Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 17 octombrie 2005 · monitorul.ai

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Periodic, suntem pu∫i la curent cu rezultatele consult„rii opiniei publice, prin intermediul sondajelor de opinie. Sondajele din sfera politic„ sunt menite s„ m„soare op˛iunile, atitudinile ∫i audien˛a partidelor ∫i politicienilor, dinamica ∫i motivele schimb„rii acestora. Atunci c‚nd dou„ sondaje care m„soar„ acela∫i lucru, Ón acela∫i interval de timp, se contrazic reciproc, apare ceea ce presa a denumit îscandalul sondajelor“ sau îbrambureala sondajelor“.

S„pt„m‚na trecut„ am avut parte de scandalul dintre Centrul de Sociologie Urban„ ∫i Regional„, reprezentat prin domnul Sebastian L„z„roiu, ∫i Societatea Academic„ Rom‚n„, reprezentat„ prin doamna Alina Mungiu Pippidi, din cauza unor diferen˛e plus-minus mai mari de zece procente Ón audien˛a acelora∫i forma˛iuni politice. Efectul direct al scandalurilor este pierderea credibilit„˛ii ∫i, evident, denun˛area sondajelor.

Motivul acestor denun˛„ri este tocmai teama c„ sondajele ar putea influen˛a electoratul, Ón sensul regrup„rii Ón jurul Ónving„torului, efectul _band wagon_ .

Timpul ∫i locul nu-mi permit o discu˛ie pe fond privind sursele erorilor Ón m„sur„torile de opinie public„. Erorile pot Óncepe cu modul de formulare a Óntreb„rilor, cu ordinea Ón care sunt puse ∫i se pot termina, Ón cel mai r„u caz, cu interven˛ia brutal„ asupra rezultatelor finale ale institutului de cercetare. Opinia mea este c„ denaturarea rezultatului nu serve∫te Ón practic„ la nimic. Electoratul voteaz„ la fel, indiferent de c‚te procente se adaug„ sau se scad din condei. Singurele persoane asupra c„rora manipularea poate s„ aib„ efect sunt politicienii, activi∫tii partidelor ∫i finan˛atorii acestora, importan˛i ∫i ei.

Deoarece Ón Rom‚nia este evident c„ se practic„ manipularea ∫i intoxicarea prin sondaje de opinie, cred c„ speciali∫tii ∫i asocia˛iile profesionale, Asocia˛ia Sociologilor din Rom‚nia, au obliga˛ia de a interveni imediat, pentru a repune Ón drepturi standardele deontologiei profesionale at‚t de severe ∫i de riguroase Ón sociologie.

Un alt aspect care a surprins s„pt„m‚na trecut„ Ól constituie aprecierea public„ a directorului CURS, Sebastian L„z„roiu, c„ Alian˛a suport„ cea mai accentuat„ pierdere de popularitate dup„ primele zece luni de guvernare. Am verificat Ón bazele de date aceast„ afirma˛ie ∫i a rezultat c„, Óntr-adev„r, fa˛„ de un maxim de audien˛„ Ónregistrat de 55 procente, dup„ numai c‚teva luni s-au pierdut aproape 12 procente, conform anexei.

Œn 1996, C.D.R.-ul avea 30 procente Ón alegeri, 30,5, a ajuns la un maxim de audien˛„ de aproape 50 procente, iar dup„ zece luni de guvernare a avut 42,2%, adic„ a pierdut 7 procente.

Œn 2000, P.S.D.-ul a c‚∫tigat alegerile cu 37,1%, a ajuns la un maxim de audien˛„ de aproape 60%, dup„ care a pierdut, dup„ zece luni de guvernare, 5—6 procente.

Œn fine, Ón 2004, Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ a ob˛inut 35,4% din rezultat, a ajuns la un maxim de audien˛„ pe sondajele CURS de 55—56 procente, dup„ care, pe acela∫i sondaj, a ajuns la 43 procente, ceea ce Ónseamn„ c„ a pierdut 12 procente.

F„r„ s„ Ómp„rt„∫esc previziunile sumbre ale autorului privind dispari˛ia Alian˛ei sau agonia ei, am Óncercat s„ v„d care sunt cauzele care au f„cut ca Óncrederea popula˛iei Ón Guvern s„ suporte o depreciere chiar mai rapid„ dec‚t a C.D.R.-ului Ón 1997.

Œn mod firesc, am g„sit factorii clasici de eroziune. Prelungirea nemul˛umirilor stringente ale popula˛iei fa˛„ de nivelul de trai, fa˛„ de cre∫terea pre˛urilor ∫i fa˛„ de criza din s„n„tate, evolu˛iile au fost substan˛ial Óncetinite sau remediate fa˛„ de guvern„rile anterioare, dar ele persist„ ∫i-∫i urmeaz„ un anumit trend.

Am reg„sit, Ón egal„ m„sur„, ∫i o nemul˛umire privind capacitatea de guvernare. De∫i indicatorii guvern„rii ∫i ai calit„˛ii de guvernare sunt pozitivi Ón toate planurile, macro- ∫i microeconomic, infrastructur„, reforma justi˛iei, reducerea corup˛iei ∫i a∫a mai departe, impresia este de Óncetineal„ Ón derularea programelor ∫i de agende diferite ale celor patru partide.

Factorul cu totul ∫i cu totul nou, pe care-l consider drept cea mai important„ cauz„ a eroziunii rapide, este percep˛ia unui conflict permanent Ón s‚nul Alian˛ei, Óntre Palatul Cotroceni ∫i Palatul Victoria.

Dezacordurile ∫i repro∫urile permanente ale Pre∫edin˛iei la adresa Guvernului ∫i a primului-ministru sunt o noutate Ón mediul politic rom‚nesc ∫i au cu siguran˛„ un ecou total nefavorabil Ón opinia public„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Guvernul este Ón grafic Ón ceea ce prive∫te programul de guvernare, precum ∫i faptul c„ stabilitatea politic„ intern„ este una dintre cheile de bolt„ ale respect„rii calendarului integr„rii Ón Uniunea European„, fac un apel la adresa tuturor liderilor politici din Alian˛„ ∫i coali˛ie de a se sus˛ine reciproc, astfel Ónc‚t toate obiectivele asumate s„ fie integral realizate. V„ mul˛umesc.

Mircea Dan Geoan„

#12275

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie s„ v„ prezint punctul de vedere al Partidului Social Democrat, Ón urma Ónt‚lnirii care a avut loc la Poiana Bra∫ov, la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„.

Œn primul r‚nd, am dori s„ salut„m faptul c„ am asistat la primul pas ∫i la primul gest realist pe care actuala putere l-a f„cut Ón nou„ luni de la preluarea guvern„rii ∫i faptul c„ s-a Ón˛eles c„, pe lucruri fundamentale, pentru buna func˛ionare a administra˛iei publice ∫i a stabilit„˛ii democratice, la nivel local, e nevoie de dialog Óntre putere ∫i opozi˛ie. Este un lucru care trebuie salutat.

Œn acela∫i timp, nu putem s„ nu constat„m faptul c„ logica corect„ pe care pre∫edintele Traian B„sescu a avut-o fa˛„ de schimbarea regulii Ón timp ce jocul se joac„, ceea ce a numit a fi toxic„, aceea∫i logic„ trebuie s„ se aplice ∫i la cealalt„ jum„tate a dezbaterii politice care separ„ at‚t de dramatic puterea ∫i opozi˛ia,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 Óncercarea de schimbare a pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere.

De ce schimbarea regulii jocului Ón timpul jocului ar fi toxic„ Ón cazul pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene ∫i de ce schimbarea regulii jocului, Ón timpul jocului, la nivelul Parlamentului Rom‚niei nu ar fi cancerigen„?!

Este vorba de aplicarea aceleia∫i unit„˛i de m„sur„ pentru aceea∫i problem„ politic„.

A∫ vrea, Ón egal„ m„sur„, s„ nu consider„m c„ dezbaterea constructiv„, p‚n„ Ón acest moment, Óntre putere ∫i opozi˛ie, pe pachetul de legi privind reforma administra˛iei locale, s-a Óncheiat ieri la Poiana Bra∫ov, ci a Ónceput ieri la Poiana Bra∫ov.

Am convenit acolo, ∫i partidul nostru a mandatat echipa care a participat la Poiana Bra∫ov ca, Ón dou„ s„pt„m‚ni, Óntr-adev„r, cu bun„-credin˛„, s„ trecem Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului acest extrem de important pachet legislativ care va guverna administra˛ia public„ local„ Ón aceast„ ˛ar„ ∫i cu aceast„ majoritate, ∫i cu viitoarea majoritate, ∫i cu acest guvern, ∫i cu viitoarele guverne.

Œn echipa noastr„ s-au al„turat, pe l‚ng„ profesioni∫tii no∫tri Ón ale administra˛iei locale, ∫i pre∫edin˛i de consilii, ∫i primari P.S.D., ∫i domnul Mihai T„n„sescu, tocmai pentru c„ am dorit s„ fim siguri c„ acest pachet de legi privind descentralizarea ∫i democratizarea real„, ∫i eficientizarea real„ a administra˛iei publice locale va avea resursele necesare ∫i c„ nu se va Óncerca golirea de con˛inut a activit„˛ii ∫i a rolului consiliilor jude˛ene.

™i dac„ cineva crede c„ vom putea, eventual, s„ transfer„m banii de la bugetul central la bugetele locale prin prefect, cum g‚ndesc unii, ∫i prin eludarea consiliilor jude˛ene, am asista din nou la schimbarea regulilor jocului Ón timp ce jocul se joac„, ceea ce este toxic ∫i, eventual, cancerigen.

Œn al doilea r‚nd, doamna ministru Anca Boagiu a f„cut ieri o declara˛ie important„. Nu comentez acum ∫i aici tonul ireveren˛ios pe care l-a avut la adresa Parlamentului ∫i a parlamentarilor, puterii ∫i opozi˛iei, Ón egal„ m„sur„, dar pe fond, doamna ministru Boagiu, care Ón Guvernul actual r„spunde de problematica integr„rii europene, a spus c„ exist„ Ón Parlamentul Rom‚niei 85 de proiecte de lege legate de integrarea european„ ∫i pe care Domnia sa consider„ c„ Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ le discute ∫i s„ le adopte Óntr-un interval mult mai comprimat de timp, probabil av‚nd Ón vedere ∫i apropiatul raport al Comisiei Europene. ™i aici doamna ministru are dreptate.

De aceea, doresc s„ adresez, Ón mod oficial, Ón numele partidului nostru, ∫i sper s„ avem ∫i asentimentul colegilor no∫tri din arcul majoritar ∫i al celorlal˛i colegi din opozi˛ie, s„ o invit„m pe doamna ministru Boagiu aici, Ón Senat, pentru c„ este Camera care are prerogative pe problematica extern„, s„ ne prezinte proiectele de lege ∫i calendarul pe care ni-l propune pentru adoptarea acestora. Dorim s„ o asigur„m ∫i pe Domnia sa, ∫i pe premierul T„riceanu c„ vom aborda Ón regim de urgen˛„ aceste 85 de legi ∫i, de aceea, consider c„ Ón urm„toarele dou„ s„pt„m‚ni Parlamentul Rom‚niei ar trebui s„ se concentreze pe cele dou„ probleme prioritare, legile europene ∫i pachetul de legi privind reforma administra˛iei publice Ón aceast„ ˛ar„.

Ne vom Óntoarce probabil la regulament Ón urm„toarele zile, dar Ón opinia noastr„ urm„toarele dou„ s„pt„m‚ni Ónainte de raportul de ˛ar„ trebuie s„ fie dedicate exclusiv problematicii integr„rii europene Ón condi˛ii optime pentru ˛ara noastr„.

V„ mul˛umesc.

Gheorghe Funar

#16985

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„: îCe are U.D.M.R.-ul cu arheologia ∫i cu istoria bimilenar„ a municipiului Cluj-Napoca?“

Se ∫tie c„ de aproape 1.900 de ani ora∫ul de la poalele Feleacului are statutul de municipiu. Œn vremea dacilor a avut denumirea de Napuca, iar Ón timpul ocupa˛iei romane a primit denumirea de Napoca. Municipiul Cluj-Napoca este bogat ∫i Ón vestigii arheologice. Unele dintre ele au fost puse Ón valoare ∫i sunt admirate de c„tre numero∫i turi∫ti din ˛ar„ ∫i str„in„tate. Foarte multe dintre descoperirile arheologice din municipiul Cluj-Napoca sunt expuse la Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei.

Din ini˛iativa primarului municipiului Cluj-Napoca ∫i cu sprijinul Guvernului Rom‚niei, mai ales a domnului academician R„zvan Theodorescu, atunci, ministrul culturii ∫i cultelor, Ón luna iulie a anului 1994 au Ónceput s„p„turile arheologice Ón Pia˛a Unirii. Este drept c„ s„p„turile arheologice Ón Pia˛a Unirii din municipiul Cluj-Napoca au Ónceput f„r„ voia, ci cu Ómpotrivirea, inclusiv prin ac˛iuni de nesupunere civic„, din partea rom‚nilor de etnie maghiar„, condu∫i de liderii extremi∫ti ai U.D.M.R. ∫i ai a∫a-ziselor biserici istorice maghiare din Transilvania. Unii dintre ei s-au aruncat degeaba Ón fa˛a h‚rle˛elor folosite de arheologi la Ónceputul s„p„turilor. Atunci, liderul extremist al U.D.M.R. Cluj, Molnos Lajos, a Óndemnat popula˛ia municipiului s„ se str‚ng„ Ón Pia˛a Unirii pentru a Ómpiedica Ónceperea s„p„turilor, pentru a bloca un îact de barbarie cultural„“ care constituia îultima pic„tur„ Ón paharul Ónjosirii“ minorit„˛ii maghiare. Liderii extremi∫ti ai U.D.M.R. considerau c„ prin Ónceperea s„p„turilor arheologice Ón Pia˛a Unirii se profaneaz„ comorile culturale amplasate Ón acest spa˛iu. Consilierul local al U.D.M.R., Ekstein Kovács Péter, a declarat la 24 iunie 1994 c„ îat‚ta vreme c‚t la conducerea ora∫ului este domnul Funar, ne vom Ómpotrivi cercet„rii ∫tiin˛ifice a Pie˛ei Unirii“. Pre∫edintele executiv al U.D.M.R. Tákacs Csába declara Ón vara anului 1994 c„ prin Ónceperea s„p„turilor arheologice Ón Pia˛a Unirii îse refuz„ dreptul la identitate“ al minorit„˛ii maghiare, uit‚nd, cu bun„ ∫tiin˛„, de dreptul la istorie al rom‚nilor, pentru care au s„pat ∫i vor s„pa arheologii.

Œn perioada 1994—2005, arheologii clujeni au descoperit ∫i pus Ón valoare doar o parte din vestigiile romane aflate Ón Pia˛a Unirii din Cluj-Napoca.

La sf‚r∫itul lunii septembrie 1999, c‚nd primarul municipiului s-a aflat Óntr-o vizit„ oficial„ Ón Fran˛a, liderii U.D.M.R., sprijini˛i de c‚teva cozi de topor rom‚ne∫ti, aflate Ón P.N.fi.C.D., P.D. ∫i P.N.L. — Cluj, au f„cut o tentativ„ de acoperire cu p„m‚nt a vestigiilor arheologice din Pia˛a Unirii. Ac˛iunea a fost blocat„ prin interven˛ia prompt„ ∫i exemplar„ a membrilor ∫i simpatizan˛ilor P.R.M., a sute de clujeni ajuta˛i de angaja˛i ai Prim„riei Municipiului Cluj-Napoca.

Pentru conservarea ∫i punerea Ón valoare a vestigiilor romane descoperite Ón Pia˛a Unirii din municipiul ClujNapoca, primarul a organizat un concurs de idei, iar juriul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 condus de c„tre domnul profesor universitar dr. Ioan Piso, directorul Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei, a desemnat, dup„ dou„ etape de concurs, macheta c‚∫tig„toare. Aceasta prevedea conservarea vestigiilor romane ∫i asigurarea mai multor c„i de acces pentru turi∫ti Ón zona acestor descoperiri.

Prin bugetul local al municipiului a fost alocat„ Ón anul 2004 suma de 10 miliarde de lei pentru realizarea acestei investi˛ii. Dup„ alegerile locale din iunie 2004 ∫i venirea la conducerea Prim„riei a primarului Emil Boc, liderul P.D., sus˛inut de c„tre U.D.M.R. Cluj, a fost abandonat proiectul de amenajare a vestigiilor romane descoperite Ón Pia˛a Unirii.

