Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·22 octombrie 2007
Dezbatere proiect de lege · respins
Gheorghe David
Discurs
## **Domnul Gheorghe David:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Titlul declarației mele este: „Lipsa de sămânță certificată pentru înființarea culturilor din această toamnă afectează producătorii agricoli”.
Eu mă voi referi în special la județul Timiș, pe care îl reprezint, un județ de referință, așa cum va reieși din această declarație.
Cu o suprafață de circa 750.000 hectare de teren agricol, din care aproape 550.000 sunt arabile, județul Timiș se situează pe primul loc din țară. Acestor două informații se cuvine să le adaug precizarea că favorabilitatea solului și condițiile climatice îl situează tot pe primele locuri din țară. Ținând seama de toate acestea, la care aș mai putea adăuga și faptul că dispune de specialiști cu îndelungată experiență, care și-au însușit de-a lungul anilor tehnologii de cultivare a plantelor agricole și de creștere a animalelor comparabile cu cele practicate în interiorul spațiului comunitar, că tot mai mulți fermieri dispun de utilaje de înaltă productivitate, mă simt îndreptățit să adresez ministrului agriculturii și dezvoltării rurale întâmpinarea ce urmează, nu înainte de a menționa că prin îndreptarea lucrurilor asupra cărora mă voi opri beneficiari vor fi toți fermierii României. Pentru mine, Timișul, pe care îl reprezint în Senatul țării, și ca specialist, îl cunosc cel mai bine, fiind o zonă de referință.
Potrivit datelor centralizate de Direcția Agricolă a Județului Timiș, urmau să fie însămânțate peste 200.000 hectare de culturi de toamnă, din care cu grâu circa 140—145.000 hectare,
suprafață care se apropie de cea cultivată, de obicei, în acest județ. După cum se știe, pentru înființarea acestora fermierii vor beneficia de subvenție pe unitatea de suprafață, una dintre condiții este să facă dovada că sămânța folosită este certificată.
Grija pentru acest lucru a fost întotdeauna în ograda Ministerului Agriculturii, care în primăvara fiecărui an făcea o inventariere a culturilor destinate pentru sămânță — mă refer aici la grâu și orz —, iar, după caz, lua măsurile necesare pentru a asigura cantitatea de sămânță pentru înființarea în toamnă a acestor culturi.
Din nefericire, tocmai acest lucru nu s-a realizat în acest an, iar cei mai afectați au fost și sunt micii producători.
Am să revin la județul Timiș. Față de majoritatea județelor, Timișul a fost mai puțin afectat de secetă, totuși ea s-a manifestat în zonă, făcând ca producția din acest an la grâu pentru sămânță să fie mai mică, de circa 2.000 de kilograme la hectar.
Ca și în anii anteriori, însă, fermierii timișeni sunt exportatori de sămânță către alte județe din țară, în special pentru cele din Moldova. Acest lucru s-a întâmplat și în această toamnă, numai că disponibilul nu a fost atât de mare încât să acopere integral propriul necesar, adică în jur de 36.000 tone la hectar. Așa se face că o bună parte dintre cei cu suprafețe mici de pământ — între 1 și 5 hectare —, care nu au mai avut bani să asigure din timp sămânța, se află acum în situația de a folosi grâul din propria recoltă sau să-l cumpere de la alții, care l-au reținut pentru consum.