Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.

Am Ónt‚rziat pu˛in ∫edin˛a, dar am vrut s„ ne bucur„m de acest moment care a fost deosebit de emo˛ionant pentru to˛i ∫i, Ón acela∫i timp, o mare bucurie. S-a reu∫it,

iat„, ca cei trei ziari∫ti s„ fie, ast„zi, Ón Rom‚nia. Ne bucur„m nespus ∫i merit„ felicit„ri to˛i cei care au contribuit la solu˛ionarea acestei crize.

V„ propun s„ Óncepem declara˛iile politice ∫i, dup„ aceea, aprob„m ordinea de zi.

## **Domnul Puiu Ha∫oti**

**:**

Domnule pre∫edinte,

A∫ dori s„ fac o propunere care e legat„ ∫i de ordinea de zi.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

V„ rog.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am dori s„ facem o solicitare plenului Senatului ∫i, Ón acela∫i timp, ∫i o invita˛ie, Ónainte de declara˛iile politice, pentru a armoniza Ón a∫a fel programul Senatului Ónc‚t — cum se spune — toat„ lumea s„ fie mul˛umit„.

Ast„zi, Partidul Na˛ional Liberal s„rb„tore∫te Ómplinirea a 130 de ani ∫i Grupul parlamentar liberal v„ invit„, la ora 17,30, pe to˛i senatorii Rom‚niei, la Ateneul Rom‚n, unde, cum spuneam, vom s„rb„tori aceast„ cifr„ rotund„ Ón existen˛a partidului nostru.

Iat„ de ce fac ∫i o cerere, conform cutumei, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, ∫i reÓnnoiesc invita˛ia pe care v-am f„cut-o, ca la 17,30 s„ Óncheiem dezbaterea pe proiectele de lege, cu rug„mintea s„ Ón˛elege˛i c„, cel pu˛in, noi, liberalii, trebuie s„ particip„m cu to˛ii, acolo, ∫i dac„ a˛i veni ∫i dumneavoastr„, cu to˛ii, am fi onora˛i.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, ce s„ v„ dorim dec‚t via˛„ lung„?

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Mul˛umim... ∫i dumneavoastr„ la fel.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Propunerea este ca programul legislativ s„-l Óncheiem la 17,30.

V„ propun s„ fi˛i de acord cu aceast„ formul„. Vom continua cu Óntreb„ri, interpel„ri de la 17,30, ˛in‚nd seama c„ nu sunt radiodifuzate, deci rog staff-ul s„ invite mini∫trii la Óntreb„ri ∫i interpel„ri la ora 17,30.

Da˛i-mi voie, Ón aceste condi˛ii, s„

V„ anun˛ c„, din totalul de 137 senatori, ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 85. Avem 12 colegi absen˛i motivat.

Lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de domnul senator Mihai Ungheanu, ∫i Ól a∫tept„m ∫i pe domnul senator Puskás, secretari ai Senatului.

V„ propun s„ Óncepem declara˛iile politice.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Vergil ™erbu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Adrian

P„unescu, dac„ este Ón sal„. Dac„ nu, domnul senator Otilian Neagoe.

## **Domnul Gheorghe Vergil ™erbu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a adus o veste extraordinar„ pentru societatea rom‚neasc„, eliberarea celor trei ziari∫ti r„pi˛i Ón Irak, care, iat„, dup„ aproape dou„ luni de captivitate, au revenit pe p„m‚nt rom‚nesc.

Dup„ toate criticile aduse de politicieni, mass-media ∫i chiar de unii reprezentan˛i ai opiniei publice rom‚ne∫ti privind modul de abordare a crizei din partea Guvernului ∫i din partea administra˛iei preziden˛iale, autorit„˛ile rom‚ne ∫i-au f„cut datoria.

Gestionarea acestei crize politico-diplomatice eviden˛iaz„ modul Ón care autorit„˛ile au reu∫it s„ pun„ Ón aplicare strategiile militare ∫i politice necesare Ón astfel de cazuri, trec‚nd peste criticile, acuza˛iile de superficialitate la care au fost supuse.

Transformarea sor˛ii celor trei jurnali∫ti rom‚ni Ón publicitate politic„, comentariile amatoriste pentru audien˛a la diverse televiziuni consider c„ au luat sf‚r∫it.

Ne bucur„m c„ nu s-a ajuns la un final tragic al situa˛iei ∫i c„ zilele de co∫mar ale familiilor, prietenilor ∫i opiniei publice, care a fost solidar„ cu soarta jurnali∫tilor, au trecut. Acum se va trage linie ∫i se vor analiza consecin˛ele acestei experien˛e cutremur„toare la care, timp de 55 de zile, am luat to˛i parte.

Apelul pre∫edintelui B„sescu, al primului-ministru T„riceanu, precum ∫i al diver∫ilor mini∫tri la solidaritate, pruden˛„ Ón declara˛ii, evitarea specula˛iilor ∫i a scenariilor de tot felul a dat roade. Autorit„˛ile noastre aveau nevoie de tot calmul, sprijinul pentru a folosi toate c„ile necesare eliber„rii confra˛ilor no∫tri r„pi˛i Ón Irak, precum ∫i a ghidului de na˛ionalitate irakian„. Din c‚te se vede, acestea au avut un scop precis.

Consider c„, Ón mod asem„n„tor, cu calm, r„bdare ∫i solidaritate se va putea rezolva criza provocat„ de inunda˛iile din vestul ˛„rii, inunda˛ii care s-au extins ca un flagel ∫i Ón Gorj, Buz„u ∫i estul Rom‚niei.

Cred c„ nu se pot face minuni Ón 6 luni de guvernare, dar se pot ob˛ine, Ón timp, rezultate de durat„. Solidaritatea ∫i sprijinul pentru ac˛iunile autorit„˛ilor nu se fac numai prin declara˛ii formale, ci ∫i prin sus˛inerea favorabil„ a principalelor pachete de legi, necesare respect„rii cerin˛elor europene. Vom putea, astfel, s„ dovedim c„ solidaritatea clasei politice rom‚ne∫ti se manifest„ nu numai Ón situa˛ii de criz„, ci ori de c‚te ori interesul na˛ional o cere.

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar social-democrat. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn primul r‚nd, s„-mi permite˛i ca, Ón numele Grupului parlamentar social-democrat din Senat, s„ exprim„m ∫i noi satisfac˛ia pentru faptul c„ cei 3 jurnali∫ti rom‚ni se afl„ acas„. Iat„ c„ eforturile pe care le-au depus reprezentan˛i ai societ„˛ii rom‚ne∫ti la toate nivelele ∫i, p‚n„ la urm„, ∫i apelurile care s-au f„cut Ón Senat s-au Óncheiat fericit pentru noi, to˛i.

Intr‚nd Ón declara˛ia politic„ pe care vreau s„ o fac ast„zi, ea pleac„ de la o afirma˛ie a domnului C„lin Popescu-T„riceanu, primul-ministru al Guvernului, la o Ónt‚lnire, s„pt„m‚na trecut„, cu reprezentan˛i ai administra˛iei publice locale. Domnia sa spunea c„, din unele informa˛ii, rezult„ c„, pe vremea c‚nd Óndeplineam mandatul de prefect al jude˛ului Bra∫ov, a∫ fi alungat investitorii de la Societatea Comercial„ îTractorul“ Bra∫ov.

Sunt uluit de aceast„ afirma˛ie a domnului primministru, Ón primul r‚nd pentru c„... a∫a, un r„spuns simplu ar fi ca la Radio Erevan: nu i-am alungat, ci am Óncercat s„-i atrag.

Œn vremea c‚t am fost prefect al jude˛ului Bra∫ov, prin mai multe misiuni economice Ón Germania, Ón Turcia, Ón Grecia, misiuni economice la care am invitat ∫i reprezentan˛ii Societ„˛ii Comerciale îTractorul“, am Óncercat s„ promov„m aceast„ societate comercial„, s„ promov„m produsul rom‚nesc. De asemenea, prin mai multe ac˛iuni de lobby pe l‚ng„ Guvernul Rom‚niei, pe l‚ng„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale am Óncercat s„ demonstr„m c„ este nevoie de tractorul rom‚nesc, c„ speciali∫tii de la îTractorul“ pot s„ produc„, Ón continuare, un produs competitiv ∫i, ∫i Ón baza acestor ac˛iuni de lobby, Guvernul N„stase a aprobat subven˛ii pentru produc„torii agricoli. Ca urmare a acestor subven˛ii, Ón perioada 2001—2004, Ón agricultura rom‚neasc„ au fost livrate aproape 20.000 tractoare, care au fost produse, Ón ace∫ti ani, la îTractorul“. f n s„ men˛ionez c„, Ón perioada 1997—2000, numai 4.000 de tractoare au plecat de la îTractorul“ Bra∫ov.

Sunt surprins, de asemenea, de aceast„ declara˛ie a domnului prim-ministru, pentru c„ Ón 1998, pe vremea c‚nd era ministru al industriei, Domnia sa, Ón vizite pe care le-a f„cut Ón Statele Unite ∫i Turcia, recomanda importatorilor de tractoare s„ nu mai Óncheie contracte cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Adrian Mihai Cioroianu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la abonamentul la gaz metan, un jaf na˛ional despre care au aflat ∫i guvernan˛ii.

Œn campania electoral„ din toamna anului 2004, liderii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ le-au urat rom‚nilor îS„ tr„i˛i bine!“, iar prin Programul de guvernare 2005—2008, aprobat de Parlament, s-au angajat la relaxare fiscal„.

Guvernul Popescu-T„riceanu a promis c„ va informa permanent publicul asupra activit„˛ii sale, at‚t Ón stadiul de evaluare a politicilor publice, c‚t ∫i Ón momentul adopt„rii ∫i implement„rii deciziilor, furniz‚nd, Ón orice moment, informa˛ii complete, obiective ∫i consistente de natur„ financiar„.

Œn realitate, at‚t primul-ministru, c‚t ∫i pre∫edin˛ii P.N.L.-P.D.-U.D.M.R. ∫i P.C. au ∫tiut despre punerea la cale ∫i despre aplicarea abonamentului pentru consumul de gaz metan, un adev„rat nou jaf na˛ional, dar au t„cut. Abia dup„ ce locuitorii din toate jude˛ele ∫i mass-media au reac˛ionat la noua ho˛ie Óncep s„ dea din col˛ Ón col˛ liderii patrulaterului U.D.M.R.-P.N.L.-P.D.-P.C. Cu to˛ii au uitat c„ sunt la guvernare ∫i se manifest„ ca partide aflate Ón opozi˛ie.

P.N.L. va propune Guvernului s„ analizeze problema abonamentului la gaz metan, iar P.D. cere Cabinetului Popescu-T„riceanu s„ reanalizeze m„sura introducerii abonamentului la gaz metan, U.D.M.R. Óndeamn„ popula˛ia s„ nu semneze noile contracte cu îDistrigaz“.

Trei senatori de la P.N.L., P.D. ∫i U.D.M.R. au Ónregistrat o ini˛iativ„ legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 351/2004.

Toate acestea nu reprezint„ altceva dec‚t o nou„ form„ de p„c„lire a cet„˛enilor, care sunt obliga˛i, prin factur„, s„ pl„teasc„ abonamentul la gaz metan.

Guvernul Popescu-T„riceanu poate, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, s„ dispun„ anularea abonamentelor la gaz metan ∫i restituirea sumelor Óncasate de la cet„˛eni, dar nu face acest lucru. De ce?

Adev„rul este c„, Ón octombrie anul trecut, Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. a semnat contractele de privatizare ale îDistrigaz Nord“ cu îRuhr Gaz“ ∫i îDistrigaz Sud“ cu îGaz de France“. Obliga˛iile din contractele de privatizare ce revin firmelor str„ine se Óncearc„ de c„tre Guvernul Popescu-T„riceanu s„ fie puse Ón sarcina consumatorilor rom‚ni.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Mihai Cioroianu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Moraru Ion, din partea Grupului parlamentar social-democrat.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Permite˛i-mi, mai Ónt‚i, s„ profit de prezen˛a mea la microfon, pentru a v„ ruga pe to˛i s„ transmite˛i — Ón numele meu dar, bineÓn˛eles, ∫i Ón numele colegilor parlamentari de Timi∫, indiferent de partide — mul˛umiri prefec˛ilor din jude˛ele dumneavoastr„. Cred c„ putem vorbi de o solidaritate, poate, f„r„ precedent, din p„cate, f„r„ precedent. Evident c„, la nivelul autorit„˛ilor locale, se putea face mai mult, se putea face mai bine, s-au str‚ns totu∫i sume mari, ajutoarele sunt consistente.

Al„turi de mul˛umiri, evident, ruga˛i pe ace∫ti prefec˛i, pe c‚t posibil, s„ prefere bunuri de folosin˛„ Óndelungat„, sunt foarte multe haine venite din toat„ ˛ara. Acum, ceea ce este nevoie peste tot sunt bunurile de folosin˛„ Óndelungat„, chiar electrocasnice, care, v„ da˛i seama, au disp„rut cu totul. C„ se poate mai mult ∫i c„ se poate mai bine e o poveste na˛ional„, nu ˛ine de un guvern sau de altul, din p„cate.

Trec acum la ceea ce doream s„ v„ spun, Ón continuarea anun˛ului f„cut deja de colegul Puiu Ha∫otti. Œntr-adev„r, m‚ine, pe 24 mai, se Ómplinesc 130 de ani de la apari˛ia liberalismului pe scena politic„ rom‚neasc„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Œn c‚teva cuvinte, v„ voi schi˛a parcursul acestei idei, dar voi veni ∫i cu o propunere mai concret„.

Œn esen˛„, tr„s„tura caracteristic„ a liberalismului rom‚nesc de la apari˛ia sa a fost neunirea, dac„ vre˛i, dup„ venirea regelui Carol, dup„ prima Constitu˛ie, din 1866, mai multe fac˛iuni liberale coexistau Ón Bucure∫ti ∫i Ón ˛ar„, erau radicalii lui C. A. Rosetti, erau adep˛ii lui Mihail Kog„lniceanu, adep˛ii lui Ion Ghica. Aproape 10 ani au trebuit pentru unire, timp Ón care Mihail Kog„lniceanu b„tea jude˛ele Moldovei, cluburi liberale ceva mai combative ∫i mai g„l„gioase dec‚t cele conservatoare ap„reau Ón ora∫ele ˛„rii, la Bucure∫ti, la Craiova, Ploie∫ti, Pite∫ti, Gala˛i, Br„ila, Dorohoi, practic, Ón toate zonele de atunci ale Rom‚niei. Liberalii au pierdut alegerile din 1875 tocmai datorit„ dezunirii lor, Ón aprilie 1875, ∫i, Ón fine, s„ ne imagin„m c„ Óntr-una dintre cele mai frumoase case ale Bucure∫tiului, Ón casa de pe strada Enei, din centru, de aici, apar˛in‚nd maiorului englez Stephen Bartlet Lakeman, care participase la r„zboiul Crimeei ∫i Ó∫i luase numele de Mazar-Pa∫a, Ón ziua de 24 mai 1875 s-au Ónt‚lnit acolo, Ón casa acestui maior englez, el se c„s„torise cu o rom‚nc„, cump„rase o frumoas„ cas„ boiereasc„ pe strada Enei, s-au Ónt‚lnit acolo Ion Br„tianu, Mihail Kog„lniceanu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, Gheorghe Chi˛u, Anastase Stolojan, Nicolae Furculescu ∫i un conservator disident, Mihalache Mihail Epureanu, ∫i au semnat ceea ce avea s„ fie programul ∫i actul de na∫tere al Partidului Na˛ional Liberal.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar social-democrat.

Urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean.

## **Domnul Ion Moraru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Pentru orice om de bun„-credin˛„ care analizeaz„ activitatea Guvernului Popescu-T„riceanu este evident faptul c„ acesta se plaseaz„, Ón mod constant ∫i tenace, Ón toate domeniile, Ón postura unui nou manager dintr-o glum„ celebr„, care, neav‚nd o strategie proprie de lucru, deschide, la anumite intervale de timp, cele trei plicuri pe care i le l„sase predecesorul s„u.

Œn primul plic g„se∫te Óndemnul s„ critice tot ce a fost Ónainte, Ón plicul al doilea — Óndemnul s„ promit„ c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 schimb„ totul ∫i, Ón sf‚r∫it, Ón plicul al treilea va g„si Óndemnul s„ scrie, la r‚ndul s„u, trei plicuri pentru cel care Ói va lua locul.