Mai mult, Ón luna iunie 2004, Óntre liderii locali ai Alian˛ei D.A. ∫i ai U.D.M.R. — Cluj s-a Óncheiat un protocol secret prin care liderul P.D. — Cluj, domnul Emil Boc, s-a angajat ca Ón schimbul sprijinului primit din partea U.D.M.R. pentru c‚∫tigarea alegerilor locale ∫i pentru impunerea unei conduceri U.D.M.R.—P.D.—P.N.L. la conducerea jude˛ului Cluj ∫i a Prim„riei Municipiului Cluj-Napoca, s„ Óndeplineasc„ ∫i urm„toarele condi˛ii:

— acoperirea cu p„m‚nt ∫i nisip a vestigiilor romane din Pia˛a Unirii p‚n„ la data de 30 septembrie 2005;

—amplasarea ilegal„ a denumirii de Koloszvar la intr„rile Ón municipiul Cluj-Napoca.

Primarul Emil Boc, pre∫edinte al P.D., s-a Ón˛eles cu viceprimarul U.D.M.R., Boros János, s„ se ocupe acesta de acoperirea vestigiilor romane din Pia˛a Unirii, de fapt de acoperirea cu p„m‚nt a trecutului istoric al municipiului Cluj-Napoca. Viceprimarul U.D.M.R., f„r„ nici o baz„ legal„ ∫i f„r„ respect fa˛„ de istoria rom‚nilor, a dispus s„ Ónceap„ lucr„rile de acoperire cu p„m‚nt a vestigiilor romane îcare sunt o ru∫ine pentru Cluj“, dup„ mintea bolnav„ a liderilor U.D.M.R. Practic, viceprimarul a vrut s„-i pun„ pe clujeni Ón fa˛a unui fapt Ómplinit, chiar dac„ acesta este ilegal. Ac˛iunea viceprimarului a fost oprit„ de teama unor conflicte interetnice.

Se ∫tie c„ Ón mari ora∫e din Europa, ca de exemplu Viena, Budapesta ∫i Frankfurt, au fost descoperite ∫i sunt puse Ón valoare, Ón pie˛e publice, mai multe vestigii romane. Ele constituie puncte de atrac˛ie turistic„.

La Cluj-Napoca nu se accept„ de c„tre U.D.M.R. punerea Ón valoare a vestigiilor romane ∫i Ómbog„˛irea municipiului cu un nou obiectiv turistic.

Primarul Emil Boc a luat pozi˛ia stru˛ului ∫i p‚n„ acum a avut comportamentul unei slugi Ón fa˛a U.D.M.R. Clujenii, mai ales, Ó∫i amintesc c„ domnul Emil Boc a jurat cu m‚na pe Biblie c„, dac„ ajunge primar, nu va face nici o alian˛„ ∫i nu va Óncheia nici un protocol cu U.D.M.R. Dup„ c‚teva ceasuri, acela∫i Emil Boc a acceptat s„-i fie finan˛at„ campania electoral„ de c„tre U.D.M.R., prin omul de afaceri Paszkany Arpád Zoltán, ∫i a trecut la semnarea unui protocol de vasalitate fa˛„ de U.D.M.R. Liderii locali ai U.D.M.R. a∫teapt„ ca primarul Emil Boc s„ fie cel care arunc„ prima lopat„ de p„m‚nt peste vestigiile romane din Pia˛a Unirii.

Partidul Rom‚nia Mare se opune acoperirii cu p„m‚nt ∫i nisip a vestigiilor romane descoperite Ón Pia˛a Unirii din municipiul Cluj-Napoca.

Dac„ primarul Emil Boc va arunca o lopat„ de p„m‚nt sau va accepta ca vestigiile romane, respectiv trecutul istoric al municipiului Cluj-Napoca s„ fie acoperit cu p„m‚nt, Ónseamn„ c„ i-a luat Dumnezeu min˛ile ∫i s-a decis s„ Óngroape P.D.-ul Ón jude˛ul Cluj ∫i Ón Ardeal.

Œn cazul Ón care ungurii ∫ovini vor Óndr„zni s„ Ónmorm‚nteze ∫antierul arheologic din municipiul

Cluj-Napoca, P.R.M. va organiza mari mitinguri ∫i mar∫uri de protest.

La provoc„rile hungariste ∫i la ac˛iunile antirom‚ne∫ti ale U.D.M.R., membrii ∫i simpatizan˛ii P.R.M. vor ac˛iona ∫i reac˛iona cu fermitate ∫i cu respectarea prevederilor legale.

Pete ™tefan

#24196

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la regimul juridic al frontierei de stat, ∫i anume vreau s„ ridic o problem„ vizavi de administrarea frontierelor de stat.

Dup„ legisla˛ia actual„ din Rom‚nia, frontiera de stat este proprietate public„ a statului.

Prin urmare, administrarea acesteia s-a f„cut ∫i a fost Ón sarcina autorit„˛ilor centrale p‚n„ Ón anul 2001. Œn 2001, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 105, autorit„˛ilor locale, mai bine zis consiliilor locale, cele care sunt la limita ∫i limitrofe grani˛ei, li s-au transmis anumite sarcini vizavi de culoarul de frontier„, respectiv de Óntre˛inerea f‚∫iei de protec˛ie ∫i a frontierei de stat.

Prin aceast„ ordonan˛„ s-a creat o obligativitate a consiliilor locale care, pur ∫i simplu, Ón unele cazuri, ast„zi, nu numai c„ nu pot fi satisf„cute, dar consider c„ sunt chiar exagerat de ap„s„toare consiliilor locale.

Prin aceast„ obligativitate, consiliile locale trebuie s„ asigure cur„˛enia Ón zon„, trebuie s„ fac„ Óntre˛inerea culoarului frontierei, s„ repare semnele, s„ Óntre˛in„ semnele de frontier„, s„ le Ónlocuiasc„ conform anumitor documenta˛ii, ∫i nu oricum, ˛in‚nd cont de anumite termene stabilite chiar prin acorduri ∫i conven˛ii interna˛ionale, prin Ón˛elegeri Óncheiate cu statele vecine ∫i a∫a mai departe.

Deci consiliile locale preiau sarcinile administra˛iei centrale Ón acest domeniu, care decurg chiar din anumite acorduri interna˛ionale, din administrarea propriet„˛ii publice a statului, cu termene ∫i cu sarcini financiare ∫i aici vine problema pe care a∫ vrea s„ o accentuez acum Ón declara˛ia mea politic„.

Aceste consilii locale, care sunt Ón zona de frontier„, consider c„, pe undeva, au ajuns s„ fie dezavantajate fa˛„ de celelalte consilii, ˛in‚nd cont de faptul c„ ele trebuie s„ depun„ un efort financiar peste posibilit„˛ile lor de venituri, efort financiar rezultat ca efect al acestei ordonan˛e.

™i, ca s„ spun ∫i mai concret, Óntre˛inerea unui kilometru de f‚∫ie sau culoar de frontier„ cost„ circa 50 milioane lei. Deci unui consiliu local care are o f‚∫ie de 20 kilometri Ói este necesar„ suma de peste un miliard. Este o sum„ care ar trebui suportat„ din veniturile locale pe care Óns„, nu le au, ∫i pur ∫i simplu s-a ajuns, Ón anumite cazuri, Ón situa˛ia Ón care nici ast„zi aceast„ problem„ de Óntre˛inere a f‚∫iilor ∫i a culoarelor de frontier„ nu se respect„, nu poate fi respectat„ de aceste consilii locale.

Eu cred c„ este necesar„ reg‚ndirea acestei finan˛„ri a administr„rii frontierei de stat.

Œn viziunea mea, ar fi o problem„ de interes na˛ional ∫i consider c„ finan˛area ar trebui f„cut„ din bugetul de stat, sub orice form„, prin consiliile locale, prin consiliile jude˛ene, dar Ón nici un caz nu putem l„sa ca acest efort

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 financiar s„ fie f„cut din sursele proprii ale consiliilor locale.

Mul˛umesc.

Puiu Ha∫otti

#27330

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc.

Œnainte de a da citire declara˛iei politice, trebuie s„ recunosc c„ Ón principiu domnul senator Mircea Geoan„ a avut dreptate c‚nd a f„cut acele remarce critice la adresa doamnei ministru Anca Boagiu ∫i, Ón sensul normalit„˛ii pe care am invocat-o trei s„pt„m‚ni, fac acest lucru.

Evident, Parlamentul nu putem spune c„ func˛ioneaz„ prost de c‚nd doamna ministru Boagiu a devenit deputat ministru ∫i a procedat bine p‚n„ acum o lun„.

Declara˛ia politic„ se refer„ tot la analiza unor sondaje de opinie.

Consider‚nd dezbaterile parlamentare din aceast„ sesiune ca o form„ de, s„ zicem, democra˛ie d‚mbovi˛ean„, solicit‚nd vii dispute Óntre putere ∫i opozi˛ie care nu cred c„ mai este necesar a fi comentate, ne-am Óndreptat aten˛ia ∫i c„tre un subiect de interes public ∫i chiar parlamentar, m„ refer aici la percep˛ia rom‚nilor asupra Uniunii Europene ∫i nu numai, la avantajele ∫i dezavantajele integr„rii europene ∫i a∫a mai departe.

Œn acest sens am luat cuno∫tin˛„ de analizele a dou„ sondaje realizate de Delega˛ia Comisiei Europene Ón Rom‚nia cu privire la valorile societ„˛ii rom‚ne∫ti, despre valorile europene, ∫i respectiv realizarea unui eurobarometru privind percep˛ia european„ a rom‚nilor.

Din rezultatele celor dou„ sondaje se constat„ existen˛a unui entuziasm rezervat privind integrarea european„ sau, oricum, mai rezervat dec‚t b„nuiam p‚n„ acum. Din cauza riscurilor pe care le presupune acest proces, 39% dintre rom‚ni sunt Óngrijora˛i Ón leg„tur„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, 56% dintre rom‚ni consider„ c„ pe termen scurt aderarea aduce mai mult dezavantaje dec‚t avantaje, apoi este scepticismul privind caracterul etic ∫i moral al propriului popor ∫i al institu˛iilor conduc„toare comparativ cu cele europene, apreciate de cet„˛enii rom‚ni.

Œn acest sens, rom‚nii eviden˛iaz„ anumite tr„s„turi negative proprii: nep„sare fa˛„ de cei din jur — 42% consider„ c„ rom‚nilor nu le pas„ unii de al˛ii; tendin˛a de agresivitate, autoritarism ∫i rela˛ii tensionate — 42% consider„ c„ b„rbatul este capul familiei, 34% apreciaz„ c„ un conduc„tor puternic poate face mai multe pentru ˛ar„ dec‚t legile ∫i programele, 46% consider„ c„ exist„ rase superioare ∫i inferioare, 58% consider„ c„ pedeapsa cu moartea ar trebui legalizat„, 68% apreciaz„ c„ ungurii din Rom‚nia sunt mai ata∫a˛i de Ungaria dec‚t de statul ai c„rui cet„˛eni sunt. Apoi, adoptarea unui comportament la limit„, Óntre cinste ∫i necinste — 52% dintre cet„˛eni afirm„ c„ legea poate fi ocolit„.

La Óntrebarea privind corup˛ia ∫i Óncrederea Ón rolul clasei politice, statistica european„ ne prezint„ un rezultat deloc Óncurajator, un cartona∫ galben, de fapt, ar„tat nou„ de c„tre aleg„tori. 55% dintre rom‚ni consider„ c„ pluralismul politic nu ofer„ nici un avantaj, ceea ce este

extrem de periculos pentru via˛a politic„, pentru Parlament.

Semnalul de alarm„ eviden˛iat de aceste cercet„ri sociologice scoate Ón eviden˛„ corup˛ia: 62% ∫i 58% apreciaz„ c„, dac„ vrei s„ avansezi, e∫ti obligat s„ faci ilegalit„˛i, respectiv este imposibil s„ fie eliminate ∫paga, favoritismul ∫i influen˛a politicului Ón justi˛ie.

Actul justi˛iei ∫i sistemul rela˛iilor: 85% consider„ c„, dac„ nu ai bani ∫i rela˛ii politice sau economice, nu ai ∫anse s„ fii tratat corect.

Aceste constat„ri trebuie s„ determine, s„ ne determine s„ renun˛„m la jocul politic cu care suntem obi∫nui˛i ∫i s„ trecem la o serioas„ ∫i matur„ abordare a unor teme de interes economic, social, politic, cultural care se reg„sesc Ón proiectele de lege cu caracter na˛ional.

A∫a cum reiese ∫i din sondajele respective, chiar dac„ integrarea este aproape, este timpul s„ avem o atitudine constructiv„, de adaptare ∫i reformare a sistemului politic ∫i institu˛ional.

O alt„ problem„ care reiese din aceste cercet„ri comandate de delega˛ii europeni const„ Ón apari˛ia unor caracteristici de popor — hai s„ spunem — Ónvins de vicisitudinile istoriei.

Ar mai fi de observat scepticismul ridicat fa˛„ de clasa politic„ rom‚neasc„, neÓncrederea Ón propriile for˛e, acceptarea propriei s„r„cii ca fapt ∫i a∫teptarea ajutorului european de c„tre o parte semnificativ„ dintre rom‚ni, proasta informare sau indiferen˛„ fa˛„ de oportunit„˛ile europene ∫i realit„˛ile politice rom‚ne∫ti.

Iat„ de ce consider c„ aceste elemente reprezint„ premisele unui virus foarte periculos, care afecteaz„ profund societatea rom‚neasc„. Acest virus pentru care suntem vinova˛i ∫i noi, cu to˛ii, politicieni de la putere ∫i din opozi˛ie, s-ar putea denumi dezam„gire public„.

Stima˛i colegi,

Cred c„ avem datoria ∫i responsabilitatea de a avea o atitudine matur„ Ón comportamentul politic general, astfel Ónc‚t s„ putem rec‚∫tiga, c‚t mai putem, Ón timp, Óncrederea cet„˛enilor acestei ˛„ri Ón noi ∫i, Ón fond, Ón destinul lor.

V„ mul˛umesc.

Ion V„rg„u

#32377

## **Domnul Ion V„rg„u:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia politic„ este legat„ de problemele pe care le are Tulcea, ∫i anume mortalitatea la p„s„ri Ón anumite zone ale jude˛ului.

Œn data de 26 septembrie 2005 am semnalat, Ón cadrul ∫edin˛ei din plenul Senatului, posibila apari˛ie a virusului gripei aviare Ón Delta Dun„rii, datorit„ p„s„rilor migratoare care urmau s„ se cuib„reasc„ aici ∫i, de asemenea, necesitatea prevenirii acestei epidemii, prin sistarea sezonului de v‚n„toare, la recomandarea Institutului Na˛ional de Cercetare îDelta Dun„rii“ ∫i a Direc˛iei Sanitar-Veterinare Tulcea.

Œn acest context, Ól Óntrebam pe ministrul Gheorghe Flutur ce strategie va aplica Ón vederea prevenirii unei epidemii de grip„ aviar„ ∫i care este opinia Domniei sale fa˛„ de conflictul dintre Institutul Na˛ional de Cercetare îDelta Dun„rii“, Direc˛ia Sanitar-Veterinar„, care insista ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 sezonul de v‚n„toare s„ fie am‚nat, ∫i Administra˛ia Rezerva˛iei Biosferei îDelta Dun„rii“ ∫i Asocia˛ia V‚n„torilor ∫i Pescarilor, care insistau s„ Ónceap„ sezonul de v‚n„toare Ón Delta Dun„rii.

Œn data de 27 septembrie, cu o zi mai t‚rziu, dup„ ce am sesizat problema Ón plenul Senatului, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale emite un comunicat de pres„ Ón care afirma c„ nu s-au primit solicit„ri oficiale pentru interzicerea v‚n„torii Ón Delta Dun„rii, lucru total neadev„rat. Œn condi˛iile Ón care, Ónc„ din 22 septembrie, directorul Institutului Na˛ional de Cercetare îDelta Dun„rii“ afirma, cu ocazia instruirii personalului sanitar-veterinar pentru st„p‚nirea situa˛iei epidemiologice Ón perimetrul zonei de est a ˛„rii, citez: îP„s„rile sosesc imediat, de s„pt„m‚na viitoare, pentru c„ aerul rece se simte deja ∫i vor sosi pe sem„n„turile din zona limitrof„ lacului Razelm-Sinoe. Apele din aceast„ perioad„ permit aglomer„ri mari de p„s„ri care poposesc pe grinduri, fiind Ón b„taia v‚n„torilor. Œn momentul c‚rduirii, sosesc ∫i p„s„rile de pasaj din Serbia. Am spus c„, Ón aceast„ situa˛ie, ar trebui decalat„ perioada de v‚n„toare, pentru c„ aceasta disturb„ foarte mult c‚rduirea“, am Óncheiat citatul.

