliminarea acestor neajunsuri. Trec peste faptul că suprafețele deținute în proprietate, atunci când sunt lucrate, sunt mici și fărâmițate, ceea ce ridică foarte mult costurile. De aici decurge nemijlocit și cea de-a doua cauză care se cere a fi cât mai grabnic eliminată: măsuri stimulatorii pentru utilizarea de exploatații pe suprafețe optime ca rentabilitate și de consolidare a asociațiilor de cultivatori și crescători de animale, care să-i reprezinte pe proprietari în negocierea prețurilor cu angrosiștii și furnizorii de semințe, erbicide, îngrășăminte, combustibili etc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Emil Boc și Daniel Funeriu se încăpățânează în decizii proaste și măsuri neconstituționale”.

## Stimați colegi,

Vineri, 12 noiembrie 2010, Curtea Constituțională a României a dat publicității motivația Deciziei sale nr. 1.431/2010 asupra cererii de soluționare formulate de președintele Senatului în legătură cu conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României și Guvernul României, precum și asupra constituționalității angajării răspunderii pe Legea educației naționale.

Conflictul instituțional se datorează tentativei angajării răspunderii pe Legea educației naționale, lege aflată în dezbatere în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului.

Așa cum probabil ați aflat deja, Curtea Constituțională a dat dreptate Parlamentului. Procedura de angajare a răspunderii pe Legea educației naționale a fost declarată neconstituțională. Potrivit deciziei Curții Constituționale, angajarea răspunderii este neconstituțională fără nicio urmă de îndoială.

În legătură cu conflictul apărut între Guvern și Parlament, soluția privitoare la acest aspect aparține autorităților publice aflate în conflict, spune Curtea Constituțională.

Cum vrea însă Guvernul Boc-Băsescu să rezolve acest conflict? Printr-un nou pumn în gură Parlamentului. Ei vor să ignore decizia Curții Constituționale, care spune cât se poate de clar că „buna desfășurare a procesului de legiferare și atingerea finalității sale, respectiv realizarea actului de guvernare în conformitate cu voința poporului, exercitată prin reprezentanții săi care constituie Parlamentul, sunt condiționate și de colaborarea dintre Guvern și Parlament.” Subliniez, colaborare între Guvern și Parlament!

Unde este colaborarea aici? Președintele Traian Băsescu ne solicita, săptămânile trecute, realizarea unui moratoriu, a unui armistițiu între forțele politice pentru următoarele 30-45 de zile.

Prin atitudinea sa, premierul Boc este primul care vine să submineze orice posibilitate de a încheia un astfel de armistițiu.

Cum poți să colaborezi cu un executiv care nu este dispus la un dialog real și care dorește cu orice preț, chiar și prin încălcarea Constituției, să-și impună punctul de vedere?

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Demnitatea românilor a fost recâștigată la Vâlcea”. Revoluția demnității a început la Vâlcea, domnilor colegi! Cred că niciodată nu m-am simțit mai împlinit ca în momentul în care pe toate agențiile de presă apăruse știrea în care se spunea că niște cetățeni, simpli funcționari ai statului, slujbași cu 500 de lei salariul, au învins actualul Guvern.

Ce nu am reușit noi politic, ce nu au reușit cei de la putere să convingă, iată că niște vâlceni din colegiul meu electoral, niște lovișteni, locul unde s-a născut Țara Românească, au pus punctul pe „i”.

Da, domnilor guvernanți, șase oameni care primesc mai puțin de 600 de lei pe lună salariu v-au învățat legislație europeană și faptul că trebuie să fii foarte atent, din punct de vedere procedural, când vrei să te atingi de drepturile oamenilor.

Acesta este doar începutul. Niciodată să nu se pună la îndoială înțelepciunea omului de la munte. El nu vorbește mult, el știe însă care îi sunt responsabilitățile.

Voineasa este locul de pe hartă de unde românul a început să-și recâștige demnitatea. Poate că vor rămâne în istorie cei șase vâlceni care au învins un guvern, un președinte și o coaliție antipopulară. Șase vâlceni de pe urma cărora s-a trezit marele stat român să facă economii. Cât a economisit statul român de pe urma acestor vâlceni? Vă spun eu: nici 20 de milioane de lei vechi!

Este trist să jupoi acești oameni pentru o sumă atât de mică, dar, mai mult decât orice, cei șase oameni au demonstrat un simplu fapt: nu există două Românii, ci una singură, iar teritoriul pe care trăiește Guvernul Boc este undeva pe Alpha Centauri. Sunt printre alte galaxii, odată ce juristul Boc nu cunoaște legislație europeană.

Poetul spune că „veșnicia s-a născut la sat”, eu vin să-l parafrazez, demnitatea a renăscut la sat, într-o comună vâlceană, într-o regiune aproape rurală a județului Vâlcea, unde PNL a câștigat totul.

Acolo, în Colegiul Nord, pe care îl reprezint în Parlament, sunt români care trăiesc în comunități montane, iar Cabinetul Boc nu trebuie să uite niciodată că puterea comunistă nu i-a putut înfrânge.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Șova, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică are titlul „Boierii parlamentari și ultimul referendum”.

De ani de zile, Parlamentul României este una dintre instituțiile cu cea mai slabă credibilitate pentru români. Percepția publică legată de corupție și ineficiență este mai puternică decât oricând și puțini dintre colegii noștri se arată preocupați de acest lucru. Din contră, pentru mulți, parlamentarismul pare să fi devenit un fel de boierie modernă, o lâncezeală luxoasă pe bani publici.

Din păcate, nu sunt cuvinte gratuite, ci pură reflectare a realității. Pentru destui parlamentari, mai vechi sau mai noi, servirea binelui public nu este sau, poate, nu a fost niciodată luată în serios. Contează doar contabilizarea beneficiilor materiale și simbolice și fentarea muncii, cu alte cuvinte, maximizarea profitului personal cu minimum de efort, totul la adăpostul imunității oferite de funcție, căci cine mai poate să tragă acum la răspundere un boier cu mandat uninominal?

Douăzeci de ani de democrație au dat răgazul pentru a se contura chiar un prototip al „parlamentarului de vitrină”. Regula de bază este absenteism și indiferență. Astfel, evitarea ședințelor de plen și de comisie a devenit un fel de măsură a respectului de sine, a prestigiului personal.

Parlamentarismul s-a transformat într-un fel de pseudomuncă, ce ține de postmodernism social, în care nu-și mai fac simțită prezența răspunderea și controlul, iar, dacă acestea ar exista, cine ar mai avea curajul să conteste niște deputați sau senatori ce nu vin la muncă?

Statul are datoria să le plătească avionul, hotelul, șoferii și leafa fără să pună întrebări. Câștigarea unor alegeri îi pune mai presus de alegători. Mai mult, ei consideră de bonton să fie Gică contra, să schimbe regulile când nu le mai convin, apelând la cutume, și nu la regulamente clare. Se poartă indiferența față de blocarea activității în Camere, se fac propuneri de amendamente nocive prin consecințele lor. În schimb, se promite poporului orice și se scoate la mezat votul.

Boierii parlamentari trebuie să dezvolte însă o indiferență absolută față de eficiența instituției. Așa se explică și nepăsarea pentru faptul că sute de funcționari parlamentari nu-și mai au obiectul muncii, iar importante alte resurse sunt risipite, în vreme ce țara aceasta are nevoie urgentă de legi și reforme strategice.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șova, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Dan Coman Șova:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se numește „Statul de drept pe masa Curții Constituționale”.

Stimați colegi,

Susțin în fața dumneavoastră, astăzi, că miercuri, 17 noiembrie, Curtea Constituțională va trebui să se pronunțe într-una dintre cele mai importante chestiuni care au ajuns vreodată la judecata sa, și anume respectarea sau ignorarea de către clasa politică a voinței cetățenilor exprimate prin vot. Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională va judeca înseși existența și continuitatea statului de drept.

La data de 7 octombrie 2010, în Monitorul Oficial al României nr. 679 au fost publicate două hotărâri ale Camerei Deputaților prin care actuala majoritate a decis două chestiuni extrem de grave: posibilitatea constituirii de noi grupuri parlamentare, în afara celor aparținând formațiunilor politice care au participat la alegeri, și obligativitatea acceptării reprezentanților acestor grupuri în Biroul permanent. Prin aceste două propuneri de modificare se urmărește schimbarea algoritmului politic rezultat din alegeri, alterarea, astfel, a voinței cetățenilor exprimate prin vot și consacrarea principiului autorității absolute a majorității conjuncturale.

Deși Curtea Constituțională s-a pronunțat, în trecut, în mai multe decizii cu privire la obligativitatea respectării algoritmului politic rezultat din alegeri și cu privire la necesitatea ca respectarea acestui algoritm să se regăsească în toate deciziile celor două Camere ori ale plenului reunit, totuși „majoritatea toxică” ce a fost creată prin apariția UNPR a luat decizia de a călca în picioare, din nou, jurisprudența Curții Constituționale și de a stabili posibilitatea recunoașterii ca grup politic cu drepturi depline în Biroul permanent a unei formațiuni politice care nu a participat în alegeri, reglementând astfel, fără echivoc, principiul dictaturii majorității conjuncturale în fața algoritmului politic rezultat din votul cetățenilor și statuând, în același timp, că traseismul politic nu numai că nu este dăunător, dar este o inițiativă de-a dreptul lăudabilă.

Inutil să observăm că, prin edictarea hotărârilor susamintite, Camera Deputaților, ca organ legiuitor, comite o abatere foarte gravă, prin încălcare cu bună știință a art. 147

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/25.XI.2010

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Radu Alexandru Feldman, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Președintele cu chibrituri”.

Da, recunosc deschis în fața dumneavoastră, am o meteahnă, o meteahnă care vine, ca și în cazul multora dintre Domniile Voastre, dintr-o neocolită deformație profesională. În cazul meu, meseria mă face, mă obligă, de cele mai multe ori, să compar situații și fenomene politice din stricta actualitate cu trecutul – am mai făcut acest lucru –, trecutul nostru, trecutul altora, prin lunga scurgere a timpului din Antichitate până mai ieri.

Spun o banalitate: istoria este cea mai de preț învățătură, cel puțin pentru cel ce se vrea sau se închipuie a fi om politic.

Mai adaug o banalitate dureros de des confirmată la noi și aiurea: nimeni nu învață sau nu vrea să învețe din lecțiile trecutului.

Drept urmare, ultima constatare, la fel, lipsită de originalitate, afirmă, până la saturație, pe toate meridianele lumii istoria se tot repetă, evident, cu alți protagoniști și în împrejurări diferite. Esența însă rămâne și ea este, cu dureroase consecințe, ignorată cu obstinație, de-a dreptul până la inconștiență.

Aceste gânduri mi-au fost provocate _mutatis mutandis_ de mișcarea întreprinsă săptămâna trecută, pe 9 noiembrie, de nimeni altul decât Președintele României, domnul Traian Băsescu, care, cum prea bine știți, a ținut morțiș să vină în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, sub pretextul transmiterii unui mesaj de maximă importanță pentru țară, dar care, în final, prin acel moratoriu de 30-45 de zile solicitat partidelor politice, s-a dovedit, din chiar clipa în care a rostit discursul, un balon de săpun și nimic mai mult, inutil pentru depășirea actualului impas politic și parlamentar, dacă nu de-a dreptul o iluzie pentru depășirea actualei crize politice interne în care domnul președinte ne-a aruncat aproape a doua zi după preluarea prerogativelor de șef al statului, în 2004.

Altfel spus, domnul președinte Băsescu pune și ațâță focul, suflă puternic în jar, alimentează zi de zi și ceas de ceas vâlvătaia și tot Domnia Sa, în chip de pompier de serviciu, autoplasat în poziția de priceput și brav mânuitor al extinctorului, vine în Parlament și cere disperat să sărim cu toții cu spumă, cu apă, cu lopeți și cu ce s-o mai găsi la îndemână și să luptăm cu flăcările. Și asta încă nu ar fi nimic – pentru că, nu-i așa?, când patria este în primejdie, cu mic, cu mare, toți trebuie să răspundem goarnei care ne cheamă la datorie –, dar domnul președinte a făcut, cu recunoscuta-i înțelepciune, un pas mai departe, anume chemându-i la luptă cu incendiul devastator pe prieteni și pe adversari deopotrivă. I-a identificat pe loc, fără să mai aștepte expertiza pazei contra incendiilor, pe cei vinovați de a fi provocat sinistrul: partidele politice, în frunte – cum altfel?! – cu acelea care astăzi sunt în opoziție, în opoziție cu Domnia Sa și cu partidul ce i se întinde la picioare în orice clipă din zi și din noapte, și dintre care unii, cu funcții importante în statul nostru, sunt atât de incompetenți încât au reușit să-l pună până și pe

Vă mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Are cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman, îl rog să se pregătească pe domnul senator Cordoș.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică pe care v-o prezint astăzi supune atenției „Marșul fără glorie al lui Victor Ponta împotriva Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune”.

Cu o agresivitate cu care, din păcate, deja ne-a obișnuit, Victor Ponta a lansat o serie de acuze grave la adresa postului național de televiziune. Citez: „Faptul că TVR nu numai că nu a transmis momentul înmormântării lui Adrian Păunescu, ci, dimpotrivă, a aranjat în mod evident o emisiune de denigrare a memoriei acestuia, este un act de slugărnicie politică și un act antiromânesc, care, din punctul nostru de vedere, nu trebuie să treacă fără a fi sancționat.”

Motiv pentru care – decide președintele PSD – senatorii Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC vor cere audierea conducerii Televiziunii Române.

La prima vedere, diatriba domnului Ponta ar conține o notă de ambiguitate. Din spusele lui nu reiese clar cine este, până la urmă, principalul vinovat: TVR, care a difuzat emisiunea, sau invitatul, Andrei Cornea, care, pe fondul unor discursuri encomiastice duse dincolo de orice limită, și-a permis să exprime opinii severe față de cel dispărut, ca unul dintre oamenii care au avut un rol precumpănitor în plăsmuirea cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, pe care l-a slujit până la abjecție.

Postul național de televiziune a dat imediat un comunicat de presă...

Vă rog! Continuați, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Postul național de televiziune a dat imediat un comunicat de presă în care sunt precizate zilele, canalele și minutele în care memoria lui Adrian Păunescu a fost evocată în programele televiziunii naționale. Aflăm astfel că pe TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural și TVR Internațional au fost alocate, în total, 602 minute, în emisiuni întinse pe parcursul zilelor de vineri, 5 noiembrie, sâmbătă, 6 noiembrie, și duminică, 7 noiembrie, care au cuprins și transmisii în direct de la Biserica Boteanu și de la Cimitirul Bellu.

Despre așa-zisa emisiune realizată ad-hoc, la comandă politică, aflăm că ea este de luni de zile în grila de programe și că, citez: „TVR, în calitate de televiziune publică, are invitați din diferite sectoare de activitate și cu puncte de vedere diferite, încurajând astfel pluralismul de idei. TVR nu poate interveni asupra libertății de exprimare a invitaților din cadrul emisiunilor.”