Argumentele pentru o astfel de conduit„ a Guvernului Popescu-T„riceanu g„sim la tot pasul. Œn ceea ce m„ prive∫te, m„ voi opri la un singur exemplu, mai ales c„, Ón ultima vreme, Guvernul a emis comunicate ∫i alte informa˛ii pe aceast„ tem„, preluate, Óntr-un mod sau altul, ∫i de pres„. Este vorba de existen˛a unor organisme interministeriale cu caracter consultativ: comisii, comitete, consilii ∫i grupuri de lucru. Este o realitate faptul c„, Ón evolu˛ia lor postdecembrist„, toate guvernele, beneficiind de aceast„ oportunitate democratic„, au apelat, mai mult sau mai pu˛in, la acest instrument.

Anul trecut, o dat„ cu Ónfiin˛area structurii distincte de politici publice, lucru extrem de apreciat de organismele Uniunii Europene, ca un pas important Ón cre∫terea capacit„˛ii administrative a Guvernului ∫i a sporirii predictibilit„˛ii ac˛iunilor sale, Guvernul P.S.D. a trecut la analiza activit„˛ii comisiilor ∫i consiliilor existente. Concluzia a fost c„ ele s-au adunat, de-a lungul anilor, Óntr-un num„r exagerat de mare. Œn aceste condi˛ii, s-a Óntocmit un program pentru reducerea num„rului acestora.

Ce face Guvernul Popescu-T„riceanu?

Procedeaz„ ca ∫i cum ar Óndeplini instruc˛iunile din primele dou„ plicuri.

Œn primul r‚nd, critic„ dur greaua mo∫tenire l„sat„ de Guvernul P.S.D., care nu a f„cut ∫i nu a dres Ón acest domeniu.

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, urmeaz„ domnul senator Mihai fi‚buleac.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o sus˛in ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ se refer„ la A III-a Conferin˛„ de ™tiin˛„ ∫i Politici Europene Ón Domeniul Œnv„˛„m‚ntului, desf„∫urat„ la Universitatea din Bergen, Norvegia, Ón perioada 18—20 mai 2005, care a abordat politicile de Ónv„˛„m‚nt prin prisma procesului de la Bologna, prezent‚nd comunicarea: îAutonomia universitar„ ∫i procesul de la Bologna“.

Concomitent, tot la Bergen a avut loc ∫i Ónt‚lnirea Óntre mini∫trii Ónv„˛„m‚ntului din 40 de ˛„ri. Ambele conferin˛e au prezentat un punct important pe agenda de lucru a ˛„rilor care urmeaz„ s„ adopte sistemul de Ónv„˛„m‚nt convenit prin Declara˛ia de la Bologna.

Conferin˛a de la Bergen a abordat problemele principale pe care le implic„ aceste schimburi ∫i impactul lor asupra universit„˛ilor, ca structur„ organizatoric„ a modului Ón care aceste transform„ri vor afecta desf„∫urarea Ónv„˛„m‚ntului superior din ˛„rile respective.

La Bergen, cele dou„ ac˛iuni convergente au militat permanent pentru crearea spa˛iului european al Ónv„˛„m‚ntului, iar materialele care au fost elaborate de c„tre cele dou„ manifest„ri, at‚t Conferin˛a de la Bergen, c‚t ∫i Ónt‚lnirea mini∫trilor, demonstreaz„ c„, la ora actual„, institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior au un rol determinant Ón realizarea unei Europe unite, iar spa˛iul european al Ónv„˛„m‚ntului superior ∫i al cercet„rii ∫tiin˛ifice va trebui realizat p‚n„ Ón anul 2010.

Problemele care se afl„ la ora actual„ Ón discu˛ie sunt legate de adoptarea unui sistem de asigurare a calit„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Ónv„˛„m‚ntului, care se va realiza printr-o agen˛ie european„ ∫i un institut european al calit„˛ii, a∫a cum s-a stabilit prin Comunicatul de la Bergen, prin cooperare ∫i participare Ón re˛ele de evaluare a activit„˛ii desf„∫urate Ón fiecare din universit„˛ile ˛„rilor aderente.

Doamnelor ∫i domnilor,

Legisla˛ia rom‚neasc„, Ón mod special Legea nr. 288/2004, ne determin„ s„ trecem la trei cicluri, Óncep‚nd cu anul universitar 2005—2006, s„ generaliz„m sistemul european de credite transferabile, s„ introducem Suplimentul la Diplom„, s„ extindem cooperarea pe plan na˛ional ∫i european, Ón vederea asigur„rii calit„˛ii.

2. Œnv„˛„m‚ntul s„ devin„ o prioritate na˛ional„, nu numai Ón vorbe, ci s„ constituie astfel motorul dezvolt„rii na˛iunii.

Mul˛umesc, invit la microfon pe domnul senator Mihai fi‚buleac, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îEconomia rom‚neasc„ — fosta, actuala ∫i viitoarea Cenu∫„reas„“. S„pt„m‚na trecut„ a avut loc un eveniment deosebit de important: ratificarea de c„tre Parlament a Tratatului

de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, tratat semnat la Luxemburg Ón ziua de 25 aprilie a.c.

Au r„zb„tut entuziasmul, arogarea meritelor, unanimitatea, dar ∫i Óndemnul la pruden˛„. G‚ndindu-m„ la ce ar trebui s„ Ónsemne pruden˛a Ón procesul de aderare, formulez urm„toarea Óntrebare: aceasta presupune o stare, o fapt„ sau un complex de ac˛iuni?

Un r„spuns ar putea fi g„sit Ón recent adoptata Rezolu˛ie a Delega˛iei Permanente a Partidului Na˛ional Liberal, prin intermediul c„reia s-a solicitat Guvernului s„ Ó∫i asume r„spunderea pentru proiectele de lege privind proprietatea ∫i reformarea sistemului judiciar.

Acest demers este deosebit de important ∫i vizeaz„ direct integrarea Ón Uniunea European„.

Am venit, Óns„, Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ v„ Óntreb: dar cu economia ce facem?! Se ∫tie c„ suntem vulnerabili nu numai la capitolul îJusti˛ie“, ci ∫i la capitolul îConcuren˛„“. Se ∫tie c„ economia noastr„ sufer„ din cauz„ c„ nu are la baz„ rela˛ii concuren˛iale loiale. Se ∫tie c„ simpla de˛inere a unor propriet„˛i nu genereaz„ bun„stare, ci este nevoie de un mediu de afaceri s„n„tos, care s„ permit„ folosirea eficient„ a capitalurilor.

Am r„mas surprins s„ aflu, din sondaje, c„ foarte pu˛ini rom‚ni consider„ c„ slaba presta˛ie a agen˛ilor economici ar putea s„ reprezinte un obstacol Ón calea integr„rii noastre Ón Comunitatea European„.

M„ surprinde ∫i faptul c„ nivelul impozitelor sau al pre˛urilor la energie reprezint„ teme de interes major, dar insuficien˛a veniturilor sau starea jalnic„ a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii sunt chestiuni strict declarative.

La aceasta se adaug„ ∫i fenomene care se produc f„r„ s„ le dorim ∫i s„ le putem controla. M„ refer aici la m„sura adoptat„ concomitent cu demersul pentru semnarea Tratatului de aderare, prin care s-a introdus obligativitatea pl„˛ii abonamentului pentru gaze naturale.

O m„sur„ care afecteaz„ pe toat„ lumea a fost adoptat„ de o autoritate care are preten˛ia c„ este independent„. Zic ∫i eu c„ este independent„, dar numai Ón raport cu popula˛ia ∫i cu reprezentan˛ii acesteia. Œmi ∫i imaginez c‚t de mult a m„surat ∫i a chibzuit comitetul de reglementare al autorit„˛ii Ón cauz„, compus din pre∫edinte, vicepre∫edinte ∫i alte trei persoane fascinate la g‚ndul celor 10 procente din salariul pre∫edintelui.

Nu pot fi de acord cu un asemenea mod de abordare a economiei: o m‚n„ de oameni stabilesc biruri, o ˛ar„ Óntreag„ sufer„, iar noi, parlamentarii, tragem ponoasele.

Œn mod similar ac˛ioneaz„ ∫i institu˛iile cu atribu˛ii de control Ón economie, acestea transform‚ndu-se Ón adev„ra˛i protectori ai economiei subterane Ón loc s„ ac˛ioneze pentru garantarea liberului acces la pia˛„ al tuturor agen˛ilor economici.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Am ascultat cu mult interes cele spuse aici de colegul nostru liberal ∫i cred c„ n-am asistat de mult„ vreme la o luare de pozi˛ie at‚t de plin„ de bun-sim˛, care p„streaz„ linia partidului pe care-l reprezint„, dar care nu se fere∫te s„ vad„ realitatea Ón toat„ complexitatea ei dureroas„. A∫a c„ folosesc prilejul c„ m„ aflu la acest microfon pentru a saluta felul ra˛ional Ón care s-au pus aici problemele, de altfel, caracteristic, parc„ din ce Ón ce mai mult, Senatului. Iat„, s-a discutat aici ∫i despre situa˛ia aceasta, pe care oamenii ne-o reclam„ ∫i pe care noi nu putem s„ n-o observ„m, mai ales c„ ne atinge pe to˛i, situa˛ia acestor cresc‚nde biruri care cad asupra poporului. Aceste biruri dovedesc ∫i ni∫te sl„biciuni ale mecanismului economico-financiar, dar ∫i un anumit cinism, pe care nu-l putem tolera, ori de la cine ar veni. Dac„ ar reprezenta o politic„ social-democrat„, care prin ea Óns„∫i este o politic„ bogat„ Ón taxe ∫i impozite pe care social-democra˛ia le presupune pentru ideea de redistribuire, ∫i tot n-am putea fi de acord ca oamenilor s„ nu le mai r„m‚n„ aproape nici o solu˛ie. Dar eu cred c„, de la aceast„ situa˛ie, care nu este prezent„ doar Ón lansarea abonamentului la gaze, o

m„sur„, Óntr-adev„r, aberant„ ∫i provocatoare, trebuie s„ ridic„m ochii ∫i s„ observ„m c„, Ón genere, politica birurilor pe popor se Ómbog„˛e∫te Ón fiecare zi, s„r„cind Ón mod corespunz„tor familiile care compun na˛iunea.

Este momentul s„ ne g‚ndim, Ón fine, la o chestiune esen˛ial„. De altfel, subiect atins Ón treac„t ∫i de acela∫i coleg liberal, ∫i anume: ce se Ónt‚mpl„ cu economia. Noi vorbim Ón marginea fenomenului economic, nu abord„m fenomenul economic propriu-zis. Asta ne va crea mari dificult„˛i Ón Rom‚nia de m‚ine, care va fi o Rom‚nie cu multe obliga˛ii fa˛„ de vecin„t„˛ile europene ∫i unde dezvoltarea economic„ nu va fi at‚t de simplu de sus˛inut. Era momentul, poate, ultimul, Ón care ne puteam aduna energiile creatoare ∫i puteam ajunge la o strategie na˛ional„ privind dezvoltarea. Œn multe locuri din ˛ar„ problema reconversiei for˛ei de munc„ este imposibil„, pentru c„ nimeni nu ∫tie c„tre ce s„ fie reconvertit„ aceast„ for˛„ de munc„ pentru perspectiva imediat„ ∫i mai Óndep„rtat„.

Pofti˛i? La acest zgomot r„spund cu versurile acelea ale lui Arghezi, care se potrivesc foarte bine, mai ales c„ azi sunt 125 de ani de la na∫terea lui Arghezi: îCe noapte groas„, ce noapte grea, / A b„tut Ón fundul lumii cineva. / E cineva sau poate mi se pare / Cine umbl„ f„r„ lun„, f„r„ lumin„, f„r„ lum‚nare / ™i s-a izbit de pomii din gr„din„?“ Cer iertare stafiei!

E un moment Ón care eu trebuie s„ reac˛ionez a∫a pentru c„, s„pt„m‚na trecut„, atunci c‚nd domnul Saaka∫vili l-a umilit pe pre∫edintele B„sescu, pun‚ndu-l la col˛ ∫i spun‚nd c„ el are rela˛ii cu Ucraina ∫i a∫a mai departe, eu am fost de partea, fire∫te, a pre∫edintelui rom‚n ∫i, Ón orice b„t„lie care va urma, at‚ta vreme c‚t ne p„str„m Ón cadre ra˛ionale ∫i nu cerem ca Rom‚nia s„ exporte democra˛ia, dup„ p„rerea mea, o eroare a pre∫edintelui, pe care trebuie s„ ∫i-o remedieze, ∫i nu cerem ca Rom‚nia s„ ocupe alte ˛„ri ∫i a∫a mai departe, putem ∫i conlucra, ∫i putem fi ∫i inspira˛i, pentru c„ e greu de presupus, dup„ p„rerea mea, c„ un comandant de vas, un comandant de ˛ar„, un comandant de popor poate fi inspirat dac„ Ón jurul lui forfotesc nervos cei ce nu accept„ solu˛iile sale. De aceea, ele trebuie s„ fie bune, ele trebuie s„ Óntruneasc„, Ón mod majoritar, opiniile oamenilor ∫i noi trebuie s„ veghem ca lucrurile s„ mearg„ bine ∫i Rom‚nia s„ nu treac„ mereu prin acelea∫i etape ale mizeriei prin care a fost obligat„ s„ treac„. E un moment fericit, unul din rarele momente fericite de politic„ rom‚neasc„ pe care Ól salut ∫i doresc s„ fim Ómpreun„ pentru rezolvarea ∫i a celorlalte mari probleme ale ˛„rii (despre unele am vorbit aici), despre economia na˛ional„, despre mizeria Ón care tr„iesc oamenii ∫i despre celelalte, pe care dumneavoastr„ le ∫ti˛i, la fel de bine.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 A∫adar, s„ dea Dumnezeu s„ fim Ón toate m„car cum am fost Ón acel episod dramatic, care ne-a reamintit c„ suntem ceva pe lume numai Ómpreun„.

Œl invit la microfon pe domnul senator Petru Io˛cu, din partea Alian˛ei P.D.-P.N.L. Urmeaz„ domnul senator Viorel Arion.

## **Domnul Petru Nicolae Io˛cu:**

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Trebuie s„ m„rturisesc c„ ceea ce m-a Óndemnat s„ fac aceast„ declara˛ie politic„ este modul cum a fost abordat„ problema inunda˛iilor de c„tre unii colegi parlamentari.

Am asistat Ón ultimele s„pt„m‚ni la o adev„rat„ parad„ a discursurilor care Óncercau s„ demonstreze c„ aceast„ problem„ se datoreaz„ numai actualului Guvern. Spre surprinderea mea, cei mai vehemen˛i critici ai Guvernului T„riceanu sunt cei care p‚n„ acum 150 de zile ocupau fotoliile de mini∫tri sau de prefec˛i. Ast„zi constat„m c„ unii au devenit poe˛i sau bocitoare de profesie pe seama suferin˛ei oamenilor.

Probabil este u∫or s„ ui˛i ∫i s„ te faci c„ nu mai ∫tii nimic din ce s-a petrecut Ón urm„ cu 150 de zile. Se Óncearc„ de c„tre distin∫ii no∫tri colegi elogierea speciali∫tilor P.S.D., care speciali∫ti au reu∫it Ón epoca N„stase s„ construiasc„ un pod din bani publici Óntre C‚mpina ∫i Cornu care s-a pr„bu∫it la un an de la inaugurare, o dat„ cu guvernarea P.S.D.

Sigur c„ trebuie s„ fii un mare specialist ca ministru al mediului pentru a Óncredin˛a proiectele din bani publici unei firme unde so˛ia este ac˛ionar sau s„ nu vezi c„ din cauza exploat„rilor forestiere din jude˛ul Buz„u, chiar dac„ ele sunt executate de firmele lui Omar Hayssam ∫i a prietenilor din P.S.D., s-a distrus podul de la M„r„cineni.

A∫a cum tot marii speciali∫ti au reu∫it s„ construiasc„ o cabin„ de portar la Direc˛ia Agricol„ Mehedin˛i cu suma îmodic„“ de 300 milioane lei.

Œn timpul acestor declara˛ii aberante, Guvernul T„riceanu face eforturi pentru a rezolva c‚t mai mul˛umitor problemele generate de inunda˛ii, aloc‚nd p‚n„ acum aproape 1.000 de miliarde lei ∫i 24 milioane euro, iar Ón perioada urm„toare alte sume de bani urmeaz„ a fi Ómprumutate de la Banca Mondial„ ∫i BERD, Ón acest scop.

