Gheorghe David

## **Domnul Gheorghe David:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sper s„ nu v„ plictisesc, Óntruc‚t declara˛ia mea este ocazionat„ de Ómplinirea a 60 de ani de Ónv„˛„m‚nt agricol Ón Banat.

Tocmai de aceea mi-am scurtat expunerea ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ spun cele pe care le-am selectat.

Binecuv‚ntat de Dumnezeu cu cele mai m„noase terenuri agricole din Europa, Banatul, prin h„rnicia oamenilor, prin faptul c„ au beneficiat de o mult mai lesnicioas„ comunicare cu tendin˛ele de dezvoltare economic„ accelerat„, Ónregistrate de ˛„rile central ∫i vest europene, au izbutit s„ o impun„ mai de timpuriu Ón circuitul economiei moderne, bazat„ pe competi˛ie ∫i eficien˛„. Aceast„ observa˛ie este valabil„ ∫i pentru industria mult mai bine dezvoltat„ pe aceste meleaguri, dar, Ón cele ce urmeaz„, m„ voi opri exclusiv asupra agriculturii.

Œn acest sens este suficient s„ amintesc c„, Ónc„ din a doua parte a secolului al XIX-lea ∫i continu‚nd cu cel care i-a urmat, inclusiv Ón perioada anilor nefa∫ti ai economiei planificate, c‚nd evolu˛ia ei, ∫i nu numai, a fost deconectat„ de la firescul oric„rei dezvolt„ri fundamentate pe criterii de eficien˛„, prin exporturile de produse agro-alimentare f„cute, Banatul a fost unul din furnizorii redutabili de gr‚ne, legume, carne ∫i vinuri pentru multe din capitalele europene.

O bun„ parte din banii ob˛inu˛i de b„n„˛eni au fost folosi˛i la achizi˛ionarea de ma∫ini ∫i utilaje agricole de ultim„ or„ pentru acele vremuri, care le-au permis s„ Ónregistreze recolte deosebit de bune fa˛„ de celelalte

provincii istorice ale Rom‚niei. Aceea∫i grij„ deosebit„ au acordat-o sus˛inerii Ónv„˛„m‚ntului agricol, prin Ónfiin˛area de ∫coli specializate, Ón care, prin disciplinele predate, au fost avute Ón vedere Ónsu∫irea tehnologiilor moderne de cultivare a p„m‚ntului, de cre∫tere a animalelor, ba chiar ∫i de prelucrare a acestora pentru a fi transformate Ón produse alimentare.

Dup„ ce Ón 1922, Ón ora∫ul de pe Bega, s-a Ónfiin˛at ™coala Politehnic„, pe m„sur„ ce prestigiul acesteia cre∫tea de la an la an, prin excelenta preg„tire a absolven˛ilor s„i, Ón cercurile intelectualilor ∫i ale mediului de afaceri local s-a conturat tot mai mult ideea necesit„˛ii unei ∫coli superioare de agricultur„.

Ea a izbutit s„ se concretizeze Ón 1945, c‚nd, prin Decretul-lege nr. 617, semnat pe 30 iulie de regele Mihai I, avea s„ fie consfin˛it actul de na∫tere al facult„˛ii timi∫orene de agronomie.

Unul dintre intelectualii b„n„˛eni care, prin demersurile f„cute pe l‚ng„ autorit„˛ile vremii prin perseveren˛„ ∫i putere de convingere, a izbutit s„ netezeasc„ drumul spre o astfel de hot„r‚re a fost profesorul Mihai Laz„r, motiv pentru care este considerat, pe bun„ dreptate, ini˛iatorul ∫i fondatorul spiritual al Facult„˛ii de Agronomie din Timi∫oara.

Œn primii s„i ani, noua facultate a func˛ionat Ón cadrul Politehnicii, primul ei decan fiind profesorul Gheorghe Bungescu, iar, prin Legea de Ónfiin˛are, facult„˛ii i-au fost Óncredin˛ate spre administrare, Ón scopuri didactice, mai multe ferme care, la ora actual„, sunt reunite sub denumirea de Sta˛iune Didactic„.