Ce nu știa Victor Ponta din adevărurile etalate de incriminata instituție? Ori nu știa nimic, și atunci ne punem îngrijorați întrebarea dacă avem de-a face cu un om care se trezește vorbind cu tonul cel mai contondent despre lucruri de care nu are habar, ori știa totul foarte bine, și atunci ne punem întrebarea elementară: de ce tot bâlciul acesta, domnule Victor Ponta? Și ar trebui să primim un răspuns.

Până când președintele PSD se va decide asupra răspunsului, să observăm că, cel puțin teoretic, sunt posibile două explicații la reacția atât de violentă declanșată de opiniile domnului Cornea, una dintre cele mai distinse și mai credibile personalități din spațiul public, recunoscut pentru obiectivitatea probată în anii lungi de publicistică.

Prima ține de vârsta domnului Victor Ponta. Avea 17 ani în decembrie 1989 și ne-ar putea surprinde cu mărturisirea că nu avea habar de ce se întâmpla în jurul lui, că școala și familia, și cercul intim de prieteni formau universul în care a trăit, străin de tot ce a însemnat regimul totalitar impus și controlat de Ceaușescu.

A doua explicație ar ține de apetitul tot mai greu controlabil, dovedit cu brio de domnul Ponta, de a fi „pe val”, în ton și în fruntea maselor. El știe foarte bine că spusele profesorului Andrei Cornea reprezintă doar o fărâmă din multele păcate de care Adrian Păunescu s-a făcut vinovat, susținător activ și necondiționat al clanului Ceaușescu și al regimului pe care acesta l-a personificat, dar preferă să se facă părtaș la spectacolul neștiinței și nerușinării, declarat de o presă ignobilă la moartea unui om pe care sper că Dumnezeu îl va ierta.

Domnul senator Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Bîrlea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Criza societății românești – teren fertil pentru consumul de droguri – impune reînnoirea legislației în vigoare”.

Stimați colegi,

Pe măsură ce criza economică se adâncește, în pofida faptului că suntem asigurați oficial de o așa-zisă depășire a perioadei critice, tot mai mulți tineri – și nu numai ei – își caută „fericirea” în paleative de cele mai multe ori periculoase atât pentru ei, cât și pentru societate.

Se spune că România se află printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la consumul de droguri, însă această constatare statistică este departe de a ne liniști. Nu același loc îl are însă și la comercializarea on-line a drogurilor legale, ceea ce reprezintă un serios semnal de alarmă. Aici deținem locul patru, după Marea Britanie, Germania și Olanda.

Acum nouă luni, toată lumea era unanim de acord că ierburile halucinogene, care au ajuns să producă atâtea victime în rândul tinerilor din țara noastră, vor fi interzise. Și totuși, inventivitatea comercianților cu interese pecuniare – de regulă, oameni fără sensibilități și fără scrupule, care acționează după principiul machiavelic „scopul scuză mijloacele” – este fără limite. Ei au învățat să speculeze toate fisurile legislației în vigoare pentru a-și putea vinde marfa.

Vă reamintesc, stimați colegi, că în luna februarie a acestui an o ordonanță de guvern prevedea întocmirea unei liste cu câteva zeci de substanțe ce urmau a fi declarate interzise, alte substanțe erau în vizorul autorităților și lista cu substanțe interzise consumului putea fi actualizată oricând ar fi fost cazul prin intermediul hotărârilor de guvern.

Până aici totul părea clar ca lumina zilei din punctul de vedere al oficialilor guvernamentali, numai că, doar cu o zi înainte de cruciada Executivului, Parlamentul adoptase o nouă lege, ce interzicea, de asemenea, „vânzarea, punerea în vânzare, comercializarea, distribuirea, livrarea produselor etnobotanice din plante, extracte sau combinații din plante cu efect halucinogen sau euforic”, prevăzând, totodată, și pedeapsa în caz de încălcare a prevederilor acesteia – închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmat de domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Declarația mea politică se intitulează „ _In memoriam_ Corneliu Coposu și Laurențiu Ulici”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am spus de nenumărate ori, în diverse împrejurări, că aceia ce nu știu să respecte morții nu știu să respecte nici viii.

Memoria individuală și cea colectivă rețin, în trecerea anilor, nu doar întâmplări mai mult sau mai puțin plăcute, ci mai ales figurile umane cu valoare de model, a căror contribuție la viața culturală, în cea publică sau în economie rămâne exponențială. O societate fără modele este o societate inertă, săracă, suspendată în propriul destin istoric și cu un viitor incert. Marile personalități sunt creatoare de istorie, remodelează socialul, comportamentele și atitudinile indivizilor, iar opera lor, la asfințitul vieții, îi legitimează pentru postumitate.

Aceste sumare reflecții mi-au fost prilejuite de împlinirea a 15 ani de la moartea marelui om politic Corneliu Coposu, fost senator, fost președinte al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, cel ce a înscris PNȚCD-ul în Internaționala Creștin-Democrată, în anul 1986, când totalitarismul comunisto-ceaușist își trăia apogeul, pe fondul unei drame colective pe care poporul român o trăia de peste 40 de ani, și 10 ani de la moartea accidentală, prematură, a criticului literar Laurențiu Ulici, fost senator și președinte al Uniunii Scriitorilor din România.

Seniorul Corneliu Coposu a avut un destin dramatic. Considerat, de tânăr, un fidel al lui Iuliu Maniu, odată cu instalarea comunismului, el a supraviețuit 25 de ani de zile în infernul închisorilor comuniste, neîncetând să spere, să suporte cu demnitate tratamentele inumane la care a fost supus. Dumnezeu i-a hărăzit să trăiască și momentele Revoluției din decembrie 1989 și să se reangajeze în bătălia politică, în fruntea PNȚCD, pentru democratizarea României și pentru un destin mai bun al neamului românesc.

Din păcate, realitățile postrevoluționare i-au fost ostile, dar, ca orice personalitate politică puternică, cu vocație de învingător, în cele din urmă, el a învins, rămânând în conștiința tuturor ca Seniorul Corneliu Coposu, un model de luptător anticomunist și lider democrat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog, un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator pentru această evocare. Domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmat de domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnul senator Mircea Diaconu va încheia lista declarațiilor politice de astăzi.

Domnule senator Nicoară, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Inaugurăm autostrada când are premierul timp”.

Aș vrea să atrag atenția asupra nepăsării Guvernului referitoare la cheltuirea banilor publici și la interesele cetățenilor.

Deși tronsonul de autostradă cuprins între Turda și Câmpia Turzii este finalizat de mai bine de zece zile, acesta nu a fost dat în folosință din cauza faptului că premierul nu a venit să taie panglica și, deoarece Partidul Democrat Liberal ne-a obișnuit ca pentru orice mărunțiș să se organizeze inaugurări fastuoase, cu tăieri de panglică, iar pentru că premierul, prea ocupat cu diverse jocuri în partid și cu elaborarea de strategii neconstituționale, nu și-a putut face timp să inaugureze „petecul” de autostradă realizat în acest an, clujenii au fost privați de beneficiile acestei lucrări.

Iată cum, din cauza intereselor politicianiste și, de multe ori, personale ale capilor PDL, sunt ignorate prioritățile cetățenilor.

În tot acest timp de la finalizarea lucrărilor, traficul greu a tranzitat în continuare Câmpia Turzii, ca și până atunci, afectând străzile municipiului și confortul cetățenilor.

În altă ordine de idei, atrag din nou atenția asupra situației centurii ocolitoare Vâlcele–Apahida. Din cauza faptului că studiul geo nu a fost efectuat în mod corespunzător și deci nu s-a știut că terenul este predispus la alunecări, au avut loc surpări de teren, a căror remediere va dura cel puțin încă doi ani. Toate aceste inconveniente se datorează soluției greșite adoptate de Executiv. Iată cum alegerea unui proiect prost, dar scump, a dus la costuri uriașe și la depășirea nepermis de mult a termenului de execuție.

Subliniez, în acest context, că centura Vâlcele–Apahida trebuia să fie gata deja de un an de zile. Mai mult, valoarea proiectului pe care l-am propus eu, în perioada în care conduceam consiliul județean, era de 35 de milioane de euro, având termen de execuție 14-16 luni, în timp ce proiectul la care se lucrează în prezent „a înghițit” deja 150 de milioane de euro și e departe de a fi gata.

De asemenea, acest proiect a fost demarat în primăvara anului 2007, în timp ce proiectul propus de mine putea să fie deja gata de un an.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Pe procedură, domnul senator Rădulescu. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Nu cred că este în respectul atribuțiilor noastre de senatori să continuăm totuși peste ora pe care noi singuri ne-am stabilit-o. În programul pe care l-am adoptat scrie foarte clar: 15.00–16.30 – declarații politice.

Dacă unii colegi au venit târziu, dacă nu s-au putut încadra în intervalul acesta, nu trebuie să răpim tuturor celorlalți posibilitatea de legiferare.

În definitiv, sigur că și activitatea de declarații politice este foarte bine-venită, trebuie respectată, dar nu în detrimentul celeilalte, mai ales că am votat-o.

Fiind depășită ora 16.30, le cer scuze colegilor care s-au mai înscris, dar trebuie să trecem la legiferare.

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Florin Constantinescu a fost deja invitat și am să-l rog să facă acest lucru.

Dacă colegii care mai sunt înscriși doresc să renunțe, după intervenția domnului senator Constantinescu, trecem la partea de legiferare.

Vă rog, domnule senator, ultima intervenție. Microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația de astăzi: „Absorbția fondurilor europene – o problemă încă nerezolvată de Guvern.”

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Se spune că o greșeală recunoscută este pe jumătate iertată. Am observat că Executivul condus de Boc greșește,

în mod constant, încă de la numirea în funcție. Mai rău este că nu recunoaște greșelile pe care le face.

De ce spun acest lucru? Am asistat, anul acesta, la tot soiul de măsuri impopulare, greșite, pe care Guvernul le-a luat în detrimentul cetățenilor și în favoarea propriilor interese. Nu și-a recunoscut nicio clipă propriile greșeli.

Spuneam în aprilie că economia românească se va duce de râpă tocmai din cauza involuției în ceea ce privește absorbția de fonduri europene. Există corupție în sistemul absorbției fondurilor europene. Lucrurile nu merg spre bine, așa cum declară Guvernul, ci spre mai rău, și acest lucru este dovedit de cifre.

România se află, în primul trimestru al acestui an, pe penultimul loc, după Grecia, cu 14,1% în ceea ce privește atragerea de fonduri europene pe infrastructură, energie sau ocuparea forței de muncă. Media la nivelul Uniunii Europene este de 27%.

Am sperat că schimbarea conducerii Ministerului Transporturilor și Infrastructurii va aduce îmbunătățiri vizibile. Programul de transport a absorbit cele mai puține fonduri europene, comparativ cu suma pusă la dispoziție.

Astfel, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este cea mai ineficientă instituție publică în ceea ce privește atragerea fondurilor europene. Bilanțul Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), de la sfârșitul lunii octombrie, plasează Programul de transport pe ultimul loc la absorbție.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, instituția care gestionează acest program, a reușit să atragă plăți de 1,83% din alocarea Uniunii Europene pentru anii 2007–2010. Valoarea plăților efectuate este de 159,6 milioane lei, adică 37,3 milioane euro.

Potrivit datelor oficiale date publicității de curând, România a absorbit până acum 15% din fondurile europene postaderare alocate pentru anii 2007–2010. Este vorba de 5,8 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro. Însă realitatea este alta: potrivit unor analiști economici, practic, România a reușit să absoarbă peste 3% din fondurile europene din cauza birocrației instituțiilor care gestionează această problemă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mircea Diaconu am înțeles că are o chestiune extrem de succintă pe care vrea să o susțină de la tribuna Senatului.

Microfonul central, vă rog.

## **Domnul Mircea Diaconu:**

Vă mulțumesc.

Succint sau nu, vreau să vă spun că, personal, cred din plin în această categorie numită declarații politice. Mi se pare a fi obligatoriu să ne consumăm individual și plenar pe acest segment, pentru că așa, până la urmă, arată istoria parlamentarismului român din toate timpurile, prin mari discursuri politice.

Sigur, bineînțeles că ele trebuie începute la vreme, apropo de programul nostru, ca să fie suficient timp și elocvență pe tema respectivă.

În istoria modernă a parlamentarismului românesc, am citit, am auzit de mari discursuri referitoare la declarația politică despre efectele benefice ale pătrunjelului sau despre mărțișor, așa încât – într-o secundă, domnule Blaga, într-o secundă, chiar în zece – voi încerca să vă povestesc o clipă despre apicultură ca politică.

Există în viața unui stup de albine o clipă în care se petrece următorul fenomen: în cazul în care, pe o cale sau alta, matca – traduceți, vă rog, regina, ca să intrăm în regim politic – moare, dispare sau este în imposibilitatea de a face

ouă, repet, matca – regina – fiind singura abilitată de constituția acestui stup să facă ouă, deci, în clipa în care matca nu mai există și stupul nu poate să-și facă o altă matcă – o altă regină –, se întâmplă următorul fenomen: un grup de albine lucrătoare, banale, diurne, lucrătoare sau paznici, nu are importanță, care n-au făcut în viața lor ouă, pentru că nu sunt abilitate, încep să facă ouă. Încep să facă ouă!

Deci acest grup de albine banale iau puterea în stup. Fac ouă, din care însă ies numai trântori. La nesfârșit, numai trântori!

Ce se întâmplă? Pe acești trântori bineînțeles că celelalte lucrătoare îi omoară, așa încât nimeni nu mai muncește, nimeni nu mai aduce, iar, în același timp, structura stupului taie din personalul stupului, mă refer la trântori, iar, încet-încet, această familie dispare lent sau, în cazul în care apicultorul intervine, singura soluție să salvezi acest stup, mă refer la cutie, și nu la familie, este să-l arzi.

Acest stup se numește stup bezmetic.

A fost o declarație politică.

Vă mulțumesc.

Pe domnul senator Mocanu am să-l rog să facă un anunț de la tribuna Senatului.

Este o intervenție oficială, în numele grupului. Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț două modificări ale Grupului parlamentar al PDL în comisiile permanente ale Senatului.

În Comisia pentru politică externă, în locul domnului senator Stănișoară Mihai, va fi domnul senator Rasaliu Marian, iar în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în locul domnului senator Rasaliu Marian, îl propunem pe domnul senator Pintilie Vasile.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, votul plenului cu privire la cele două modificări: domnii senatori Rasaliu Marian și Stănișoară Mihai, respectiv domnii senatori Stănișoară Mihai și Pintilie Vasile.

Următorii colegi au depus în scris declarații politice:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Augustin Humelnicu, Iulian Urban, Toader Mocanu și Dorin Păran;

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Valer Marian, Trifon Belacurencu, Gabriel Mutu, Adrian Țuțuianu, Ion Rotaru, Ion Toma, Gheorghe Pop, Șerban Constantin Valeca, Nicolae Moga și doamna senator Doina Silistru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Cornel Popa și Vasile Mustățea;

– din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Vasile Nedelcu.