S-a spus c„ pre∫edintele Traian B„sescu ∫i membrii Guvernului T„riceanu nu s-au deplasat Ón zonele calamitate. Adev„rul pe care unii nu vor s„-l vad„ este c„ at‚t pre∫edintele Traian B„sescu, c‚t ∫i premierul T„riceanu, Ómpreun„ cu membrii Guvernului, au fost prezen˛i Ón zonele calamitate, dar, poate pentru c„ au lipsit sirenele ∫i girofarele cu care P.S.D.-ul ne-a obi∫nuit, nu au fost remarca˛i de distin∫ii no∫tri colegi.

S-a spus c„ Ón jude˛ul Arad au fost probleme care nu au atins nivelul celor din jude˛ele Timi∫ ∫i Cara∫. Surprinde pozi˛ia unui coleg care p‚n„ mai ieri era prefect ∫i care nu-∫i mai aduce aminte de un raport

prezentat Ón luna august 2004 premierului de atunci, Adrian N„stase, Ón acest raport ar„t‚ndu-se c„ Ón jude˛ul Arad efectele inunda˛iilor au fost generate de îslaba dotare ∫i Óncadrare a sistemului hidrotehnic, independent de faptul c„ nu mai exist„ nici o baz„ de interven˛ii Ón caz de inunda˛ii Ón cadrul serviciilor de gospod„rire a apelor, precum ∫i de lipsa speciali∫tilor“.

Dac„ tot vorbim de Arad ∫i de responsabilitatea trecutei guvern„ri, s„ amintesc aici de o hot„r‚re a consiliului local, majoritar P.S.D., din iunie 2003 privind rectificarea bugetar„ prin care ale∫ii locali Ó∫i suplimentau cu 400 milioane lei fondul pentru deplas„ri externe, Ón condi˛iile Ón care inunda˛iile aduseser„ mari pagube familiilor din cartierele Gai ∫i Bujar.

Œn Óncheiere, a∫ vrea s„ spun c„, de fapt, cea mai bun„ lec˛ie ne-a dat-o popula˛ia Rom‚niei, care a s„rit Ón sprijinul sinistra˛ilor, ∫i cred c„ trebuie s„-i mul˛umim.

Invit la microfon pe domnul senator Viorel Arion. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe David, am‚ndoi de la Alian˛a P.N.L.-P.D.

## **Domnul Viorel Arion:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Onorat„ asisten˛„,

Œn antitez„ cu un bine cunoscut slogan dintr-o vreme de trist„ amintire, titlul declara˛iei mele politice este îT„cut„-i valea“.

Doresc, Ón primul r‚nd, s„ felicit autorit„˛ile rom‚ne pentru c„ au reu∫it s„ finalizeze cu succes criza ostaticilor rom‚ni din Irak. Este o victorie, un succes, dar, a∫a cum din e∫ecuri se pot trage multe Ónv„˛„minte, ∫i din acest succes ar trebui s„ tragem toate Ónv„˛„mintele Ón a∫a fel Ónc‚t o alt„ dram„ de acest gen s„ nu mai fie posibil„. Œnc„ o dat„, cele mai calde felicit„ri!

Am participat la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute la Congresul Sindicatului Liber E.M. Livezeni. ™tiam de mult c„ sindicatele reprezint„, al„turi de mass-media, v‚rful de lance al societ„˛ii civile rom‚ne∫ti, surclas‚nd, din p„cate, la mare distan˛„ sectorul O.N.G., al asocia˛iilor ∫i funda˛iilor, sector a c„rui dezvoltare o a∫tept„m, Ónc„, cu speran˛a unei reconfigur„ri reale ∫i puternice Ón cadrul societ„˛ii civile din Rom‚nia.

Doresc s„ m„ opresc asupra unui mesaj transmis de la tribuna congresului de c„tre pre∫edintele acestui sindicat, Adrian Jurc„, ∫i anume acela de a solicita liderilor sindicali s„ renun˛e Ón viitor la pozi˛iile de for˛„ ∫i la folosirea for˛ei Ón favoarea dialogului cu autorit„˛ile, cu societatea, cu presa.

Valea Jiului mai pl„te∫te, Ónc„, tributul imaginii negative care i-au creat-o mineriadele. Citez din materialele prezentate la acest congres.

îMineriadele, datorit„ c„rora imaginea V„ii Jiului a avut at‚t de mult de suferit, sunt expresia cea mai vie a manipul„rii grosolane, neinform„rii ∫i dezinform„rii membrilor de sindicat.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Mi∫carea sindical„, reconfigurat„ prin apari˛ia unor noi lideri, mai pragmatici ∫i, a∫ ad„uga eu, mult mai ancora˛i Ón realit„˛ile economiei rom‚ne∫ti, Ó∫i dore∫te schimbarea acestei imagini ∫i, prin aceasta, Ómbun„t„˛irea mediului economic, prin rec‚∫tigarea Óncrederii mediului de afaceri Ón poten˛ialul economic ∫i uman al V„ii Jiului.

Fac un apel c„tre autorit„˛i, c„tre reprezentan˛ii Óntregului spectru politic rom‚nesc, c„tre pres„ s„ sprijine demersurile Óncepute de sindicate ∫i s„ le acorde aten˛ie. Resentimentele fa˛„ de Valea Jiului ar trebui Ónlocuite cu gestul unei m‚ini Óntinse Ón favoarea unor oameni a c„ror singur„ vin„ este c„ au crezut prea mult ∫i s-au l„sat min˛i˛i prea u∫or.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Ivan Cismaru.

## **Domnul Gheorghe David:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sper s„ nu v„ plictisesc, Óntruc‚t declara˛ia mea este ocazionat„ de Ómplinirea a 60 de ani de Ónv„˛„m‚nt agricol Ón Banat.

Tocmai de aceea mi-am scurtat expunerea ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ spun cele pe care le-am selectat.

Binecuv‚ntat de Dumnezeu cu cele mai m„noase terenuri agricole din Europa, Banatul, prin h„rnicia oamenilor, prin faptul c„ au beneficiat de o mult mai lesnicioas„ comunicare cu tendin˛ele de dezvoltare economic„ accelerat„, Ónregistrate de ˛„rile central ∫i vest europene, au izbutit s„ o impun„ mai de timpuriu Ón circuitul economiei moderne, bazat„ pe competi˛ie ∫i eficien˛„. Aceast„ observa˛ie este valabil„ ∫i pentru industria mult mai bine dezvoltat„ pe aceste meleaguri, dar, Ón cele ce urmeaz„, m„ voi opri exclusiv asupra agriculturii.

Œn acest sens este suficient s„ amintesc c„, Ónc„ din a doua parte a secolului al XIX-lea ∫i continu‚nd cu cel care i-a urmat, inclusiv Ón perioada anilor nefa∫ti ai economiei planificate, c‚nd evolu˛ia ei, ∫i nu numai, a fost deconectat„ de la firescul oric„rei dezvolt„ri fundamentate pe criterii de eficien˛„, prin exporturile de produse agro-alimentare f„cute, Banatul a fost unul din furnizorii redutabili de gr‚ne, legume, carne ∫i vinuri pentru multe din capitalele europene.

O bun„ parte din banii ob˛inu˛i de b„n„˛eni au fost folosi˛i la achizi˛ionarea de ma∫ini ∫i utilaje agricole de ultim„ or„ pentru acele vremuri, care le-au permis s„ Ónregistreze recolte deosebit de bune fa˛„ de celelalte

provincii istorice ale Rom‚niei. Aceea∫i grij„ deosebit„ au acordat-o sus˛inerii Ónv„˛„m‚ntului agricol, prin Ónfiin˛area de ∫coli specializate, Ón care, prin disciplinele predate, au fost avute Ón vedere Ónsu∫irea tehnologiilor moderne de cultivare a p„m‚ntului, de cre∫tere a animalelor, ba chiar ∫i de prelucrare a acestora pentru a fi transformate Ón produse alimentare.

Dup„ ce Ón 1922, Ón ora∫ul de pe Bega, s-a Ónfiin˛at ™coala Politehnic„, pe m„sur„ ce prestigiul acesteia cre∫tea de la an la an, prin excelenta preg„tire a absolven˛ilor s„i, Ón cercurile intelectualilor ∫i ale mediului de afaceri local s-a conturat tot mai mult ideea necesit„˛ii unei ∫coli superioare de agricultur„.

## V„ mul˛umesc.

Toate grupurile politice ∫i-au epuizat timpul pentru declara˛ii politice. Œncheiem aici acest punct.

Trecem la urm„torul punct, constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii.

Rog din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D., dou„ propuneri.

Din partea Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., domnul senator Mario Oprea ∫i doamna senator Paula Iv„nescu.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.S.D., dou„ propuneri.

Din partea Grupului P.S.D., domnii senatori Doru Ioan T„r„cil„ ∫i ™erban Nicolae.

Din partea Grupului Partidului Popular Rom‚nia Mare, o propunere.

Domnule pre∫edinte, din partea Grupului Partidului Popular Rom‚nia Mare, propunem pe doamna senator Vedina∫ Verginia.

V„ mul˛umesc.

Partidul Conservator, o propunere.

Domnule pre∫edinte, din partea Grupului Partidului Conservator din Senat, Ól propunem pe domnul senator Gavril„ Vasilescu.

V„ mul˛umesc.

U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. Ól propune pe domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind s„n„tatea reproducerii ∫i reproducerea uman„ asistat„ medical.

V„ rog s„ urm„ri˛i, stima˛i colegi, aceste texte.

La pozi˛ia 1, cu referire la art. 8 alin. (3), ni se propune un text comun. Sunt observa˛ii? Nu. Vi-l

La num„rul curent 2, cu referire la art. 11 — text Senat. Nu este nevoie s„-l vot„m.

La num„rul curent 3, cu referire la art. 21 alin. (1) lit. d), dac„ sunt obiec˛iuni? Ni se propune textul Camerei Deputa˛ilor, cu 12 voturi pentru ∫i o ab˛inere.

Nu sunt interven˛ii. V„ rog s„ vota˛i.

S-a votat cu 84 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

La num„rul curent 4 avem text Senat, deci nu este nevoie de vot.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Addendumului semnat la Bucure∫ti la 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova, referitor la Ómprumutul pe termen lung Ón valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucure∫ti la 1 septembrie 1993, modificat prin addendumurile semnate la Bucure∫ti la 17 ianuarie 2000 ∫i 24 iulie 2002.

Rog Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„-∫i ocupe locul.

Doamna secretar de stat Doina Dasc„lu, foarte pe scurt, v„ rog.

## **Doamna Elena Doina Dasc„lu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La data de 1 septembrie 1993 s-a Óncheiat la Bucure∫ti Acordul Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 60/1993, prin care Guvernul Rom‚niei a acordat Republicii Moldova un Ómprumut pe termen lung Ón valoare de 20 miliarde lei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 rambursabil Ón 8 ani, f„r„ dob‚nd„, cu o perioad„ de gra˛ie de 2 ani, const‚nd Ón livr„ri de combustibili, agen˛i chimici, echipamente de telecomunica˛ii ∫i medicamente de uz uman ∫i veterinar.

Datorit„ situa˛iei economice dificile Ón care se afl„ economia Republicii Moldova, rambursarea nu s-a putut efectua conform prevederilor din acord, fapt pentru care s-au Óncheiat addendumurile din 17 ianuarie 2000 ∫i 24 iulie 2002, pentru ree∫alonarea obliga˛iilor de plat„.

Partea moldovean„ a virat Ón anul 2000 primele dou„ tran∫e, Ónsemn‚nd 2 milioane dolari din Ómprumutul acordat, r„m‚n‚nd Ón sold suma de 12,4 milioane dolari.

Œn cursul anului 2004, Guvernul Republicii Moldova a solicitat ree∫alonarea obliga˛iilor de plat„, men˛ion‚nd greut„˛ile economico-financiare, respectiv faptul c„ nu avea Óncheiat programul cu Fondul Monetar Interna˛ional, ceea ce reducea posibilitatea ob˛inerii resurselor externe pentru sus˛inerea bugetului. Datoria de stat, conform obliga˛iilor de plat„, constituia 53% din veniturile bugetului de stat ∫i toate acestea conduceau la suspendarea temporar„ a pl„˛ilor fa˛„ de creditorii comerciali ∫i bilaterali, av‚nd ca scop men˛inerea durabilit„˛ii situa˛iei Ón domeniul fiscal-bugetar.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnule pre∫edinte Vosganian, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pe baza acestei argumenta˛ii, a votat, Ón unanimitate, raport de admitere f„r„ amendamente.

Este nevoie, totu∫i... Ómi semnaleaz„ ∫i domnul coleg R„zvan Theodorescu, Ómi aduc aminte ∫i eu de la ∫coal„, c„ îaddendum“ este neutru, iar la plural este îaddenda“.

Asta este o singur„ problem„, care excede acquis-ului comunitar, c„ latinii nu sunt membri Ón Uniunea European„, dar nu este corect îaddendumurile“, ci îaddenda“.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun.

Stima˛i colegi, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2005 privind abrogarea dispozi˛iilor legale referitoare la acordarea Ónlesnirilor la plata obliga˛iilor bugetare restante.

Domnule secretar de stat Sebastian Bodu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Sebastian Bodu** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Actul normativ are ca obiect abrogarea...

V„ rog, o sintez„. Da?

Da, foarte sintetic. Are ca obiect abrogarea tuturor Ónlesnirilor, except„rilor la plata obliga˛iilor bugetare restante.

Sunt dou„ amendamente de la comisie. S-a prelungit termenul de depunere Ón termen a celor care fac, totu∫i, pl„˛ile pe conven˛ii de ree∫alonare ∫i s-a abrogat o dispozi˛ie neclar„ Ón ceea ce prive∫te toate actele normative abrogate. Era Ómpotriva Legii privind tehnica elabor„rii actelor normative.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Vosganian, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ confirm ceea ce deja a˛i primit.

Œn Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci acest proiect de lege a fost votat cu o serie de amendamente acceptate ∫i altele respinse, care sunt incluse Ón anexe.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Avem dou„ amendamente acceptate de Guvern, da?

Da.

Unul este respins.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dac„ se mai sus˛ine amendamentul respins? Nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Stima˛i colegi,

Dac„ nu sunt observa˛ii la cele dou„ amendamente admise, le

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2005 privind modificarea alin. (2) ∫i (3) ale art. III din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

V„ rog, domnul secretar de stat...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul secretar de stat Sebastian Bodu.

A˛i s„rit peste punctul 6.

La punctul 7 din ordinea de zi, v„ rog.

A˛i s„rit peste punctul 6.

Am s„rit eu unul, dar mergem pe punctul 7, acum, c„ l-am prezentat.

Pofti˛i, doamna secretar de stat Doina Dasc„lu.

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/2005 s-a prelungit un termen, de la 1 mai la 1 iunie, pentru o serie de prevederi ale Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, care modific„ Codul fiscal, de fapt, acele prevederi care instituiau unele modific„ri Ón impozitarea direct„, respectiv impozitul pe veniturile realizate din tranzac˛iile pe propriet„˛i imobiliare ale persoanelor fizice, veniturile realizate din dob‚nzi ∫i veniturile realizate din titluri de valoare.

Au existat unele motiva˛ii din care a rezultat necesitatea modific„rii acestui termen. Œn primul r‚nd, s-au produs modific„ri de esen˛„ cu ocazia dezbaterii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 Ón Senat, at‚t Ón comisie, c‚t ∫i Ón plen, precum ∫i ca urmare a faptului c„ au ap„rut ∫i unele dificult„˛i Ón discu˛ia cu operatorii de pe pia˛„ care trebuiau s„ aplice aceast„ ordonan˛„.

Œntre timp, modific„rile care s-au produs la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, at‚t cu ocazia dezbaterii Ón Senat, c‚t ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, au

creat posibilitatea aplic„rii acestor modific„ri cu data de 1 iunie, termen care, de fapt, a fost prelungit prin aceast„ ordonan˛„.

Œn esen˛„, este prelungirea intr„rii Ón vigoare a unor prevederi din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul pre∫edinte Vosganian ne prezint„ raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, lu‚nd act de aceast„ argumenta˛ie, a votat îpentru“. Exist„ o serie de amendamente respinse, care au fost incluse Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Interven˛ii, v„ rog, dezbateri generale. Domnul senator ™erban Mih„ilescu.

## Domnule pre∫edinte,

Aveam un amendament respins, Ón ideea c„ aceste prevederi ar trebui s„ se aplice dup„ 30 iunie. Este evident c„ ce am discutat noi pe fond la momentul ordonan˛ei s-a Ónc„lcat cu lejeritate de c„tre Guvern. Termenele au fost modificate de dou„ ori. Eu v„ rog s„ supune˛i aprob„rii ideea de a intra Ón vigoare dup„ 30 iunie, s„ se termine m„car un segment financiar.