Prin acest comunicat, ministrul agriculturii a dat speran˛e locuitorilor jude˛ului Tulcea, ∫i a∫a greu afecta˛i de condi˛iile meteo din acest an, c„, din punct de vedere sanitar-veterinar, nu vor fi probleme. Iat„ c„ realitatea contrazice afirma˛iile ministrului, afirma˛ii rezultate din lipsa de experien˛„ ∫i de profesionalism de care au dat dovad„ consilierii personali pe care Ói are domnul ministru.

Popula˛ia din jude˛ul Tulcea este profund Óngrijorat„ de situa˛ia creat„ ∫i de m„surile urgente pe care Guvernul le va lua de a sacrifica toate p„s„rile din cur˛i, una dintre importantele resurse de hran„ pentru aceasta.

Œn aceast„ perioad„ grea, ministrul agriculturii ar trebui s„ vin„ cu m„suri concrete de compensare a fiec„rei familii afectate, mai ales c„ Ón aceste zone resursele financiare ale fiec„rei familii sunt ∫i a∫a limitate.

Poate c„ m„car Ón ultimul moment domnul ministru va asculta ∫i sfaturile opozi˛iei, pe care p‚n„ acum le-a ignorat, dovedind c„ este mereu dep„∫it de evenimente, iar rezultatele se v„d.

Afirm acest lucru pentru c„, Ón loc s„-∫i asculte speciali∫tii care au mai r„mas Ón ministerul pe care Ól conduce ∫i care au cerut oprirea v‚n„torii ∫i luarea unor m„suri urgente, echipa domnului ministru, echipa politic„, a trecut la destituirea acestora. Astfel, Ón data de 27 septembrie 2005, Ón ziua c‚nd ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale afirma c„ nu s-au primit solicit„ri oficiale pentru interzicerea v‚n„torii Ón Delta Dun„rii, a fost eliberat din func˛ie R„zvan Nicolae fi‚ru, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitar-Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor, posibil, urma s„ fie destituit Gabriel Predoi, director general din cadrul aceleia∫i institu˛ii, cel care, cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„, media discu˛iile de la Tulcea privind prevenirea apari˛iei focarelor de grip„ aviar„ ∫i necesitatea sist„rii v‚n„torii.

Œn calitate de senator Ón Circumscrip˛ia Electoral„ nr. 38, fac un apel c„tre premierul C„lin PopescuT„riceanu s„ dispun„ imediat convocarea Guvernului Óntr-o ∫edin˛„ extraordinar„ pentru o analiz„ strict„ a acestei situa˛ii ∫i dispunerea unor m„suri concrete de sprijin al autorit„˛ilor locale cu medicamente ∫i echipamente necesare at‚t pentru izolarea ∫i lichidarea focarelor ap„rute, c‚t ∫i pentru instituirea carantinei generalizate Ón jude˛ul Tulcea.

Œn acest moment, au ap„rut focare punctiforme Ón tot jude˛ul, risc‚nd ca situa˛ia s„ scape de sub control.

Consider c„ aceast„ situa˛ie trebuie intens mediatizat„, cu toate mijloacele care stau la dispozi˛ia Guvernului, deoarece Ón jude˛ul Tulcea apar frecvent mortalit„˛i Ón r‚ndul p„s„rilor, Ón perioada toamn„—iarn„, din alte cauze dec‚t gripa aviar„, iar popula˛ia risc„ s„ nu acorde aten˛ie deosebit„ acestei epidemii cu repercusiuni foarte grave asupra popula˛iei, iar familiile afectate s„ primeasc„ un ajutor social pe cel pu˛in 6 luni de la data confisc„rii p„s„rilor.

V„ mul˛umesc.

Viorica Georgeta Pompilia Moisuc

#37813

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vin Ón fa˛a dumneavoastr„ sub ∫ocul unei c„l„torii de c‚teva zile pe care am f„cut-o Ón Ucraina, ∫i anume Ón Bucovina rom‚neasc„ din Ucraina, de unde am adunat foarte multe impresii, majoritatea dintre ele negative.

A fost vorba despre un salon interna˛ional de carte rom‚neasc„, la Cern„u˛i, la care Direc˛ia pentru rom‚nii de pretutindeni din Rom‚nia nu a participat cu nici un reprezentant ∫i cu nici un leu. Aceast„ ac˛iune s-a f„cut pe spezele stricte ale organizatorilor locali.

A∫ putea s„ v„ vorbesc ore Óntregi despre c‚teva zile pe care le-am petrecut acolo, despre ce-am v„zut, ce am auzit ∫i ce am discutat.

Cimitirul rom‚nesc central din Cern„u˛i este invadat de b„l„rii ∫i toate mormintele rom‚ne∫ti de acolo sunt distruse. Ce s„ v„ spun? C„ nu se poate fotografia morm‚ntul lui Aron Pumnul, Dimitrie Onciul?! Trunchiul Arboroasei se g„se∫te Óntr-o groap„ de gunoi, cu cele dou„ cr„ci t„iate. Familia Zbiera — morm‚ntul este distrus, familia Hurmuzaki — aproape nu se vede monumentul de buruieni ∫i de urzici Ónalte de mai bine de un metru ∫i jum„tate. Casa lui Aron Pumnul din Cern„u˛i, au putut s„ fie recuperate dou„ camere, restul st„ s„ cad„. Nu se poate face nimic, nu sunt bani. Singurul morm‚nt Óngrijit este al lui Iancu, Cavaler de Flondor, care a fost scos la lumin„ de o organiza˛ie din Oradea, Ón 1990, ∫i a fost pus la loc de cinste, Ón Storojine˛, locul lui de ba∫tin„.

Ce pot s„ v„ mai spun? Cartea rom‚neasc„ lipse∫te cu des„v‚r∫ire Ón Ucraina. S-a deschis o libr„rie ultramodern„ la Cern„u˛i pentru carte str„in„, dar cartea rom‚neasc„ nu exist„ Ón aceast„ libr„rie. Œntreb: de ce?

Cl„dirile rom‚ne∫ti construite de statul rom‚n Ón Cern„u˛i sunt ocupate ∫i folosite Ón alte ∫i alte scopuri dec‚t acelea pe care le-am fi dorit noi. O parte a unei case rom‚ne∫ti de acolo, o parte din ea este ocupat„ de Societatea îMihai Eminescu“, care este Ón c„dere liber„, la ora actual„. Se pot ob˛ine aceste case ∫i cl„diri rom‚ne∫ti pe cale oficial„, acolo. Polonezii le-au ob˛inut ∫i au avut multe. Putem ∫i noi s„ le ob˛inem. Ne trebuie Óns„ voin˛„ politic„ pentru asta. Mijloace exist„. Cine este interesat, s„ m„ Óntrebe.

M‚n„stirea Putna face o oper„ de apostolat, Ón toate satele din Bucovina, Ón satele rom‚ne∫ti. Satul Crasna, care a fost danie a M‚n„stirii Putna, este str„b„tut cruci∫

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 ∫i curmezi∫ de stare˛ul de acolo, p„rintele Melchisedec, cu un grup de c„lug„ri, ∫i face oper„ de apostolat. Este mai cunoscut dec‚t al˛ii care ar fi trebuit s„ o fac„.

Ce se poate face? Se pot face multe, evident. F„r„ bani, e greu. Statul rom‚n, prin Direc˛ia pentru rom‚nii de pretutindeni, care este acum Ón subordinea Ministerului Afacerilor Externe, n-a f„cut nimic p‚n„ Ón prezent. Rug„mintea care mi-a fost adresat„ de to˛i este aceea s„ pun Óntrebarea ce a f„cut ∫i cum Ó∫i justific„ salariile pe 10 luni aceast„ Direc˛ie pentru rom‚nii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. O voi face, la timpul potrivit ∫i Ón condi˛iile potrivite.

Doresc s„ fac apel la toate partidele politice, care au, toate, organiza˛ii de tineret, s„ Óncepem o oper„ de repunere Ón valoare a monumentelor istorice ∫i Ón special a acestui muzeu al rom‚nismului care se g„se∫te Ón centrul Cern„u˛ilor.

Œn ceea ce m„ prive∫te, voi pleca cu studen˛ii ∫i doctoranzii mei Óntr-o vizit„, Ón zilele de 25, 26 ∫i 27 noiembrie, anul acesta, pentru a cur„˛a mormintele acestea din Cern„u˛i, pentru a face o pomenire a acestor mor˛i care nu apar˛in nici unui partid politic, apar˛in poporului rom‚n ∫i, pentru a Óncheia aceast„ aniversare, dac„ vre˛i, a 80 de ani sau mai pu˛in de 80 de ani de la unirea Bucovinei, cu o serat„ literar„.

Fac apel la organiza˛iile de tineret, pentru c„ tineretul rom‚n nu ∫tie nimic despre toate personalit„˛ile de care am pomenit acum.

Domnule senator Adrian P„unescu, ave˛i toat„ admira˛ia, dragostea ∫i recuno∫tin˛a transmise prin mine de poe˛ii din Basarabia, din Bucovina, pentru tot ceea ce face˛i ∫i a˛i f„cut pentru ei.

Cu acestea, v„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫i sper ca apelul meu s„ aib„ un ecou.

Gheorghe Vergil ™erbu

#42332

## **Domnul Gheorghe Vergil ™erbu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cred c„ nu spun o noutate pentru nici unul dintre dumneavoastr„ dac„ afirm c„ parcurgem, la ora actual„, momente de o importan˛„ extrem„ pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. C‚nd spun acest lucru m„ g‚ndesc nu la octombrie 2005, nici m„car la aprilie 2006, ci la o Óntreag„ perioad„ care se va Óncheia, sper, la 1 ianuarie 2007.

Dac„ privim Óns„ la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón acest moment constat„m c„ fenomene naturale nefaste, nemaiÓnt‚lnite de mult timp, s-au ab„tut asupra noastr„, produc‚nd pagube importante; c„ exist„ amenin˛area unei epidemii cu gripa aviar„, care ar putea avea drept focar ˛ara noastr„; c„ atentate teroriste se petrec Ón tot mai multe ˛„ri ∫i c„, poate, ar trebui s„ lu„m Ón calcul c„ aceste amenin˛„ri planeaz„ ∫i asupra Rom‚niei; c„ via˛a politic„ parcurge o etap„ extrem de agitat„ ∫i tensionat„, pres„rat„ cu declara˛ii belicoase care produc blocaje la nivelul rela˛iei pre∫edinte — partide politice; c„ la nivel parlamentar se produc gripaje ale angrenajului func˛ional, ale c„ror motive nu au nici o leg„tur„ cu via˛a rom‚nilor.

Pentru orice observator este o eviden˛„ faptul c„ exist„ o discrepan˛„ major„ Óntre ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„ ∫i priorit„˛ile oamenilor politici de la toate nivelurile.

Œntreb: este pentru noi, rom‚nii, o prioritate discu˛ia asupra votului uninominal sau a Parlamentului unicameral? A∫a cum sugereaz„ pre∫edintele, consultarea popular„ pe aceast„ tem„ poate fi o solu˛ie, dar de ce nu consult„m poporul Ón leg„tur„ cu prezen˛a trupelor noastre Ón Irak ∫i Afganistan?

Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón timpul inunda˛iilor a fost o dram„ transmis„ Ón direct de posturile de televiziune, care a produs o impresie puternic„ asupra tuturor rom‚nilor. Œns„ eforturile Guvernului ∫i ale noastre, ale tuturor, pentru reconstruc˛ie abia acum se desf„∫oar„ ∫i vor mai dura, din p„cate, destul de mult timp, din cauza posibilit„˛ilor financiare limitate pe care le avem.

Iat„ de ce, stimate colege ∫i stima˛i colegi senatori din opozi˛ie ∫i majoritate, vin, din nou, Ón fa˛a dumneavoastr„ cu propunerea ca, Ón numele interesului na˛ional, s„ renun˛„m la patimile politice ∫i la excesele de orice fel. Un prim pas ar fi fluidizarea lucr„rilor Senatului Ón ceea ce prive∫te procesul de legiferare. Cu to˛ii suntem con∫tien˛i c„ procedurile parlamentare ∫i îprofesionalismul“ unora dintre noi permit tragerea de timp la nesf‚r∫it. Este acest lucru Ón interesul nostru? Categoric nu!

Gradul de Óncredere Ón Parlament este Ón continu„ sc„dere. Acest lucru este Óngrijor„tor pentru Parlament, ca institu˛ie, dar ∫i pentru via˛a democratic„ din Rom‚nia. V„ m„rturisesc c„ Óntr-un climat ostil, de instabilitate, intoleran˛„ ∫i permanent„ ceart„ nu pot ∫i refuz s„ lucrez. De∫i personal pot s„ Ón˛eleg motivele pentru care Partidul Social Democrat nu s-a prezentat la Ónt‚lnirea cu pre∫edintele, nu pot fi de acord cu acest mod de abordare a problemei Ón discu˛ie. Declara˛iile f„cute prin intermediul mass-media, care nu sunt precedate de discu˛ii la masa tratativelor Óntre p„r˛i Ón scopul rezolv„rii unor probleme aflate Ón divergen˛„, au devenit, din p„cate, o practic„ Ón Rom‚nia.

Totodat„, cred c„ este important ca puterea s„ dea dovad„, pentru prima oar„ dup„ 1990, de Ón˛elegere ∫i de toleran˛„ Ón rela˛iile cu opozi˛ia, Ónl„tur‚nd orice exces din disputele politice. Institu˛ia negocierii poate fi o solu˛ie benefic„ pentru to˛i, deopotriv„. Ea ar crea climatul propice ∫i ar da posibilitatea guvernan˛ilor s„ se ocupe de adev„ratele probleme care preocup„ Rom‚nia ∫i pe rom‚ni, la ora aceasta.

Œn ciuda tuturor mo˛iunilor pe care le-a˛i ini˛iat, stimate ∫i stima˛i membri ai opozi˛iei, a tuturor nenorocirilor care s-au ab„tut asupra ˛„rii, totu∫i, acest Executiv este cel care a Óncercat ∫i Ón bun„ m„sur„ a ∫i reu∫it s„ r„spund„ nevoilor ˛„rii ∫i s„ rezolve problemele care ˛in de condi˛iile de aderare la Uniunea European„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Adrian P„unescu

#47758

™i vom avea parte de gloria meritat„ Ón viitor.

Œn orice caz, tr„im o perioad„ Ón care cuvintele s-au resetat, nu mai Ónseamn„ aproape nimic din ce Ónsemnau. Am atras aten˛ia asupra acestui fenomen, pe care l-a observat prima oar„ — nu vreau s„ fiu fur„cios — poetul Anatol E. Baconsky, un mare poet al limbii rom‚ne ∫i al Europei, mort Óntr-un cutremur, din 1977. El a observat, c‚nd mai mul˛i scriitori se aflau Ón fa˛a liderului politic din acea vreme, Nicolae Ceau∫escu, a observat c„ e vorba de o Ómbun„t„˛ire a Legii drepturilor de autor — am mai povestit asta, dar e ceva extraordinar — ∫i c„ respectiva Ómbun„t„˛ire va duce la un dezastru ∫i a cerut un lucru pe care cred c„ ∫i noi trebuie s„-l cerem c‚t mai avem acces la aceste cuvinte simple, ∫i anume: nu mai Ómbun„t„˛i˛i nimic! A∫a i-a spus A. E. Baconsky lui Ceau∫escu: îV„ rog, nu mai Ómbun„t„˛i˛i nimic. L„sa˛i legea a∫a cum este. A∫a proast„ cum e, mai putem tr„i!“ Pentru c„, evident, Ómbun„t„˛irile erau ∫i scoateri din context. Po˛i s„ faci o lege extraordinar„, care s„ nu aib„ nici o leg„tur„ cu realitatea. Legea aceea, de exemplu, vorbea despre soarta c„r˛ii Óntr-o lume Ón care nu se preg„tiser„ Ómprejur„rile ∫i, a∫ zice, Ómprejurimile pentru ca respectiva carte s„-∫i poat„ duce destinul printre oameni. ™i degeaba era totul perfect Ón lege, dac„ ea era inaplicabil„.

A∫a ∫i Ómbun„t„˛irile acestea, nici nu pot pronun˛a cuv‚ntul, este obosit r„u acest cuv‚nt. Œmbun„t„˛irile acestea parc„ nu mai au nici un sens. M„ uit la ˛„ranii c„rora li se iau p„s„rile, ca s„ nu fie grip„ aviar„ Ón Rom‚nia, ∫i li se arunc„ Ón saci, sigur, totul explicabil, ∫i li se d„ foc. Dar ce-or crede ei? G‚ndi˛i-v„ c„ ei n-au nici un semn c„ e a∫a. Lor le mor p„s„rile de la Ónceputul lumii. Prima oar„ au murit p„s„rile ∫i dup„ aceea, ˛„ranii. ™i acum, vine statul, Ómbr„cat Ón diverse uniforme, ∫i le face dreptate, dreptate pe care ei nu o mai cer. ™i nu o vor! Ei Ó∫i ascund p„s„rile, bolnave sau nu, Ón am„r„ciunea lor de frigidere, prin pivni˛e, s„ poat„ m‚nca la iarn„, s„ se Ómboln„veasc„ ∫i, eventual, s„ moar„, sau s„ nu se Ómboln„veasc„.