Domnule senator Hărdău, doreați să interveniți?

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/25.XI.2010

Poate vă fac să zâmbiți.

Domnul coleg a avut câteva erori în prezentare. Aș vrea să-l completez, dar nu mă ascultă.

Domnule senator Diaconu!

Domnul senator Diaconu!

Se pare că pe parte biologico-politică avem o intervenție...

Aș vrea să fac câteva precizări.

Cea mai mare dictatură se găsește în stup. Asta în primul rând. Este o disciplină fermă.

După aceea, au premoniție și previziune. O matcă nu moare imediat, sunt 30-40 de albine care veghează asupra sănătății și capacităților mătcii și, prin previzionare, se stabilește înlocuirea mătcii. Asta doream să precizez.

Eu văd că această alegorie stârnește...

Cred că va trebui să avem un premiu al Senatului, la Universitatea de Științe Politice, pentru a vedea ce înțeleg tinerii din această alegorie, cine și ce rol joacă în această familie.

Evident, cu mare plăcere, domnul senator Mircea Andrei, vă rog.

Microfonul 2.

Inclusiv pentru UDMR e valabil, să știți.

Ca explicația să fie completă, aș zice să ne gândim și la fenomenul când sunt prea multe albine în stup și sunt două mătci. Unele dintre ele pleacă, mai puține, mai triste, pe o crenguță mică în pădure, acolo unde roiesc. De acolo a și rămas în vocabularul românesc expresia „roiul!”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Iată bogăția vocabularului politic!

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Timpul nu mai are răbdare...” și face apel, în primul rând, la sensibilitatea și înțelepciunea unor colegi de-ai mei parlamentari, reprezentanți ai județelor Suceava, Iași și Neamț, dar nu numai.

Problema pe care v-o supun astăzi atenției este una de interes zonal și mă refer aici la situația precară a drumurilor din județul Botoșani, dar mai ales a drumului național 28B Botoșani – Târgu Frumos.

Ambele comunități precizate mai sus sunt cunoscute încă din paleolitic, dar nu mi-am propus acum și aici să țin o prelegere despre vestitele realizări artistice ale culturii de la Cucuteni. Despre ele, probabil, ați auzit măcar la orele de

istorie. Tot pe atunci v-ați întâlnit, probabil, și cu vestitul „Letopiseț al Țării Moldovei” scris de Grigore Ureche, care atesta documentar pentru prima dată târgul Botoșani în anul 1439.

Situat la confluența drumurilor care uneau principalele reședințe domnești ale Moldovei – Siret, Suceava, Hârlău și Iași –, Botoșaniul își trăia atunci zilele de glorie. Ca punct de legătură amplasat la o mare răspântie de drumuri de interes continental – unul care lega porturile Mării Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunării și de pe țărmurile Mării Negre, altul ce trecea peste Carpați, legând orașele din Transilvania cu Europa Orientală –, târgul Botoșanilor a devenit unul dintre marile centre comerciale ale Moldovei.

Marii voievozi ai Țării Moldovei, Ștefan cel Mare și Petru Rareș, au avut numeroase prezențe la Botoșani, în județ păstrându-se și astăzi ctitoriile domnești. Enumăr printre ele doar Biserica „Sfântul Nicolae” din Dorohoi sau Biserica „Sfântul Nicolae” – Popăuți, construite de Ștefan cel Mare, ori ctitoriile Doamnei Elena, soția voievodului Petru Rareș: bisericile „Sfântul Gheorghe” și „Uspenia”.

De asemenea, Lacul de acumulare Stânca-Costești, cel mai mare lac de acumulare din țară, situat pe Prut, la granița cu Republica Moldova, fură ochii și curiozitatea oricărui oaspete ce trece hotarele județului nostru.

Declarația politică este intitulată „Ungaria vrea să limiteze puterile Curții Constituționale”.

În vreme ce în România senatorul maghiar György Frunda se declara șocat că judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) nu au răspuns unei comenzi politice care trebuia să asigure trecerea Legii educației într-o formă dorită de UDMR, în țara vecină și prietenă, de unde colegii maghiari obișnuiesc „să ia lumină”, Guvernul Ungariei ia măsuri de limitare a puterilor Curții Constituționale a țării vecine, fără să vedem parlamentari legându-se cu lanțuri sau dedându-se la spectacole publice grotești, așa cum observăm la noi că se întâmplă pe la „Antene” sau „Irealitățile TV”.

De teamă că nu aprobă suprataxele, Ungaria vrea să limiteze puterile Curții Constituționale. „Cabinetul maghiar nu are altă variantă decât să limiteze puterile Curții Constituționale, în caz contrar așa-numitele «taxe de criză» pe care Budapesta vrea să le implementeze pentru a acoperi găurile bugetare ar putea fi declarate neconstituționale” – având la purtător și experiența țărilor vecine, printre care și România, unde CCR, prin hotărârile adoptate, a frânat de multe ori măsurile de reformă ale Guvernului –, a declarat ministrul ungar al economiei György Matolcsy, scrie „Portfolio.hu”.

Ungaria a introdus în octombrie un sistem de taxe speciale pentru companiile mari din industriile energetică, telecom și de retail, după ce în vară a aprobat măsuri similare pentru bănci. O măsură similară este posibilă și în România – dacă are cineva curajul să o ia! –, întrucât este vorba doar despre modificarea Legii privind organizarea și funcționarea CCR, însă eu, personal, consider că, după toți acești ani de funcționare a CCR, cel mai bun sistem de control al constituționalității într-o țară precum România, care este politizată până în măduva instituțiilor sale, rămâne desființarea CCR și preluarea atribuțiilor acesteia de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care ar rămâne să funcționeze în complet de doar nouă judecători, care, pe lângă atribuțiile de control al constituționalității legilor, ar trebui să unifice practica între curțile de apel, devenite, la rândul lor, instanțe de casație.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Dragi români,

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Moratoriul politic – o necesitate istorică”.

Ea exprimă atât punctul meu de vedere față de ce se întâmplă astăzi pe scena politică românească, cât și un nou apel la adoptarea de către toate partidele parlamentare din România a moratoriului propus de președintele Traian Băsescu.

Știu, unora poate o să li se pară exagerată ideea, spunându-și în sinea lor că noi, cei de la PDL, acordăm mereu o prea mare importanță anumitor evenimente politice. Eu îi asigur însă că se înșală și acesta chiar este un moment foarte important pentru România, pentru viitorul cetățenilor ei.

Aș vrea să vă aduceți aminte că tot președintele Băsescu a convins, în 2006, mai multe partide să colaboreze în interesul României, astfel încât în 2007 să putem intra în Uniunea Europeană. Atunci și PNL-ul, și conservatorii au putut coopera, acum de ce nu s-ar mai putea?

Momentele pe care le trăim acum sunt dificile și cruciale, așa cum o recunosc toate forțele politice din actuala configurație parlamentară, iar aceste momente nu pot fi depășite decât prin conlucrarea dintre putere și opoziție măcar pe probleme punctuale, vitale pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru români.

Dacă această premisă generală sunt sigur că este clară pentru fiecare parlamentar, pasul următor nu este altul decât alegerea și definirea acelor puncte vitale ce trebuie să facă obiectul moratoriului.

România se va îndrepta, în curând, spre încheierea cu succes a acordului cu partenerii financiari internaționali: FMI și BM. Acordul a permis evitarea derapajelor macroeconomice cauzate de criza internațională. Încheierea în bune condiții a acestui acord va însemna că România a reușit să aplice un program consistent de reforme ce au corectat mecanismele bugetar-fiscale greșite, ce au vulnerabilizat economia țării noastre în ultimii ani, dar acest acord nu poate fi încheiat până când partea română nu își duce la capăt toate obligațiile negociate și asumate cu forurile internaționale, iar ca restanțe mai sunt de bifat doar cele trei legi fundamentale: Legea salarizării unitare, Legea sistemului unitar de pensii publice și Legea bugetului de stat pe anul 2011. Adoptarea lor până la sfârșitul anului ar da semnalul reconstrucției credibilității economice românești pe piețele externe, ceea ce ar însemna recâștigarea atractivității pentru investițiile străine, iar unde sunt investiții străine, locurile de muncă și veniturile cresc substanțial.

Declarația politică este intitulată „Autostrada Deva – Orăștie”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zilele trecute s-a semnat de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România contractul pentru construcția variantei de ocolire Deva – Orăștie la standard de autostradă.

După numeroase tergiversări de ordin tehnic, iată că s-a ajuns și în acest punct. Acordul contractual, cu asocierea „Strabag”, pentru construcția variantei de ocolire Deva – Orăștie la standard de autostradă a fost semnat la 9 noiembrie anul curent.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, valoarea contractului este de 220.622.682,93 de euro (TVA inclus), din care contribuția Comisiei Europene este de până la 133.622.638,87 de euro. Acest proiect este finanțat din fondul ISPA 2004 și are ca termen de finalizare 24 de luni din momentul începerii lucrărilor.

Varianta de ocolire Deva – Orăștie este situată pe Coridorul paneuropean IV Constanța – București – Nădlac, declarat obiectiv de interes național și strategic.

Contractul pentru construcția variantei de ocolire Deva – Orăștie la standard de autostradă este cel mai mare contract din fonduri europene semnat până acum de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

Tronsonul de ocolire Deva – Orăștie are 32,8 kilometri, iar intrarea și ieșirea de pe autostradă se vor putea face în dreptul localităților Șoimuș și Simeria Veche.

Referitor la despăgubirile primite de către cei care au terenuri în zona unde urmează să se facă autostrada, massmedia prezenta, în anul 2009, că aproximativ 100.000 de metri pătrați de teren, aparținând unui număr de peste 500 de proprietari din cinci localități hunedorene aflate în colegiul pe care îl reprezint, urmau a fi expropriați.

Localitățile unde s-au făcut exproprieri au fost Șoimuș, Simeria, Hărău, Turdaș și Orăștie, iar comuna Șoimuș este singura administrație locală având pe traseul autostrăzii aproape 10.000 de metri pătrați de teren.

Vreau să precizez că demararea lucrărilor la acest tronson de drum este foarte importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, vorbim de eventuala salvare a unor vieți omenești. Pe DN 7, drumul care face legătura între localitățile Deva și Orăștie, circulă zilnic aproximativ 30.000 de autovehicule, iar riscul accidentelor rutiere este, din nefericire, foarte ridicat. Apoi, mai există o problemă, cea legată de unele case aflate în vecinătatea DN 7, care suferă serioase deteriorări, cauzate, în principal, de trepidațiile mașinilor de mare tonaj care trec zilnic prin zonă.

Declarația politică se intitulează „Judecătorul suprem Emil Boc”.

Șeful formal al Guvernului, premierul Emil Boc, licențiat în drept la fără frecvență, proaspăt conferențiar amenințat de șomaj și doctorand întârziat în drept constituțional, tinde să devină un judecător suprem în România, în timp ce jucător suprem a fost și a rămas stăpânul său de la Palatul Cotroceni, președintele Traian Băsescu.

Vinerea trecută, Curtea Constituțională a României a dat publicității motivarea hotărârii prin care a decis că angajarea răspunderii Guvernului Boc pe Legea educației naționale este neconstituțională. Deși în motivare se arată că în acest caz nu subzistă condiția urgenței și că Guvernul a încălcat competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, premierul Boc nu a recunoscut validitatea hotărârii instanței constituționale supreme din România, declarând imediat că decizia Curții Constituționale permite Guvernului continuarea procedurii asumării răspunderii pe Legea educației naționale.

Tot săptămâna trecută, trei tribunale din România – Vâlcea, Călărași și Dolj – au admis cererile unor angajați bugetari, au declarat ilegală reducerea salariilor cu 25% de către Guvernul Boc și au obligat la restituirea sumelor tăiate pe motiv că a fost încălcat dreptul de proprietate. Premierul Boc nu recunoaște însă aceste hotărâri judecătorești, intenționând să le infirme prin hotărâri de guvern care vor amâna plata restanțelor.

Cu puțin timp în urmă, Boc a contestat hotărârile a două curți de apel – Cluj și București – care au decis suspendarea hotărârii de guvern privind recalcularea pensiilor militarilor, magistraților, diplomaților și alții.

O sfidare de asemenea manieră a hotărârilor instanței constituționale supreme și a instanțelor de drept comun este fără precedent în România postcomunistă. O asemenea sfidare este de o gravitate deosebită, mai ales în actualul context de criză economică și instituțională, putând fi interpretată drept un îndemn la nerespectarea legii și la nerecunoașterea puterii judecătorești.

Premierul, autodeclarat jurist și profesor de drept constituțional, dovedește că nu cunoaște ori că nu respectă nici măcar principiul elementar al statului de drept, conform căruia nimeni nu se află deasupra legii. Acum nu ne mai miră că premierul Emil Boc a devenit un campion al neconstituționalității, având în palmares în mai puțin de doi ani de guvernare cel puțin 7 angajamente legislative – ordonanțe de urgență, legi sau proceduri de angajare a răspunderii – declarate neconstituționale de Curtea Constituțională.

Declarația politică este intitulată „Impactul genocidului social practicat de Boc”.

Stimați colegi,

Aș dori să vă prezint cazul disperat al unei femei dintr-o comună din județul Tulcea, mai precis din comuna Greci.

Acest caz demonstrează clar cât de incompetent și de bicisnic este acest Guvern.

Prin decizia de a reanaliza toate dosarele sociale, au fost create probleme incomensurabile, probleme care atacă interesele legitime ale unor persoane aflate în situații critice. Cazul acestei doamne este elocvent în acest sens. Doamna are un copil care s-a născut cu o problemă la ochi și, din cauza tratamentului neadecvat recomandat de medici, copilul va orbi, iar acest proces este ireversibil și a fost confirmat inclusiv prin analize făcute în Belgia.

Din 2007, această doamnă beneficiază de un ajutor de 68 de lei pe lună, iar, în urma aplicării deciziei Guvernului, comisia a decis că starea copilului s-a ameliorat și i-au redus acest ajutor, deși analizele au arătat clar că deficiența copilului este ireversibilă și că acesta va orbi.

Vreau să întreb Guvernul și partidele care îl susțin dacă aceste cazuri disperate sunt „cancerul din bugetul de stat”, dacă prin aceste măsuri se salvează economia României. Cred că este vorba de o rea-voință din partea Guvernului, iar astfel de cazuri nu sunt singulare.

Doamna în cauză s-a lovit de mai multe probleme birocratice, probleme care sunt rezultatul presiunii mediatice, și nu numai, făcute de actualul Guvern și de inspectorii săi pentru a micșora cuantumul ajutorului acordat acestor persoane.

Astfel, doamnei i-a fost refuzat rezultatul controlului medical efectuat în Tulcea, i-au fost respinse de la dosar toate analizele efectuate atât la București, cât și la Bruxelles, iar certificatul medical a fost eliberat fără consultarea copilului de către medic.