Oricum, declar acum c„ acest Guvern va mai veni cu cel pu˛in 2—3 modific„ri de termene, pentru c„ foarte multe prevederi nu au fost g‚ndite profesionist. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator Vosganian.

Domnule pre∫edinte...

V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul la tribun„, aici. V„ rog frumos. Ne face pl„cere s„ v„ vedem la tribun„.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Mul˛umesc.

Nu vreau s„ influen˛ez adunarea de la Ón„l˛imea scaunului de pre∫edinte de comisie.

Domnule pre∫edinte,

Am luat act, cu respect, de propunerea domnului senator Mih„ilescu. De altfel, vreau s„-i aduc ∫i mul˛umiri. A fost cel mai combativ depun„tor de amendamente la legisla˛ia Codului fiscal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Am avut dou„ contraargumente la aceast„ propunere. Primul, care, probabil, va fi confirmat ∫i de reprezentan˛ii Guvernului, normele metodologice au fost deja definitivate. Dar mai este un argument. La Ónt‚lnirea pe care am avut-o cu Asocia˛ia Rom‚n„ a B„ncilor ∫i cu Asocia˛ia Na˛ional„ a Societ„˛ilor de Valori Mobiliare, d‚n∫ii au obiectat la prelungirea termenului p‚n„ la 1 iulie prin faptul c„ atunci vor trebui s„ porneasc„ denominarea monedei na˛ionale ∫i c„ ne roag„ s„ nu suprapunem cele dou„ momente, ∫i anume trecerea la noul sistem de impozitare ∫i denominarea monedei, pentru c„ vor avea dificult„˛i de natur„ tehnic„ pentru a le adopta simultan.

A∫adar, cu speran˛a c„ la Camera Deputa˛ilor se va termina procedura ∫i legea va putea fi promulgat„ p‚n„ la 1 iunie, noi, parlamentarii Grupului îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., sus˛inem Ón continuare termenul de 1 iunie, pe argumenta˛ia pe care v-am prezentat-o.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt interven˛ii?

Ce dori˛i? Un drept la replic„?

Un drept la replic„, domnule pre∫edinte.

V„ rog, replica˛i.

Ca s„ mai dau prilejul...

Eu v„ laud, iar dumneavoastr„ face˛i...

## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu:**

Ca s„ mai dau prilejul unei replici, voiam s„-i mul˛umesc domnului senator Marinescu pentru aplauze, dar, pe fond, denominarea leului va dura Ónc„ 18 luni, iar eu sus˛in Ón continuare c„...

... iar eu pot s„ spun Ón continuare c„, p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, vom mai avea cel pu˛in dou„ sau trei modific„ri de termene la aceast„ ordonan˛„, cu respectul adresat Ministerului Finan˛elor Publice.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci asta ca previziune, a∫a, din partea dumneavoastr„.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt lu„ri de cuv‚nt.

Se sus˛ine vreunul din amendamentele propuse ∫i respinse?

Domnule senator Funar, nu ave˛i amendament. Nu v„d aici. Da, domnul senator Funar ∫i doamna senator Vedina∫. V„ rog s„ m„ scuza˛i.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ne men˛inem cele dou„ amendamente propuse Ómpreun„ cu doamna senator Verginia Vedina∫, respectiv...

V-a∫ ruga... Nu cred c„ v„ aude nimeni. Ori vorbi˛i mai tare, ori pofti˛i aici, la microfon. Vorbi˛i mai tare, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am vorbit la microfon. Din p„cate, este pu˛in„ g„l„gie Ón Sala îOmnia“.

Ne men˛inem cele dou„ amendamente pornind de la textul Legii nr. 571/2003, art. 4, care prevede c„ orice modificare adus„ Codului fiscal poate fi f„cut„ numai prin lege ∫i ea intr„ Ón vigoare de la 1 ianuarie anul urm„tor celui Ón care s-au f„cut modific„rile.

Noi ne men˛inem cele dou„ amendamente ∫i v-a∫ ruga s„ le supune˛i la vot, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt interven˛ii pe aceste dou„ amendamente?

Stima˛i colegi,

Mai este amendamentul cu 1 iulie...

V-am Óntrebat dac„ Ól mai sus˛ine˛i.

Œntotdeauna, dup„ ce cade primul amendament, cu 1 ianuarie, Ól sus˛inem pe cel cu 1 iulie.

Œl sus˛ine˛i, da?

Œl sus˛in.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

- 8 ab˛ineri, s-a adoptat.

- V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul 6, proiectul de Lege privind dezvoltarea infrastructurii, dot„rilor ∫i altor cheltuieli Ón vederea Ómbun„t„˛irii activit„˛ii de administrare a veniturilor bugetare.

Domnul secretar de stat Sebastian Bodu.

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul actului normativ are ca obiect p„strarea de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice a unor sume din diferen˛a de taxe ∫i impozite, amenzi, confisc„ri ∫i a∫a mai departe.

Scopul acestui proiect de lege este terminarea cl„dirilor, finan˛area sistemului IT al ministerului. Nu sunt implica˛ii pe bugetul anului curent. Aceste diferen˛e se vor g„si Ón bugetul de anul viitor, deci este efectiv o stimulare a personalului.

Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Vosganian, raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci este un raport favorabil, care a fost Ónso˛it Ón anexe de o seam„ de amendamente admise ∫i un amendament respins pe care le supunem aten˛iei plenului.

administrate de Ministerul Finan˛elor Publice reprezent‚nd diferen˛e de crean˛e fiscale principale.

Consider c„ dac„ acest alineat s-ar aplica, Ministerul Finan˛elor Publice s-ar g„si Óntr-o situa˛ie de conflict de interese, av‚nd Ón vedere c„ este cel care este responsabil de estimarea veniturilor bugetare anuale ∫i de elaborarea bugetului de stat.

Dup„ p„rerea mea, va fi tentat s„ subestimeze aceste venituri bugetare, pentru ca veniturile suplimentare s„ fie mai mari, ∫i cota-parte care i-ar reveni ∫i ar fi la dispozi˛ia Ministerului Finan˛elor Publice s„ fie, Ón consecin˛„, mai mare.

Totodat„, apreciez c„, prin aplicarea acestei prevederi, s-ar ajunge la o deturnare a veniturilor la bugetul de stat, la o ocolire a Parlamentului, singurul abilitat s„ aprobe legile bugetului de stat ∫i legile de rectificare a bugetului de stat.

Cred c„ dac„ Guvernul consider„ c„ Ómbun„t„˛irea infrastructurii fiscale este o prioritate, la rectificarea bugetului de stat va prinde Ón bugetul Ministerului Finan˛elor Publice suplimentarea resurselor. Œn consecin˛„, am convingerea c„ Parlamentul va fi de acord.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„, din sal„, colegii senatori doresc s„ mai intervin„?

Dac„ nu, dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Sebastian Bodu.

Ministerul Finan˛elor Publice nu este de acord cu acest punct de vedere.

Toate aceste diferen˛e de taxe ∫i impozite se stabilesc pe baza declara˛iilor contribuabilului, deci nu le subevalueaz„ ministerul ∫i apoi le reevalueaz„ mai mult. Acestea reprezint„ diferen˛a dintre ceea ce declar„ contribuabilul ∫i care este realitatea din actele contabile ale contribuabilului.

Domnul pre∫edinte Vosganian.

Mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œn˛eleg

c„ nu sunt.

Dac„ amendamentul respins se mai sus˛ine? Doamna senator Silvia Ciornei, v„ ascult„m.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin amendamentul propus, practic, solicit s„ se elimine lit. a) de la art. 1, respectiv re˛inerea de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice a unei cote de 25% din sumele stabilite suplimentar ∫i Óncasate pentru bugetele

## Domnule pre∫edinte,

Acest amendament a fost discutat Ón comisie ∫i a fost respins pe baza urm„torului argument: nu se poate pune problema unui conflict de interese ∫i a unei subevalu„ri, pentru c„ acest tip de venituri nu se include Ón buget. Neincluz‚ndu-se Ón buget, nu se pune problema c„ este vreo premeditare Ón a subevalua aceste venituri, ca ponderea celor suplimentare s„ fie mai mare.

Nefiind Óntemeiat argumentul, prezum˛ia nefiind Óntemeiat„, am respins amendamentul ∫i v„ rog ∫i pe dumneavoastr„ s„ proceda˛i ca atare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi,

List„, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

List„, v„ rog, pentru liderii de grup.

Dac„ ave˛i observa˛ii la celelalte amendamente, care au fost admise? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare.

Domnul secretar Flaviu Lazin este aici?

Ini˛iatorul este aici? Domnul senator Pete ™tefan nu este prezent. Domnul senator Puskás este l‚ng„ mine. V„ rog, domnul Puskás.

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere c„ Ón noul Cod fiscal au intervenit schimb„ri, suntem de acord cu respingerea ini˛iativei legislative, pentru c„ nu mai este de actualitate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Nu mai este de actualitate, spune ini˛iatorul.

- ∫i o ab˛inere.

Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 3 din Legea nr. 424/2002 privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a re˛elei de drumuri na˛ionale din Rom‚nia, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Domnul secretar de stat Ioan Andreica este aici, da? V„ ascult„m, domnule secretar de stat, foarte pe scurt.

**Domnul Ioan Andreica** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt trei propuneri privind modificarea legii, de fapt, modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2002.

Prima propunere se refer„ la scutirea de la obligativitatea achit„rii tarifului pentru vehicule speciale de˛inute de persoane cu handicap locomotor ∫i adaptate handicapului.

Œn urma analizei efectuate de ministerul nostru, consider„m c„ consecin˛ele financiare sunt reduse asupra bugetului Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia, prin includerea la scutirea acestor categorii, ∫i, deci, ar influen˛a foarte pu˛in bugetul anului 2005, motiv pentru care suntem de acord cu aceast„ modificare — de fapt, este singura cu care ministerul nostru este de acord.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

Domnul vicepre∫edinte Gheorghe Constantin, v„ rog s„ prezenta˛i raportul Comisiei economice.

## Domnule pre∫edinte,

Œn cadrul dezbaterilor, au fost analizate avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i punctul de vedere negativ al Guvernului.

Comisia, Ón urma dezbaterilor, a adoptat, cu 5 voturi pentru ∫i dou„ voturi Ómpotriv„, raport favorabil, cu amendamentele din anex„, ∫i propune plenului Senatului adoptarea propunerii legislative.

Interesant este faptul c„ ini˛iatorul lipse∫te ∫i de aceast„ dat„ ∫i nu-∫i poate sus˛ine aceast„ ini˛iativ„.

Dac„ permite˛i, domnule pre∫edinte, pentru celelalte dou„ propuneri a∫ dori s„ dau explica˛ii. Celelalte dou„ solicit„ri.

V„ rog, ave˛i r„bdare.

Stima˛i colegi, este a doua oar„ c‚nd domnul Frunda lipse∫te de la aceast„ ini˛iativ„.

Raportul este favorabil, Ón˛eleg c„-l sus˛ine ∫i Guvernul.

Guvernul este de acord cu amendamentele?

Guvernul nu a fost de acord Ón expunerea de motive, dar Ón discu˛iile din comisie s-a acceptat aceast„ propunere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

Dar sunte˛i de acord cu ea?

Œn final, suntem de acord.

™i cu amendamentele propuse? Sunt dou„ amendamente.

Numai cel referitor la persoane cu handicap. La celelalte a∫ dori s„-mi permite˛i s„ iau cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu ne Ón˛elegem. V„ rog s„ v„ exprima˛i clar punctul de vedere.

Se scoate de pe ordinea de zi p‚n„ c‚nd domnul Frunda va binevoi s„ fie Ón ˛ar„ s„-∫i sus˛in„ punctul de vedere.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale.

O secund„, v„ rog. Œn˛eleg c„ nu au venit.

## Stima˛i colegi,

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum ∫i organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Medicilor din Rom‚nia.

Rog Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport sau Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Am avut raport comun aici.

Pofti˛i, domnul Sab„u.

Domnul secretar de stat, foarte pe scurt, v„ rog.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Ministerul S„n„t„˛ii sus˛ine propunerea legislativ„ ∫i amendamentele care au fost adoptate Ón Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport a Senatului.

V„ mul˛umesc.

Domnul Sab„u ne prezint„ raportul celor dou„ comisii, Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Camer„ sesizat„, raportul este favorabil, cu amendamente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, dac„ sunt? Nu sunt.

Avem 4 amendamente respinse. Dac„ se mai sus˛in? Nu se mai sus˛in.

V„ mul˛umesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea si func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.

Domnul Nicolae Flaviu Lazin este, da?

Da.

V„ rog, foarte pe scurt, domnule secretar de stat.

## **Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale sus˛ine ordonan˛a a∫a cum a fost ea modificat„ Ón comisiile reunite de Ónv„˛„m‚nt ∫i agricultur„ ale Senatului, cu amendamentele care au fost aduse Ón Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnule senator, avem raport comun.

Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ Ómpreun„ cu Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

V„ ascult„m.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 290/2002.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Comisiile reunite au dezb„tut proiectul de lege Ón 10 ∫i 17 mai a.c.

Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiilor au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului comun de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„, care fac parte integrant„ din raportul comun.

Mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Œntreb Guvernul, avem 12 amendamente admise, plus anexa 6.

De acord? Domnule secretar de stat, v„ rog.

Domnule, ave˛i o traiectorie... cu mine discuta˛i c‚nd sunte˛i la tribun„.

Da, de acord.

Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul la dezbateri? V„ ascult„m, domnule senator.

## Domnule pre∫edinte,

Œn Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ am votat acest proiect de lege cu amendamentele f„cute Ón comisie, convins fiind c„ aceast„ lege va contribui la func˛ionarea Ón condi˛ii mai bune a unit„˛ilor de cercetare ∫i dezvoltare.

Ne-am Óntrebat cu to˛ii: de ce aceste unit„˛i sunt Ón pragul falimentului? Cauza este urm„toarea: de 15 ani, aceste unit„˛i de cercetare tot cedeaz„ terenuri. Din 125.000 hectare, au ajuns la 59.000 hectare.

At‚t cercetarea, c‚t ∫i cei ce se ocup„ de produc˛ie nu lucreaz„ serios, nu lucreaz„ Ón perspectiv„, lucreaz„ de la o zi pe alta, de la un an pe altul.

Acum, din nou se propune s„ se retrocedeze Ón continuare terenuri.

Art. 22 alin. (3) prevede c„ fo∫tii de˛in„tori de teren al acestor sta˛iuni de cercet„ri vor primi p„m‚ntul Ónapoi, dar, prin amendamentul propus de noi, am propus ca anumite terenuri strict necesare cercet„rii s„ nu se predea.

Acum ce se Ónt‚mpl„, rog Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ ia atitudine ∫i s„ nu r„m‚n„ acest lucru la latitudinea prefec˛ilor ∫i comisiilor jude˛ene de fond funciar, fiindc„ prefec˛ii comisiilor jude˛ene de fond funciar nu au interes s„ p„streze aceste sta˛iuni.

Œn general, aceste sta˛iuni sunt Ón apropierea ora∫elor, sunt locuri scumpe pentru case. To˛i prefec˛ii au interes s„ retrocedeze aceste terenuri pentru capital electoral.

Rog Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ se implice, nu poate s„ cunoasc„ prefectul, nici subprefectul, nici comisia jude˛ean„ de fond funciar care este compus„ din... de la poli˛ie este un membru, de la O.G.A. — un membru, de la O.C.O.T.A. — un membru. Cei ce cunosc problema, dac„ este nevoie sau nu este nevoie de cercetare, sunt Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Institutul de Cercet„ri, Societatea de Cercet„ri ∫i Direc˛ia Agricol„. Cei patru s„ stabileasc„ ce p„m‚nt r„m‚ne pentru cercetare ∫i ce p„m‚nt se retrocedeaz„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

Domnule secretar de stat, da˛i un r„spuns? Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## Da, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Vreau s„ v„ spun c„ noi am solicitat Ón mod expres prefec˛ilor, Ón calitatea lor de pre∫edin˛i ai comisiilor jude˛ene de aplicare a legilor fondului funciar, s„ ne comunice situa˛ia revendic„rilor Ón perimetrele ∫i sta˛iunilor ∫i institutelor de cercetare numai pe seama actelor doveditoare care atest„ fo∫ti proprietari pe aceste suprafe˛e, a∫a c„ vom proceda ca atare.