Oamenii nu mai au Óncredere Ón cuv‚ntul nostru, asta este chestiunea pe care am observat-o Ón multe, foarte multe situa˛ii din aceste zile. Œnchipui˛i-v„ ce ar fi s„ fie o nenorocire de natur„ r„zboinic„, s„ le spunem ceva ∫i ei — cu preg„tirea pe care le-am f„cut-o min˛indu-i at‚˛ia ani — s„ nu mai cread„ nici un cuv‚nt ∫i cuv‚ntul s„ aib„ pentru ei semnifica˛ia c„derii unei frunze Óntr-o b„ltoac„.

Rec‚∫tigarea limbii rom‚ne, resetarea limbii rom‚ne Ón scopul de a comunica g‚nduri, de a crea uniuni de g‚nduri, de a-i pune pe oameni Ón condi˛ia de a lucra Ómpreun„, de a se bate ∫i de a se reg„si reprezint„, cred, un ideal pentru care merit„ luptat.

Tocmai de aceea a∫ cere f„c„torilor Ónc„ incipien˛i ai Legii bugetului s„ nu ia din banii Academiei. Sigur c„ totdeauna Academia li se va p„rea o chestiune foarte dep„rtat„ de nevoile oamenilor. Este dep„rtat„ p‚n„ Ón ziua Ón care observi c„ e foarte apropiat tribunalul, c„ e foarte apropiat„ rugina, c„ e foarte apropiat„ condi˛ia de bestie. Acestea sunt alternativele. Nu putem, din ∫i a∫a pu˛inii bani ai Academiei, s„ mai lu„m, s„ preg„tim un dezastru, s„ l„s„m s„ degere, s„ l„s„m s„ nu fie productivi oamenii de geniu ai na˛iei, oameni de ∫tiin˛„, oameni de cultur„, oameni Ón care rezid„, Óntr-un anumit fel, ∫i Ón˛elesul nostru.

™i, Ón genere, nu cred c„, ajun∫i la putere, cum s„ zicem c„ ar fi situa˛ia azi, intelectualii trebuie s„-∫i p„r„seasc„ menirea de a da intelectualilor ceea ce li se cuvine. Dac„ e timpul reg„sirii unei anumite for˛e a intelectualit„˛ii, haide˛i s„ ne baz„m pe intelectualitate ∫i s„ nu preg„tim Óngroparea de vie a Academiei Rom‚ne. Lucrurile pe care le-am auzit m„ Ónsp„im‚nt„ ∫i rog liderii grupului majoritar, c‚t mai sunt majoritari, s„ ia parte la acest bine.

Sfatul meu, pe care Ól d„deam ∫i unor lideri din perioadele trecute: lega˛i-v„ numele de fapte bune ∫i eu le voi evoca ∫i le evoc, din c‚nd Ón c‚nd. Pentru c„, realmente, altceva, alt„ avere nu avem. Noi, direct, nu putem face nimic. Noi d„m de 3 ori cu t‚rn„copul ∫i tu∫im de 15 ori. Dar s„-i preg„tim pe cei ce joac„, pe executivi, s„ nu se ating„ de anumite lucruri, ar trebui s„ ∫tim. V-am dat exemplul acesta, Eugen Simion pleca la Chi∫in„u ∫i, din ma∫in„ mi-a spus: îDrag„ Adrian P„unescu, dac„ vei spune vreun cuv‚nt despre Edi˛ia Eminescu, nu uita s„-i mul˛ume∫ti lui Ionu˛ Popescu pentru felul cum s-a purtat, ca ministru al finan˛elor.“ ™i a∫a am f„cut. Sigur c„ Óntr-o perioad„ cum este asta este greu s„ fii un ministru al finan˛elor publice simpatic, mai ales c„ ∫i tr„ie∫ti, permanent, nenorocirea de a avea opinii, ai f„cut ∫i gazet„rie. Acolo trebuia ucis Ionu˛ Popescu, la vremea aceea, dar, m„ rog, a sc„pat, drum bun Ón carier„!

™i acesta era lucrul pe care Ól dorea pre∫edintele Academiei Rom‚ne: s„ se ∫tie c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor nu s-a ˛inut de cuv‚nt. Au vorbit, au venit de trei ori la comisie, am f„cut planuri, nu s-a ˛inut de cuv‚nt, ∫i Eugen Simion cere, tocmai g‚ndindu-se c„ vorbe∫te cu oameni cu care are comunicare Ón cuvintele de p‚n„ acum, neresetate, crearea unui Fond îEminescu“, ca s„ dureze ∫i dup„ el. S„ existe un fond de recurs, s„ nu l„s„m balt„, din nou, o ini˛iativ„ pe care am avut-o ∫i pe care, Ón momentele fericite ale acestei na˛ii, ne-am adunat din mai multe col˛uri ale acestui corp politic ∫i am hot„r‚t s„ o sprijinim.

Se Ónt‚mpl„ lucruri pe care nu putem s„ le l„s„m de izbeli∫te. Iat„, nu a∫ vrea s„ m„ ocup de aspectul acesta, mai ales c„ de o parte din chestiunea asta s-a ocupat ∫i domnul Funar, e Óncercarea de oprire a s„p„turilor de la Cluj.

P„i dac„ mereu ni se va pune c‚te unul Ón fa˛„ ∫i va dori, pe linia privilegiilor sale de minoritar, s„ opreasc„ s„p„turile arheologice de la Cluj, ca s„ blocheze trecutul neamului rom‚nesc, atunci mereu vom pierde vremea cu acela∫i lucru ∫i vor fi oameni Ón pres„, oameni tineri care neÓn˛eleg‚nd de ce trebuie s„ ne ocup„m, mereu, de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 acela∫i lucru, vor spune: îDom’ne, dar la nesf‚r∫it spune˛i acelea∫i chestii?!“. Spunem, pentru c„ sunt vitale! ™i nu numai meseria∫ii, ci ∫i oamenii de con∫tiin˛„ Ón˛eleg perfect ce Ónseamn„ asta: s„ plece primarul ∫i s„ dea dispozi˛ii, c‚t este el plecat, s„ se astupe s„p„turile.

Dar iat„ ce se Ónt‚mpl„, am dat Ón revista mea, îFlac„ra lui Adrian P„unescu“, aceste scene: a ap„rut pe Consiliul Jude˛ean Covasna stema veche a Jude˛ului Trei Scaune, stem„ neaprobat„, horthyst„.

Situa˛ia acestei steme este urm„toarea: ea reprezint„ fostul Jude˛ Trei Scaune, din perioada ocupa˛iei horthyste, majoritatea U.D.M.R. din consiliu a votat pentru ea, ignor‚nd opozi˛ia celor ∫ase consilieri rom‚ni, c‚t ∫i pe cea a reprezentan˛ilor asocia˛iilor ∫i funda˛iilor comunit„˛ii rom‚ne∫ti care cer ca ∫i aceast„ comunitate s„ fie reprezentat„ pe stema jude˛ului.

Stema aceasta nu are avizul Comisiei de heraldic„ a Academiei Rom‚ne ∫i nici nu a fost aprobat„ printr-o hot„r‚re de guvern, a∫a cum cer reglement„rile legale Ón vigoare.

Primarul municipiului Sf‚ntu-Gheorghe, Almos Albert, ap„r„ hot„r‚rea consiliului jude˛ean, sus˛in‚nd c„ nu este vorba despre stema jude˛ului, ci despre o emblem„, despre un logo, folosite ∫i Ónregistrate la O.S.I.M.

Spre cinstea lui, prefectul de Covasna, care este maghiar, spune c„ este incorect ∫i c„ se cere scoaterea acestei steme de pe consiliul jude˛ean.

Sigur c„ ne putem Óntreba: st„m noi Ón drum de o stem„?! St„m. ™i aceste lucruri sunt grave ∫i permanente provoc„ri pe care le fac unii pentru a fi numi˛i radicali ∫i nu le fac al˛ii pentru a fi considera˛i modera˛i.

Eu Ói Óntreb pe premierul Guvernului rom‚n ∫i pe vicepremierul care se ocup„ de cultur„ ∫i care se Ónt‚mpl„ s„ fie colegul nostru, domnul Markó Béla: este normal s„ avem asemenea abdic„ri de la disciplina social„?! S-a luat vreodat„ vreo m„sur„ Ómpotriva acestui tip de abuz?!

Se pot g„si orice explica˛ii, avem dreptul la p„reri, dar nu p„reri care contravin Constitu˛iei, legilor ˛„rii, p„reri care sfideaz„ majoritatea.

Deocamdat„, aceast„ ˛ar„ se nume∫te Rom‚nia, iar legile ei sunt valabile ∫i pe peretele exterior al Consiliului Jude˛ean Covasna.

Dar, iat„, hodoronc-tronc, acum o s„pt„m‚n„, ministrul de externe al Ungariei i-a spus unui lider U.D.M.R.: îDom’ne, nu s-au putut face multe lucruri p‚n„ acum, dar ne vom uni Ón Europa“. Frumoas„ veste, deci nici m„car nu ve˛i avea doar autonomie, ci îne vom uni Ón Europa“.

Ultima problem„ pe care vreau s„ o ridic se refer„ la felul cum arat„ Rom‚nia de ast„zi Ón televiziunile ei.

Nu am dreptul ∫i nu voi profita de abuzul de a m„ amesteca Ón treburile televiziunilor din Rom‚nia de ast„zi, mai ales c„ unele dintre ele sunt particulare.

Voi spune, totu∫i, c„, spre deosebire de anii trecu˛i, ani Ón care la televiziunile noastre, at‚tea c‚te erau, inclusiv la televiziunea oficial„, ap„reau mari ziari∫ti cum ar fi: inegalabilul Marius Tuc„, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, Emil Hurezeanu, Corneliu Vadim Tudor, Octavian Andronic, Sorin Ro∫ca-St„nescu, Mircea Dinescu, oameni cu care eu pot avea sau pot s„ nu am rela˛ii personale, oameni cu care m„ pot certa sau pe care Ói pot admira, dar ei d„deau nota vremii, ad‚ncind prin presta˛iile lor observa˛iile istorice cu privire la politic„, iat„ c„ ei apar din ce Ón ce mai rar, unii deloc, ∫i apar Ón televiziuni din ce Ón ce mai dep„rtate de îcentrul de iradiere“, cu idei ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Acolo, la OTV, mai lupt„ excep˛ionalul Dan Diaconescu.

Este un lucru grav, este un lucru trist, epoca nu este Óntreag„ f„r„ marii ei ziari∫ti. C‚t de r„i mi s-ar p„rea, c‚t de subiectivi, ∫i nu am motive s„ vorbesc despre ei la modul laudativ, dar valoarea lor, valoarea lor este remarcabil„, chiar dac„ nu au dreptul s„ se exprime a∫a cum ar fi fost nevoie s„ se exprime, dar, prin aceast„ cenzurare este cenzurat„ ∫i o mare parte a lumii politice.

Se Ónt‚mpl„, l‚ng„ absen˛a acestor gazetari ∫i a acestor telea∫ti, lucruri grave care privesc personalit„˛ile ∫i faptele epocii.

Iat„, printre noi se afl„ ceea ce eu am numit îclasicul liberalismului rom‚nesc“, domnul Radu C‚mpeanu. De c‚nd nu l-am v„zut Óntr-o s„rb„toare care s„ Ói fie dedicat„ la Televiziunea Rom‚n„, s„ Ó∫i spun„ opiniile, s„ reorienteze pe r„t„ci˛i, s„ ajute la consolidarea unei idei constructive Ón societatea rom‚neasc„?!

Eu cred c„ nu trebuie s„ ne baz„m pe ve∫nicia care ∫i a∫a nu lucreaz„ pentru noi ∫i nu lucreaz„ dup„ legile noastre. S„ ne g‚ndim c‚t de scurt„ este via˛a ∫i a clasicilor ∫i s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t s„ l„s„m m„rturie ce a Ónsemnat via˛a unui om politic de felul, de rangul, de substan˛a domnului Radu C‚mpeanu pentru epoca sa ∫i s„ regret„m faptul c„ este obstruc˛ionat, c„ este pus Ón penumbr„ ∫i, uneori, chiar Ón umbr„.

Din punctul meu de vedere, prezen˛a sa Ón Senat este un semn de stabilitate ∫i, pentru mine, un mod de a reg„si speran˛a. Œi mul˛umesc, de la aceast„ tribun„ pentru tot ceea ce a f„cut ∫i Ón numele liberalului care a fost tat„l meu, Constantin M. P„unescu, Ónv„˛„tor ∫i sublocotenent de artilerie. V„ mul˛umesc, domnule C‚mpeanu.

Aurel Ardelean

#60407

## **Domnul Aurel Ardelean:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o sus˛in ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, se refer„ la situa˛ia creat„ Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc de toate gradele. Este, de fapt, un apel de a sprijini pe cei care f„uresc viitorul Rom‚niei.

M„ adresez dumneavoastr„ at‚t Ón calitatea mea de senator, c‚t ∫i Ón aceea de dasc„l. Nu pot s„ nu v„ vorbesc de aici, de la tribuna Senatului, despre ce se Ónt‚mpl„ Ón aceast„ perioad„ cu sistemul nostru de Ónv„˛„m‚nt, marginalizat ∫i devenit o Cenu∫„reas„ a altor sisteme economice.

Este de neconceput ca Ón Rom‚nia secolului al XXI-lea s„ ne fie jen„ s„ vorbim despre Ónv„˛„torii ∫i profesorii no∫tri. Pretindem c„ suntem o ˛ar„ cu respect pentru cei care influen˛eaz„ ∫i educ„ genera˛ii Óntregi de tineri. Fiecare dintre noi, chiar dac„ nu este dasc„l, este afectat de aceast„ situa˛ie.

Viitorul copiilor no∫tri este cel mai mare cadou pe care Ól putem avea pe lume ∫i noi, ast„zi, am ales s„ trimitem oamenii care ne modeleaz„ genera˛iile viitoare la marginea societ„˛ii.

Ceea ce se petrece acum, Ón aceast„ ˛ar„, este o mare eroare ∫i cei care ne guverneaz„ nu au puterea de a Ón˛elege c„ f„r„ Ónv„˛„m‚nt ˛ara noastr„ nu are viitor. Atunci noi, reprezentan˛ii aleg„torilor, trebuie s„ eviden˛iem aceste probleme ∫i s„ Óncerc„m s„ le Óndrept„m.

Poate mai mult ca oric‚nd este momentul s„ se schimbe ceva Ón ceea ce prive∫te atitudinea Parlamentului Rom‚niei fa˛„ de problema educa˛iei ∫i a educatorilor.

Doamnelor ∫i domnilor,

Œn urma Ónt‚lnirilor pe care le-am avut cu reprezenta˛ii sindicatelor din Ónv„˛„m‚ntul ar„dean, reglementarea problemelor actuale existente Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc este posibil„, Ónc„, cu Óndeplinirea unor condi˛ii exprimate de reprezentan˛ii dasc„lilor din Óntreaga Rom‚nie, ∫i anume: asigurarea unui buget de 5% din P.I.B. Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2006, dublarea salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt, Ón conformitate cu aranjamentele ∫i angajamentele f„cute de actuala putere Ón campania electoral„, acordarea fondului de carte de 200 euro pentru fiecare cadru didactic din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i de 400 euro pentru personalul didactic universitar, acordarea sumei necesare pl„˛ii unui abonament la Internet pentru fiecare cadru didactic, deducerea din impozitul pe venit a contravalorii unui calculator ∫i alocarea de fonduri pentru c„minele studen˛e∫ti, protejarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar fa˛„ de orice ingerin˛„ ∫i renun˛area la descentralizarea p„guboas„ care este preconizat„, plata distinc˛iilor îGheorghe Laz„r“, a∫a cum s-a promis, de c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Cu speran˛a c„ Ónv„˛„m‚ntul va r„m‚ne o prioritate na˛ional„, mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„ ∫i v„ rog s„ d„m o m‚n„ de ajutor acelora care au nevoie de aceasta pentru slujirea interesului na˛ional.

V„ mul˛umesc.