Vă rog să vă gândiți, domnilor guvernanți, și să îi spuneți acestei mame că pierderea vederii de către copilul său nu reprezintă un handicap accentuat, așa cum a fost stabilit în 2007, ci unul moderat, că România nu-și mai permite să-i acorde un ajutor de 68 de lei lunar, ajutor care ar crea un deficit prea mare la bugetul de stat și din cauza căruia nu am putea să ne onorăm obligațiile față de FMI și UE.

Declarația politică se intitulează „Statul român – între un executiv bicefal și unul acefal”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Istoria instituțională a României moderne s-a identificat nu de puține ori cu ceea ce Titu Maiorescu avea să definească prin teoria formelor fără fond. De foarte multe ori, am preluat instituții, reguli sau proceduri fără să ținem cont de specificul nostru istoric și cultural. De multe ori, am preferat să transpunem decât să construim, cel puțin la nivelul instituțiilor fundamentale ale statului.

Problema este însă că și politica românească de după 1989 a evoluat în acord cu aceste principii, iar cel mai mare proiect al nostru a fost acela legat de aderarea la UE. Altfel spus, fără a fi un eurosceptic, cea mai mare realizare a noastră după Revoluția din decembrie ’89, clamată și asumată fie de unii, fie de alții, a fost faptul că am reușit să ne aliniem cerințelor exterioare.

Ceea ce se întâmplă însă astăzi este de-a dreptul incredibil. După UE, ne-am ales ca far călăuzitor Fondul Monetar Internațional. Practic, politicile și strategiile noastre sunt rezultatul discuțiilor dintre FMI și decidenții politici de pe la noi. Păcat este însă că rezultatul aplicării unor reforme este deja resimțit.

De ce spun că este păcat? Pentru că atunci când s-a decis să se aplice o soluție negativă precum cea privind diminuarea salariilor aparatului bugetar, contrar așteptărilor, inclusiv așteptărilor mele, nu s-a produs nici până azi măcar ceva anume care să atenueze efectele unei astfel de măsuri. Ba mai mult, pentru bugetari, această măsură a fost dublată de creșterea TVA cu încă cinci procente. În acest context, nu ne rămâne decât să ne întrebăm care este sursa acestei degringolade, și cred că sursa este tocmai incapacitatea actualilor decidenți de a avea capacitate de decizie.

Nu are România experți? Ba da, dar statul preferă să îi plătească mizerabil nu pentru că nu ar fi fonduri, ci pentru a-i îndepărta, pentru că practica prin care statul își externalizează o parte din funcții, pentru a oferi contracte grase de consultanță, este una generalizată.

Foarte mulți am văzut, în acest sfârșit de săptămână, un moment cu un reprezentant al partidului de la putere care merită decriptat, pentru că este foarte elocvent pentru maniera în care se acționează astăzi de către cei care și-au asumat conducerea țării.

Declarația politică este intitulată „Traian Băsescu și PDL – bișnițarii interesului național”.

Stimați colegi,

Imaginea unui președinte fără nicio soluție, asta a arătat Traian Băsescu săptămâna trecută, într-o nouă încercare de prostire a opiniei publice. Un gest disperat din partea unui președinte disperat, pentru că altfel nu putem numi povestea asta ridicolă cu moratoriul în interesul național. E limpede pentru toată lumea că PDL și patronul său se află într-o fundătură, blocaj din care, ironie și culmea tupeului, așteaptă să-i scoată partidele din opoziție.

Numai că nu poți să te aștepți la prea multă băgare în seamă, câtă vreme comportamentul tău pe scena politică a fost până acum unul abuziv, disprețuitor, lipsit de gradul minim de eleganță. Nu prea poți să te aștepți ca opoziția să muște nada asta, câtă vreme ți-ai privit și tratat adversarii politici ca pe niște dușmani. Nu prea poți să te aștepți la o mână întinsă ca să ieși din groapă, atâta timp cât toată lumea știe că-i vei trage în jos pe binevoitori.

Pentru că, stimați colegi, ce l-a apucat acum pe Traian Băsescu să vorbească despre reconciliere? Și ce credeți că înțelege Domnia Sa din acest cuvânt:

– șase ani de zile, cât a făcut ce-a vrut în țara asta, n-a simțit nicio apăsare în privința armoniei politice, ba, dimpotrivă, a făcut tot ce i-a stat în putință să creeze o stare inoportună de tensiune, pe fundalul căreia să poată dicta în pace;

– a abandonat rolul de mediator, comportându-se ca șef al Partidului Democrat Liberal și încercând permanent să destructureze partidele de opoziție, și-a făcut un obicei din a calomnia liderii acestor partide;

– a creat o majoritate parlamentară mincinoasă, călcând în picioare voința electoratului. Și ce s-a ales de această majoritate? Ea este nefuncțională și măcinată de conflicte între și în interiorul partidelor ce o compun, sunt conflicte între găștile din PDL, sunt conflicte între PDL și UDMR, între PDL și așa-zișii independenți. Practic, coaliția funcționează pe bază de șantaj, iar încercarea de a responsabiliza opoziția pentru eșecurile repetate ale puterii este lamentabilă. Vi-l citez pe Markó Béla, ca să nu aveți vreun dubiu: „Când suntem obligați să ne adresăm opoziției, înseamnă că ceva nu merge pe partea guvernamentală. Nu opoziția este de vină pentru problemele pe care le avem la trecerea acestor legi.”;

Declarația politică se intitulează „Consumul de etnobotanice – tratat cu nepăsare halucinantă de Guvern”. Doamnelor și domnilor senatori,

Într-o perioadă de criză ca aceea în care ne aflăm acum, în care sărăcia și grijile vieții de zi cu zi aduc mulți români în pragul disperării, consumul de substanțe etnobotanice devine un adevărat pericol pentru sănătatea tinerei generații, și nu numai.

Apărut ca un fenomen de mică amploare, pericolul consumului acestor substanțe a fost ignorat de autorități și au fost suficienți numai 2-3 ani pentru ca acesta să explodeze pur și simplu.

În contextul unei legislații întârziate și mult prea îngăduitoare în ceea ce privește importul și comercializarea unor plante sau substanțe caracterizate oficial ca fiind „droguri ușoare”, care ar fi doar „potențial nocive sănătății”, s-a ajuns ca în anul 2010, potrivit unor informații date publicității, numărul consumatorilor de substanțe etnobotanice să se tripleze față de anul trecut și să depășească, potrivit unor estimări, pragul de un milion. Mai grav este faptul că s-a constatat că în ultimii doi ani s-a modificat profilul consumatorilor, astfel încât, dacă la început era vorba despre studenți sau tineri de peste 20 de ani, mai nou, au început să utilizeze astfel de substanțe adolescenți de 14-15 ani, pentru care utilizarea etnobotanicelor devine principala distracție la petreceri.

Consumul produselor halucinogene de acest tip a devenit o problemă de sănătate publică și din cauza ritmului rapid de apariție pe piață a unor noi substanțe, a căror comercializare autoritățile nu apucă să o reglementeze.

Trebuie subliniat că, deși numele lor generic de „produse etnobotanice” nu este unul care să sperie, de fapt, acestea sunt droguri de sinteză, care pot afecta serios sănătatea celor care le folosesc, iar specialiștii au avertizat nu o dată privind efectele devastatoare asupra consumatorilor, fie că sunt din cei ocazionali, fie că e vorba despre dependenți.

Aflăm în fiecare zi, din presă, despre tineri intoxicați cu asemenea produse, despre dependența pe care ele o dau, despre tentative de sinucidere sub influența acestor produse, precum și despre tendințe infracționale asociate consumului etnobotanicelor.

Declarația politică este intitulată „Guvernarea crizei sau criza unui Guvern”.

Stimați colegi,

Dacă cei care ne conduc astăzi, în speță cei care fac parte din arcul guvernamental, se mai gândesc că în teritoriu oamenii se așteaptă la o îmbunătățire a stării lucrurilor în România, se înșală amarnic.

Fiecare zi de activitate în teritoriu întărește ceea ce am spus mai devreme. Oamenii sunt dezamăgiți de fiecare dintre măsurile pe care le ia acest Guvern sau pe care le anunță.

Iar Guvernul ce face în acest timp? Se supără.

Pe cine? Pe cei pe care i-a adus în starea de a-și striga disperarea și necazurile în stradă, pe aceia care sunt cei mai conștiincioși plătitori de taxe și impozite la buget, pe oamenii care respectă legea și duc greul acestei crize.

## Domnilor guvernanți,

Dați-mi voie să vă spun un lucru: greșiți și cel mai grav este că persistați în greșeală și nu reușiți să învățați din cele anterioare. Tot ceea ce „reușiți” este să arătați că nu înțelegeți adevăratele cauze ale dezastrului pe care l-ați abătut asupra României.

Nu criza este de vină pentru starea în care ne aflăm acum. Criza s-a abătut asupra tuturor statelor lumii, prea puțini reușind să evite efectele sale nefaste.

Ceea ce ne deosebește de celelalte țări este faptul că România, condusă de dumneavoastră, parcă nu își dorește să iasă din marasmul în care se afundă pe zi ce trece tot mai mult.

Singurele măsuri pe care le adoptați sunt cele de austeritate: tăieri, tăieri și iar tăieri! Probabil că acele concepte de creștere economică și creare de locuri de muncă vă sunt apropiate doar în discursuri, iar în fapt nu vă interesează deloc.

Ar trebui, domnilor guvernanți, să înțelegeți că supărarea oamenilor nu este impusă de preferințele politice, așa cum pretindeți de fiecare dată când are loc câte o manifestație sindicală sau când oameni disperați intră în greva foamei, pentru că foamea, domnilor de la putere, foamea nu are culoare politică, și nici lacrima copiilor care nu au ce mânca, lacrimile bătrânilor cărora le tăiați pensiile, lacrimile celor care nu mai au unde să muncească nu au culoare politică.

Declarația politică se intitulează „Recviem pentru cultura noastră”.

Doamnelor și domnilor colegi,

De data asta nu vreau să critic sau să acuz o persoană anume, ci o decizie pe care eu o consider deplasată.

Zilele trecute se emitea un comunicat de presă care anunța desființarea a aproximativ 600 de locuri de muncă din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. Lucrul acesta e trist, deoarece acei 600 de oameni vor îngroșa încă un pic numărul șomerilor, în primul rând. Mai apoi, se reduc niște locuri de muncă de la un minister care, mai mult sau mai puțin, ține vie memoria poporului român, minister ambasador al conștiinței noastre naționale, al întregii noastre încărcături culturale și al instinctului de conservare. Nu degeaba i se spune Ministerul Culturii.

Evident că în orice sistem se pun pe primul loc necesitățile traiului zilnic – economia, sănătatea, infrastructura –, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne îngropăm cultura, aspectul care ne reprezintă pe noi ca popor român.

Poate, în concepția multora, cultura nu ține loc de foame sau de alte necesități, însă nu știu câți dintre noi pot conștientiza că diminuarea personalului care se zbate, prin activitatea sa, pentru menținerea culturii române diminuează și gradul de cultură al întregului popor român.

Nu ne putem permite, în aceste momente lovite de fenomenul globalizării, să lăsăm cu mâna noastră cultura să se afunde pe panta dispariției. Trebuie să ne gândim că diminuarea culturii duce inevitabil la dispariția treptată a ideii de stat național, deoarece cultura se definește prin păstrarea vie a tradițiilor noastre, a obiceiurilor, a literaturii de orice fel sau a tuturor artelor existente, propășite de-a lungul timpului, care odată cu trecerea timpului au crescut în substanță și în valoare, conferindu-ne nouă, poporului român, o notă de mândrie, de speranță în viziunea futuristă a culturii.

Dacă omorâm în fiecare zi cultura prin tăieri de fonduri și reduceri de personal, ne trezim că nu mai avem continuitate culturală, că ceea ce s-a descoperit până acum moare încet și, tot așa, până ce într-o zi dispare, iar noi dispărem odată cu ea.

Declarația politică este intitulată „Cercetarea românească – Cenușăreasa de serviciu –, condamnată la dispariție”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În mai multe rânduri am atras atenția actualei guvernări portocalii asupra situației speciale în care se află educația și domeniul de cercetare-dezvoltare în România. Am susținut mai multe declarații politice la tribuna Senatului și am adresat mai multe interpelări și întrebări atât prim-ministrului Emil Boc, cât și ministrului Funeriu pe aceste teme majore pentru societatea românească.

În urmă cu câteva luni, îl citam într-o declarație politică pe președintele Franței, Nicolas Sarkozy, care afirma: „Cercetarea științifică este o armă majoră împotriva crizei. Criza nu trebuie să ne facă să respingem investițiile în știință, ci, dimpotrivă, să le consolidăm. Nu avem dreptul să ne repliem în certitudini vechi, trebuie să căutăm fără încetare noi soluții pentru a crea cunoaștere nouă, care va fi cea mai bună armă a noastră în lupta împotriva crizei.”

De asemenea, de foarte multe ori, am încercat să-i conving pe actualii guvernanți să se aplece cu mai multă atenție asupra educației și cercetării, argumentându-le această cerință a mea prin faptul că toate țările europene importante, dar și SUA, au investit și investesc sume importante în cercetare în perioada de criză economică, deoarece tehnologiile noi obținute în urma cercetării pot relansa economia.

După 1990, domeniul cercetării-dezvoltării a fost caracterizat de cei din interiorul sistemului ca fiind „Cenușăreasa bugetului de stat”, fiindcă solicitau de fiecare dată alocări mai mari pentru proiecte, dar ceea ce se întâmplă sub actuala guvernare nu poate conduce decât la o concluzie logică: cercetarea românească, și în special cea tehnologică, este condamnată la dispariție, deci în comparație cu francezii – oare de ce? – guvernanții nu au nevoie de această „armă în lupta împotriva crizei”.

Stimate colege și stimați colegi,

Iată însă că nu numai lumea supercivilizată pune mare accent pe educație și cercetare, și țări la care ne-am fi așteptat poate mai puțin tratează cu maximă atenție aceste domenii. Potrivit unui raport al ONU, în Iran, anul trecut, numărul absolvenților de studii superioare a fost de 81.000, față de 10.000 în anul 2000, iar India va crea 30 de noi universități.

Declarația politică este intitulată „Democrația franțuzească de inspirație dâmbovițeană”.

„Ai noștri tineri la Paris învață/La gât cravatei cum se leagă nodul”, scria poetul nostru național Mihai Eminescu. Cine ar fi crezut că – de atunci a curs multă apă pe Sena, la fel ca și pe Dâmbovița – am ajuns noi să-i inspirăm pe reprezentanții „cocoșului galic”, și nu invers?

Mă refer la faptul că, vizionând în weekend la televizor știrile despre demisia premierul francez François Fillon și faptul că președintele Sarkozy i-a acceptat-o, mi-am spus cu invidie: „Iată o țară în care tronează «dictatura» bunului-simț. A văzut omul că nu poate gestiona problema pensiilor la 62 de ani și că și i-a pus în cap pe protestatari, și a plecat de la guvernare! Pe când al nostru?”