Sigur c„ da, noul pachet de legi ale propriet„˛ii va prevedea punerea acestor terenuri la dispozi˛ia fo∫tilor proprietari, dar, Ón mod sigur, numai pe seama actelor doveditoare ∫i vom Óncerca s„ protej„m, Ón rest, aceste perimetre Ón m„sura Ón cale ele sunt necesare programelor de cercetare de care are nevoie agricultura. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul Gheorghe David, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

A∫ vrea doar s„ spun c„ acest proiect de lege are Ón vedere reorganizarea acelor unit„˛i de cercetare ∫i dezvoltare care nu a avut loc p‚n„ acum ∫i faptul c„ necesit„ ∫i avizul din partea Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pentru c„ este vorba ∫i de partea de cercetare coordonat„ de c„tre minister, ∫i nu numai, ∫i, cu consultarea Academiei, a A.S.A.S.-ului, sper„m c„ vor putea s„ fie reorganizate ∫i, totodat„, se vor lua hot„r‚ri care vor fi pe deplin justificate.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Nu mai sunt.

V„ rog, dac„ sunt interven˛ii pe amendamentele admise, plus anexa? Nu sunt.

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege. Vom opera, bineÓn˛eles, cele 12 amendamente, inclusiv la anex„.

S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul 10, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor m„suri organizatorice la nivelul administra˛iei publice centrale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Domnul secretar de stat Constantin Popescu, este? Da, v„ rog.

Cei doi ini˛iatori care au depus aceasta formul„ a Guvernului, domnul secretar de stat din partea Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, Constantin Popescu, ∫i domnul secretar de stat din partea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Nicolae Flaviu Lazin.

Pe domnul Nicolae Flaviu Lazin l-am auzit ∫i data trecut„. Sus˛ine acelea∫i modific„ri.

Domnul Constantin Popescu, v„ rog.

Da, sus˛inem modific„rile care sunt.

Dac„ ave˛i de ad„ugat ceva?

## **Domnul Constantin Popescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Vroiam s„ spun c„ acest pachet de m„suri urm„re∫te cre∫terea capacit„˛ii institu˛ionale la nivelul administra˛iei centrale pentru transpunerea, implementarea ∫i aplicarea angajamentelor negociate cu Uniunea European„.

## S-a Ón˛eles!

V„ rog, dac„ amendamentele respinse se mai sus˛in? V„ rog, dac„ Ómi permite˛i. V„ rog, la pozi˛ia 1 — amendament respins, doamna senator Verginia Vedina∫ a avut la art. 2 alin. (1) un amendament.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Amendamentul meu viza eliminarea referirii la comisariatele regionale. Dup„ cum rezult„ din con˛inutul reglement„rii, criteriul care s-a avut Ón vedere Ón constituirea acestor comisariate a fost cel al unit„˛ii administrativ-teritoriale.

Dac„ jude˛ul este unitate administrativ-teritorial„, recunoscut„ de Constitu˛ie, ∫i se pot constitui comisariate jude˛ene, nu acela∫i lucru putem spune despre regiune care, Ón actuala Constitu˛ie, art. 3 alin. (3), nu este recunoscut„ cu un asemenea statut.

Dup„ ce vom modifica, Constitu˛ia vom vedea. Deci pentru aceste considerente v„ propun s„-l supune˛i la vot ∫i s„ fie votat.

## V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Dan C‚rlan, v„ rog. A˛i prezentat, parc„, raportul.

Am prezentat raportul. Am rug„mintea...

V„ men˛ine˛i punctul de vedere?

Ne men˛inem punctul de vedere, dar am rug„mintea s„ rezolv„m o eroare material„ care s-a strecurat Ón redactarea anexei, ∫i anume: la linia nr. 4, secretari de stat, este vorba de anexa privind cabinetul demnitarului. La linia nr. 4, secretari de stat, de∫i Ón textul amendamentului, Ón mod clar, este cuprins secretarul de stat la Cancelaria Primului-Ministru ∫i secretarul de stat de la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, Ón anex„ nu este prev„zut. Este o eroare material„ ∫i rog s„ fie rezolvat„ ca atare.

Deci la pozi˛ia 4, da?

Da, la nr. 4 din anex„. Œn textul ordonan˛ei ∫i Ón redactarea amendamentului, Ón mod foarte clar, at‚t Cancelaria Primului-Ministru, c‚t ∫i Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, secretarii de stat din aceste entit„˛i sunt prin∫i la cabinet.

Domnule secretar de stat Constantin Popescu, ave˛i cuv‚ntul.

Noi am mai discutat ∫i Ón comisie. Organizarea la nivel de regiuni corespunde regimului de dezvoltare ∫i agen˛iile pentru mediu sunt organizate la fel.

Deci nu are nici o conota˛ie Ón sensul celor spuse de dumneavoastr„.

Nu sunt unit„˛i administrativ-teritoriale toate atribu˛iile, ci sunt organiz„ri regionale, cum avem ∫i cele 8 regiuni pe care le cunoa∫te˛i foarte bine. Acesta este r„spunsul. Retrage˛i amendamentul, da?

Da.

Mul˛umesc foarte mult.

Trecem la urm„torul amendament respins. Dac„ se mai sus˛ine?

Domnule Aurel Gabriel Simionescu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi permite˛i, am un amendament Ónaintea domnului Aurel Gabriel Simionescu ∫i Ól rog s„ accepte s„-l sus˛in.

Tot la punctul 1, nu ∫tiu de ce nu a fost scris ca punct separat, este vorba de suplimentarea num„rului de posturi la Garda Na˛ional„ de Mediu, dar cred c„ a fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 o gre∫eal„ de redactare ∫i din cauza aceasta nu a˛i sesizat, domnule pre∫edinte.

Deci tot la punctul 1 apar dou„ amendamente — de fapt, al domnului senator Aurel Gabriel Simionescu este Ónaintea mea.

V-am Ón˛eles. Deci sus˛ine˛i majorarea num„rului posturilor de la 806 cu Ónc„ 141.

La 200 de posturi, at‚t c‚t este scris, domnule pre∫edinte.

Nu am a∫a ceva, domnule senator.

La mine scrie ∫i la dumneavoastr„ la num„rul curent 1. Este o gre∫eal„ de redactare, domnule pre∫edinte, din cauza aceasta nu realiza˛i.

Domnule senator Aurel Gabriel Simionescu, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. S-a Ón˛eles.

A∫ putea s„ r„spund, cumva?

## Stima˛i colegi,

Suntem pe alin. (2). Sunt dou„ propuneri respinse. Una, a domnului senator Gheorghe Funar, Ón care se solicit„ suplimentarea de la 806 la 200 de posturi, cu 200 de posturi finan˛ate de la buget pentru 2005, ∫i cealalt„, a domnului Aurel Gabriel Simionescu, tot alin. (2), suplimentarea celor 806 posturi existente cu 141 de posturi.

Nu!

Sunt la art. 2 ∫i citesc ce este Ón anex„, domnule senator Aurel Gabriel Simionescu.

Deci amendamentul meu nu vizeaz„ o modificare a num„rului de posturi fa˛„ de ceea ce a prezentat Guvernul Ón ordonan˛„, vizeaz„ numai formularea ca atare, tehnica de redactare.

## Domnule pre∫edinte,

Discu˛iile pe care le-am avut ∫i Ón comisie au dus c„tre anumite concluzii, eu insist c„ formularea pe care o avem la art. 4 ∫i care, de fapt, adun„ formul„rile de la art. 4 ∫i care adun„ formul„rile de la art. 1, 2 ∫i 3, este una mult prea ampl„ ∫i una care nu este pentru o lege.

Articolul sun„ a∫a: îNum„rul total de posturi pentru Garda Na˛ional„ de Mediu este 748 de posturi finan˛ate integral de la bugetul de stat, din care 607 posturi r„mase dup„ cedarea din totalul de 806 posturi existente a celor 199 posturi prev„zute Ón art. 3 alin. (2) ∫i 141 de posturi din cele 183 de posturi prev„zute Ón art. 2 (...)“ ∫i a∫a mai departe...

Deci este o supraexplica˛ie, s„ spunem a∫a, care nu-∫i g„se∫te locul Óntr-o lege, dup„ p„rerea mea!

De aceea, am apreciat c„ fiecare dintre articolele respective trebuie s„ prevad„ exact num„rul de posturi care sunt necesare, care sunt hot„r‚te pentru institu˛iile respective.

La art. 4 s„ ne oprim la î748 de posturi finan˛ate integral de la bugetul de stat“, pentru c„ toat„ socoteala din spate este dat„ de articolele care sunt ini˛iale, de art. 1, de art. 2 alin. (2) ∫i de art. 3.

Toat„ aceast„ explica˛ie este una mult prea ampl„ ∫i care nu Ó∫i are rostul, plus c„, dac„ se va Ónt‚mpla s„ mai modific„m ceva la posturile acestea, va trebui s„ mai d„m Ónc„ o lege care s„ explice Ónc„ o dat„ acest lucru. Deci nu este vorba de o mic∫orare sau o majorarea a num„rului de posturi, este vorba de formularea care apare Ón lege.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Dac„ nu, trimitem Ónapoi la comisie.

Iat„ ce spune alin. (2) din ordonan˛a de urgen˛„: îGarda Na˛ional„ de Mediu se reorganizeaz„ prin suplimentarea num„rului de 806 cu un num„r de 183 de posturi finan˛ate de la buget.“ Iat„ ce spune alineatul domnului senator Aurel Simionescu: îGarda Na˛ional„ de Mediu se reorganizeaz„ prin suplimentarea num„rului de 806 posturi cu un num„r de 141 de posturi.“ Nu spune˛i c„ nu difer„!

Da, domnule pre∫edinte, numai c„ alin. (3) prevede c„, din aceste 183 de posturi, 42 se transfer„ c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, deci r„m‚n 141.

Stimate coleg, eu sunt la alin. (2)!

Da, ca ∫i formulare, este adev„rat.

Deci l„sa˛i-l pe 3. Œn primul r‚nd, alin. (3) nu a fost contestat ∫i nu ave˛i amendament. Eu vorbesc de alin. (2). Œl pun Ón oglind„. Œn Ordonan˛a de Guvern, num„rul — 806 posturi, suplimentat cu 183 de posturi, Ón propunerea dumneavoastr„ — 806 posturi, suplimentate cu 141 de posturi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

Da. Repet, Óns„, numeric nu influen˛eaz„. Este suma pe care o aveau ∫i p‚n„ acum. Este formularea... ca ∫i cantitate, aceasta este.

Stimate coleg, atunci v„ trimit Ónapoi la comisie, s„ reformula˛i corect.

Nu este cazul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**

E formulat„ corect.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Procedur„!

Spune˛i, domnule senator Prodan.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Ceea ce a spus stimatul nostru coleg senator este o informare par˛ial„. Felul cum este redactat, pe cele trei articole, expliciteaz„ clar ce num„r de oameni ∫i care sunt oamenii care vor fi transfera˛i de la Garda de Mediu. Dac„ nu l„s„m redactarea care este prev„zut„ actualmente, poate s„ fie o neclaritate ∫i se poate transfera o alt„ serie de personal Ón alt„ parte. Nu vrem s„ facem aritmetic„, dar felul cum este redactat este c‚t se poate de clar. Trebuie s„ r„m‚n„ art. 1, 2, ∫i 3 Ón forma redactat„. A∫a s-a votat Ón comisie ∫i a∫a vrem s„ r„m‚n„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stima˛i colegi...

Numai o clip„, domnule Ha∫otti, v„ dau cuv‚ntul imediat, numai o jum„tate de minut.

S„ v„ citesc un text ∫i spune˛i dumneavoastr„, pe urm„ v„ dau cuv‚ntul s„ ne explica˛i. V„ rog s„ m„ urm„ri˛i. îNum„rul total de posturi pentru Garda Na˛ional„ de Mediu este de 748 de posturi, finan˛ate integral de la bugetul de stat, din care 607 posturi r„mase dup„ cedarea din totalul de 806 posturi existente, a celor 192 de posturi prev„zute Ón art. 3 alin. (2), ∫i 141 de posturi din cele 183 de posturi prev„zute la art. 2 alin. (1).“

V„ rog s„-mi spune˛i ce a˛i Ón˛eles dintr-un astfel de articol.

Oprim aici, este ora 17,30.

Vreau s„ propun ceva.

V„ rog.

Nu numai c„ este ora 17,30, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, dar este evident c„ sunt o serie de inadverten˛e, o serie de neclarit„˛i, o serie de neÓn˛elegeri. V„ mai pot spune c„, din discu˛iile pe care le-am avut cu domnul secretar de stat Baciu ∫i cu domnul pre∫edinte al comisiei, mai sunt ∫i dou„-trei erori materiale.

Iat„, de ce v„ propun, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ retrimitem la comisie proiectul de lege.

A˛i avut o propunere Ón˛eleapt„.

Eu am o rug„minte, stima˛i colegi.

Rog Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog s„ citim cu aten˛ie redact„rile de articole. Domnul senator C‚rlan.

Domnule pre∫edinte...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog eu foarte mult, unde nu e consultat„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

S-a f„cut propunerea pentru retrimiterea la comisie.

V„ prezint nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Lege privind Ónfiin˛area comunei Boghi∫, jude˛ul S„laj, prin reorganizarea comunei Nu∫fal„u;

— Lege pentru aderarea Guvernului Rom‚niei la Acordul privind protec˛ia reciproc„ a secretului inven˛iilor din domeniul ap„r„rii, pentru care s-au f„cut cereri de brevetare, adoptat la Paris la 21 septembrie 1960, ∫i la Acordul privind comunicarea, Ón scopuri de ap„rare, a informa˛iilor tehnice, adoptat la Bruxelles la 19 octombrie 1970;

— Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, destinat finan˛„rii proiectului privind reforma sectorului sanitar — faza a II-a, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005;

— Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind finan˛area Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare ∫i cunoa∫tere Ón agricultur„, semnat la Bucure∫ti la 28 ianuarie 2005;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea Ón combaterea criminalit„˛ii organizate, a traficului ilicit de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, traficului de fiin˛e umane, terorismului ∫i a altor infrac˛iuni grave, semnat la Bucure∫ti la 10 mai 2004;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Codul penal referitoare la infrac˛iuni contra demnit„˛ii ∫i infrac˛iuni contra autorit„˛ii, precum ∫i a unor dispozi˛ii din Codul de procedur„ penal„.

Peste trei minute Óncepem Óntreb„rile — interpel„rile.

## PAUZ√

Stima˛i colegi,

Nu sunt radiodifuzate.

Am rug„mintea s„ fi˛i de acord, pentru c„ are o problem„, domnul ministru Vasile Blaga s„ dea r„spunsuri ∫i, dup„ aceea, s„ trecem la Óntreb„ri — interpel„ri.

V„ rog, pofti˛i, ave˛i de dat r„spuns la o Óntrebare ∫i o interpelare adresate de domnul senator Gheorghe Funar... Domnul senator Funar?...

Vine imediat.

## **Domnul Vasile Blaga** _— ministrul administra˛iei ∫i internelor_ **:**

Dac„-mi da˛i voie, domnule pre∫edinte, am s„ r„spund domnului senator Ilie Petrescu ∫i, dup„ aceea, domnului senator Gheorghe Funar.

Bine. V„ rog.

A venit ∫i domnul senator Funar.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Domnul senator Ilie Petrescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat, prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor s„ v„ comunice cum va sprijini Prim„ria Municipiului Motru Ón vederea dep„∫irii unor dificult„˛i de ordin financiar, v„ comunic„m urm„toarele:

Finan˛area direct„ a bugetului local poate fi realizat„ prin elaborarea ∫i promovarea unui act normativ care presupune afectarea rezervei bugetare aflate la dispozi˛ia Guvernului. ™i noi am f„cut astfel de transferuri Ón acest an. E adev„rat, Ón valoare de numai 53 miliarde lei. Fondul la dispozi˛ia Guvernului a fost, cu totul, de 100 miliarde lei. Oportunitatea aloc„rii resurselor de la fondul de rezerv„ bugetar„ la dispozi˛ia Guvernului se analizeaz„ de c„tre speciali∫tii ministerului de resort Ón baza notelor de fundamentare ∫i a proiectelor de hot„r‚re ale Guvernului ini˛iate de autorit„˛ile competente, respectiv de Consiliul Local Motru, Consiliul Jude˛ean ∫i institu˛ia

Prefectului jude˛ului, respectiv institu˛ii pe care Consiliul Local Motru trebuie s„ le contacteze pentru promovarea, potrivit legii, a unor astfel de solicit„ri. Date fiind, Óns„, efectele calamit„˛ilor naturale din ultima perioad„, nu ne Óndoim c„ Ón˛elege˛i faptul c„ rezerva bugetar„ este integral angajat„ pentru ajutorarea popula˛iei sinistrate ∫i limitarea pagubelor materiale cauzate de inunda˛ii.