™tefan Mihail Antonie

#63558

## **Domnul ™tefan Mihail Antonie:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la SMURD — T‚rgu Mure∫. Serviciul Mobil de Urgen˛„, Reanimare ∫i Descarcerare — SMURD a Ómplinit 15 ani. Poate nu Ónt‚mpl„tor are v‚rsta democra˛iei rom‚ne postdecembriste. Œn septembrie 1990, cu primul apel de urgen˛„, Ón T‚rgu-Mure∫, SMURD a Ónceput o lung„ poveste de succes care a angrenat oameni, munc„, talent, d„ruire, pasiune, ∫tiin˛„ ∫i mult profesionalism. Mul˛i Ó∫i amintesc de doctorul str„in, care avea un Opel vechi ∫i alerga la interven˛ii de urgen˛„ ∫i c„ra, uneori singur, bolnavii. Era privit cu suspiciune ∫i uneori cu invidie. Doctorul Raed Arafat a convins ∫i cucerit rapid un ora∫, un jude˛ ∫i este un model pentru o ˛ar„ Óntreag„. Cu o tenacitate specific„ celor care lupt„ cu moartea ∫i cu imposibilul, doctorul Raed Arafat a construit o echip„, un sistem ∫i a impus un concept.

Gama interven˛iilor la care este solicitat SMURD include toate urgen˛ele ce pun via˛a unei persoane sau a mai multora Ón pericol imediat. Acestea includ accidentele rutiere, explozii, accidente de munc„ sau casnice, cum ar fi c„derile de la Ón„l˛ime sau electrocutarea, st„rile de incon∫tien˛„, ce includ ∫i stopuri cardiorespiratorii, suspiciunile de infarct, insuficien˛e respiratorii acute ∫i nu Ón ultimul r‚nd accidentele cu multiple victime. Departamentul de urgen˛„ prime∫te pacien˛ii din trei surse: SMURD, Serviciul de ambulan˛„ ∫i mijloace particulare.

SMURD Ónseamn„ acum un sistem complex, dispeceratul, adic„ punctul principal de coordonare, unde membrii SMURD lucreaz„ al„turi de poli˛ie, pompieri, jandarmi etc. la solu˛ionarea apelurilor primite la 112, iar la periferie 7 ma∫ini ∫i echipaje de prim ajutor, finan˛ate sau cofinan˛ate de autorit„˛ile locale ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Œn re∫edin˛a de jude˛ exist„ o ma∫in„ de terapie intensiv„ care lucreaz„ Ón colaborare cu spitalul ∫i pompierii, elicopterul regional, care colaboreaz„ cu spitalul ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor prin unitatea de avia˛ie ∫i o unitate mobil„ de nou-n„scu˛i, care deserve∫te mai multe jude˛e, pentru transportul neonatal.

Cu elicopterul SMURD se acoper„ o zon„ imediat„ de interven˛ie la locul accidentului de 8 jude˛e, dar, Ón acela∫i timp, toat„ zona Transilvaniei pentru transportul unui pacient Ón stare critic„ de la un spital la altul, puncte rurale Ón cadrul unit„˛ilor de pompieri civili, finan˛ate de comunitatea local„, prin prim„riile din comunele ∫i satele deservite. Ele sunt dotate cu c‚te o ambulan˛„ echipat„ cu echipament specific acord„rii primului ajutor, precum ∫i un defibrilator semiautomat ce permite efectuarea resuscit„rii cardiopulmonare Ón cazul unui stop cardiac de c„tre echipajul de pompieri.

SMURD a devenit un adev„rat brend pentru medicina rom‚neasc„ ∫i spre m‚ndria noastr„ apar˛ine jude˛ului Mure∫. Faptele vin s„ confirme, Ón fiecare zi, dac„ mai era nevoie, valoarea uman„ ∫i profesional„ a acestui colectiv. Este un model de urmat pentru oricare din jude˛ele Rom‚niei. Dragostea ∫i recuno∫tin˛a oamenilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 din jude˛ul Mure∫ pentru efortul f„r„ m„sur„, pus Ón slujba vie˛ii, al profesioni∫tilor de la SMURD m-au f„cut s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ aceast„ poveste de succes ∫i ea ne arat„ c„ d„ruirea, tenacitatea ∫i omenia pot Ónvinge p‚n„ ∫i moartea. La modul cel mai pragmatic, Óns„, dezvoltarea sistemului de medicin„ de urgen˛„ la nivelul jude˛ului Mure∫ a depins de foarte mul˛i factori de decizie, iar SMURD s-a bucurat de sprijinul tuturor autorit„˛ilor locale, na˛ionale, dar ∫i de suportul moral ∫i material al oamenilor simpli. S„ nu uit„m c„ Mure∫ul a avut o premier„, Ón 1998, c‚nd noi am achizi˛ionat o ambulan˛„ nou-nou˛„, complet dotat„, cu 100.000 de dolari, numai din bani colecta˛i prin cheta public„ din tot jude˛ul.

Doresc via˛„ lung„ acestei echipe des„v‚r∫ite de lupt„tori pentru via˛„ ∫i v„ propun un moment de reflec˛ie asupra adev„ratelor valori umane.

Mul˛umesc.

Mircea Mereu˛„

#67810

## **Domnul Mircea Mereu˛„:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu mai este un secret pentru nici un cet„˛ean al acestei ˛„ri faptul c„ marea problem„ a mandatului fostului premier Adrian N„stase a fost corup˛ia, care, Ón pofida Ónfiin˛„rii unor organisme destinate s„ stopeze fenomenul, a r„mas de neclintit pe toat„ durata guvern„rii pesediste.

Este, de asemenea, cunoscut faptul c„ Ón toate rapoartele oficialilor europeni, ca ∫i Ón cele ale organismelor interna˛ionale de specialitate, Rom‚nia a continuat s„ de˛in„ un trist record, acela de a fi Ón topul celor mai corupte ˛„ri din lume.

Fa˛„ de aceast„ nefericit„ situa˛ie preluat„ de guvernarea Alian˛ei P.N.L.-P.D., era firesc ca prioritatea noului Executiv s„ fie justi˛ia, mai precis reformarea acesteia. Cu alte cuvinte, implementarea pachetului de legi, prin reforma justi˛iei, are ca scop realizarea unei reforme reale Ón acest domeniu, astfel Ónc‚t calificativul de îjusti˛ie corupt„“ s„ dispar„, iar eficien˛a actului de justi˛ie s„ r„spund„ nevoilor cet„˛eanului.

Dar, iat„ c„ la doar c‚teva zile dup„ ce Franco Frattini, comisarul european pentru justi˛ie, libertate ∫i securitate constat„ c„ Ón Rom‚nia reforma justi˛iei este pe un f„ga∫ bun, afl„m cu stupoare c„ domnul Adrian N„stase, consacrat de-acum Ón stilul epistolar, Ói trimite o scrisoare deschis„ aceluia∫i Franco Frattini, Ón luna iunie. Ce con˛inea aceast„ misiv„? Nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t exprimarea Óngrijor„rii fostului premier N„stase fa˛„ de imixtiunile politice Ón actul de justi˛ie Ón Rom‚nia. Scrisoarea avertiza, totodat„, c„ regimul Nicolae Ceau∫escu ∫i alte regimuri dictatoriale au folosit acelea∫i justific„ri ca ∫i actualul Guvern al Alian˛ei D.A. c‚nd vorbeau despre controlul sistemului Ón justi˛ie ∫i prevestea c„ viitorul justi˛iei rom‚ne va fi sumbru.

Domnule N„stase, este uimitor cum dumneavoastr„, un fost premier, sub guvernarea c„ruia capitolul justi˛ie a fost Ón mod evident deficitar, a˛i avut Óndr„zneala s„-i p‚r‚˛i la Œnalta Poart„ pe actualii guvernan˛i tocmai pentru c„ vor s„ reformeze justi˛ia, dar criticile

dumneavoastr„ ne-au confirmat, Ónc„ o dat„, c„ suntem pe un drum bun.

V„ mul˛umesc.

Paula Maria Iv„nescu

#70181

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

A∫ vrea s„ v„ spun c‚teva cuvinte despre un lucru care, precis, cred eu, ar trebui s„ ne uneasc„ ∫i s„ ne fac„ s„ g‚ndim nu numai la ziua de azi ∫i la cea de m‚ine, ci ∫i mult Ón viitor. Este vorba despre indicele de dezvoltare uman„ care plaseaz„ Rom‚nia Ón zona mediocrit„˛ii ∫i care dovede∫te c„ nu avem o strategie pe termen mediu ∫i lung Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea uman„. Indicele dezvolt„rii umane reprezint„ un instrument complex cu ajutorul c„ruia putem m„sura evolu˛ia pe termen lung a nivelului mediu de dezvoltare uman„, el fiind sinteza a trei dimensiuni de baz„: o via˛„ lung„ ∫i s„n„toas„, un nivel bun de educa˛ie ∫i un nivel de trai decent. A∫a cum este construit el Ón prezent, el nu poate fi utilizat pentru urm„rirea schimb„rilor pe termen scurt, pentru c„ dou„ dintre componente — speran˛a de via˛„ ∫i rata de alfabetizare a popula˛iei adulte — nu pot s„ r„spund„ imediat la interven˛iile strategice pe termen scurt.

Deci indicele dezvolt„rii umane este o m„sur„toare sumar„, care apreciaz„ realiz„rile medii, pe termen lung, ale unei ˛„ri, Ón trei dimensiuni de baz„ ale dezvolt„rii umane: longevitate, m„surat„ prin speran˛a de via˛„ la na∫tere, educa˛ie, m„surat„ prin rata de alfabetizare, cu pondere de dou„ treimi ∫i propor˛ia combinat„ de Ónscri∫i Ón diverse forme de Ónv„˛„m‚nt Ón pondere de o treime ∫i, al treilea indicator, este standard decent de via˛„, m„surat prin produsul intern brut pe locuitor.

Nu mai revenim la perioada anului 1990 s„ vedem ce loc a ocupat Rom‚nia Óntr-o ierarhie realizat„ pe baza indicelui de dezvoltare uman„.

Deci Ón anul 2000 Rom‚nia se plasa pe locul 63 Óntr-o categorie medie. Œn anul 2001 se plasa pe locul 72. Œn anul 2002 se plasa pe locul 69. Œn anul 2003 se plaseaz„ pe locul 64. P‚n„ la urm„, cam tot Ón aceea∫i zon„.

Ce am constatat, analiz‚nd sumar aceste lucruri? C„ noi, clasa politic„, nu ne g‚ndim foarte bine la ce avem de f„cut pe termen lung. Sunt lucruri pe care trebuie s„ le accept„m cu to˛ii, c„ nic„ieri, nici Ón Europa, nici Ón Africa, nici oriunde am fi, f„r„ oameni s„n„to∫i ∫i educa˛i n-o s„ putem s„ facem nimic bun, s„ l„s„m nimic bun Ón urma noastr„. Aceste lucruri trebuie s„ ne lege. Cel pu˛in din acest punct de vedere clasa politic„ a r„mas datoare popula˛iei, pentru c„ nu g‚nde∫te strategic ∫i indiferent de guvernele care se perpetueaz„ la conducerea ˛„rii, aceste lucruri trebuie s„ fie primordiale.

Sper c„ vom fi anima˛i de inten˛ii din ce Ón ce mai bune, pentru c„ mai r„u dec‚t s„n„tatea Ón ˛ara aceasta au fost numai inunda˛iile, pentru c„ cre∫te alarmant abandonul ∫colar ∫i pentru c„ lumea nu are o rat„ real„ de cre∫tere a venitului satisf„c„toare, care s„ aduc„ majorit„˛ii popula˛iei un trai decent.

Deci, iat„, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ aceste lucruri trebuie s„ ne uneasc„, ∫i s„ nu ne dezbine, ∫i s„ Óncerc„m s„ lucr„m pentru cei care tr„iesc azi, dar care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 vor tr„i ∫i m‚ine, ∫i Ón zece ani, ∫i Ón 50 de ani Ón aceast„ ˛ar„.

Gheorghe Funar

#74351

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn afar„ de permut„rile Ón comisii, pe care le vor anun˛a unii dintre colegii lideri de grup, eu am s„ v„ supun aten˛iei o alt„ problem„, tot cu caracter organizatoric.

Am studiat cu mult mai mult„ aten˛ie dec‚t p‚n„ acum prevederile art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei cu privire la sesizarea Camerelor ∫i am constatat c„ Senatul Rom‚niei a fost gre∫it sesizat ca prim„ Camer„ pentru a lua Ón discu˛ie proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Art. 75 alin. (1) prevede c„: îse supun spre dezbatere ∫i adoptare Camerei Deputa˛ilor, ca prim„ Camer„ sesizat„, proiectele de lege ∫i propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau altor acorduri interna˛ionale ∫i a m„surilor legislative ce rezult„ din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum ∫i proiectele legilor organice prev„zute la...“.

Am analizat toate aceste prevederi de la alin. (1) ∫i am constatat c„ se include Ón aceast„ categorie, la art. 31 alin. (5) din proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, a∫a cum cunoa∫te˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫i solu˛ionarea problemelor de la societ„˛ile de radio ∫i televiziune. Art. 31 alin. (5) din Constitu˛ie face referire la serviciile publice de radio ∫i televiziune, care trebuie s„ garanteze grupurilor sociale ∫i politice importante exercitarea dreptului la anten„.

Tot art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei face trimitere la proiectele legilor organice, cu referire la art. 73 alin. (3) lit. e), k), l), n), o). Analiz‚nd proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale am constatat c„ sunt incidente aici ∫i prevederile art. 73 alin. (3) lit. n). Este vorba despre organizarea general„ a Ónv„˛„m‚ntului. O bun„ parte din proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale se refer„ la organizarea general„ a Ónv„˛„m‚ntului pentru cele 18 minorit„˛i din Rom‚nia ∫i, de asemenea, art. 73 alin. (3) lit. o), care se refer„ la

organizarea administra˛iei publice locale, a teritoriului, precum ∫i regimul general privind autonomia local„.

Multe dintre prevederile proiectului de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale se refer„ ∫i la aceast„ problematic„.

De asemenea, un al treilea argument pe care Ól aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ se refer„ la prevederile art. 120 alin. (2) din Constitu˛ie, care este men˛ionat expres la art. 75 alin. (1) din Constitu˛ie.

V„ reamintesc care sunt prevederile art. 120 alin. (2) din Constitu˛ie.

îŒn unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care cet„˛enii apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale au o pondere semnificativ„, se asigur„ folosirea limbii minorit„˛ii na˛ionale respective, Ón scris ∫i oral, Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i cu serviciile publice deconcentrate, Ón condi˛iile prev„zute de legea organic„.“

Aproape Óntreg proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale abordeaz„ ∫i aceast„ problematic„ referitoare la folosirea limbii minorit„˛ilor na˛ionale.

Av‚nd Ón vedere aceste prevederi constitu˛ionale, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, doamnelor ∫i domnilor senatori, Grupul parlamentar P.R.M. v„ propune s„ supune˛i votului plenului Senatului ca acest proiect de lege s„ fie trimis la Camera Deputa˛ilor ca prim„ Camer„ sesizat„ Ón mod corect, respect‚ndu-se astfel prevederile Constitu˛iei Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Antonie Iorgovan

#80036

Mul˛umesc, domnule coleg...

...c„ trebuie s„ se adopte ca lege organic„ statutul minorit„˛ilor na˛ionale. ™i tot Ón Constitu˛ia Rom‚niei — este adev„rat, acolo unde noi... eu vreau s„ pun Óntr-o parantez„... Ón mod gre∫it, ne-am gr„bit s„ facem aceast„ departajare Óntre Camer„ decizional„ ∫i Camer„ de reflec˛ie, dar, m„ rog, este o solu˛ie care nu este inedit„, se mai practic„ ∫i Ón alte parlamente, dar sigur... revin —, acolo, este adev„rat, strict formal, c‚nd se face o enumerare a situa˛iilor pentru care este prim„ Camer„ sesizat„ Camera Deputa˛ilor nu este indicat„ aceast„ ipotez„, aceast„ situa˛ie de la art. 73 alin. (3) lit. r). Nefiind indicat„ lit. r) de la art. 73 alin. (3), tragem concluzia c„ este prim„ Camer„ sesizat„ Senatul. Este corect.

Numai c„ Ón con˛inutul acestei legi, al acestui proiect care trebuie s„ se refere la statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia ar fi trebuit s„ nu fie absolut nici o dispozi˛ie care intr„ sub inciden˛a altor texte din Constitu˛ia Rom‚niei. Aici iar este vorba de gard ∫i leopard, dac„ este s„ m„ exprim metaforic. Deci gardul este vopsit, statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia — ∫i sub acest stindard, pe filosofia lui art. 73 lit. (4), coroborat cu art. 75, a fost sesizat Senatul —, dar, dup„ gard, ce Ónt‚lnim? Exact ceea ce a spus domnul coleg Funar, nu Óntr-un limbaj juridic, dar oricum, Ón litera ∫i spiritul Constitu˛iei Rom‚niei, Ónt‚lnim problema organiz„rii administrative a teritoriului. Prima problem„.