Când colo, ce să vezi? Nu peste mult timp, citesc că Sarkozy al lor – bănuiesc eu, tot un fel de Traian al nostru – l-a numit premier tot pe demisionarul Fillon, iar contracandidatul acestuia, Jean-Louis Borloo, a rămas cu tot cu Ministerul Ecologiei pe dinafara Guvernului pe care Sarko îl dorește redus la 15 ministere.

Nu știu de ce, dar am avut impresia de déjà-vu. Parcă revedeam scenariul președintelui Băsescu, cu același premier pe post de Baba Dochia cu nouă cojoace, plapumă de vreme rea, cocktail de iritat opoziția, „drăgălașa” Matrioșkă scoasă din manșeta președintelui pe orice vreme, în ciuda tuturor.

Nimeni nu mai înțelege nimic. Să fi făcut Sarkozy o înțelegere cu Fillon de genul: „Fă-te tu că demisionezi, ca să mă ajuți pe mine să ies basma curată și să mai reduc din găurile negre ale bugetului prin restructurarea Guvernului prea stufos”?

Oricum, măcar s-au prefăcut că fac ceva ca să mai înduplece poporul. Ai noștri o țin tot așa, pe o strună șubredă, că nu pleacă nicăieri, ba mai mult, au ajuns să conteste până și Constituția. Marele profesor repetent de drept constituțional vine să ne spună că, de fapt, angajarea răspunderii pe Legea educației este perfect constituțională și că el va merge tot înainte, iar noi, cei din opoziție, să ne vedem de ale noastre și să ne batem să ne treacă moțiunea de cenzură, dacă nu ne convine altceva.

Declarația politică este intitulată „14 noiembrie – Ziua Mondială a Diabetului”.

Începând cu anul 1991, Ziua Mondială a Diabetului se marchează la nivel mondial la data de 14 noiembrie, ziua fiind declarată astfel de Federația Internațională de Diabet și de Organizația Mondială a Sănătății. Cu această ocazie, sute de clădiri sunt iluminate în albastru, iar deviza campaniei de anul acesta, de prevenire și informare asupra acestei boli, este „Să aducem diabetul în lumină!”.

Diabetul este o boală cronică caracterizată prin niveluri ridicate ale glucozei în sânge (hiperglicemie). Boala apare atunci când pancreasul nu produce insulină suficientă sau când organismul nu-și poate utiliza eficient propria insulină produsă. Semnele diabetului sunt: setea exagerată, scăderea în greutate fără motiv și slăbirea vederii.

Diabetul zaharat reprezintă o problemă prioritară de sănătate publică, fiind cea mai frecventă boală endocrină, și poate da naștere la complicații care se dezvoltă în timp, complicații ce afectează ochii, rinichii, sistemul nervos, inima și vasele de sânge.

Diabetul zaharat se clasifică, după secreția reziduală de insulină, în:

– diabet zaharat tip I (insulinodependent) sau juvenil – este o boală autoimună, o persoană care are tipul I de diabet trebuie să ia insulină în fiecare zi pentru a putea supraviețui;

– diabet zaharat tip II (noninsulinodependent) sau adult – aproximativ 80% din persoanele cu diabet de tip II sunt supraponderale;

– diabet gestațional – apare în timpul sarcinii și dispare după naștere.

Principalii factori de risc pentru îmbolnăvirea de diabet ar fi sedentarismul (lipsa mișcării), obezitatea (creșterea excesivă în greutate), moștenirea genetică și stresul. Pentru a evita acești factori, specialiștii recomandă o alimentație sănătoasă, mese regulate, activitate fizică zilnică, reducerea stresului, menținerea unei greutăți corporale optime, renunțarea la fumat.

Diabetul a devenit astăzi o cauză majoră de suferință, deoarece este o boală de lungă durată și presupune complicații devastatoare, dacă nu este tratată la timp și corespunzător. Astfel, evenimentele de educare centrate pe prevenție și control al diabetului reprezintă, la momentul actual, o necesitate. Epidemia diabetului nu mai este o noutate. Nicio țară nu este imună la această boală cronică.

Declarația politică se intitulează „Postul Crăciunului în țara reformelor”.

Faptul că intrăm astăzi în Postul Crăciunului este o bucurie nu numai pentru credincioși, ci pentru tot românul, care oricum a redus cheltuielile cu mâncarea din cauza traiului tot mai prost pe care îl duce. Nu m-am mirat auzind bătrânii spunând că este bine că intrăm în post, mai ales că meniul lor nu va avea de suferit, pentru că tot anul au tăiat carnea și lactatele de pe lista de cumpărături. Anunțatele creșteri de prețuri la alimente nu au făcut decât să sporească nesiguranța acestor oameni și să adauge griji în plus, cu atât mai mult cu cât, spun ei, singura speranță le este în Dumnezeu.

Da, am ajuns să trăim vremuri istorice în care încrederea populației în instituții, guvernanți și partide politice a atins cel mai de jos prag și continuă să scadă, dar românii nu fac altceva decât să reacționeze la realitatea de fapt, pentru că suntem plasați, așa cum ați văzut, pe ultimele locuri în clasamentele economiilor din Uniunea Europeană și cu previziuni sumbre pentru anii următori. Primim avertismente de la toate instituțiile care ne monitorizează, iar singura măsură pe care o aud din partea guvernanților este jefuirea cetățeanului.

Îmi pare rău să-i anunț pe Emil Boc și echipa lui că și rezervele făcute din banii românilor se vor termina, moment în care vreau să știu ce soluții vor propune. Deocamdată, la fiecare impas, suntem anunțați că trebuie să mai disponibilizăm niște bugetari, dar nu aflăm și cu cât încărcăm nota de plată a contribuabililor rămași în sistem, crescând automat numărul șomerilor. S-au văzut cazuri în care șomajul era egal cu salariul din ultimele luni al unor foști angajați, diferența fiind că acum stăteau acasă. Dacă acest lucru înseamnă reforma statului, mă lipsesc bucuros de ea.

Așadar, în țara lui Emil Boc și a lui Traian Băsescu vom vedea în continuare cozi interminabile la moaștele sfinte, la ușile bisericilor, la porțile primăriilor pentru ajutoare și oriunde mai poate primi românul alimente sau speranță.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Traian Băsescu – între armistițiu și jocul de imagine”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Măcinat de grija pentru bunăstarea poporului pe care îl conduce spre „victoria finală”, președintele Traian Băsescu ne-a „servit”, zilele trecute, încă o mostră de ipocrizie: a venit în fața Parlamentului să solicite instituirea unui moratoriu, în sensul înghețării disputelor politice, invocând interesul național ca argument în sprijinul cererii sale. Și, ca de atâtea

ori pe parcursul mandatelor sale, domnul Băsescu a găsit și vinovații pentru așa-zisa blocare a activității Parlamentului: partidele de opoziție, care pun deasupra interesului național propriile interese politicianiste.

Stimați colegi,

Având în vedere tocmai acest apel la înțelepciune, „în numele interesului național”, adresat parlamentarilor de către șeful statului, îngăduiți-mi să vă prezint câteva opinii despre acest ultim demers al domnului Băsescu.

Așa cum este definit în lucrările de specialitate, binele comun, respectiv interesul național pe care îl invocă acum Domnia Sa, are întâietate față de interesele individuale. Mai mult decât atât, unii critici afirmă că „societățile care acordă întâietate intereselor individuale își subminează propriile premise de existență pe termen lung”. În același sens, aceiași autori susțin faptul că „o modalitate de a arăta respect persoanelor este de a le lua în serios interesele”.

Pornind de la aceste definiții, mă întreb, stimați colegi, și cred că și dumneavoastră vă puneți aceeași întrebare: ce înțelege domnul Băsescu prin interes național?

Oare durata interesului național trebuie să fie doar de 45-60 zile? Pentru că – nu-i așa? – Domnia Sa ne propune un moratoriu pentru această perioadă.

Cu alte cuvinte, din mesajul președintelui rezultă faptul că, în viziunea sa și a unei părți dintre politicieni – mai exact a clientelei sale politice –, de interesul național trebuie să se țină seama doar o perioadă limitată.

Să fim serioși, doamnelor și domnilor senatori. În condițiile în care sondaje recente indică faptul că 90% din electoratul român consideră că țara merge pe un drum greșit, iar credibilitatea președintelui și a premierului au scăzut la cote dramatice, în numele cărui interes național ne vorbește Traian Băsescu?

Declarația politică se intitulează „Slaba atragere a fondurilor europene – între incompetență și rea-credință”. Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma unei discuții purtate săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu a convenit cu șeful Executivului european, José Manuel Barroso, ca experți ai Comisiei Europene să vină în România pentru a ajuta la o mai bună absorbție de fonduri europene a țării noastre. Acest lucru nu poate decât să ne bucure, la o primă vedere, însă are și o parte rea, este dovada clară că suntem o țară incapabilă să folosim banii pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziție.

Oare avem nevoie de specialiști din străinătate, care, după atâția ani în care am dat rateuri succesive la acest capitol, să vină să ne tragă de mânecă și să ne mai învețe, pentru a nu știu câta oară, cum să atragem fonduri europene?

Nu pot să nu mă întreb de ce numai în România se întâmplă acest lucru. Să fie vorba despre incapacitate și incompetență a celor care se ocupă de acest domeniu sau pur și simplu de rea-credință?

Încă din anul 2000, fiecare Guvern, prin ministerele sale, a vrut să înceapă noi proiecte. Așa s-a ajuns ca în 10 ani numărul proiectelor demarate să depășească 42.000. Nu toate au fost însă finalizate și așa am reușit, din păcate, să ratăm sume importante de bani, care ne-ar fi facilitat modernizarea României. În schimb, fiecare Guvern a criticat precedentul Executiv pentru absorbția foarte slabă a fondurilor europene.

Și totuși, ce nu merge? Un prim motiv ar fi necunoașterea normelor prin care acești bani pot fi accesați. Mă refer în special la agricultori, care, în general, sunt oameni simpli, cu cunoștințe medii. Puțini sunt cei care au reușit să atragă bani europeni. Procedurile sunt greoaie, birocrația e mare și puțini sunt acei funcționari care se încumetă să învețe cu adevărat un neștiutor despre cum se face un proiect de finanțare. Mulți politicieni au spus, în special în campaniile electorale, că aceste proceduri trebuie simplificate, însă nimeni nu a făcut nimic în acest sens.

Timpul de așteptare e mare, plus că e nevoie și de bani pentru cofinanțare, care de cele mai multe ori lipsesc. Știu că, recent, s-a negociat cu Fondul Monetar Internațional creșterea nivelului de garanții pe care le poate acorda Guvernul, exact pentru a se asigura administrațiilor locale posibilitatea de a contracta credite cu garanții de la Guvern pentru a se constitui sursa proprie de finanțare a proiectelor. Și aici există însă o problemă: de când criza financiară a lovit țara noastră, băncile au devenit mai reticente la acordarea de credite, procedurile sunt, de asemenea, mai greoaie, se cer multe acte și durează, uneori, prea mult timp.

Revenim la agenda noastră, rugându-vă să ne uităm puțin asupra procedurii de urgență pentru unele texte.

Întreb dacă există susținere din partea Guvernului sau din partea inițiatorilor pentru inițiativele legislative de la punctul 2 din ordinea de zi.

Domnule secretar de stat Iliescu, dintre proiectele pe care Guvernul le susține, în ordinea acestora. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Susținerea Guvernului este pentru Proiectul de lege privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Este o transpunere în legislația românească a unei directive recente a Parlamentului European și a Comisiei Europene, este vorba despre Directiva 2008/99/CE, care trebuie transpusă până la data de 26 decembrie 2010, motiv pentru care vă rog, domnule președinte și doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu aprobarea procedurii de urgență.

Vă mulțumesc.

Este vorba de Proiectul de lege privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la procedura de urgență.

Cu 61 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și două abțineri, procedura de urgență pentru acest proiect de lege a fost aprobată.

Propuneri legislative, dacă inițiatorii doresc să susțină procedură de urgență? Nu.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 10 noiembrie 2010, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Va fi transmis Camerei Deputaților.

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, așa cum am stabilit, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție pentru Cultură și Industrializarea Sfeclei de Zahăr Roman în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț, în vederea realizării unor stații de transfer și sortare în cadrul proiectului „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Neamț”.

Domnul secretar de stat Tánczos Barna, din partea Guvernului.

Inițiatorul, vă rog. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Potrivit negocierilor purtate de Guvernul României și Uniunea Europeană în cadrul Capitolului de mediu, cele trei depozite de colectare a deșeurilor din județul Neamț, neconforme la această oră, au ca termen de închidere anul 2012. Acest fapt obligă ca, până în anul 2012, să fie realizată infrastructura necesară colectării, sortării, transferului și depozitării deșeurilor, conform normelor europene.

În acest sens, Consiliul Județean Neamț a depus, în sesiunea din luna februarie 2008 a Programului PHARE CES 2005, un proiect care să rezolve această situație, intitulat „Sistem integrat de colectare a deșeurilor în județul Neamț”.

În cadrul proiectului se specifică faptul că, pentru realizarea stației de transfer din estul județului, este necesară transmiterea unui teren de patru hectare, aflat în domeniul public al statului și în administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție a Culturii Sfeclei de Zahăr Roman, în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț.

În acest context, aș dori să fiți de acord cu această propunere legislativă, care vine în sprijinul îndeplinirii și implementării unui proiect european.

Vă mulțumesc frumos.

Domnule secretar de stat Tánczos Barna, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al actului normativ este Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare și Producție a Culturii Sfeclei de Zahăr Roman în domeniul public al județului Neamț și în administrarea Consiliului Județean Neamț.

Guvernul și-a formulat punctul de vedere. Formal, acest punct de vedere încă nu a ajuns la Senat, la comisia de specialitate, însă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a

avizat favorabil această propunere legislativă, cu precizările următoare:

În urma analizării anexei care cuprinde datele de identificare a terenului, a rezultat faptul că suprafața de teren aferentă tarlalei 58, parcela 334/1, se află în administrarea Agenției Domeniilor Statului.

Conform inventarierii efectuate în baza Ordinului comun al MAAP nr. 150/2002 și al MAP nr. 106/2002, terenul se află în domeniul public al statului, categoria de folosință arabil, clasa de calitate II și este concesionat stațiunii de cercetare.

Menționăm că, în conformitate cu acest contract nr. 32/22.03.2002, utilizatorul terenului este stațiunea de cercetare și, de asemenea, subliniem faptul că Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și-a exprimat acordul pentru modificarea poziției 1 din anexa nr. 6 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” și este de acord cu transmiterea acestui teren în administrarea Consiliului Județean Neamț.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport pe baza avizelor primite.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu propuneri și observații.

Guvernul României și-a exprimat deja poziția.

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și-a dat acordul pentru modificarea anexei la Legea nr. 45/2009.

De asemenea, este acordul Agenției Domeniilor Statului.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, avem raport de admitere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Toader Mocanu – microfonul 2 –, urmează domnul senator Chelaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PDL susține inițiativa celor doi deputați. Este vorba de domnul deputat PDL de Neamț Marius Neculai și de domnul deputat PSD de Neamț Victor Surdu.