Referitor la datoria pe care Prim„ria Municipiului Motru o Ónregistreaz„ fa˛„ de anumi˛i furnizori de utilit„˛i, preciz„m c„ responsabilitatea proiect„rii, aprob„rii ∫i urm„ririi execu˛iei bugetului propriu revine consiliului local. Œn situa˛ia Ón care acest proces este perturbat de dezechilibre, cum e cazul dumneavoastr„, generate de politica de stabilire a priorit„˛ilor privind respectarea angajamentelor de plat„ sau de alte cauze ce ˛in de gestionarea defectuoas„ a fondurilor publice, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor poate interveni prin promovarea unei sesiuni de ini˛iere ∫i/sau dezvoltarea calit„˛ilor manageriale ale personalului de specialitate care activeaz„ Ón aceste institu˛ii, posibilitate pe care o vom analiza Ón mod foarte serios — ∫i m„ refer aici la un eventual proiect, poate, cu Banca Mondial„ privind tehnologizarea nu numai a centralei termice din Motru, ci ∫i din toat„ ˛ara.

**:**

Œntre ei ∫i consiliul local...

Da, dar trebuie s„ porneasc„ de la ei, s„ ajung„ la prefectur„ ∫i s„ vizeze consiliul jude˛ean.

De acord, domnule senator Ilie Petrescu?

## Domnule ministru,

Am Ón˛eles ideea. Deci Consiliul Local Motru trebuie s„ vin„ cu un proiect de hot„r‚re de Guvern ∫i s„-l Ónainteze la consiliul jude˛ean.

Da. ™i cu viza consiliului jude˛ean ∫i a prefecturii ajunge la secretarul de stat pentru comunit„˛i locale cu ajutorul c„ruia Ól promov„m Ón Guvern.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

Vreau s„ v„ informez c„ fac eu demersurile acestea ∫i Ón s„pt„m‚na Ón curs o rezolv.

V„ rog. Eu v„ pot Ónainta r„spunsul ∫i Ón scris.

Eu v„ mul˛umesc.

Trebuie venit urgent cu ea, pentru c„ urmeaz„ rectificarea bugetului.

Ca s„ vede˛i procedurile... v„ dau un material scris, ca s„ vede˛i ∫i procedurile.

Bine, mul˛umesc.

V„ rog, r„spunsurile pentru domnul senator Gheorghe Funar.

Pentru domnul senator Funar, o prim„ Óntrebare referitoare la...

... racolarea ale∫ilor locali...

Imediat...

Potrivit dispozi˛iilor art. 40 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, corelate cu cele ale art. 8 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, cet„˛enii se pot asocia liber Ón partide politice ∫i nici o persoan„ nu poate fi constr‚ns„ s„ fac„ parte dintr-un partid politic. Av‚nd Ón vedere aceste preciz„ri ∫i lu‚nd Ón considerare dispozi˛iile art. 120 alin. (1) ∫i art. 123 alin. (4) din Constitu˛ie, ale art. 2 alin. (1) din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ale art. 12 din Legea nr. 340/2004 privind institu˛ia prefectului, precum ∫i art. 16 ∫i 27 din Legea nr. 14/2003, av‚nd Ón vedere ∫i atribu˛iile institu˛iei noastre, a∫a cum sunt prev„zute acestea, stabilite Ón capitolul III al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea ∫i func˛ionarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, men˛ion„m faptul c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are nici un fel de competen˛e referitoare la apartenen˛a politic„ a ale∫ilor locali. Ca urmare, nu organizeaz„ eviden˛e ∫i, Ón consecin˛„, nu de˛ine date cu privire la acest aspect ∫i nici nu urm„re∫te migra˛ia politic„ a ale∫ilor.

De altfel, am interzis, domnule senator, un astfel de procedeu, pentru c„ m-am opus, anul trecut, c‚nd altcineva era la putere, c‚nd, fiind vicepre∫edinte privind organizarea Partidului Democrat, erau presiuni Ón acest sens, inclusiv prin declararea apartenen˛ei politice a

primarului, m-am opus acestui lucru ∫i nici nu pot s„-l iau Ón considerare. V„ rog s„ nu v„ sup„ra˛i.

Practic, nu Óncuraj„m transferurile de nici un fel. Declara˛ia politic„ a noastr„ a fost c„ nu vom primi primari de la nici un partid politic. De aceea, m„ surprinde ∫i pozi˛ia organiza˛iei noastre de la Foc∫ani de ast„zi, c„ a ob˛inut o mare victorie lu‚nd un consilier local. Una este s„ prime∫ti cet„˛eni, membri ai altor partide, care doresc s„ se Ónscrie Ón partidul t„u, ∫i n-am nimic Ómpotriv„, ∫i alta este s„ procedezi la a lua ale∫i locali.

Noi nu Óncuraj„m acest lucru, dar, repet, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu v„ poate pune la dispozi˛ie un astfel de material.

Domnule senator Funar, dac„ mai dori˛i, suplimentar, ceva?

Eu m„ bucur c„ domnul ministru pre˛uie∫te Senatul Rom‚niei ∫i este prezent personal pentru a da aceste r„spunsuri, dar probabil c„ nu este suficient de bine informat. N-a∫ vrea s„ spun c„ nu ∫tie ce se Ónt‚mpl„ Ón partidul unde se afl„ Ón frunte.

V„ dau un exemplu, domnule ministru. Œntrebarea mea a pornit de la situa˛ia din jude˛ul Cluj, unde a fost racolat, prin ∫antaj, un fost consilier jude˛ean din partea Partidului Rom‚nia Mare, racolat la Partidul Democrat. Exemple v„ mai pot da, dar str‚ngem exemple ∫i le vom prezenta.

Prin ∫antaj?

Da, prin ∫antaj.

Acum, s„ v„ dau ∫i un r„spuns.

Dumneavoastr„ nu pute˛i adresa ministrului o astfel de Óntrebare. E aici Ón calitate de ministru, ∫i nu Ón calitate de lider de partid.

Ave˛i perfect„ dreptate, domnule pre∫edinte.

Aceasta este o discu˛ie aparte. Se poate face la declara˛ii politice.

Vreau s„ o am dup„ aceea cu domnul senator, c„, repet, nu Óncurajez nici Ón cealalt„ calitate astfel de...

S-a Ón˛eles.

Consilierul Maier Teofil.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

Legat de sala de sport de l‚ng„ morm‚ntul lui Lucian Blaga.

Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 63/2001, cu modific„rile ulterioare, preciz„m faptul c„ institu˛ia specializat„ desemnat„ s„ exercite, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei Ón urbanism ∫i a regimului de autorizare a construc˛iilor, precum ∫i cu privire la aplicarea unitar„ a prevederilor legale Ón domeniul calit„˛ii Ón construc˛ii, este Inspectoratul de Stat Ón Construc˛ii, din subordinea Ministerului Transporturilor, Construc˛iei ∫i Turismului.

Prin urmare, facem precizarea c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu are competen˛„ Ón domeniul care face obiectul Óntreb„rii dumneavoastr„.

Lucrarea de investi˛ie îSala de Sport Lancr„m“ a fost cuprins„ Ón anexa unei hot„r‚ri aprobate de fostul Executiv, respectiv anexa nr. 1 la Hot„r‚rea Guvernului nr. 177/2002 pentru aprobarea detalierii listei-sintez„ pe amplasamente ∫i obiective de investi˛ii din cadrul Programului de construc˛ii s„li de sport, 2002, cu modific„rile ulterioare.

Amplasamentul pentru acest obiectiv a fost propus de c„tre Prim„ria Municipiului Sebe∫, din p„cate, respectiv pe latura vestic„ a incintei ™colii Generale îLucian Blaga“ din Lancr„m, str. Veche nr. 5. Conform planului de urbanism general, aceast„ zon„ era destinat„ pentru construc˛ii ∫colare, Ón imediata vecin„tate afl‚ndu-se Biserica Ortodox„ Lancr„m, Ón curtea c„reia se g„se∫te morm‚ntul poetului Lucian Blaga.

Facem precizarea c„ morm‚ntul poetului Lucian Blaga figura, la data aviz„rii documenta˛iilor pentru sala de sport, Ón lista monumentelor istorice care era aprobat„ de Comisia Na˛ional„ a Monumentelor Istorice, dar nu ∫i prin ordin al ministrului culturii ∫i cultelor publicat Ón îMonitorul Oficial“. Œn consecin˛„, la aprobarea documenta˛iei pentru identificarea s„lii de sport lucr„torii din Prim„ria Municipiului Sebe∫ nu au inclus Ón certificatul de urbanism obligativitatea ob˛inerii avizului Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Œn aceste condi˛ii, de∫i sala este amplasat„ la aproximativ 20 de metri de morm‚ntul poetului Lucian Blaga, autoriza˛ia de construc˛ie a fost emis„ f„r„ s„ se solicite acest aviz.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ sala de sport necesar„ pentru comunitatea local„ a ajuns Óntr-o faz„ avansat„ de construire, aproximativ 70%, investindu-se, p‚n„ la aceast„ dat„, o sum„ de 9,7 miliarde lei, preciz„m faptul c„ reamplasarea acesteia presupune cheltuieli suplimentare ale bugetului. Œn acest context, men˛ion„m ∫i faptul c„ termenul de finalizare a lucr„rii de c„tre Comisia Na˛ional„ de Investi˛ii, prin care se deruleaz„ programul de construire a s„lii de sport, este stabilit pentru iulie, acest an.

Domnul senator Funar.

Œmi sunt cunoscute, domnule ministru, aceste proceduri. Eu am respectat legea, spre deosebire de primarul din Municipiul Sebe∫.

Dumneavoastr„ ave˛i Ón subordine un prefect, Ón jude˛ul Alba, care poate interveni pentru respectarea legii, iar aici, a∫a cum dumneavoastr„ a˛i prezentat foarte bine ∫i cu multe detalii, rezult„ limpede c„, Ón mod deliberat, Ón certificatul de urbanism nu s-a solicitat avizul.

Domnul senator,

Nu era trecut Ón ordinul... era trecut Ón lista comisiei, dar nu era trecut Ón ordinul ministrului, ∫i ei asta au considerat, dar, Ón oricare din variante, nu se poate lua dec‚t de instan˛„ certificatul.

Œn faza aceasta, ave˛i dreptate, Óns„, Ón urma protestului a sute de intelectuali rom‚ni ∫i str„ini care au participat la cea de-a 15-a edi˛ie a Festivalului Interna˛ional îLucian Blaga“, doamna ministru Mona Musc„ a promis solemn participan˛ilor c„ sala de sport de acolo va fi mutat„ ∫i se va respecta testamentului marelui poet Lucian Blaga.

Eu v-a∫ ruga, ∫tiindu-v„, domnule ministru, c„ sunte˛i Ón stare, s„ o ajuta˛i pe doamna ministru ∫i, mai ales, s„ ajuta˛i s„ se respecte testamentul lui Lucian Blaga. Merit„, ∫i sala de sport poate fi mutat„ ∫i trebuie mutat„. Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Mul˛umesc foarte mult, domnule ministru. Trecem la Óntreb„ri.

Domnul senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar socialdemocrat. Ave˛i dou„ Óntreb„ri, da? V„ ascult„m.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru László Borbély, ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ persoanele r„mase f„r„ locuin˛e Ón urma inunda˛iilor care au lovit Timi∫ul nu ∫tiu,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 p‚n„ la aceast„ or„, cum va interveni Guvernul Ón sprijinul lor, doresc, domnule ministru, s„ v„ adresez urm„toarele Óntreb„ri: exist„ un program concret al Guvernului privind construirea de locuin˛e Ón zona sinistrat„? Care sunt firmele interesate s„ contribuie la reconstruc˛ia zonei, ˛in‚nd cont de faptul c„ unii proiectan˛i au afirmat c„ nu doresc s„ participe la un eventual program, Ón acest sens, din cauza faptului c„ profitul lor va fi redus? Din ce materiale vor fi construite locuin˛ele noi, av‚nd Ón vedere c„ sinistra˛ii au atras aten˛ia deja asupra faptului c„ zona este una umed„ ∫i c„ nu vor accepta varianta unor construc˛ii din lemn sau rigips? La ce dat„ inten˛iona˛i s„ demara˛i, efectiv, lucr„rile de reconstruc˛ie?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ rog, a doua Óntrebare.

Œntrebarea a doua se adreseaz„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, ∫i se refer„ la un ordin pe care Domnia sa l-a dat Ón 16.05.2005 privind eliberarea din func˛ie a directorilor executivi adjunc˛i de la direc˛iile agricole din teritoriu.

Œn ce baz„ legal„ au fost date aceste ordine? La data c‚nd am formulat Óntrebarea era doar unul. Acum sunt to˛i demi∫i, Ón ˛ar„.

Œn ce baz„ au fost elibera˛i ace∫ti directori din func˛ie? Dac„ posturile r„mase vacante au fost scoase la concurs, iar ace∫ti speciali∫ti pot participa la concurs pentru a ocupa posturile?

Dac„ domnul ministru Gheorghe Flutur cunoa∫te implica˛iile sociale ale acestui fenomen de Óngr„dire a drepturilor acestor func˛ionari publici?

Solicit, la fel, r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar pentru a pune o Óntrebare.

Numai una Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte?

Dou„ Óntreb„ri.

Dac„-mi permite˛i dou„, e foarte bine. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O prim„ Óntrebare este adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón luna martie, a.c., Ón func˛ia de director la S.C. îPiscicola“ — S.A., Cluj, a fost numit domnul Dorin M„rginean. Nu cunosc c‚t de mult a c‚nt„rit Ón luarea acestei decizii faptul c„ domnul

M„rginean a fost condamnat printr-o sentin˛„ Ónc„ nedefinitiv„ la 5 ani ∫i 6 luni Ónchisoare de Judec„toria Gherla, pentru s„v‚r∫irea, Óntre altele, a infrac˛iunilor de abuz Ón serviciu contra intereselor publice, respectiv contra intereselor persoanelor, Ón form„ calificat„, uz de fals, fals intelectual, fals Ón Ónscrisuri sub semn„tur„ privat„. Nu e mai pu˛in adev„rat c„ presa local„ a taxat prompt aceast„ numire, preciz‚nd c„, citez: îUn infractor a fost pus ∫ef peste pe∫tii clujenilor“.

Œn aceste condi˛ii, domnule ministru, v„ rog s„-mi r„spunde˛i care au fost considerentele care au stat la baza acestei numiri a domnului M„rginean? Dac„ ave˛i cuno∫tin˛„ de aceste informa˛ii ∫i dac„ ve˛i ac˛iona Ón vreun fel pentru revocarea acestei numiri?

O a doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Monica Luisa Macovei.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, Ón capitolul 26, îPolitica Ón domeniul justi˛iei“, sunt precizate cele trei obiective fundamentale, respectiv garantarea unei independen˛e efective a puterii judec„tore∫ti, garantarea accesului la justi˛ie ∫i dezvoltarea cadrului institu˛ional.

Œn acest context, v„ solicit, doamna ministru, s„-mi comunica˛i, Ón leg„tur„ cu Statusul Romano-Catolic, unde s-a Ónregistrat ca persoan„ juridic„, pe ce baz„, la ce dat„ ∫i dac„ mai exist„, Ón prezent, ca persoan„ juridic„?

Solicit r„spunsul, la fel ca ∫i la Óntrebarea precedent„, scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Œnainte de a da cuv‚ntul domnului Ungureanu pentru dou„ Óntreb„ri, pofti˛i aici, doamna secretar de stat Doina Dasc„lu, v-a∫ ruga s„ trimite˛i r„spunsul scris doamnei senator Paula Iv„nescu, nu este prezent„ aici, ∫i domnului senator Neculai Apostol, la fel. Cu aceasta, sunte˛i liber„.

V„ ascult„m, domnule Ungureanu. Ave˛i dou„ Óntreb„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre.

Œn r‚ndul transportatorilor ar„deni exist„ o stare de nelini∫te generat„ de m„sura suspend„rii acord„rii licen˛elor de transport pentru autoturismele 8+1 destinate transportului ocazional intern ∫i extern. Din cauza acestei decizii ministeriale, peste 200 de firme de transport urmeaz„ s„ fie grav afectate Ón perioada urm„toare. Vorbim de zeci de locuri de munc„, de contribu˛ii certe la bugetul de stat, amenin˛ate de punerea Ón aplicare a unui asemenea program Óndoielnic.