A doua problem„, Ónt‚lnim problema Ónv„˛„m‚ntului.

Alt„ problem„, Ónt‚lnim problema organiz„rii unei autorit„˛i administrative autonome, de fapt, mai multe asemenea structuri care se cheam„ consilii na˛ionale ale autonomiei culturale ∫i a∫a mai departe. Nu vreau s„ intru Ón detalii.

De fapt, substan˛a legii, dincolo de denumire — Statutul minorit„˛ilor na˛ionale —, este dat„ de asemenea dispozi˛ii, adic„, de fapt, de dispozi˛iile care, p‚n„ la urm„, Óntorc pe dos, ca s„ nu spun c„ arunc„ Ón aer, Constitu˛ia Rom‚niei. ™i atunci, dac„ mergem, stima˛i colegi ∫i stimate colege senatori — c‚t vom mai fi Ón aceast„ Camer„, care am Ón˛eles c„ trebuie s„ se Ómpace cu ideea c„ este pe cale de dispari˛ie, eu nu am s„ m„ Ómpac niciodat„ cu aceast„ idee —, revin Óns„ la idee ∫i, privind fondul reglement„rii, fondul reglement„rii este invers, nu de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor, ci de competen˛a decizional„ a Senatului.

Sunt numai c‚teva principii care ˛in de a∫a-numitul statut al minorit„˛ilor na˛ionale, care oricum sunt mai pu˛ine Ón ceea ce prive∫te ponderea ∫i, Ón orice caz, Ón ceea ce prive∫te importan˛a. ™i atunci, este fireasc„ propunerea domnului coleg s„ ne declin„m competen˛a

Ón favoarea Camerei Deputa˛ilor, iar pe acele aspecte care ˛in efectiv, _stricto sensu,_ de statutul minorit„˛ilor na˛ionale care sunt Ón primul capitol al legii, Ón ipoteza Ón care noi adopt„m altfel dec‚t cum se adopt„ la Camera Deputa˛ilor, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, pentru acea zon„ legea se va Óntoarce la Camera Deputa˛ilor ∫i vom fi Ón acord cu legea fundamental„, Ón sensul c„ va fi decizie final„ la nivelul Camerei Deputa˛ilor. Aceasta Ón ceea ce prive∫te con˛inutul normativ.

C‚t prive∫te procedura, a spus domnul coleg ∫i apropo de Regulamentul Senatului c„ nu poate plenul s„ decid„. Eu cred c„ a fost o formulare gr„bit„. A venit a∫a, Ón fug„, domnul coleg. Nu se poate un avocat de talia Domniei sale s„ sus˛in„, cu rigoarea profesionistului, c„ o dat„ ce este sesizat plenul unei Camere, Ón spe˛„ al Senatului, altcineva dec‚t plenul ar putea decide Ón leg„tur„ cu o chestiune care este Ónscris„ pe ordinea de zi. Putea s„ decid„ Biroul permanent p‚n„ sesizam plenul Senatului. O dat„ ce suntem Ón plenul Senatului, el este suveran. Deasupra plenului Senatului nu este dec‚t Constitu˛ia Rom‚niei ∫i, fire∫te, dac„ se va ajunge la o anumit„ solu˛ie de acest gen, se va sesiza Curtea Constitu˛ional„, dup„ ce vom fi Óns„ Ón prezen˛a legii, Ónainte de promulgare.

Œn concluzie, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, confirm, din punct de vedere al specialistului Ón dreptul public, dac„-mi este permis s„ fac aceast„ precizare, c„ ceea ce a sus˛inut domnul Funar este corect, sub aspectul logicii Constitu˛iei Rom‚niei, prin raportare, fire∫te, la proiectul care ne-a fost pus Ón fa˛„, pentru c„ noi nu discut„m un proiect de lege Ón abstract, noi discut„m Ón concret acest proiect de lege.

Domniile lor puteau s„ fac„ un proiect de lege care s„ se Ónscrie exclusiv Ón limitele art. 73 alin. (3) lit. r), adic„ s„ se refere exclusiv la chestiuni care ˛in de principiile care guverneaz„ statutul minorit„˛ilor na˛ionale, f„r„ s„ atace problema autonomiei locale, f„r„ s„ atace problema organiz„rii administrative a teritoriului, f„r„ s„ atace problema unui organism cu rol — nu prea pot s„-l definesc acum, ca s„ nu m„ Óndep„rtez de limbajul tehnic juridic — care ne duce, din punct de vedere constitu˛ional, la art. 117 alin. (3). Or, problema de la art. 117 alin. (3) nu este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor, ci este de competen˛a noastr„ ∫i, dac„ este de competen˛a noastr„, atunci este firesc ca la Camera Deputa˛ilor s„ se discute prima dat„ ∫i _après ça,_ cum spune francezul, s„ vin„ la noi.

V„ mul˛umesc respectuos pentru aten˛ie.

Frunda György

#89313

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

V„ mul˛umesc.

Voi fi scurt. Cred c„ problema ridicat„ are dou„ aspecte, unul procedural ∫i unul de fond.

Œn ceea ce prive∫te procedura, cred c„ acest incident constitu˛ional putea fi sau ar putea fi ridicat numai atunci c‚nd pe ordinea de zi a Senatului figureaz„ proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale. Or, din c‚te vede˛i, din ∫ase proiecte de lege, nici unul nu prive∫te acest proiect.

Nu este o Ónt‚mplare c„ ast„zi se ridic„ acest incident procedural. Aceast„ problem„ trebuia ridicat„ Ón fa˛a Birourilor, Birourile trebuiau s„ voteze ∫i, dac„ ajungeau la o anumit„ concluzie contradictorie, ea se supunea votului plenului. Nimeni nu a ridicat, p‚n„ ast„zi, acest incident. Este evident c„ nu este vorba de fondul problemei. ™i cei doi colegi care au vorbit contra discut„rii acestui proiect de lege Ón Senat, Ón calitate de Camer„ de reflec˛ie, ∫tiu exact c„ locul acestei legi este aici, ca prim„ Camer„ sesizat„, ∫i la Camera Deputa˛ilor, Camer„ decizional„, pentru c„ Ón drept mai exist„ un principiu care spune c„ principalul atrage dup„ sine accesoriul. Statutul minorit„˛ilor na˛ionale, fiind prev„zut la litera r) a art. 73 din Constitu˛ie, este clar c„ aceast„ lege trebuie s„ fie dezb„tur„ prima dat„ Ón Senat, ulterior Ón Camera Deputa˛ilor, iar tot ce este accesoriu la statutul minorit„˛ilor... ™i nu intru aici Ón capcana discut„rii fiec„rui punct, pentru c„ acele consilii privesc tocmai statutul minorit„˛ilor, nu se cere nici o reorganizare teritorial„, discu˛iile sunt duse Ón afara legii ∫i ar fi bine s„ fie citit„ legea, iar pentru situa˛ia Ón care un articol ar fi de alt„ competen˛„, doamna senator Iv„nescu are dreptate ∫i se aplic„ art. 4.

De aceea, eu v„ propun, ∫i Ón numele Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, s„ Óncheiem aceast„ discu˛ie. Cererea de discutare ∫i de votare este neregulamentar„ ∫i neconstitu˛ional„, acest punct nu exist„ pe ordinea de zi ∫i v„ propun s„ trecem la punctele de pe ordinea de zi de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Liviu Doru Bindea

#91473

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ vrea s„ m„ refer la cele dou„ chestiuni, la chestiunea de fond ∫i de procedur„.

Œn primul r‚nd, a∫a cum s-a ar„tat Ón proiectul de raport al Comisiei de la Vene˛ia — ∫i eu am subliniat la dezbaterile generale asupra legii —, este limpede c„ aceast„ lege s-a dorit o lege-cadru, dar, Ón final, ini˛iatorul nu a reu∫it s„ r„m‚n„ la nivelul de lege-cadru.

Repet, eu constat, dar, Ónaintea mea, aceast„ constatare se face chiar Ón proiectul de raport al Comisiei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 de la Vene˛ia. Deci este limpede c„ ast„zi trebuie s„ discut„m despre acea lege, cu prevederile pe care le are, ∫i nu putem s-o caracteriz„m dintr-o denumire. Putem s-o denumim lege-cadru, dar ea, pe con˛inut, dep„∫e∫te acest caracter de lege-cadru. De aceea, tot ceea ce s-a spus — ∫i nu doresc s„ repet — pe fond, pe argumentarea Camerei decizionale, are fundament chiar Ón leg„tur„ cu caracterul acestei legi.

Pe procedur„, a∫ dori s„ precizez c‚teva chestiuni. Œn primul r‚nd, cadrul regulamentar a fost creat la propunerea liderului Grupului parlamentar al P.R.M., prin solicitarea — solicitare adoptat„ prin vot — de a se introduce pe ordinea de zi un punct de dezbateri organizatorice. Acesta este punctul de dezbateri care a fost aprobat de c„tre plen ∫i la acest punct se discut„ aceast„ chestiune. Deci este limpede c„ exist„ cadrul regulamentar.

Apoi, Ón acest cadru regulamentar, s-a solicitat s„ se supun„ la vot. Nu este adev„rat c„ aici supunem la vot Constitu˛ia. Constitu˛ia ar fi supus„ la vot c‚nd a∫ discuta supunerea la vot a caracterului statului na˛ional unitar, limba rom‚n„... Aici, dup„ cum s-a v„zut, exist„ p„reri diferite pe o problem„ reglementat„ de Constitu˛ie. Diferen˛a de opinii pe o problem„ este limpede c„ trebuie s„ fie tran∫at„, rezolvat„ prin votul plenului. BineÓn˛eles, r„m‚ne ca cei care consider„ c„ votul plenului a fost dat Óntr-un cadrul neconstitu˛ional s„ atace aceast„ procedur„ de vot a plenului la Curtea Constitu˛ional„, iar dac„ Curtea Constitu˛ional„ va considera c„ s-a dat un vot pe Constitu˛ie, ∫i nu pe o problem„ discutabil„ a Constitu˛iei, se va pronun˛a Ón consecin˛„.

Œn leg„tur„ cu afirma˛ia f„cut„ de unul dintre colegii antevorbitori, ∫i anume c„ Biroul permanent, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, potrivit cutumei, se pronun˛„ asupra acestor chestiuni, v-a∫ ruga, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ constata˛i c„, de fapt, problema este adus„ Ón fa˛a plenului. Noi, prin invocarea cutumei sau a Biroului permanent, sau a oric„rei alte proceduri, nu putem s„ diminu„m dreptul plenului, dreptul suveran al plenului Ón raport cu aceste alte institu˛ii procedurale.

Fie c„ este vorba de Biroul permanent, fie c„ este vorba despre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cu at‚t mai mult dac„ este vorba despre cutum„, Ón momentul Ón care plenul ajunge s„ se pronun˛e nu le mai putem discuta Ón contradictoriu, pentru c„ plenul este forul suveran al institu˛iei Senatului.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor colegi, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, raportat la solicitarea de a se supune la vot, v„ rog s„ observa˛i c„ ave˛i obliga˛ia regulamentar„ s„ supune˛i propunerea la vot. Œn urma votului se va vedea ce se va Ónt‚mpla. Dac„ se va considera c„ votul este, repet, pe Constitu˛ie, se va face ac˛iune la Curtea Constitu˛ional„ ∫i aceasta se va pronun˛a Ón consecin˛„.

De aceea, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot solicitarea care a fost f„cut„.

V„ mul˛umesc.

™erban Nicolae

#95784

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

M„ bucur c„ este domnul Eckstein Ón sal„ pentru a l„muri un aspect pe care, b„nuiesc, f„r„ rea-credin˛„, ∫i domnul Ha∫otti, ∫i domnul Frunda l-au invocat, ∫i anume acela c„ nu s-a discutat niciodat„ Ón leg„tur„ cu aspectul referitor la prima Camer„ sesizat„ pe acest text de lege.

Domnul Eckstein este de fa˛„ ∫i to˛i colegii care au fost prezen˛i la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫tiu c„ am formulat un amendament de principiu — din p„cate nu se reg„se∫te ca atare la raport — Ón care am ridicat exact aceast„ chestiune. Am ∫i argumentat, au fost discu˛ii Ón contradictoriu, p‚n„ la urm„ s-a tran∫at prin vot ∫i... nu mai ∫tiu, unul dintre colegii reprezent‚nd coali˛ia majoritar„ a spus c„ aceast„ chestiune se poate, oricum, repune pe tapet Ón plen.

Fiind vorba de un amendament de principiu, el se pune Ón discu˛ie dup„ ce se intr„ pe dezbateri generale. Deci sub acest aspect procedural eu cred c„ nu este nelalocul ei o astfel de discu˛ie, pentru c„ e normal c„, Ón momentul Ón care am formulat-o ca amendament, locul este bine stabilit. Nu e vorba nici despre ordinea de zi, nu e vorba nici despre discu˛ii cu Biroul permanent.

De altfel, amendamentul l-am formulat Ón momentul Ón care am v„zut Ón am„nunt con˛inutul legii.

Pe fond, problema nu reglementeaz„ statutul minorit„˛ilor dec‚t tangen˛ial, nici m„car ca o lege-cadru. Pe fond, legea reglementeaz„ organizarea ∫i func˛ionarea unor consilii na˛ionale de autonomie cultural„. Asta este problema, Ónfiin˛area unor autorit„˛i administrative autonome, ∫i din acest punct de vedere Constitu˛ia este foarte clar„: prima Camer„ sesizat„ trebuie s„ fie Camera Deputa˛ilor, iar Camer„ decizional„ trebuie s„ fie Senatul.

Normal c„ nu am f„cut o astfel de sesizare c„tre Biroul permanent, pentru c„ nu aveam de ce, intrasem Ón procedura parlamentar„ de legiferare, proiectul de lege era la dou„ comisii sesizate Ón fond ∫i am f„cut aceast„ observa˛ie sub form„ de amendament, repet, la momentul dezbaterii la comisie. Deci din acest punct de vedere, procedural, eu spun c„ am respectat regulamentul ∫i c„, intr‚nd Ón dezbaterea pe fond, v„ rog s„ observa˛i c„ nu este vorba de nici un fel de tergiversare. Nu am am‚nat ∫i nu am lungit discu˛ia p‚n„ acum pe acest aspect. Am formulat-o atunci c‚nd trebuia ∫i v„ rog s„ ave˛i Óncredere c„, Ón ceea ce prive∫te dezbaterea de fond, proiectul de lege trebuie s„ mearg„ Ónt‚i la Camera Deputa˛ilor. Orice autoritate administrativ„ autonom„ trebuie reglementat„ prin lege Ónt‚i la Camera Deputa˛ilor ∫i dup„ aceea la Senat. ™i ve˛i vedea c„ esen˛a legii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 dincolo de titlul ei, este cea referitoare la consiliile na˛ionale de autonomie cultural„. Mul˛umesc.

Radu Mircea Berceanu

#100555

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Procedural avem o problem„ cu aceast„ dezbatere. Chiar dac„ ea a fost introdus„ prin metoda unor chestiuni organizatorice, nu am nimic Ómpotriv„, dar acele chestiuni organizatorice nu-∫i au locul ast„zi. Noi ast„zi, dac„ termin„m ordinea de zi pe care o avem planificat„, referitoare la proiecte de lege, cele ∫ase pe care le avem de dezb„tut Ón mod normal, trebuie s„ intr„m pe regulament, dac„ ne mai r„m‚ne timp. Pentru c„ votul plenului, dat acum aproape dou„ s„pt„m‚ni, aten˛ie!, a fost foarte limpede, ∫i anume discut„m regulamentul alternativ cu Legea privind statutul minorit„˛ilor. Noi m‚ine diminea˛„ avem Ón program regulamentul.

Deci, dac„ cumva termin„m mai repede aceste proiecte de lege, teoretic, ar urma s„ discut„m regulamentul ∫i Ón nici un caz statutul minorit„˛ilor.

Deci nu e locul ∫i momentul pentru aceast„ dezbatere. Sigur c„ pot ∫i eu s„-mi exprim aici nedumerirea c„ aceste lucruri nu au ap„rut c‚nd am avut o dezbatere foarte lung„, dac„ trece legea prin aprobare tacit„ la Camera Deputa˛ilor sau nu. ™i atunci, eventual, putea s„ spun„ cineva: îP„i ar fi trebuit s„ mearg„ direct la Camera Deputa˛ilor, de la Ónceput“. Nu are importan˛„.