Deci, observați, se poate colabora. Cred că poate fi și un exemplu de bună practică.

Aș mai face, stimați colegi și domnule președinte, o scurtă remarcă.

Discutăm de finanțarea aprobată la Bruxelles, de 30 de milioane de euro, pentru acest sistem de management integrat al deșeurilor din județul Neamț. Categoric, valoarea totală a proiectului este de peste 41 de milioane de euro, din care finanțarea este 80% de la Comunitatea Europeană, 18% din bugetul statului și 2% contribuția locală.

Am discutat de atâtea ori de absorbția fondurilor europene și fac un apel, pe această cale, la colegi, indiferent de grupurile politice, să acorde un sprijin acestei inițiative, fiindcă este necesar și, categoric, ulterior, pe inițiative similare, și noi vom acorda sprijin colegilor noștri. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator Chelaru, doriți să interveniți? Vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Este o rugăminte de suflet de data aceasta și vă rog s-o înțelegeți ca atare. La Roman, unde se efectuează acest proiect, este nevoie de o asemenea groapă ecologică, este nevoie, practic, de acest transfer al terenului de la o stațiune care nu-l mai folosește spre consiliul județean, pentru a derula proiectul, care, într-adevăr, este foarte valoros pentru un județ ca Neamț, iar pentru locuitorii municipiului Roman și ai zonei este esențial.

De aceea, și eu, și ceilalți colegi ai noștri de la PSD vom vota în favoarea proiectului. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Domnul senator Mărcuțianu. Microfonul 3, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Fiind și eu din județul Neamț, vreau să vă informez că senatorii independenți susțin și ei acest proiect al colegului nostru și bine ar fi ca măcar în problema accesării fondurilor europene să avem această unanimitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Fekete-Szabó András Levente.

## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă, stimați colegi, niciun coleg de-al nostru nu este din județul Neamț – suntem destul de departe de Neamț –, sprijinim cu amândouă mâinile acest proiect.

Sigur că, atunci când va veni rândul județului Sălaj, al județului Harghita, al județului Covasna și așa mai departe, sper că tot această unanimitate va fi în Senatul României. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc foarte mult.

Începe să mă preocupe această atmosferă de total consens.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la dezbaterea pe fond, avem în fața noastră o lege organică și avem un raport al comisiei favorabil, fără amendamente.

Felicitări și sper ca acest semnal cu privire la absorbția fondurilor europene să fie un semnal puternic către societate.

Revenim la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 15/1993 pentru aderarea României la Convenția europeană în materia adopției de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Nicolae Ivășchescu.

Inițiatorul nu este prezent în sală.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 15/1993 pentru aderarea României la Convenția europeană în materia adopției de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967, în conformitate cu art. 26 din convenție, autoritatea din România căreia i se pot transmite cererile prevăzute de art. 14 este Ministerul Justiției.

În România, autoritatea competentă să pronunțe o adopție valabilă este o autoritate judiciară, respectiv autoritatea competentă, în sensul Convenției europene în materia adopției de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967, este instanța judecătorească.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține prezentul proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere proiectul de lege al doamnei deputat Stoica Mihaela.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat aviz negativ, Comisia pentru politică externă a dat aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport de respingere, cu unanimitate de voturi.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond?

Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu, îmi cer scuze.

Domnul senator este un coleg cu experiență în această zonă.

Vă rog.

Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog frumos, nu este posibilă, în acest moment, nici măcar discutarea unei asemenea inițiative. Acest mecanism este pus în lucru cu Uniunea Europeană din anul 2004, funcționează perfect. Mi-e și groază să mă gândesc ce ar fi dacă am da un mesaj că schimbăm acest lucru, în sensul ca autoritatea judecătorească să nu se ocupe de adopții.

Vom vota potrivit raportului dat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar vă rog să mă credeți că legea, așa cum este, una dintre puținele legi care nu au fost modificate, contează pentru noi pentru aderarea la Spațiul Schengen.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am avut senzația că doamna baroneasă Nicholson este în plenul nostru.

Mulțumesc pentru intervenție.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Vorbește prin noi, asta este!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Cu această notă ventrilocă a conversației,

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Convenției pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, încheiată la București la 9 decembrie 2009 și semnată de România la București la aceeași dată.

Din partea Guvernului participă doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 9, vă rog.

## **Doamna Irina Alexe** – _șeful Departamentului_

_pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus adoptării se propune ratificarea Convenției pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, încheiată la București la

9 decembrie 2009 și semnată de România la București la aceeași dată. Această convenție mai este denumită și Convenția SELEC.

Țin să precizez faptul că, prin această convenție, a fost înființată o persoană juridică de drept internațional, care preia toate atribuțiile și responsabilitățile Centrului SECI. Această persoană juridică de drept internațional își stabilește sediul în România, la București. Este de mare importanță pentru statul român.

Toate chestiunile tehnice se regăsesc în cuprinsul convenției. Dacă doriți, pot să le detaliez. Dacă nu, vă mulțumesc pentru felul în care proiectul de lege a fost discutat și dezbătut în comisii și pentru susținerea de care s-a bucurat și vă rog să-l adoptați în forma prezentată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Este centrul pe care Parlamentul îl găzduiește. Colegii noștri care au fost în poziția de ministru de interne sau vin din zona de externe cunosc bine rolul acestei instituții.

Domnule senator Țuțuianu, vă rog să prezentați poziția comisiei.

Comisia pentru politică externă a transmis aviz favorabil. Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil, cu observații de tehnică legislativă însușite de inițiator, Guvernul României.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raport de admitere, adoptat în data de 2 noiembrie 2010.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Nu sunt.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în combaterea criminalității organizate transfrontaliere și a terorismului internațional, semnat la București la 28 septembrie 2009.

Am înțeles că după punctul 6 din ordinea de zi discutăm punctul 26.

Vă rog să parcurgem punctul 6 din ordinea de zi. Este un acord internațional, nu sunt dificultăți.

Imediat după aceea, trecem la punctul 26 din ordinea de zi, conform deciziei noastre.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Prin acordul supus ratificării se creează bazele cooperării eficiente pentru prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a terorismului și a altor infracțiuni grave.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile de cooperare convenite între părți, realizarea schimbului de informații și de experiență între acestea, cooperarea prin intermediul Interpol, stabilirea modalităților și metodelor prin care se realizează cooperarea, prevederi referitoare la amânarea aplicării sau refuzarea implementării solicitărilor de informații sau alte activități, respectiv la modalitatea de suportare a cheltuielilor generate de implementarea acordului.

De asemenea, acordul conține reguli privind protecția informațiilor clasificate și a datelor cu caracter personal și dispoziții privind soluționarea diferendelor, intrarea în vigoare, modalitatea de modificare, respectiv de respectare a acordului, perioada de valabilitate, modalitatea de încetare și de denunțare a acordului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Poziția Guvernului este cunoscută, iar raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este unul de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Dacă inițiatorii doresc să susțină?

Sunt colegii din Camera Deputaților, care nu sunt prezenți.

Domnule secretar de stat Cristian Apostol – microfonul 8 –, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul susține inițiativa de modificare a Legii nr. 407/2006,

cu amendamentele propuse.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Daea. Microfonul 7.

Un raport favorabil cu amendamente.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții? Dezbateri pe fond? Nu sunt.

Revenim la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind ratificarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 și semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007.

Este un subiect extrem de important și de sensibil.

Din partea Guvernului, domnul Gabriel Tănăsescu, secretar general.

Vă rog.

## **Domnul Gabriel Tănăsescu** – _secretar general_

## _în Ministerul Justiției_ _**:**_

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Convenția a fost semnată de România la Lanzarote la data de 25 octombrie 2007, semnată de ministrul justiției.

Convenția se înscrie, pe de o parte, pe linia preocupării constante a României de aliniere a legislației interne la legislația comunitară, iar, pe de altă parte, reprezintă o expresie a preocupării pentru prevenirea și combaterea fenomenului de exploatare sexuală și abuz sexual asupra copiilor.

Din punct de vedere tehnic, convenția se bazează pe aspectele de prevenție și protecție în lupta împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală și abuz sexual asupra copiilor.

Vă rog să aprobați proiectul de lege privind ratificarea convenției Consiliului Europei.

Dacă este nevoie de explicații pe aspectele tehnice ale convenției, vă stau la dispoziție. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a elaborat un raport de admitere, cu următorul amendament la lit. b) art. 3 și art. 4 din proiectul de lege: sintagma „Autoritatea Națională pentru Protecția Familiei și Drepturilor Copilului” se înlocuiește cu sintagma „Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale”.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Cred că Senatul este Cameră decizională, fiind o ratificare de convenție, da?

Suntem decizionali. Sunt intervenții?

Mulțumesc.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind procedura colectării debitelor, care are termen de adoptare tacită astăzi.

Termenul a fost deja prelungit de la 45 la 60 de zile, prin votul plenului Senatului.

Este o propunere legislativă.

Dacă inițiatorii doresc să susțină textul? Nu doresc.

Am să-l invit pe domnul vicepreședinte Calotă să ne prezinte punctul de vedere al Executivului.

Microfonul 9, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Apreciem această propunere legislativă care urmărește să facă ordine în relația dintre colectorii de debite și consumatorii care ajung în situația de a nu-și mai plăti anumite datorii.

Propunerea legislativă privind procedura colectării debitelor are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legislativ care să reglementeze activitatea de colectare a debitelor de către un personal specializat, stabilirea drepturilor și obligațiilor acestuia, precum și măsurile de protecție pentru consumatorii debitori.

ANPC susține această inițiativă legislativă, care vine să protejeze consumatorii debitori de anumite practici abuzive din partea societăților de colectare a debitelor, care de multe ori apelează la constrângeri verbale și nu numai, iar punctul de vedere formulat de instituția noastră a fost cu siguranță în sensul îmbunătățirii proiectului legislativ. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Stimați colegi,

Suntem în fața unei situații inedite și aș vrea să am atenția dumneavoastră.

După cum țineți minte, am aprobat prelungirea termenului de adoptare de la 45 la 60 de zile, solicitând un raport suplimentar, având, practic, două comisii pe care le-am invitat să se pronunțe pe fond.

Avem în fața noastră două rapoarte, un raport din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări – să spunem, raportul clasic – și un raport suplimentar, conform deciziei noastre, întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Nu am să anticipez ceea ce ne vor spune colegii noștri. Am să-i invit să ne prezinte cele două rapoarte, cu rugămintea expresă din partea mea să încercăm să definim și caracterul propunerii legislative, dacă are caracter de lege ordinară sau de lege organică.

Aș dori să putem să clarificăm elementele aflate în dispută între cele două comisii permanente, iar dumneavoastră, prin vot, să tranșați soarta acestei propuneri legislative.

Am să încep cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Adrian Țuțuianu – microfonul 5 –, urmat de domnul președinte Necula.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă readuc aminte despre ce este vorba.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Guvernul nu a transmis un punct de vedere la momentul discuției inițiale.

În data de 29 septembrie 2010, cele două comisii sesizate de Biroul permanent pentru un raport comun au transmis plenului Senatului un raport de respingere. S-a votat retrimiterea la comisie a acestui raport.

În 26 octombrie 2010, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere, cu amendamente, cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Necula, microfonul 7.

## **Domnul Marius Gerard Necula:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi nu contrazicem faptul care spune că românii, în general, sunt imparțiali. Există o propunere pentru admitere de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului există un vot majoritar – 7 voturi pentru, 3 împotrivă – pentru menținerea raportului de respingere.

De asemenea, noi spunem că propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

În consecință, rămâne ca plenul Senatului să tranșeze această chestiune.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Urban, vă rog, cu rugămintea ca inclusiv pe aspectul de fond și juridic să ne precizați poziția dumneavoastră ca inițiator.

Microfonul 2.

În primul rând, din punct de vedere procedural, cele două comisii trebuiau să realizeze un raport comun. În cadrul unui raport comun se însumează voturile din cele două comisii, rezultând astfel nuanța raportului care se trimite spre plen, de admitere sau de respingere.

În condițiile în care cumulăm voturile date în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu cele date în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, ajungem la un raport favorabil, de admitere a legii, care vine în plen.

În ceea ce privește caracterul acestei legi, îi dau dreptate colegului meu din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru că este o lege cu caracter ordinar. Nu are cum să fie o lege care să aibă caracter organic, deoarece veți vedea, în primul rând, că nu sunt cuprinse sau stipulate infracțiuni, ceea ce ar fi putut să o ducă în zona unei legi cu caracter organic.

Pe fondul acestei inițiative legislative, este mai mult decât evident – în condițiile în care, în momentul de față, numai la Biroul de credit sunt înregistrați 4,4 milioane de restanțieri, iar un fenomen îngrijorător în acest moment este și cel al transferului drepturilor de creanță pe care marii creditori, așa cum sunt, de exemplu, băncile în România în acest moment, le au împotriva unor consumatori persoane fizice, care au și calitatea de debitori – că s-a ajuns, într-adevăr, la un nivel care necesită un control din partea statului român, control care va fi efectuat atât prin intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, cât și prin intermediul Ministerului Justiției, care va norma acest domeniu, va stabili condițiile și va acorda licențe de funcționare care vor avea la bază îndeplinirea unor criterii ce vor fi verificate la nivelul Ministerului Justiției.

Ca atare, eu cred că în momentul de față trebuie ca plenul să se pronunțe pe raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, însă asta numai din cauza faptului că, repet, voturile cumulate din cele două comisii duc către ideea unui raport de admitere a legii, cu precizarea faptului că suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter ordinar.

Bun. Eu am rugămintea către toți colegii președinți de comisii permanente și către membrii acestora să evite astfel de situații, fiindcă, atunci când decidem că este nevoie de un raport comun, trebuie să fie un raport comun. Dacă sunt puncte de vedere diferite, se votează în consecință și putem avea un punct de vedere comun mai coerent.

Înclin să-i dau dreptate colegului Urban, fiindcă, în situația dată și având astăzi termen de adoptare tacită, suntem la limita maximă a termenului și trebuie să ne pronunțăm astăzi cu privire la acest text.

Înclin să-i dau dreptate și, dacă nu sunt opinii diferite, să considerăm că acest cumul de voturi din cele două comisii reprezintă un reper pentru noi, deoarece trebuie să tranșăm într-un fel această situație, cu rugămintea ca acest lucru să nu devină o obișnuință în plenul Senatului.

Domnule senator Daea, aveți un comentariu cu privire la elementele procedurale sau de fond?

Bineînțeles, după aceea, vă dau cuvântul dumneavoastră, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Este prima dată când în Senatul României se prezintă un raport comun gândit și numărat separat.

Să cred că plenul Senatului este chemat să facă o apreciere asupra raportului? Întrebarea este care raport? Care din ele? Pentru că cel comun înseamnă cel lucrat în comun și prezentat ca atare în Senatul României.

Motiv pentru care solicit explicații și punct de vedere de la președinții celor două comisii, că, altminteri, plenul intră în executarea unor atribuțiuni care revin comisiilor și nu e în regulă din punct de vedere procedural.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Necula, microfonul 7.