V„ Óntreb, domnule ministru, ce inten˛iona˛i s„ Óntreprinde˛i Ón privin˛a licen˛ierii autoturismelor cu capacitate de 8+1 locuri?

2. De ce s-a optat pentru suspendarea acord„rii licen˛elor de transport pentru acest caz? Solicit r„spuns scris ∫i oral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Aradul ∫i Rom‚nia au fost la un pas de a atrage o mare investi˛ie cu greutate, compania MAN. Au pierdut-o. De ce? Pentru c„ nu am avut teren suficient, for˛„ de munc„ specializat„ ∫i dezvoltare infrastructural„ european„. Polonia, Óns„, le-a avut pe toate. De ani buni, ∫coala rom‚neasc„ este produc„toare de ∫omeri pe band„, zeci de specializ„ri liceale nu mai au c„utare pe pia˛a muncii, iner˛ia ˛ine loc de strategie, dar nimeni nu se Óncumet„ s„ reformeze cu adev„rat sistemul. Œn plus, politica de Óncurajare a investi˛iilor Ón Rom‚nia Ónseamn„ mai mult acordarea de facilit„˛i fiscale, ree∫alon„ri ∫i mai pu˛in extinderea re˛elelor de electricitate, gaz, canalizare, ceea ce ar conta cu adev„rat pentru atragerea companiilor de calibru.

V„ Óntreb, domnule prim-ministru, a˛i cunoscut inten˛ia companiei MAN de a investi Ón Rom‚nia? Ce ve˛i face pentru ca e∫ecul recent s„ nu se mai repete pe plan na˛ional ∫i local?

2. Germanii de la MAN au identificat c‚teva probleme, dintre care cea mai important„ este, de departe, lipsa for˛ei de munc„ specializat„. Cum Ón˛elege Guvernul Rom‚niei s„ r„spund„ acestei nevoi concrete care, iat„, a decis, Ón cazul de fa˛„, soarta unei investi˛ii?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Invit pe doamna senator Verginia Vedina∫, care are de pus o Óntrebare.

P‚n„ ajunge˛i la microfon, domnul secretar de stat Mugur Cr„ciun este aici?

Domnul senator Ion V„rg„u nu este prezent. V„ rog s„-i transmite˛i Ón scris r„spunsul, dac„-l ave˛i. Œl l„sa˛i la unul din colegi.

Domnul secretar de stat Adrian Lemeni e aici? Nu este. Deci, absent.

Domnul Dumitru Miron?

Domnul senator Neculai Apostol nu este aici. Dac„ ave˛i r„spunsul scris, l„sa˛i-l la unul din colegi.

Domnul Mihai ™eitan este? Este. V„ rog, la fel, da˛i r„spunsul pentru domnul senator Nicolae Apostol, tot Ón scris, unuia din colegii no∫tri de aici.

De asemenea, ∫i domnul Constantin Popescu este, da? La fel, pentru domnul senator Ion V„rg„u, l„sa˛i r„spunsul scris unui coleg.

Mul˛umesc foarte mult.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.

## Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea este adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Mircea Miclea.

Œn ora∫ul Pa∫c„u din jude˛ul Bihor func˛ioneaz„ dou„ ∫coli cu clasele 1—12 ∫i trei ∫coli cu clasele 1—4, unde Ónva˛„ peste 425 de elevi.

Œn ultimii 20 de ani, aceste ∫coli nu au mai beneficiat de nici un fel de dotare cu material didactic Ón afara celor confec˛ionate de cadrele didactice, singure sau Ómpreun„ cu elevii. Laboratoarele de fizic„ ∫i chimie sunt lipsite de orice dotare, c‚t ∫i sala de gimnastic„. Exist„ numai dou„ calculatoare Ón toate ∫colile. Œn aceste condi˛ii, este greu s„ se fac„ un Ónv„˛„m‚nt care s„ fie corespunz„tor exigen˛elor unui Ónv„˛„m‚nt modern.

Se impune, domnule ministru, analiza de specialitate a institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt din ora∫ul Pa∫c„u ∫i luarea unor m„suri de dotare cu minimul necesar.

V„ rug„m s„ dispune˛i m„surile care se impun ∫i s„ ne informa˛i cu privire la ele.

™i, cu tot respectul, am ∫i o interpelare, dac„ Ómi da˛i cuv‚ntul s„ citesc.

V„ rog, citi˛i-o.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru al transporturilor.

Œn anul 1990, linia ferat„ pe ruta Oradea—Va∫c„u din Bihor a fost Ónchis„ din cauza alunec„rilor de teren. Œn prezent, se circul„ pe calea ferat„ f„c‚ndu-se un ocol, astfel Ónc‚t trenul face 5 ore pe o distan˛„ de mai pu˛in de 90 de kilometri, c‚t este cea care leag„ cele dou„ ora∫e. Este inadmisibil ∫i aceast„ situa˛ie trebuie curmat„. Se impune declan∫area lucr„rilor necesare pentru amenajarea c„ii ferate pe distan˛a specificat„.

Dorim s„ ∫tim, domnule ministru, dac„ ministerul pe care Ól conduce˛i are cuno∫tin˛„ despre aceast„ situa˛ie, dac„ inten˛ioneaz„ s„ o remedieze, Ón c‚t timp se va face remedierea ∫i s„ ne informa˛i asupra rezultatului. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Sever ™ter, Grupul parlamentar social-democrat, pentru o Óntrebare.

Am o Óntrebare pentru domnul ministru Ioan Codru˛ Sere∫.

Œn comunele C„min, C„pleni, Foieni, Petre∫ti ∫i Urziceni, precum ∫i Ón municipiul Carei, par˛ial, conductele pentru re˛eaua de gaz metan Óntre localit„˛i, Ón interiorul localit„˛ilor, precum ∫i Ón sta˛iile de reglat presiune au fost achitate astfel: pentru conductele din localit„˛i — 70% din valoare au achitat cet„˛enii, iar 30% — consiliul local; pentru conductele din interiorul localit„˛ilor: 50% din valoare a fost achitat„ de cet„˛eni, iar 50% de c„tre consiliul local; pentru sta˛iile de reglat presiunea — 100% din valoare a fost achitat„ din contribu˛ia cet„˛enilor.

Cet„˛enii acestor localit„˛i sunt nemul˛umi˛i ∫i Óngrijora˛i de faptul c„ îDistrigaz“ a Ónceput procedurile de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 privatizare incluz‚nd Ón patrimoniul ce urmeaz„ a fi supus acestei opera˛iuni ∫i re˛elele acestor localit„˛i care, Ón fapt, nu sunt proprietatea îDistrigaz“. Acest lucru este anormal ∫i abuziv.

Fa˛„ de aceasta, formulez urm„toarea Óntrebare: solicit s„ fie Óntreprinse m„surile necesare pentru evitarea unei ac˛iuni abuzive.

Rog s„ mi se dea r„spunsul Ón scris. Mul˛umesc.

Nu e chiar Óntrebare, dar, m„ rog, o s„ primi˛i un r„spuns.

Invit la microfon pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pentru o interpelare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a citi interpelarea, vreau s„ spun, de la microfonul Senatului, c„ sunt nemul˛umit de doamna ministru Mona Octavia Musc„.

De trei s„pt„m‚ni de zile, aproape o lun„, acum, Ón aceast„ sesiune, nu mi-a trimis r„spuns la interpelarea adresat„ cu privire la situa˛ia Tismana, pentru Casa de Cultur„. Deci nu am primit r„spuns de la Ministerul Culturii ∫i Cultelor, absolut nimic.

Eu cred c„ e ∫i vina noastr„, pentru c„ i-am pierdut eviden˛a.

Domnule secretar Mihai Ungheanu, v„ rog s„ vede˛i... V„ rog s„ adresa˛i interpelarea.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.

Œncep‚nd cu anul 1990, Œntreprinderea Mecanic„ îSadu“ a cunoscut numeroase reorganiz„ri ∫i restructur„ri Ón activitate.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i: ce m„suri se preconizeaz„ a se lua Ón aceast„ unitate, av‚nd Ón vedere situa˛ia social„ ∫i economic„ din zon„?

Dac„ lua˛i m„suri ∫i Ómpotriva conducerii manageriale care a condus la aceast„ situa˛ie?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Otilian Neagoe, pentru o interpelare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.

Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale a fixat, prin Decizia nr. 199 din 10 martie 2005, tarife reglementate pentru serviciul de distribu˛ie ∫i pre˛urile gazului, care sunt aplicate Óncep‚nd cu 1 aprilie a.c. Pre˛ul final este alc„tuit din dou„ p„r˛i: un abonament care reprezint„ o sum„ zilnic„ fix„, diferit„ Ón func˛ie de tran∫ele de consum anual, la care se adaug„ pre˛ul gazului metan consumat.

Noul sistem de tarifare reprezint„ o schimbare care afecteaz„ bugetele de familie, dar ∫i bugetele institu˛iilor ∫i agen˛ilor economici, Óntruc‚t, de-acum Ónainte, clien˛ii vor pl„ti, pe de o parte, abonamentul care corespunde costului fix de distribu˛ie, precum ∫i partea variabil„ care va depinde de volumul gazului metan consumat.

Aceste schimb„ri au generat, la nivelul jude˛ului Bra∫ov, un val de proteste din partea cet„˛enilor, asocia˛iilor pensionarilor ∫i a sindicatelor. Bra∫ovul este unul din jude˛ele cu ierni lungi ∫i friguroase, facturile pe care cet„˛enii ∫i agen˛ii economici le pl„tesc pentru consumul de gaz metan sunt, Ón aceste condi˛ii, deosebit de mari.

Protestele oamenilor sunt legate ∫i de faptul c„ nivelul taxei de abonament este de 4—5 ori mai mare dec‚t factura lunar„, Ón unele cazuri.

Alte Óntreb„ri sunt legate de taxa pe valoare ad„ugat„ care se aplic„ la taxa de abonament.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ cet„˛enii sunt sufoca˛i, Ón ultima vreme, de noi taxe ∫i impozite, iar via˛a demonstreaz„ c„ pragul de insuportabilitate a fost atins, v„ solicit„m, domnule ministru Ioan Codru˛ ™ere∫, s„ interveni˛i Ón favoarea cet„˛enilor ∫i s„ lua˛i m„surile ce se impun pentru desfiin˛area acestei taxe, care este inoportun„ ∫i insuportabil„ pentru majoritatea cet„˛enilor jude˛ului Bra∫ov.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Gheorghe Funar pentru o interpelare c„tre primul-ministru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Majoritatea cet„˛enilor Rom‚niei s-au bucurat c„ Ón aceast„ prim„var„ a fost semnat Tratatul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i c„ Parlamentul ˛„rii noastre, cu unanimitate de voturi, a ratificat acest tratat. Pe l‚ng„ Óndeplinirea acestor dou„ obiective importante Ón Programul de guvernare pe perioada 2005—2008, Guvernul s-a angajat s„-∫i desf„∫oare activitatea pe baza

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 mai multor principii de guvernare, dintre care men˛ion„m principiul comunic„rii ∫i transparen˛ei, principiul particip„rii, principiul responsabilit„˛ii ∫i principiul eficien˛ei.

Œn acest context, v„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i c‚nd Óncepe prezentarea ∫i care este programul pentru dezbaterea public„ a capitolelor negociate cu Uniunea European„?

Solicit„m r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Ultima interpelare, adresat„ tot primului-ministru, domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar social-democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Obiectul interpel„rii.

Transparen˛a guvernamental„ Ón privin˛a stadionului ACU din Arad lipse∫te cu des„v‚r∫ire. Dup„ ce primarul urbei s-a Ómpiedicat de legile Ón vigoare ∫i de opozi˛ia societ„˛ii civile de natur„ s„-i z„d„rniceasc„ planurile de demolare a stadionului, acesta a afi∫at o siguran˛„ suspect„, afirm‚nd c„ arena se va demola oricum, prin hot„r‚re de Guvern.

F„r„ nici o re˛inere, edilul-∫ef al Aradului a declarat Ón mass-media local„ c„ soarta stadionului e pecetluit„, indiferent c‚˛i Ungureni se vor opune — aluzie la persoana mea. De la apari˛ia acestor declara˛ii, nici o informa˛ie oficial„ nu a r„zb„tut de la Palatul Victoria, menit„ s„ clarifice situa˛ia.

A∫adar, v„ Óntreb, domnule prim-ministru: ve˛i promova o hot„r‚re de Guvern care Óncalc„ flagrant Legea sporturilor? Cum sus˛ine Guvernul pe care Ól conduce˛i sportul autohton, at‚ta vreme c‚t stadioanele cu tradi˛ie, ca ∫i cel din Arad, sunt la un pas de a fi f„cute una cu p„m‚ntul, pentru a l„sa loc unor supermarketuri?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Trecem la r„spunsuri.

Doamna secretar de stat Maria Cristina Manda, Ministerul Justi˛iei.

Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Mihai Ungheanu, aflat aici Ón prezidiu, cu privire la redob‚ndirea cet„˛eniei rom‚ne, da?

Da.

V„ ascult„m, doamna secretar de stat.

## **Doamna Maria Cristina Manda** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Domnul senator Mihai Ungheanu ne-a adresat Óntrebarea, mai exact calea prin care un membru al Parlamentului se poate informa — ∫i de la cine — Ón Ministerul Justi˛iei pentru a afla stadiul unei cereri de redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne.

Œn condi˛iile Legii nr. 544/2001, orice informa˛ie care nu are caracter secret sau protejat poate fi accesat„ de c„tre orice persoan„, f„r„ a fi nevoie de demonstrarea vreunui interes.

Nuan˛ez pu˛in r„spunsul. V„ rog s„ m„ scuza˛i, o s„ v„ remitem m‚ine r„spunsul Ón scris, Óntruc‚t urmeaz„ s„ Ól completez cu unele elemente.

Ce se Ónt‚mpl„ Ón practic„?

Biroul îCet„˛enie“ ofer„ informa˛ii cu privire la calitatea de cet„˛ean rom‚n sau lipsa acestei calit„˛i diverselor persoane interesate, care apeleaz„ acest serviciu. Cu toate acestea, procedura intern„ care se parcurge Ón cadrul biroului pentru acordarea cet„˛eniei are caracter protejat. Mai mult, referitor la avizele care se solicit„ de la diversele structuri de informa˛ii, potrivit legii, acelea au caracter secret. Cu privire la datele personale care pot interveni Ón cadrul dosarului unei persoane — dau un exemplu, certificate medicale sau anumite elemente considerate date personale —, acestea nu se comunic„, deci au caracter protejat ∫i nu se comunic„. Cam acestea ar fi elementele, dar poate c„ nu am Ón˛eles foarte, foarte bine Óntrebarea.

V„ rog, domnul senator Mihai Ungheanu.

Doamna ministru, v„ mul˛umesc pentru prezen˛„.

Eu am un r„spuns scris, pe care Ól consider satisf„c„tor.

Œntrebarea mea a fost foarte clar„: care este calea prin care un membru al Parlamentului se poate informa — ∫i de la cine — Ón Ministerul Justi˛iei pentru a afla stadiul unei cereri de redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne?

De ce? Pentru c„ noi suntem senatori, avem cabinete senatoriale ∫i primim tot felul de solicit„ri, Óntre care am primit solicit„ri ∫i Óntreb„ri de la persoane care au f„cut cereri pentru redob‚ndire, care au ap„rut Ón îMonitorul Oficial“, ∫i tr„iesc un sentiment de am‚nare continu„.

Deci eu v-am pus o Óntrebare de principiu. R„spunsul pe care l-am primit e satisf„c„tor, Ón final, dar urm„torul paragraf vi-l semnalez: îŒntruc‚t textele de lege citate mai sus nu prev„d derog„ri, este evident c„ (...)“ etc. etc. Eu nu am cerut nici o derogare, ci am vrut doar s„ fiu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 informat dac„ aceast„ secretizare, aceast„ protejare este sau nu acoperit„ de lege.

™i acum s„ v„ explic concret de ce am dat aceast„ Óntrebare: am f„cut leg„tura cu Ministerul Justi˛iei, prin secretara cabinetului, care este ∫ef„ de cabinet la Parlament, la mine, la birou ∫i am primit un r„spuns sec, prin secretar„, c„ acesta nu se poate comunica nim„nui.

Œn mod normal, cel care a fost la cap„tul firului trebuia s„ spun„ ceea ce se scrie aici ∫i, dac„ spunea, nu mai pierdea˛i timpul, nici dumneavoastr„, nici eu.

R„spunsul este c„ nu totu∫i membrii, ci îmembrii Parlamentului Rom‚niei pot solicita date privind solu˛ionarea celor men˛ionate, Ón baza unei autentific„ri notariale“.