Œns„ eu v-a∫ propune s„ ne reÓntoarcem la ordinea de zi. Avem ∫ase proiecte de lege pe care trebuie s„ le dezbatem ast„zi. Asta este ceea ce am avut preg„tit. Eu sunt convins c„ to˛i senatorii au Óntre documentele dumnealor aceste ∫ase legi, ∫i nu neap„rat Legea privind statutul minorit„˛ilor, ∫i c‚nd va veni momentul — nu vreau, prin interven˛ia mea, s„ spun c„ nu trebuie f„cut„ aceast„ dezbatere sau, eu ∫tiu, trebuie s„ respingem _de plano_ astfel de lucruri, dar nu le putem discuta acum, c„ nu are nici o leg„tur„ cu nimic —, chiar dac„ am fi fost Ón momentul Ón care s-a terminat ordinea de zi de ast„zi, ne uit„m ce urmeaz„ ∫i urma, eventual, regulamentul, ∫i nu, eventual, statutul privind minorit„˛ile.

Deci, eventual, aceast„ chestiune putem s„ o discut„m miercuri dup„-amiaz„.

02 · other · respins

Aprobarea propunerii domnului Gheorghe Funar de a se introduce pe ordinea de zi probleme organizatorice

92 de discursuri

George Sabin Cuta∫
#106002
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
f n s„ v„ reamintesc c„ la Ónceput am discutat de probleme organizatorice, respectiv schimbarea Ón comisii, anumite schimb„ri.
Domnul senator Iorga. V„ rog.
™i dup„ aceea procedur„, domnul Ha∫otti.
Nicolae Iorga
#106262
## Domnule pre∫edinte,
V„d c„ se manifest„ Ón sal„ o adev„rat„ schimbare de optic„. Colegul meu T„r„cil„ s-a dus numai p‚n„ la ∫edin˛a din 6 octombrie.
Doresc s„ le reamintesc colegilor mei din Senat c„ Ón ∫edin˛a din 29 septembrie, c‚nd noi aveam pe ordinea de zi 19 legi, din care 15 cu prioritate pentru integrare ∫i 5 organice, a venit domnul coleg Puiu Ha∫otti, pentru care am un mare respect, sper ca sentimentele noastre s„ fie reciproce, ∫i a propus la Ónceputul ∫edin˛ei ce? S„ nu mai discut„m legile ∫i s„ lu„m Ón dezbatere Regulamentul Senatului.
Este corect? ™i dup„ o adev„rat„ tevatur„, ca s„ nu-i zic altfel, consult„ri Óntre grupurile parlamentare, prin liderii lor, dup„ ce s-au Óncercat fel de fel de trocuri, vot„m ∫i regulament, dac„ vot„m ∫i... nu ∫tiu ce... s-a ajuns la o solu˛ie de compromis, Ón sensul c„ s-a hot„r‚t de c„tre plen s„ termin„m regulamentul Ón dou„ s„pt„m‚ni, s„ trecem la legile pentru integrare ∫i a∫a mai departe.
Dar, repet, toate astea, domnule pre∫edinte, s-au f„cut prin votul plenului ∫i au fost aprobate de plen.
Deci precedentul este creat ∫i dumnealor s„-∫i aduc„ aminte. Nici Ón 29 septembrie, repet, regulamentul nu era pe nici o ordine de zi. V„ rog s„ m„ verifica˛i.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#107535
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Pe procedur„, domnul Ha∫otti, dup„ care, domnul Dinescu.
Puiu Ha∫otti
#107649
## Stima˛i colegi,
Œn afar„ de aceast„ discu˛ie se mai urm„re∫te ceva. Se mai urm„re∫te ceva ce am convenit aici, cu to˛ii, c„ vom evita, anume aprobarea tacit„. ™i am convenit cu to˛ii c„ vom evita acest lucru. Dar urm„torul punct, dup„ organizatorice, pe ordinea de zi de ast„zi este un proiect de lege care, dac„ nu-i d„m votul ast„zi, va trece prin aprobare tacit„. Favorabil sau nefavorabil, nu discut„m aici.
Noi, Óns„, trebuie s„ d„m un vot pentru acest proiect ∫i mai avem Ónc„ opt minute. La ora ∫ase se termin„ programul nostru, a∫a cum am convenit.
Prin urmare, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ l„s„m totul la o parte, s„ respect„m ceea ce am hot„r‚t c„ Ón Senat va fi o cutum„ — ∫i cutuma este mai important„ dec‚t orice alt„ hot„r‚re — ∫i s„ nu l„s„m s„ treac„ pe aprobare tacit„ acest proiect de lege, indiferent ce vot va ob˛ine.
M„ refer, Ónc„ o dat„, la punctul trei, proiectul de Lege privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950— 1961.
Prin urmare, domnule pre∫edinte, spun Ónc„ o dat„, v„ rog s„ dezbatem Ónainte de toate acest proiect, dup„ care... vom mai vedea.
Sunt unul dintre aceia care au sus˛inut propunerea domnului pre∫edinte Ion Iliescu, ∫i to˛i am fost de acord, ca din Senat s„ nu plece nici un proiect cu aprobare tacit„. Iat„ de ce v„ fac aceast„ propunere.
George Sabin Cuta∫
#109091
V„ mul˛umesc. Domnul Dinescu. Microfonul 1, v„ rog.
Valentin Dinescu
#109179
## Domnule pre∫edinte,
Cu tot respectul pe care-l port institu˛iei pe care o reprezenta˛i Ón acest moment, ∫i dumneavoastr„ Ón mod special, doresc s„ v„ spun c„ nu exist„ nici un fel de rea inten˛ie.
Noi ne afl„m Óntr-o situa˛ie. Legitimitatea propunerii f„cute de domnul Funar izvor„∫te tocmai prin votul dat pentru a pune pe ordinea de zi ∫i un alt punct, probleme organizatorice. S-a votat, dac„ bine v„ aminti˛i, cu 70 de voturi pentru, o ab˛inere, ∫i un vot Ómpotriv„.
Din acest punct de vedere suntem dispu∫i s„ prelungim programul, dac„ dori˛i, s„ intr„m mai t‚rziu pe radio, ∫i acel punct 3 de pe ordinea de zi s„ fie luat Ón dezbatere. Nu dorim s„ tragem de timp pentru o acceptare tacit„, dar v„ rog insistent s„ intr„m Ón procedurile Senatului deja consacrate ∫i s„ supune˛i la vot propunerea f„cut„ de domnul Funar.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#110059
V„ mul˛umesc. Domnul Eckstein.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
Eckstein Kovács Péter
#110196
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mi s-a pomenit de vreo dou„ ori numele ∫i trebuie s„ spun c„ aici cei care sus˛in teza ini˛ial sus˛inut„ de domnul senator Iorgovan, cum s„ zic, pe undeva se desconsider„ profesional dac„ sus˛in aceast„ tez„.
Este vorba dac„ vot„m c„ cioara este alb„ sau z„pada este neagr„. Avem o Constitu˛ie care poate s„ fie interpretat„ din multe puncte de vedere. Aici nu exist„ posibilitate de interpretare.
Dac„ legea spune c„ statutul, ∫i statutul Óncepe cu primul articol îprin prezentul proiect de lege se reglementeaz„ statutul minorit„˛ilor na˛ionale“, ∫i Constitu˛ia, care este de strict„ reglementare, spune c„ prima Camer„ sesizat„ este Senatul, atunci aici nu Óncape Óndoial„, pe acesta nu putem s„-l supunem la vot.
Aici iar„∫i ne prefacem c„ nu ∫tim ce-am hot„r‚t ieri sau alalt„ieri. Au fost discu˛ii cu privire la caracterul organic sau ordinar al unor proiecte de lege ∫i onora˛ii parlamentari din r‚ndurile P.S.D.-ului au spus: îNu, acest lucru nu se poate supune votului“, ∫i acum se dore∫te a se supune la vot o prevedere expres„ care nu se poate interpreta, a Constitu˛iei Rom‚niei.
Mi se pare c„ aceast„ propunere este una care nu se poate vota ∫i propun sistarea discu˛iilor ∫i intrarea Ón ordinea de zi.
Din sal„
#111487
Verestóy Attila
#111505
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Ca s„ ne Ón˛elegem bine ∫i ca s„ nu avem nel„muriri c„ nu am fi Ón˛eles ce se dore∫te, azi sunt c‚teva proiecte de lege pe care dac„ nu le vot„m Ón 3—4 minute vor trece prin aprobare tacit„ Óntr-o alt„ Camer„, despre asta este vorba, de procedur„.
Pe fond, dac„ d‚n∫ii au o problem„ ∫i a c„rei idee le-a venit mai t‚rziu, pentru c„ prima dat„ au f„cut un amendament de a prelungi dezbaterea proiectului de lege, despre care se tot vorbe∫te, la 60 de zile Ón Senat, iat„ c„ atunci a fost foarte de competen˛a Senatului, acum a Ónceput s„ nu mai fie de competen˛a Senatului.
Dac„ d‚n∫ii au vreo nel„murire, vreo problem„, s„ se adreseze Cur˛ii Constitu˛ionale, dar aici, Ón Senat, s„ se respecte regulamentul.
™i dac„ o alt„ problem„ dec‚t cea de pe ordinea de zi Ól fr„m‚nt„ pe domnul antevorbitor, s„ se adreseze Biroului permanent, iar Biroul permanent vine ∫i spune dup„ aceea la ce concluzie a ajuns ∫i plenul decide.
Dar v„ rog cu respect, mai avem c‚teva minute, avem o ordine de zi, sunt c‚teva legi care sunt importante, o parte a acestei s„li dore∫te ca o lege de aici s„ treac„ prin aprobare tacit„, deci s„ nu intre Ón vigoare acest raport de respingere, v„ rog cu respect, ordinea de zi, vot„m cele dou„, trei legi ∫i dup„ aceea fiecare Ó∫i vede de treab„.
Din sal„
#112842
La vot!
Corect!
George Sabin Cuta∫
#112878
Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2, v„ rog.
Gheorghe Funar
#112967
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
V„ rog s„ ˛ine˛i seama de rug„mintea pe care am exprimat-o, ∫i m„ ierta˛i c„ m„ repet, de la prima mea interven˛ie, la microfonul din fa˛a dumneavoastr„.
Supune˛i la vot aceast„ propunere ∫i s„ continu„m cu dezbaterea proiectelor aflate ast„zi pe ordinea de zi, s„ nu treac„ prin aprobare tacit„ punctul 3 de ast„zi.
Eu regret c„ p‚n„ acum nu a˛i supus la vot pe de-o parte, pe de alt„ parte, nu-i Ón˛eleg pe U.D.M.R.-i∫ti de ce se Ónd‚rjesc a∫a? Ei reprezint„ a doua minoritate din Rom‚nia ca num„r, domnul senator Frunda a relatat de la microfonul cel„lalt, microfonul 3, c„ Ón Rom‚nia cea mai mare minoritate este cea a romilor, zicea d‚nsul, eu spun a ˛iganilor, de peste trei milioane, este afirma˛ia d‚nsului. Nici un ˛igan nu a venit Ón plenul Senatului sau prin reprezentat s„ solicite altceva dec‚t U.D.M.R.-i∫tii.
Supune˛i la vot, domnule pre∫edinte, ∫i Ón func˛ie de rezultatul votului continu„m, cu atac sau nu, la sesizarea sau nu a Cur˛ii Constitu˛ionale.
V„ rog, supune˛i la vot, domnule pre∫edinte, ∫i s„ trecem apoi la proiectele de lege.
Din sal„
#114102
Procedur„!
George Sabin Cuta∫
#114132
Procedur„, domnul Gheorghe Constantin.
Œmi cer scuze, microfonul 2, v„ rog, domnul Verestóy Attila.
George Sabin Cuta∫
#114269
Cu tot respectul, v„ propun s„ Óncheiem discu˛iile Ón acest moment.
Œl rog pe domnul Funar... numai pu˛in, asculta˛i-m„ p‚n„ ce termin, v„ rog.
Œl rog pe domnul Funar s„ se adreseze Biroului permanent ∫i s„ intr„m Ón ordinea de zi.
Paula Maria Iv„nescu
#114539
Sistarea discu˛iilor trebuie supus„ la vot!
George Sabin Cuta∫
#114621
S-au f„cut dou„ propuneri, o propunere de sistare a discu˛iilor ∫i...
Din sal„
#114727
Pe procedur„! Nu pute˛i propune sistarea discu˛iilor!
George Sabin Cuta∫
#114800
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
A fost propus„ de la microfon sistarea discu˛iilor.
George Sabin Cuta∫
#114930
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
George Sabin Cuta∫
#114976
**:**
Pe procedur„, v„ rog!
George Sabin Cuta∫
#115007
Domnul senator Bindea, pe procedur„.
Liviu Doru Bindea
#115080
Domnule pre∫edinte...
George Sabin Cuta∫
#115137
Numai pu˛in, domnule Bindea, pentru c„ a fost domnul Constantin Ónainte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
Constantin Gheorghe
#115316
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Eu zic c„ ar trebui s„ respect„m regulamentul. Œn primul r‚nd, art. 82 se refer„ la ordinea de zi.
Dac„ domnul Funar dorea s„ ne referim la acest proiect de lege, trebuia s„ solicite introducerea lui pe ordinea de zi.
Nu putem s„ discut„m despre ceva care nu este pe ordinea de zi, iar referitor de la art. 93 Óncolo, cum s-a evocat Ón aceast„ dezbatere, nu scrie nic„ieri ∫i nici o prevedere din acest regulament nu ne d„ dreptul s„ vot„m ceva ce nu este pe ordinea de zi.
V„ rog, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ respect„m regulamentul.
George Sabin Cuta∫
#115938
V„ mul˛umesc. Domnul senator Bindea, v„ rog.
Liviu Doru Bindea
#116019
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Domnule pre∫edinte,
Œn leg„tur„ cu ordinea de zi este limpede, plenul a votat punctul organizatoric, punct la care se discut„, suntem Ón regul„.
Liviu Doru Bindea
#116242
A doua chestiune...
George Sabin Cuta∫
#116309
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ rog frumos...
Paula Maria Iv„nescu
#116406
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**
A ∫i propus c„ numai cu schimb„rile din comisii... de la microfon a spus!
Din sal„
#116562
A fost altceva!
George Sabin Cuta∫
#116597
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## Stima˛i colegi,
Haide˛i s„-l ascult„m pe domnul Bindea ∫i s„ trecem mai departe, v„ rog frumos!
George Sabin Cuta∫
#116775
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
George Sabin Cuta∫
#116826
**:**
## Doamnelor ∫i domnilor,
Œmi cer iertare c„ am venit aici, dar acolo nu se poate pentru c„ tot timpul sunt bruiat de cei care nu au alte argumente dec‚t intensitatea tonului.
Pe procedur„, doamnelor ∫i domnilor senatori, lucrurile sunt l„murite.
Am aprobat cu to˛ii un punct la ordinea de zi, îprobleme organizatorice“, punct Ón cadrul c„ruia se discut„ aceast„ chestiune. A, c„ atunci nu s-a solicitat s„ se identifice care este tematica chestiunilor organizatorice, este o alt„ problem„!
A doua chestiune ∫i ultima, domnilor, haide˛i s„ nu r„sturn„m lucrurile Ón leg„tur„ cu Curtea Constitu˛ional„, invers se pun lucrurile. Voteaz„ plenul, iar cei ce consider„ c„ votul este neconstitu˛ional vor sesiza Curtea Constitu˛ional„. Eu nu pot s„ sesizez Curtea Constitu˛ional„, c„ mi s-a refuzat dreptul la vot! Votez, iar dac„ se consider„ c„ acest vot excede Constitu˛ia, cine consider„ face sesizare la Curtea Constitu˛ional„.
Aceasta este ordinea fireasc„.
De aceea, domnule pre∫edinte, v„ rog foarte mult, nu ave˛i alt„ solu˛ie, nu Óncerca˛i, domnule pre∫edinte... _(Discu˛ii aprinse; vocifer„ri; strig„te.)..._ c„ nu ave˛i alt„
solu˛ie de a respinge o propunere regulamentar„, de a se supune la vot o chestiune solicitat„ de un grup parlamentar.
V„ rog, domnule pre∫edinte, supune˛i la vot chestiunea ridicat„ ∫i Ón func˛ie de vot ve˛i vedea... ™i ca s„ nu treac„ nici o lege adoptat„ tacit Ón Parlament, suntem de acord ∫i vom prelungi programul cu timpul necesar pentru a trece nu o lege, toate ∫ase, toat„ ordinea de zi o dezbatem, dar dup„ ce se supune la vot. Asta este totul.
Din sal„
#118428
Avem transmisie radio!
Liviu Doru Bindea
#118470
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Dup„ transmisia radio, propunem dup„ aceasta, dup„ ora 19,00 r„m‚nem ∫i vot„m, discut„m ∫i dezbatem toat„ ordinea de zi, care este problema?
Nu cred c„ trebuie s„ facem exerci˛ii de comoditate Ón detrimentul legilor. Dup„ ora 19,00 r„m‚nem ∫i dezbatem legile p‚n„ termin„m ordinea de zi.
George Sabin Cuta∫
#118838
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## Domnule senator,
S„ Ón˛eleg c„ asta este propunerea din partea grupului, de a prelungi programul p‚n„ la...
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
George Sabin Cuta∫
#119030
**:**
Vreau s„ supune˛i la vot ceea ce s-a propus!
George Sabin Cuta∫
#119084
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
## Domnule senator,
Nu am cum s„ supun la vot a∫a ceva!
S-a discutat... am discutat despre probleme organizatorice pe motivul modific„rilor Ón comisie, lucru...
George Sabin Cuta∫
#119325