Da. Nu aș vrea să dau neapărat o explicație, ci doar o justificare a modului că sunt două rapoarte și, într-adevăr, suntem într-o situație inedită.

În primul rând, cu siguranță am ajuns în această situație pentru că s-a prelungit termenul. Este o lege complexă. De asemenea, nu a existat un punct de vedere foarte clar al Guvernului în ceea ce privește prevederile acestui proiect legislativ și – foarte important, zic eu – senatorii, cel puțin din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au dorit neapărat să se știe exact care este punctul lor de vedere.

Dar, pe fond, îi dau dreptate domnului senator Iulian Urban, și anume că, adunând voturile, ar trebui să existe un raport comun de admitere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Țuțuianu,

Aș dori să vă referiți inclusiv la caracterul legii, fiindcă suntem sesizați cu această abordare, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului prezintă o lege cu caracter de lege ordinară. Ca să tranșăm și acest subiect, dacă se poate.

Microfonul 5.

S-a făcut discuție și pe acest subiect legat de caracterul legii și vreau să fiu foarte clar: în avizul Consiliului Legislativ este considerată lege ordinară, în comisie a fost majoritar punctul de vedere că, prin anumite amendamente din raportul adoptat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am transformat legea din ordinară în organică.

Da. Cred că în acest moment suntem obligați de termenul foarte strâns pe care îl avem în față să adoptăm singurul criteriu care ne stă la îndemână, cel al majorității voturilor exprimate în cele două comisii. Nu văd altă soluție de ieșire din impas.

De asemenea – este opinia mea, nu este o opinie fundamentată, ci este o chestiune mai degrabă de natură procedurală –, în condițiile în care există o diferență de opinie între membrii comisiilor cu privire la caracterul legii, cred că avizul Consiliului Legislativ ar putea fi considerat cel care ne-ar putea ghida într-o astfel de situație.

Înțeleg, de asemenea, că prin amendamentele introduse, acesta a fost argumentul – pentru a putea prezenta toate argumentele în fața plenului –, s-a intrat în altă sferă de legiferare. S-a invocat faptul că legea ar deveni organică prin aria de cuprindere a amendamentelor. Cred că acestea au fost motivația și justificarea. Încerc să găsesc o soluție ad-hoc unei situații neobișnuite și vreau să văd dacă mai există alte opinii, înainte de a vă propune votul, ca să știm cum să ne pronunțăm asupra acestui text.

Domnule senator Daea, aveți cuvântul. Microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte,

Eu nu pot fi de acord cu echivocul, iar președinții de comisie sau președintele de comisie, domnul senator Necula, nu trebuie să lase echivocul aici, la vot.

După părerea dumnealui este bine ce spune domnul Orban.

## **Din sală:**

Urban!

Păi evident că putem fi de acord cu păreri.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Urban!

## **Domnul Petre Daea:**

Urban... domnul senator care... E în regulă, cu scuzele de rigoare, dar dumnealui trebuie să se ridice în plenul Senatului să spună care este poziția comisiei de fond, fiindcă noi adoptăm un raport al comisiei, nu păreri. Un raport care poate fi favorabil sau nefavorabil. Păreri? La discuții! Dar votăm raport și proiecte de acte normative.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog. Microfonul 7.

## **Domnul Marius Gerard Necula:**

Cu toată stima pentru domnul senator Daea, probabil că instalația de sonorizare nu bate până în fundul sălii. Voi fi mai explicit și mult mai vocal.

Propunerea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este de respingere. Clar! Ceea ce am spus mai devreme a fost o părere personală. Am și spus acest lucru.

Am înțeles. Știu că întotdeauna microfonul central este destinat anumitor senatori de drept.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu, microfonul 5.

Am revăzut puțin textul, iar motivația pentru care s-a considerat că suntem în fața unei legi organice ține de faptul că am introdus contravenții și sancțiuni în această materie prin amendamentele formulate și, ca atare, am transformat-o într-o lege organică, aceasta ca să fie toată lumea de aici lămurită.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Suntem în fața unui raport cu amendamente admise. Dacă veți accepta, eu consider că ar trebui să facem o singură excepție, dar să încercăm să o rezolvăm, ca votul cumulat al membrilor celor două comisii să reprezinte criteriul pentru noi. Este la limită, recunosc, dar nu văd altă modalitate de a tranșa această situație.

Dacă această variantă este convenabilă colegilor, vă

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Rămânem la aprecierea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări că suntem în prezența unei legi organice. M-am consultat și cu staff-ul Direcției generale legislative și sunt de aceeași părere cu noi.

Este ultima zi astăzi.

Este un termen prelungit la maximum.

## E ultima zi.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Va fi ultimul vot pentru partea legislativă de astăzi. Microfonul 2, domnule senator.

## **Domnul Fekete-Szabó András Levente:**

## Domnule președinte, Domnilor senatori,

Cutuma Senatului, și în legislaturile trecute, când erau divergențe dacă este lege organică sau lege ordinară, a fost ca întotdeauna Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să stabilească, că de aia sunt juriști. Haideți că, mâine, poimâine, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală va spune dacă este lege organică sau lege ordinară.

Trebuie să acceptăm ce spune Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și nu mai supunem la vot. Ea poate stabili.

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Domnule președinte! Comisia de agricultură...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu, eu sunt convins că nu a fost nimic peiorativ în ceea ce a spus liderul Grupului parlamentar al UDMR cu privire la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Cred că a făcut referire la specializarea comisiilor permanente.

Domnul senator Daea a fost provocat...

## **Domnul Petre Daea:**

Discuțiile nu trebuie să intre în zona peiorativului. Eu cred că domnul secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală s-a referit la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală pentru alte probleme, nu pentru caracterul legilor. Sunt președintele comisiei și țin la demnitatea comisiei și la responsabilitatea acesteia, motiv pentru care am intervenit în Senatul României. Altădată, când se mai fac asemenea jocuri de către comisii... Îmi este greu să particip la păreri. Vreau să fiu în Senatul României cu un vot pe un raport comun, nu pe păreri divergente. Aceste păreri divergente pot fi auzite și de senatorul Daea, chiar dacă instalația de sonorizare, după părerea domnului senator Necula, are ceva probleme. Pentru mine nu au probleme nici înțelegerea, nici auzul.

Vă mulțumesc.

Cu 48 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și două abțineri, nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru o lege organică.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Aș dori totuși să readuc în discuție, înainte să vă

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ați amintit problema de fond, și anume că discuțiile s-au purtat pe formă, și vreau să explic de ce noi, în Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, am votat împotrivă.

Reprezentantul Guvernului a ridicat o problemă foarte importantă din punctul nostru de vedere. Inițiativa, bună pe ansamblu, nu rezolvă o problemă esențială, și anume până unde merg atribuțiile asociațiilor sau agențiilor pentru recuperarea debitelor față de atribuțiunile ANAF-ului.

E o chestiune care nu este lămurită în inițiativa legislativă și de aceea Guvernul a venit cu această observație, care mi se pare foarte importantă – și este prima dată când îi susțin poziția.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Putem încheia dezbaterea, dacă nu mai sunt alte intervenții.

Concluzionând,

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Devine lege ordinară, dacă nu s-a acceptat ca lege organică!

A! Iertați-mă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Raportul a fost respins, amendamentele au fost respinse...

Lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Rog colegii și staff-ul să verifice dacă, în condițiile în care raportul a fost respins, amendamentele au fost respinse, legea devine ordinară.

Este corectă observația făcută de domnul senator Țuțuianu?

Da.

În aceste condiții, legea a fost adoptată, fiind vorba despre o lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc colegilor care au contribuit la dezbaterile de astăzi.

Trecem la următorul punct din ordinea de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Primul înscris pe lista întrebărilor adresate Guvernului este domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, urmează domnul senator Viorel Arcaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: Clarificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 privind posturile vacante din învățământul superior de stat.

Domnule ministru,

De mai bine de trei semestre universitare, toate concursurile pentru posturile didactice vacante din învățământul superior de stat sunt suspendate. La demersurile făcute, universitățile au primit răspunsuri evazive sau care reclamau neclaritățile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009. Ca urmare, mulți tineri au pierdut șansele de promovare, iar în anumite instituții se poate ajunge la blocarea activităților didactice.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce condiții trebuie să îndeplinească instituțiile de învățământ superior de stat pentru a scoate la concurs posturile didactice vacante, în limita celor 15% prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009?

Mai mult, cum pot fi reportate aceste procente, nevalorificate în semestrele anterioare, pentru semestrul curent, având în vedere că finanțarea universităților de stat se face pe student, și nu pe posturi didactice?

2. Întrucât în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009, la art. 22 alin. (2), este menționat textul: „posturile din sistemul de învățământ de stat”, fără a se preciza tipul lor, și știind că noi ne preocupăm îndeosebi de posturile didactice, așa cum se întâmplă în majoritatea altor acte normative, vă rugăm să clarificați procedura de scoatere a posturilor la concurs, pe tipuri de posturi. Solicităm răspuns în scris. Vă mulțumim.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule senator Arcaș, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Ialomițianu, ministrul finanțelor publice.

## Domnule ministru,

Vă plângeți permanent că bugetul de stat este sărăcăcios. În același timp însă, nu ați implementat nicio modalitate eficientă de creștere a colectărilor bugetare, problemă spinoasă în România de când lumea. Mai mult, dată fiind nemulțumirea angajaților din finanțele publice privind reducerile de personal și reducerea salariilor, este puțin probabil ca aceștia să mai aibă motivarea de a munci eficient.

Dată fiind această situație, vă rog să-mi comunicați:

1. care este suma totală a încasărilor la bugetul de stat în primele nouă luni ale acestui an;

2. care este procentul de creștere sau de scădere a încasărilor bugetare în primele nouă luni ale lui 2010, față de perioada similară din anul 2009.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, mai am o întrebare pentru domnul Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății.

## Domnule ministru,

Nu există săptămână în care la biroul meu senatorial să nu intre câțiva oameni bolnavi. De la lună la lună, pare că numărul persoanelor care au probleme medicale este tot mai mare, dar, tot de la lună la lună, pare că sistemul sanitar din România este tot mai puțin capabil să facă față cerințelor pacienților. Nu sunt bani pentru medicamente și echipamente, de la un timp, nu mai sunt nici medici și asistenți.

Pentru cei care nu-și permit un tratament în străinătate – și, credeți-mă, cei care pot face acest lucru nu sunt mulți și, deși se spune că necazul nu alege în funcție de salariul pacienților, pare că tot cei amărâți au mai mare nevoie de ajutor medical – boala a ajuns o problemă crucială.

În acest context, vă rog să-mi spuneți, domnule ministru, care este suma investițiilor în medicamente și echipamente

vizată pentru anul viitor și pe ce obiective de investiții este defalcată, care sunt programele sanitare naționale care se vor derula pe parcursul anului viitor și, bineînțeles, ce număr de pacienți este preconizat a fi cuprins în aceste programe. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Finanțelor Publice, domnului ministru Gheorghe Ialomițianu.

## Domnule ministru,

Zilele acestea, Curtea de Conturi a trimis Parlamentului un raport în care se arată că mai multe instituții publice, remarcându-se, printre altele, Ministerul Finanțelor Publice, au efectuat, la nivel național, în ultimii doi ani, cheltuieli de aproape 600 de milioane de lei pentru servicii juridice. Numai în județul Vâlcea s-au cheltuit 640.000 de lei, adică 152.000 de euro, pe contracte cu firme de avocatură externe instituțiilor în cauză, deși acestea beneficiau de avocați și juriști proprii. În multe cazuri, decontarea cheltuielilor pentru asemenea servicii s-a făcut fără acte doveditoare, numai pe bază de referat.

De asemenea, Curtea de Conturi a subliniat faptul că multe instituții publice au cheltuit mai mulți bani publici cu firme externe de avocatură decât cu structurile juridice proprii, deși acestea aveau, de cele mai multe ori, competențele necesare soluționării proceselor în cauză.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi comunicați:

1. ce măsuri se vor lua pentru un control mai strict asupra cheltuielilor instituțiilor publice și pentru stoparea eventualelor abuzuri;

2. ce cazuri de nereguli s-au descoperit în județul Vâlcea cu privire la contractele acordate de instituții publice firmelor de avocatură externe sau la felul în care acestea și-au desfășurat activitatea.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Pot să citesc și a doua întrebare, domnule președinte?

Vă rog, domnule senator, în continuare.

## Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, domnului ministru Daniel Petru Funeriu.

## Domnule ministru,

Recent, presa locală și centrală a relatat despre introducerea cataloagelor on-line la nivelul învățământului preuniversitar, acest lucru urmând a ușura cu mult munca profesorilor, dar și accesul părinților la situația școlară a copiilor lor.

Având în vedere importanța acestui eveniment pentru domeniul educațional, aș dori să-mi comunicați, domnule ministru, următoarele:

1. care este firma care comercializează acest program, precum și costul de administrare a acestuia; 2. câte școli din județul Vâlcea au cumpărat deja programul de instalare a catalogului on-line și care sunt acestea;

3. orizontul de timp în care această măsură se va generaliza la nivelul întregii țări. Solicit răspuns verbal și în scris. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Domnul senator Gheorghe David.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare adresată... De fapt, revin asupra unei întrebări adresate Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Traian Constantin Igaș.

Domnule ministru,

Odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 2 iulie 2010, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/1996 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare, am primit la biroul senatorial din teritoriu mai multe solicitări cu privire la înregistrarea imobilelor în cadastru și a cărții funciare.

Asigurându-vă de aleasă considerație și dorind să vin în sprijinul cât mai multor cetățeni, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați dacă în prevederile acestei ordonanțe de guvern se încadrează și construcții ale unităților de cult, lăcașelor de cult și anexelor.

De fapt, aceasta era întrebarea pe care am adresat-o înainte, la care nu am primit un răspuns mulțumitor. Răspunsul primit a fost, într-adevăr, destul de bun, însă nu s-a referit punctual la această întrebare.

Cu alte cuvinte, revin la aceeași întrebare, deoarece răspunsul primit nu este unul explicit, pentru a putea merge în întâmpinarea cetățenilor, care așteaptă soluții.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult domnului senator.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Emil Boc, prim-ministru al României, și doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Obiectul întrebării: Infrastructura României.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

Prin construcția Autostrăzii „Transilvania”, infrastructura României ar avea numai de câștigat. Deocamdată, în decurs de șase ani, s-a realizat aproximativ 10% din traseul preconizat, ceea ce face ca termenul de finalizare, anul 2013, să fie cu totul incert. În plus, traseul viitoarei autostrăzi abia

acum se conturează pe hârtie, realizarea ei depinzând de mai mulți factori: surse de finanțare, exproprieri și altele.