Deci am pierdut foarte mult timp pentru c„ acolo e ceva Ón neregul„ cu aceste redob‚ndiri ale cet„˛eniei. Prea mult„ secretizare ∫i, din aceast„ pricin„, oamenii a∫teapt„ cu nemiluita pentru ca s„ primeasc„ nu redob‚ndirea, ci un r„spuns clar.

Dumneavoastr„ a˛i f„cut o parantez„, aici, fa˛„ de acest text, care arat„ c„ lucrurile sunt destul de complicate.

Eu voi reveni pentru c„ am un interes cu o asemenea autentificare notarial„, dar vreau s„ v„ spun c„ nu este normal ca un func˛ionar al Ministerului Justi˛iei s„ Ónchid„ telefonul unui parlamentar Ón aceast„ problem„. De aceea ne afl„m acum aici, pentru c„ nu a procedat corect.

S-a Ón˛eles. Mai prelucra˛i func˛ionarii pu˛in, s„ Ón˛eleag„ c„ suntem Ón democra˛ie.

Am Ón˛eles.

Se d„dea un r„spuns telefonic ∫i nu mai era nevoie de interpelare.

Bine.

Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc mult.

Domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„.

Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Gheorghe Funar cu privire la rezultatele Comisiei anti-s„r„cie. Da, domnule senator? Mai avem a∫a ceva Ón ˛ar„?

V„ rog.

**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Bun„ seara.

Ca urmare a activit„˛ii acestor comisii Ónfiin˛ate, Ón ceea ce prive∫te activit„˛ile transmise pentru 2002 ∫i 2004, referitor la obiectul Óntreb„rii dumneavoastr„, vreau s„ v„ spun: Comisia anti-s„r„cie ∫i promovare a incluziunii sociale, a∫a-numita C.A.S.P.I.S., voi folosi aceast„ prescurtare, a fost Ónfiin˛at„ Ón temeiul Hot„r‚rii Guvernului nr. 705/2002. Are ca atribu˛ii legale:

— supune spre aprobare Guvernului Planul na˛ional anti-s„r„cie ∫i de promovare a incluziunii sociale, prin Secretariatul General al Guvernului, respectiv Cancelaria Primului-Ministru ∫i Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei;

— constituie un sistem de monitorizare a s„r„ciei ∫i incluziunii sociale ∫i a implement„rii Planului na˛ional antis„r„cie ∫i promovare a incluziunii sociale;

— sprijin„ autorit„˛ile publice Ón elaborarea ∫i aplicarea unor programe anti-s„r„cie;

— promoveaz„ formarea unei culturi a ac˛iunii sociale, respectiv capacitatea de a identifica ∫i de a solu˛iona problemele sociale;

— prezint„, periodic, Guvernului rapoarte de monitorizare;

— realizeaz„, Ómpreun„ cu Institutul Na˛ional de Statistic„, cercet„ri.

A∫ trece direct la activit„˛ile desf„∫urate pentru Óndeplinirea atribu˛iilor legale, respectiv, de exemplu, supune spre aprobare Guvernului Planul na˛ional antis„r„cie ∫i de promovare a incluziunii sociale, prin Secretariatul General al Guvernului ∫i Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Secretariatul tehnic al C.A.S.P.I.S. a elaborat structura Planului na˛ional anti-s„r„cie ∫i promovare a incluziunii sociale Ómpreun„ cu o echip„ de consultan˛i independen˛i, a organizat grupuri de lucru pentru cele opt sectoare relevante — ocupare, educa˛ie, s„n„tate, locuire, copil, tineri, persoane cu handicap ∫i romi, a elaborat o prim„ form„ a acestui P.N.A. — Planul na˛ional anti-s„r„cie. Pe baza materialelor produse Ón grupul de lucru, a definitivat materialul prin introducerea observa˛iilor corectate, Ón urma consult„rilor cu to˛i membrii C.A.S.P.I.S.

Domnule secretar de stat,

Ave˛i scris despre toate aceste studii?

Da.

V„ rog s„ i le da˛i domnului senator, s„ nu le ascult„m noi pe toate.

V„ rog, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul domnului secretar de stat. Aspectul teoretic este perfect, am constatat c„ nu exist„ s„r„cie nici la planurile anti-s„r„cie.

Œntrebarea mea era foarte simpl„: care sunt rezultatele activit„˛ii acestei Comisii anti-s„r„cie, Ón perioada 2002— 2004, respectiv num„rul s„racilor?

Era foarte simpl„ Óntrebarea, regret c„ nu s-a Ón˛eles, dar m„ ajuta˛i mult cu sinteza teoretic„ pe care ne-a˛i prezentat-o, par˛ial, aici. Œn urma activit„˛ii acestei comisii, num„rul s„racilor a crescut sau a sc„zut Ón Rom‚nia, pentru c„ planuri ∫i programe de toate avem, am aflat c„ avem inclusiv un P.N.A., adic„ Planul na˛ional antis„r„cie, dar nu am Ón˛eles dac„ s-a respectat sau nu acest plan?

Sunt alte Óntreb„ri, stimate coleg. Am Ón˛eles.

A∫tept, domnule pre∫edinte, pentru economisirea timpului tuturor, a∫tept r„spunsul scris. Mul˛umesc.

## S-a Ón˛eles.

Œn primul r‚nd, domnule secretar de stat, v„ rog s„ face˛i suplimentar, scris, pentru domnul Funar, Ón primul r‚nd, cum se calculeaz„ gradul de s„r„cie, gradul de s„r„cie extrem„ ∫i da˛i c‚teva date comparative: la 1 ianuarie sau 31 decembrie 2004 gradul de s„r„cie a fost 23% ∫i c‚t este acum, dup„ ultimele date sau ultimele raport„ri pe care le ave˛i.

Mul˛umesc foarte mult.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 Domnul secretar de stat Mihai ™eitan are de dat un r„spuns domnului senator Vasile Dan Ungureanu, legat de recalcularea pensiilor, da?

Domnule secretar de stat ∫i pre∫edinte al Consiliului Economic ∫i Social, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫iFamiliei, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale_ **:**

## Mul˛umesc domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc, domnule senator, pentru Óntrebare. Doamnelor ∫i domnilor,

Nu a∫ vrea s„ intru Ón citirea unui text, am s„ Ól depun. A∫ vrea doar s„ spun c‚teva cuvinte, legat de Óntreb„rile dumneavoastr„, care mi se par pertinente ∫i la obiect, ∫i cred c„ preocup„ mult„ lume.

Œn primul r‚nd, a˛i ridicat problema cum ne g‚ndim s„ major„m aceste pensii, care sunt mici, evident, toat„ lumea cunoa∫te lucrul acesta.

Vreau s„ v„ spun, de la Ónceput, c„ ne-am propus ca Ón perioada aceasta, p‚n„ Ón 2008, s„ Óncerc„m o cre∫tere a pensiilor la un nivel real de 30%, deci cu 30%. Analizele pe care le-am f„cut din punct de vedere financiar nu ne dau alte posibilit„˛i. ™i am ∫i Ónceput s„ o facem.

Primul lucru — am f„cut o indexare a acestor pensii la Ónceputul anului cu 3%, acoperind o infla˛ie de 7%, c‚t este prognozat pentru anul acesta. Categoric c„ dac„ se va dovedi c„ infla˛ia nu va atinge acest nivel, va fi mai mare, vom face reactualizarea acestei index„ri.

Œn al doilea r‚nd, am Ónceput aceast„ uria∫„ opera˛iune de recalculare. Recorelarea f„cut„ Ón anii anteriori nu a rezolvat problema discrimin„rilor r„mase Óntre diferitele tipuri de pensii, Ón func˛ie de anii de ie∫ire la pensie.

Da, domnule Ungureanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005

## Domnule ministru,

Eu v„ mul˛umesc pentru r„spunsul pe care mi l-a˛i dat ∫i doresc ∫i forma scris„ a tuturor aspectelor ce le-a˛i men˛ionat dumneavoastr„, pentru o acurate˛e mai mare Ón a explica celor care se intereseaz„ de aceste probleme punctul dumneavoastr„ de vedere.

Ceea ce m„ intereseaz„ pe mine, pe fond, este — ∫i de aici doresc un r„spuns clar — dac„ Guvernul se g‚nde∫te s„ intervin„ ca cei care ast„zi, Ón Rom‚nia, primesc pensii sub un milion de lei s„ fie ajuta˛i de a ajunge la acest prag care Ónseamn„, ∫tiu eu, 70, 50, 20 euro sau mai mult ∫i dac„, mai departe, se g‚nde∫te a ajunge, totu∫i, la o pensie minim„ pentru to˛i cei care au muncit, Óntr-un fel sau altul, Ón Rom‚nia ∫i au contribuit, indiferent de sistem, s„ ajung„, poate la sf‚r∫itul programului dumneavoastr„ de guvernare, la 2.000.000 lei pensie?

Asta m„ intereseaz„ s„ ∫tiu, pentru c„...

V„ r„spund, domnule senator.

... d‚nd aceste cifre, ajungem s„ nu ∫tim ce prime∫te pensionarul pe cuponul de pensie ∫i ce bag„ Ón banc„ sau bag„ Ón buzunar.

De aceea, l„s‚nd la o parte cifrele, care... credem Ón ele ∫i ne conving, confuzia mare dat„ de recalcul„ri, index„ri ∫i major„ri nu face dec‚t s„ st‚rneasc„ aceste Óntreb„ri, ∫i mai mult„ transparen˛„ v-ar ajuta pentru a explica dac„ exist„ aceast„ putin˛„ de a aduce noi biruri ∫i a m„ri, ceea ce eu nu cred, masa celor care pl„tesc aceast„ cot„ sau nu?

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru Óntrebare, foarte scurt, am s„ v„ r„spund...

Numai o secund„, domnule Ungureanu, sunt dou„ probleme de fond, degeaba majoreaz„ cu 20% dac„ introduci un abonament la gaze care Ónseamn„ 30% din pensia lui, ca s„ ∫ti˛i treaba asta.

Œn afar„ de asta, un r„spuns foarte sincer, c‚nd Ón Rom‚nia vor ap„rea Ón plus circa 3.000.000 noi locuri de munc„, Óncepem s„ rezolv„m bini∫or problema pensiilor.

acum ∫i din ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum, a condus la majorarea pensiilor mai mici, ∫i v„ spun de ce.

Este evident c„ Óntr-un sistem de genul acesta, Ón care pl„te∫ti contribu˛ii un anumit timp ∫i un anumit nivel de contribu˛ii, ∫i legi pensia de contribu˛ie, este foarte clar c„ oamenii c‚∫tig„ Ón func˛ie de c‚t au contribuit toat„ via˛a. Sunt oameni care au contribuit pu˛in sau la salarii foarte mici, ∫i atunci pensiile lor r„m‚n la nivelul acesta, de un milion, cum spunea˛i dumneavoastr„. Niciodat„, nici un sistem de asigur„ri, crede˛i-m„, nu va lua banii pe care i-au dat unii, pentru c„ au avut salarii mai mari, s„ dea la cei care au avut salarii mai mici. Exist„ solu˛ia ca pentru ace∫ti oameni s„ aduci alte fonduri, din afara sistemului de asigur„ri, pentru c„, altfel, o s„ zici: îŒmi scot p„l„ria Ón fa˛a celor care pl„tesc timp de 50 de ani sume mai mari“ ∫i le lu„m din dreptul lor ca s„ d„m la cei cu pensii mai mici, care n-au muncit din varii motive, sigur, poate nu din vina lor sau nu asta e problema, nu asta c„ut„m. ™i atunci trebuie s„ g„sim ni∫te resurse extrabuget de asigur„ri, care s„ acopere acest lucru. Un element pentru astfel de pensii foarte mici exist„: exist„ venitul minim garantat net Ón plat„, care e mai mare dec‚t milionul acela, ∫i cei care sunt Ón situa˛ia de a avea pensii sub un milion pot s„ beneficieze, la cerere, de acel lucru. Mul˛i n-o fac pentru c„ nu ∫tiu. Este problema transparen˛ei, pe care a˛i ridicat-o, ∫i eu sunt de acord cu ea. Sunt multe lucruri care nu se cunosc, de∫i exist„, ∫i exist„ ∫i fondurile ∫i procedura. Unii beneficiaz„ de ea, dar trebuie s-o facem mai transparent„, ca s„ beneficieze to˛i.

Œn al doilea r‚nd, trebuie s„ mai g„sim ni∫te fonduri care s„ alimenteze acest sistem p‚n„ vin cei trei milioane de noi contribuabili, m„car o sut„ de mii sau dou„ sute de mii, sau cinci sute de mii. Probabil, c„ o s„ vin„. Œn momentul Ón care o s„ vin„, sigur, exist„ fonduri Ón sistemul acesta, dar ele n-o s„ poat„ s„ fie destinate celor care n-au contribuit, ∫i atunci trebuie s„ vii cu alte fonduri. Un motiv sau un element pe care eu, personal, Ól sus˛in de mult ∫i pe care Ól aud acum venit din alte surse ar fi ca o parte din resursele ob˛inute din privatizare, pentru c„ to˛i oamenii „∫tia au lucrat la sistemele astea, s„ poat„ s„ fie utilizate ∫i pentru sprijinul acestor pensionari. Exist„ voci care sus˛in acest lucru. Eu, personal, Ól sus˛in.

Da, domnule secretar de stat. Mul˛umim foarte mult.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Total de acord cu dumneavoastr„.

Nu m„ refer... m„ refer la sistem, Ón sine.

Œn primul r‚nd, recalcularea aceasta, domnule senator, trebuie s„ v„ spun, din datele pe care le avem p‚n„

Mai vedem cu fondurile alea, pentru c„ fondurile din privatizare sunt venituri din capital ∫i nu po˛i s„ le bagi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 71/30.V.2005 pe consum. Œn afar„ de asta, nu-i o surs„ permanent„, e o surs„ pe care po˛i s-o folose∫ti o dat„ ∫i, dup„ aia, nu mai e. Problema pensiilor e grea.

## Domnule pre∫edinte,

Exist„ o form„ Ón care se poate utiliza privatizarea, nu fondurile din privatizare, pentru a∫a ceva — ac˛iuni.

Ac˛iuni putem s„ le d„m, c„ tot nu iau dividende. Domnul secretar de stat Marius B„lu, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale. Ave˛i o Óntrebare pe care v-a pus-o domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, legat de Aeroportul Militar de la Ianca.

## **Domnul Marius B„lu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn procesul complex de reorganizare ∫i restructurare al Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, redislocarea sau desfiin˛area unor unit„˛i militare a avut ca rezultat, de cele mai multe ori, disponibilizarea infrastructurilor respective: caz„rmi, poligoane, alte facilit„˛i aflate Ón proprietatea public„ a statului ∫i administrarea ministerului.

La solicitarea organelor administra˛iei publice centrale sau locale au fost ini˛iate demersurile necesare transferurilor dup„ analizarea ∫i ob˛inerea avizelor necesare, cel al comisiei din cadrul ministerului responsabil cu stabilirea situa˛iei juridice a imobilelor ∫i cel al C.S.A.T. Finalizarea acestora s-a realizat prin

adoptarea de hot„r‚ri ale Guvernului, prin care s-a aprobat transmiterea dreptului de proprietate, administrare sau folosin˛„ c„tre institu˛ia public„ sau unitatea administrativ-teritorial„ solicitant„, cu respectarea legisla˛iei Ón domeniu.

Œn ceea ce prive∫te infrastructura ∫i facilit„˛ile Aeroportului Militar Ianca, v„ aducem la cuno∫tin˛„ c„ Ón cazarma nr. 906, Ianca, func˛ioneaz„ depozitul 202 mixt, care va fi preluat de comandamentul logistic Óntrunit, Ómpreun„ cu Óntregul imobil, teren ∫i construc˛ie, Óncep‚nd cu data de 30 iunie 2005. Luarea Ón discu˛ie a utiliz„rii infrastructurii ∫i facilit„˛ilor acestei caz„rmi de c„tre autorit„˛ile din zon„, cu respectarea procedurilor legale, va fi posibil„ doar dup„ ce acest obiectiv nu va mai fi necesar institu˛iei militare.

Domnule senator Simionescu...

Œn˛eleg c„ este necesar, din punct de vedere militar.

Este.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bine. Mul˛umesc foarte mult. Mul˛umesc domnului secretar de stat. Stima˛i colegi, Œncheiem ∫edin˛a de ast„zi. Ne vedem joi. Mul˛umesc foarte mult.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007680]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 71/30.V.2005 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 69.300 lei vechi/6,93 lei noi