Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·17 octombrie 2005
procedural · adoptat
Gheorghe Funar
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Discurs
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îCe are U.D.M.R.-ul cu arheologia ∫i cu istoria bimilenar„ a municipiului Cluj-Napoca?“
Se ∫tie c„ de aproape 1.900 de ani ora∫ul de la poalele Feleacului are statutul de municipiu. Œn vremea dacilor a avut denumirea de Napuca, iar Ón timpul ocupa˛iei romane a primit denumirea de Napoca. Municipiul Cluj-Napoca este bogat ∫i Ón vestigii arheologice. Unele dintre ele au fost puse Ón valoare ∫i sunt admirate de c„tre numero∫i turi∫ti din ˛ar„ ∫i str„in„tate. Foarte multe dintre descoperirile arheologice din municipiul Cluj-Napoca sunt expuse la Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei.
Din ini˛iativa primarului municipiului Cluj-Napoca ∫i cu sprijinul Guvernului Rom‚niei, mai ales a domnului academician R„zvan Theodorescu, atunci, ministrul culturii ∫i cultelor, Ón luna iulie a anului 1994 au Ónceput s„p„turile arheologice Ón Pia˛a Unirii. Este drept c„ s„p„turile arheologice Ón Pia˛a Unirii din municipiul Cluj-Napoca au Ónceput f„r„ voia, ci cu Ómpotrivirea, inclusiv prin ac˛iuni de nesupunere civic„, din partea rom‚nilor de etnie maghiar„, condu∫i de liderii extremi∫ti ai U.D.M.R. ∫i ai a∫a-ziselor biserici istorice maghiare din Transilvania. Unii dintre ei s-au aruncat degeaba Ón fa˛a h‚rle˛elor folosite de arheologi la Ónceputul s„p„turilor. Atunci, liderul extremist al U.D.M.R. Cluj, Molnos Lajos, a Óndemnat popula˛ia municipiului s„ se str‚ng„ Ón Pia˛a Unirii pentru a Ómpiedica Ónceperea s„p„turilor, pentru a bloca un îact de barbarie cultural„“ care constituia îultima pic„tur„ Ón paharul Ónjosirii“ minorit„˛ii maghiare. Liderii extremi∫ti ai U.D.M.R. considerau c„ prin Ónceperea s„p„turilor arheologice Ón Pia˛a Unirii se profaneaz„ comorile culturale amplasate Ón acest spa˛iu. Consilierul local al U.D.M.R., Ekstein Kovács Péter, a declarat la 24 iunie 1994 c„ îat‚ta vreme c‚t la conducerea ora∫ului este domnul Funar, ne vom Ómpotrivi cercet„rii ∫tiin˛ifice a Pie˛ei Unirii“. Pre∫edintele executiv al U.D.M.R. Tákacs Csába declara Ón vara anului 1994 c„ prin Ónceperea s„p„turilor arheologice Ón Pia˛a Unirii îse refuz„ dreptul la identitate“ al minorit„˛ii maghiare, uit‚nd, cu bun„ ∫tiin˛„, de dreptul la istorie al rom‚nilor, pentru care au s„pat ∫i vor s„pa arheologii.
Œn perioada 1994—2005, arheologii clujeni au descoperit ∫i pus Ón valoare doar o parte din vestigiile romane aflate Ón Pia˛a Unirii din Cluj-Napoca.
La sf‚r∫itul lunii septembrie 1999, c‚nd primarul municipiului s-a aflat Óntr-o vizit„ oficial„ Ón Fran˛a, liderii U.D.M.R., sprijini˛i de c‚teva cozi de topor rom‚ne∫ti, aflate Ón P.N.fi.C.D., P.D. ∫i P.N.L. — Cluj, au f„cut o tentativ„ de acoperire cu p„m‚nt a vestigiilor arheologice din Pia˛a Unirii. Ac˛iunea a fost blocat„ prin interven˛ia prompt„ ∫i exemplar„ a membrilor ∫i simpatizan˛ilor P.R.M., a sute de clujeni ajuta˛i de angaja˛i ai Prim„riei Municipiului Cluj-Napoca.