De ce nu căutați alte surse de finanțare? De ce nu se preferă o cofinanțare de la instituțiile financiare internaționale consacrate, precum în cazul Bulgariei, care, în luna august, a obținut de la Banca Mondială un împrumut important, grație căruia își poate cofinanța investițiile în sfera infrastructurii rutiere, sau, poate, în cazul nostru, o asemenea cofinanțare de la instituții financiare internaționale nu este „interesantă” pentru că aceste instituții sunt mult mai stricte în ceea ce privește condițiile de transparență și rigoare în utilizarea fondurilor.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați:

1. care sunt proiectele majore de infrastructură ce vor fi cuprinse în bugetul pentru anul 2011;

2. aveți în vedere și alte modalități de finanțare pentru proiectele viitoare și care sunt acestea. Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, aș mai avea o întrebare scurtă.

Vă rog, domnule senator.

Întrebarea este adresată domnului Traian Constantin Igaș, ministrul administrației și internelor.

Obiectul întrebării: Traficul cu copii minori.

Stimate domnule ministru,

La sfârșitul săptămânii trecute, Poliția din Milano, Italia, a arestat trei emigranți români sub acuzația de trafic de persoane și exploatare a minorilor, copii care, potrivit presei internaționale, au fost răpiți din orfelinatele din România și vânduți pentru 3.000 de euro fiecare. Aceștia erau obligați să comită jafuri, furturi și să cerșească în diverse orașe din Italia.

Acest nou caz în care protagoniștii sunt orfani din România pune în lumină foarte proastă autoritățile române și, mai ales, instituțiile menite să-i protejeze pe acești copii.

Vă întreb, domnule ministru, care este amploarea acestui fenomen și care este numărul exact al copiilor răpiți din orfelinatele din România.

Nu în ultimul rând, domnule ministru, ce măsuri concrete

ați întreprins pentru ca aceste lucruri să nu se repete? Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, ultimul înscris pe lista senatorilor care adresează întrebări.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul întrebării: Lucrările de investiții pentru Grădinița cu program normal nr. 1 din satul Cristești, comuna Cristești, județul Iași. ## Stimate domnule ministru,

În anul 2008 au început lucrările la Grădinița cu program normal nr. 1 din satul Cristești, comuna Cristești, județul Iași, un proiect în valoare de 1.200.000 de lei. Până în prezent, s-au realizat lucrările de infrastructură – fundație și placa pentru fundații –, valoarea lucrărilor realizate și decontate fiind de 300.000 de lei. Valoarea lucrărilor realizate și neplătite este de 130.000 de lei. Din lipsa finanțării, lucrările au fost sistate.

Având în vedere că lucrările de investiții se deteriorează pe zi ce trece, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumelor necesare finalizării investiției „Grădinița cu program normal nr. 1 din satul Cristești, comuna Cristești, județul Iași”.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Aș mai avea o întrebare, domnule președinte.

Vă rog, domnule senator.

Este adresată tot domnului ministru Daniel Petru Funeriu, de această dată, pentru lucrarea de investiții „Școala de Arte și Meserii Valea Seacă, județul Iași”.

## Stimate domnule ministru,

În anul 2007 au început lucrările la Școala de Arte și Meserii din satul Valea Seacă, comuna Valea Seacă, județul Iași, un proiect în valoare de 900.000 de lei.

Valoarea lucrărilor realizate și decontate este de 430.000 de lei. Valoarea lucrărilor realizate și neplătite este de 70.000 de lei.

Vă informăm, domnule ministru, că din lipsa finanțărilor necesare lucrările au fost întrerupte.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei de 400.000 de lei, necesară finalizării investiției.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul transporturilor și infrastructurii, și privește situația podului din localitatea Ionești, comuna Petrești, județul Dâmbovița.

## Stimată doamnă ministru,

Readuc în atenția dumneavoastră o problemă stringentă pentru locuitorii județului Dâmbovița: situația podului peste râul Argeș din localitatea Ionești, comuna Petrești.

Ridicat în 1911, podul a fost grav avariat în urma unei viituri puternice, în anul 2004, avarie ce a impus o rută ocolitoare pentru miile de autoturisme și autovehicule de mare tonaj care tranzitează zona în fiecare zi.

Vă reamintesc faptul că podul de la Ionești are o importanță majoră pentru sistemul rutier regional, asigurând legătura între județul Dâmbovița și sudul țării.

Din păcate, podul provizoriu, realizat în urmă cu șase ani, este folosit și astăzi, deși perioada de funcționare estimată la data respectivă era de 2, maximum 3 ani. Și, dacă în 2004 vocile liderilor PDL Dâmbovița erau acide cu privire la urgentarea reparației acestui obiectiv, odată ajuns Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sub coordonarea PDL, aceste voci au tăcut brusc.

## Doamnă ministru,

În contextul celor enunțate, vă întreb care este strategia Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în privința construcției unui nou pod peste râul Argeș în localitatea Ionești, comuna Petrești, județul Dâmbovița, în condițiile în care, cu un pod provizoriu ieșit din garanție, riscul producerii unor accidente în zona respectivă este major.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Cea de-a doua întrebare...

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...este adresată domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul sănătății, și domnului Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România.

Obiectul întrebării: Situația înființării unui cabinet medical de familie în satul Decindeni, comuna Dragomirești, județul Dâmbovița.

## Domnule ministru,

## Domnule președinte,

Cu ocazia activităților din colegiul senatorial, am luat act de faptul că, la data de 29 septembrie 2010, domnul Radu Olteanu, reprezentantul legal al unei firme din București, a făcut o cerere către Colegiul Județean al Medicilor Dâmbovița, prin care solicită avizul înființării unui cabinet medical de familie în comuna Dragomirești, sat Decindeni, județul Dâmbovița. Clădirea pentru cabinetul medical a fost recent finalizată prin eforturile unității administrativ-teritoriale comuna Dragomirești și cu respectarea tuturor reglementărilor legale incidente domeniului, prezența unui medic fiind reclamată de cele peste 1.000 de familii din satul Decindeni, comuna Dragomirești, nemulțumite de calitatea actului medical oferit de cei patru medici care deservesc, la momentul actual, localitatea.

Din păcate, Comisia de avizare-acreditare din cadrul Colegiului Județean al Medicilor Dâmbovița a respins, prin Decizia nr. 900 din 19 octombrie 2010, solicitarea eliberării avizului respectiv, invocând, în mod nejustificat, absența unor documente din dosarul depus în susținerea cererii menționate.

În acest sens, vă atașez cererea de avizare și decizia Comisiei de avizare-acreditare din Colegiul Județean al Medicilor Dâmbovița.

## Domnule ministru,

## Domnule președinte,

Având în vedere aspectele enunțate, vă întreb dacă sunteți la curent cu situația mai sus prezentată și ce măsuri intenționați să întreprindeți pentru îndreptarea cât mai rapidă a unei decizii abuzive, care tergiversează în mod neîntemeiat soluționarea rapidă a cererii privind înființarea cabinetului medical de familie.

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș dori să vă informez că au depus în scris întrebări adresate Guvernului următorii colegi: doamna senator Mihaela Popa și domnul senator Dorel Constantin Borza, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Șerban Constantin Valeca, Dan Voiculescu, Gabriel Mutu și Laurențiu Florian Coca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

La sesiunea de interpelări, îl invit pe domnul vicepreședinte al Senatului, domnul senator Alexandru Pereș, să adreseze interpelarea.

Microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Cseke Attila Zoltán.

Obiectul interpelării: Cardul național de asigurare socială de sănătate.

Stimate domnule ministru,

Începând cu 1 ianuarie 2011, vor fi puse în circulație cardurile naționale de asigurări sociale de sănătate.

În momentul de față, asistăm la o informatizare pe scară largă a instituțiilor medicale, lucru datorat avantajelor aduse de sistemele informatice. Colectarea, transmiterea, procesarea, stocarea și regăsirea datelor se fac mai rapid, mai ieftin, mai ușor, cu o economie mai mare de spațiu. Astfel, se face o economie semnificativă de timp și de efort, care pot fi investite pentru realizarea unui act medical de o mai bună calitate.

De asemenea, se asigură un control mai bun al sistemului, în special în ceea ce privește costurile. De exemplu, costul medicamentelor.

Cu toate acestea, există un dezavantaj major, și anume securitatea datelor devine mai greu de asigurat. O persoană poate să aibă acces la datele pacienților de la distanță, fără să fie văzută și fără a lăsa urme.

De asemenea, accesul la o mare cantitate de date într-un timp scurt și, eventual, preluarea lor sunt mult ușurate, precum și ștergerea sau modificarea acestora, toate acestea realizându-se cu ajutorul calculatoarelor, al rețelelor de comunicații și al dispozitivelor aferente.

Secretul medical este obligatoriu. Interesul societății – prevenirea și combaterea epidemiilor, a bolilor venerice, a bolilor cu extindere în masă – primează față de interesul personal, iar confidențialitatea este o condiție de bază a îngrijirii medicale.

Pentru o îngrijire medicală eficientă, pacientul trebuie să aibă încredere că medicul nu va destăinui nimic din ceea ce va afla de la el, astfel secretul medical are atât o componentă deontologică, cât și una penală.

Legat de această problemă, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri s-au luat cu privire la protejarea datelor personale ale pacienților în sistemele informatice de sănătate

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc.

Obiectul interpelării: Dificultățile unor primării din județul Dâmbovița, aflate în pragul falimentului.

Stimate domnule prim-ministru,

Supun atenției dumneavoastră o problemă îngrijorătoare și pentru a cărei rezolvare se impune intervenția imediată a Executivului.

La nivelul județului Dâmbovița există câteva administrații locale care întâmpină dificultăți financiare majore ce nu mai pot fi rezolvate pe plan local.

Spre exemplu, în urma rectificării negative din luna septembrie, Primăria Pietroșița a intrat în imposibilitate de plată. Rectificarea respectivă a însemnat retragerea unor sume din cote defalcate pentru echilibrarea bugetului local, în cuantum de 80.000 de lei, ceea ce a determinat ca primăria să nu mai aibă niciun fel de resurse pentru plata salariilor, plata facturilor restante la iluminatul stradal, plata facturilor restante pentru reparații de drumuri și pentru asigurarea utilităților la primărie și la școli. Un minim necesar pentru toate aceste necesități înseamnă 100.000 de lei.

Primăria Nucet se confruntă cu o serie de probleme financiare a căror rezolvare nu mai poate fi amânată.

Grupul Școlar Agricol are nevoie de o alocare de 150.000 de lei pentru plata facturilor la energie electrică, încălzire, transportul cadrelor didactice.

Școala generală din localitate are nevoie de 75.000 de lei pentru încălzire și transportul profesorilor.

Iluminatul public a fost întrerupt din luna iulie, iar pentru plata lucrărilor de întreținere a iluminatului stradal sunt necesare fonduri de aproximativ 30.000 de lei. Componenta de asistență socială necesită 113.000 lei pentru salariile însoțitorilor persoanelor cu handicap, pentru indemnizațiile persoanelor cu handicap și ajutoarele sociale.

Corpul nou al Școlii generale din satul Cazani necesită o alocare urgentă de fonduri pentru finalizarea lucrărilor.

În prezent, copiii de acolo învață în vechea clădire în condiții improprii, în trei schimburi, școlari și preșcolari deopotrivă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri întrevede Executivul pe care îl conduceți pentru depășirea acestor momente extrem de dificile?

2. Este o coincidență faptul că cele 5 primării sunt conduse de edili ai Partidului Social Democrat sau Guvernul și-a făcut un obiectiv din falimentarea tuturor primăriilor care nu au în frunte primari ai PDL?

3. Cât timp mai intenționați să girați repartizarea profund imorală a fondurilor publice pentru investiții pe criterii exclusiv politice?

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și se referă la reacția Guvernului la propunerile președintelui Traian Băsescu.

Domnule prim-ministru,

După cum știți, marți, 9 noiembrie anul curent, Președintele României a ținut o cuvântare în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului României, în fața parlamentarilor ce reprezentau arcul guvernamental.

Printre obiectivele sugerate de acesta se numără o serie de politici publice:

1. Încadrarea cheltuielilor de personal în plafonul de circa

39 miliarde lei.

2. Diminuarea consistentă a arieratelor.

3. Îmbunătățirea planificării cheltuielilor de investiții

publice.

4. Încadrarea într-un deficit maxim de 4,4% din produsul

intern brut.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului președinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, domnul Aurelian Popa.

Obiectul interpelării: Pachetele minoritare de acțiuni ale unor societăți deținute de AVAS.

Stimate domnule președinte,

Statul, prin AVAS, mai deține la societățile comerciale, parțial privatizate, pachete minoritare de acțiuni și, în unele cazuri, pachete majoritare.

În această situație sunt peste 350 de societăți la care AVAS mai deține acțiuni, începând de la câteva procente până la pachete majoritare.

Din vânzarea acțiunilor deținute la ora actuală de AVAS s-ar putea acoperi alte cheltuieli. Astfel, vânzarea acestor acțiuni chiar și la prețul inițial, așa-numitul preț de contabilitate, 25.000 de lei pe acțiune, ar aduce la bugetul statului câteva milioane de euro.

Prevederile actualei legislații nu numai că permit vânzarea acestor acțiuni, dar prevăd chiar urgentarea acestui proces.

Având în vedere acest lucru, opinia publică trebuie să cunoască care este, de fapt, motivul pentru care nu se recurge la vânzarea acestor acțiuni.

Obiectul interpelării mele este tocmai lipsa unor informații de interes pentru cetățeni.

Pe această cale, solicit mai multe informații privind societățile la care AVAS mai deține acțiuni, inclusiv valoarea acțiunilor. Cred că este firesc a se preciza care sunt aceste societăți, ce acțiuni deține AVAS la ora actuală și cât valorează aceste acțiuni.

Aș vrea să cred că în cadrul AVAS există o strategie clară, un plan detaliat, cu termene pentru vânzarea respectivelor acțiuni.

Dacă această strategie există, vă solicit, domnule președinte, să o prezentați opiniei publice.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/25.XI.2010

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să vă informez că următorii colegi au depus în scris interpelări adresate Guvernului:

– domnii senatori Iulian Urban, Gheorghe Bîrlea și Alexandru Mocanu, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnii senatori Valer Marian, Șerban Constantin Valeca, Dan Voiculescu, Gheorghe Pop, Gheorghe Marcu, Ioan Mang și doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.

De asemenea, vreau să informez plenul Senatului că următorii senatori vor primi în scris răspunsuri din partea Guvernului României la următoarele întrebări:

– din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la întrebarea adresată de domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la întrebarea adresată de domnul senator Titus Corlățean, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la întrebarea adresată de domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– de asemenea, din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, la întrebarea adresată de domnul senator Florin Constantinescu, cu privire la Școala din Cristești, județul Iași;

– din partea Ministerului Justiției, domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, a primit răspuns la întrebarea adresată;

– din partea Ministerului Sănătății, domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, va primi răspuns cu privire la Serviciul de ambulanță din județul Dâmbovița;

– domnul senator Paul Ichim, PNL, va primi răspuns la o întrebare adresată Ministerului Sănătății.

Vreau să informez Senatul că se vor transmite răspunsuri în scris: la interpelarea adresată de către domnul senator Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; la interpelarea adresată de către domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, este vorba de o interpelare privind problemele agricultorilor din comuna Vișina, județul Dâmbovița.