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
George Sabin Cuta∫
#119371
**:**
Este altceva!
Din sal„
#119394
Nu supune˛i la vot, domnule pre∫edinte!
George Sabin Cuta∫
#119453
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Despre asta am discutat, v„ rog frumos, domnule senator.
George Sabin Cuta∫
#119588
V„ rog s„ lua˛i loc.
Intr„m Ón punctul num„rul 2.
Not„ privind aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru adoptarea unor proiecte de lege.
Se supune aprob„rii plenului Senatului, conform prevederilor art. 102 din Regulamentul Senatului, dezbaterea ∫i adoptarea cu procedur„ de urgen˛„, conform aprob„rii Biroului permanent din 5 octombrie 2005, a urm„toarelor proiecte:
— proiectul de Lege privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu ∫i trecerea la serviciul militar pe baz„ de voluntariat, adoptat de Camera Deputa˛ilor, Legea nr. 510/28.09.2005;
— propunerea legislativ„ privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitiv„ de terenuri din Fondul forestier na˛ional, Legea nr. 545/5.10.2005.
Se supune la vot aprobarea procedurii de urgen˛„. Se face cu votul majorit„˛ii senatorilor prezen˛i, conform art. 102.
George Sabin Cuta∫
#120484
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
Din sal„
#120556
## **Din sal„:**
Domnule pre∫edinte, v„ rog...
George Sabin Cuta∫
#120649
V„ rog s„ vota˛i. Vede˛i c„... v„ rog s„ vota˛i!
Din sal„
#120734
Nu avem cvorum!
George Sabin Cuta∫
#120769
Domnule senator, lua˛i loc! Avem cvorum! _(Discu˛ii aprinse; vocifer„ri; strig„te.) (Œn acest moment tabela electronic„ de vot indic„ 50 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere.)_
Din sal„
#121002
## **Din sal„:**
List„!
George Sabin Cuta∫
#121072
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
List„ pentru grupurile parlamentare!
Paula Maria Iv„nescu
#121189
S„ se vad„ cine nu a votat, pentru c„ nu se vede cine a votat!
George Sabin Cuta∫
#121290
Domnul Funar, microfonul 2, ave˛i cuv‚ntul.
Gheorghe Funar
#121370
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Regret c„ nu a˛i vrut s„ supune˛i la vot propunerea pe care am f„cut-o. A˛i Ónc„lcat Regulamentul Senatului.
Solicit o pauz„ pentru consult„ri de zece minute.
George Sabin Cuta∫
#121646
Domnul Berceanu, v„ rog.
Radu Mircea Berceanu
#121707
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
1. Eu am mai rugat o dat„ pe cei care vin ∫i cer pauz„ pentru consult„ri s„ ne indice ∫i articolul din regulament Ón conformitatea c„ruia se cer aceste pauze ∫i care articol nu exist„.
Drept urmare, aceast„ chestiune v„ rog s„ o l„sa˛i de-o parte.
2. V„ rog s„ constata˛i c„ noi am cerut liste ∫i Ón sal„ sunt 76 de colegi prezen˛i, a∫a c„ nu avem nici un fel de problem„ cu cvorumul.
Domnul pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, ne-a spus de mai multe ori ∫i este Ónregistrat Ón stenogram„ c„ senatorii au dreptul s„ nu voteze. Este problema lor, dar dac„ sunt Ón sal„, fac parte din cvorum.
Drept urmare, eu v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ Ói ruga˛i pe domnii secretari de ∫edin˛„ s„ numere colegii, s„ vede˛i c„ sunt 76, deci avem cvorum, iar dac„ dumnealor vor s„-∫i exprime un fel de vot, oricare ar fi el, numai 57 sau c‚˛i sunt... este problema dumnealor, dar cvorumul exist„, au fost 50 de voturi pentru
aprobarea procedurii de urgen˛„, drept urmare, s-a adoptat procedura de urgen˛„ la prima dintre legi.
V„ rog, Ón continuare, s„ supune˛i cea de-a doua lege votului, pentru a vedea dac„ suntem de acord cu procedura de urgen˛„ ∫i la cea de-a doua lege. V„ mul˛umesc.
Liviu Doru Bindea
#122970
Procedur„, domnule pre∫edinte, v„ rog.
George Sabin Cuta∫
#123044
Domnul senator Bindea, v„ rog. Microfonul 2.
Liviu Doru Bindea
#123125
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
## Domnule pre∫edinte,
V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ legile sau orice alt„ hot„r‚re a Senatului se adopt„ Ón ∫edin˛a Senatului.
™edin˛a Senatului nu exist„ dec‚t atunci c‚nd are cvorum exprimat prin...
Liviu Doru Bindea
#123402
Domnule... iar m„ duc la cel„lalt microfon...
George Sabin Cuta∫
#123495
Domnule senator, secretarii mi-au confirmat ∫i se vede de-aici de la tribun„ c„ exist„ cvorum. V„ rog frumos. Ca urmare, propun s„ trecem la punctul 3 din ordinea de zi.
Liviu Doru Bindea
#123701
Domnule pre∫edinte,
Dumneavoastr„ nu pute˛i considera c„ se adopt„ vreo hot„r‚re Ón Senat atunci c‚nd nu exist„...
George Sabin Cuta∫
#123852
Domnule Bindea...
Liviu Doru Bindea
#123906
...num„r de voturi exprimate care s„ Ónsemne cvorum. Œn consecin˛„...
Domnule pre∫edinte,
Nu ve˛i putea s„ adopta˛i legi constitu˛ionale.
V„ rog frumos, Ón primul r‚nd, s„ nu Ónc„lca˛i, din nou, regulamentul. S-a cerut o pauz„ pentru ca grupurile parlamentare s„ se consulte — aten˛ie! — Ón leg„tur„ cu pozi˛ia lor fa˛„ de Ónc„lcarea regulamentului de c„tre dumneavoastr„. Deci dumneavoastr„ a˛i cauzat aceast„ solicitare. Noi dorim s„ ne consult„m pentru a vedea, fa˛„ de Ónc„lcarea regulamentului de c„tre dumneavoastr„, prin nesupunerea la vot a unei propuneri, care este conduita noastr„ ulterioar„. A˛i cauzat...
V„ rog s„ ne da˛i posibilitatea s„ ne consult„m, domnule pre∫edinte.
George Sabin Cuta∫
#124632
Domnule Bindea...
Liviu Doru Bindea
#124686
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Nu mai trece˛i peste aceast„ cerere pentru c„ pentru a doua oar„ Ónc„lca˛i regulamentul, Ón mod flagrant.
George Sabin Cuta∫
#124857
Stima˛i colegi, v„ propun s„ trecem la punctul num„rul 3.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
Liviu Doru Bindea
#125021
N-avem cvorum, domnule pre∫edinte.
George Sabin Cuta∫
#125091
Propunere legislativ„ pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea...
Este cvorum, domnule Bindea, ∫i v„ rog frumos s„ lua˛i loc pe scaun ∫i s„ nu m„ mai Óntrerupe˛i. Este a nu ∫tiu c‚ta oar„ c‚nd Óncerca˛i s„...
Liviu Doru Bindea
#125367
Nu este cvorum. V„ rog s„ supune˛i la vot ∫i o s„ vede˛i c„ nu e cvorum.
George Sabin Cuta∫
#125475
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ rog s„ lua˛i loc.
George Sabin Cuta∫
#125584
V„ rog s„ lua˛i loc. Avem cvorum. Avem cvorum, v„ rog, lua˛i loc.
Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoa∫terea ∫i acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direc˛iei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.
Comisiile sesizate Ón fond sunt Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
Din partea Guvernului particip„ Marius B„lu — secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i C„t„lin Ionel D„nil„ — secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Avem un raport suplimentar. Rog comisia s„ prezinte raportul suplimentar.
Aron Ioan Popa
#126326
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Raportul pe care l-au Óntocmit cele dou„ comisii este raport de respingere, cu un amendament respins, trecut Ón anexa nr. 1.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#126536
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Mul˛umesc ∫i eu.
Se mai sus˛ine amendamentul de c„tre domnul senator Németh Csaba? Nu-l mai sus˛ine˛i.
Ca urmare,
Vot · Respins
Aprobarea propunerii domnului Gheorghe Funar de a se introduce pe ordinea de zi probleme organizatorice
52 pentru
George Sabin Cuta∫
#127002
## List„ pentru grupurile parlamentare.
Av‚nd Ón vedere c„ intr„m Ón transmisiune direct„ la Radiodifuziune, propun ca restul punctelor de pe ordinea de zi s„ fie trecute pe ordinea de zi a ∫edin˛ei urm„toare, respectiv m‚ine.
Din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., invit pe domnul senator Paul P„curaru.
Nicolae Paul Anton P„curaru
#127351
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare ∫i dou„ Óntreb„ri. Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului. Dup„ cum v„ este cunoscut, ca urmare a precipita˛iilor abundente din vara acestui an, Ón numeroase zone a fost afectat„ grav infrastructura rutier„, ceea ce a condus la Óntreruperea total„ sau par˛ial„ a traficului.
O astfel de situa˛ie se Ónt‚lne∫te pe DN7 Pite∫ti— R‚mnicu V‚lcea, localitatea Dedule∫ti, unde este lovit„ partea carosabil„ Ón ambele sensuri, circula˛ia desf„∫ur‚ndu-se alternativ, pe jum„tate de cale, iar pentru un tonaj mai mare de 3,5 tone, se circul„ pe varianta ocolitoare G„neasa—Dr„g„∫ani. Œn mod evident, cheltuielile transportatorilor ∫i timpul de deplasare cresc substan˛ial pe ruta ocolitoare.
Av‚nd Ón vedere volumul ridicat al traficului pe aceast„ rut„, interpelarea mea solicit„ s„ ne preciza˛i c‚nd va avea loc executarea lucr„rilor de repara˛ii, astfel Ónc‚t DN7 s„ fie repus integral Ón exploatare.
Precizez c„, de∫i lucr„rile sunt Óncepute Ónc„ din luna august, av‚nd Ón vedere ritmul extrem de sc„zut al lucr„rilor, se pare c„ ele se vor Óntinde nepermis de mult.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, am ∫i dou„ Óntreb„ri.
George Sabin Cuta∫
#128632
V„ rog.
Nicolae Paul Anton P„curaru
#128676
Una este adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, deci domnului Mircea Miclea.
Dup„ cum v„ este cunoscut, Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei nr. 33/2001 privind acordarea de rechizite ∫colare Ón anul ∫colar 2001—2002 ∫i urm„torii, modificat„ prin Legea nr. 126/2002, au dreptul la rechizite gratuite elevii Ónscri∫i Ón Ónv„˛„m‚ntul de stat primar ∫i gimnazial afla˛i Ón Óntre˛inerea familiilor al c„ror venit net pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„.
Œn conformitate cu preciz„rile din ordonan˛„ ∫i din normele de aplicare, distribu˛ia rechizitelor trebuie finalizat„ p‚n„ la 1 octombrie.
Deoarece p‚n„ la data prezentei Óntreb„ri, acest lucru nu s-a Ónt‚mplat, v„ rog s„ m„ informa˛i cine este vinovat de Ónt‚rzierea produs„ ∫i ce m„suri ve˛i dispune pentru ca Ónceputul anului ∫colar s„ g„seasc„ familiile nevoia∫e cu ajutorul asigurat efectiv.
A doua Óntrebare este adresat„ secretarului general al Guvernului, domnul Mihai Voicu, ∫i vizeaz„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Romi.
Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2004 privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi prin reorganizarea Oficiului pentru Romi, aceast„ agen˛ie este responsabil„ cu implementarea strategiei na˛ionale de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei romilor. De la constituire p‚n„ acum au fost Ónregistra˛i pa∫i serio∫i pe linia educa˛iei, inser˛iei ∫i integr„rii copiilor Ón activitatea ∫colar„, a cadrelor didactice, a inspectorilor de specialitate ∫i a∫a mai departe. Deci multe probleme au fost rezolvate.
Exist„ Óns„ r„m‚neri Ón urm„ Ón unele probleme importante privind Ómpropriet„rirea romilor, eliberarea documentelor de proprietate, precum ∫i Ón problema Óncadr„rii ∫i integr„rii Ón munc„ a romilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 Prin prezenta, v„ rog s„ ne transmite˛i programele agen˛iei pentru ameliorarea acestor aspecte at‚t de sensibile pentru nivelul de trai extrem de sc„zut al popula˛iei rome.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#130750
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., Ól invit pe domnul senator Ion Solcanu. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Petrescu.
Ion Solcanu
#130934
Domnule pre∫edinte,
Am dou„ Óntreb„ri care sunt adresate, Ón mod succesiv, domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii, Mircea Miclea, iar cea de a doua domnului ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu.
Œl Óntreb pe domnul ministru Miclea urm„torul lucru: prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 916/11.08.2005, a fost eliminat„ din structura specializ„rilor universitare de licen˛„ specializarea Tehnologia tricotajelor ∫i confec˛iilor la Universitatea Tehnic„ îGheorghe Asachi“ din Ia∫i. Cum ponderea la export asigurat„ de firmele produc„toare de tricotaje—confec˛ii din Rom‚nia este de 5 miliarde euro anual, iar speciali∫ti Ón acest domeniu nu vor mai exista prin decizia guvernamental„ amintit„, v„ Óntreb, domnule ministru, Ón numele profesorilor de la Catedra de tricotaje—confec˛ii a universit„˛ii men˛ionate, ce motiva˛ie a stat la baza acestei hot„r‚ri ∫i ce m„suri ve˛i Óntreprinde pentru reincluderea specializ„rii respective Ón structura specializ„rilor universitare de licen˛„?
Iar domnului ministru al s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, Ói aduc spre cuno∫tin˛„ urm„toarea chestiune: pentru eliberarea re˛etelor gratuite, pensionarii cardiaci ∫i diabetici din ora∫ul H‚rl„u trebuie s„ se deplaseze peste 100 kilometri la Ia∫i, Ón condi˛iile Ón care drumul dusÓntors Ói cost„ aproape 200.000 lei.
Œn numele celor 2.000 de pensionari din ora∫ul men˛ionat, care mi s-au adresat prin reprezentantul dumnealor, domnul Dumitru Ursa, v„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd vor putea ob˛ine pensionarii cardiaci ∫i diabetici din H‚rl„u medicamentele pe re˛ete gratuite Ón ora∫ul Ón care locuiesc, ∫i nu de la Ia∫i?
Œn ambele cazuri, solicit r„spuns Ón scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#132636
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., Ól invit pe domnul senator Ilie Petrescu. Se preg„te∫te domnul senator Ilie Stoica.
Ilie Petrescu
#132837
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œntrebarea este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnul ministru Ioan Codru˛ ™ere∫. Senator Petrescu Ilie, Circumscrip˛ia electoral„ Gorj, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Con˛inutul Óntreb„rii: Ón anul 2004, Ón localitatea Bendi∫, jude˛ul Gorj, ca urmare a faptului c„ a fost Ónchis„ mina Albeni, a r„mas f„r„ loc de munc„ un mare num„r de angaja˛i. V„ Óntreb, domnule ministru, ce ac˛iuni ∫i-a programat Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului Ón condi˛iile Ón care no˛iunea de acompaniament social mai exist„, ce programe vor primi autorit„˛ile locale din
Albeni — alimentare cu ap„, lucr„ri de infrastructur„ —, precum ∫i ce investitori vor fi adu∫i Ón zon„?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator Ilie Petrescu.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului Gheorghe Flutur. Senator Petrescu Ilie, Circumscrip˛ia electoral„ Gorj, Partidul Rom‚nia Mare.
Con˛inutul Óntreb„rii: Ón luna septembrie anul curent m-am deplasat Ón mai multe localit„˛i din jude˛ul Gorj ∫i, Ón urma problemelor ridicate de c„tre aleg„tori, care m-au trimis Ón Parlament, v„ adresez urm„toarele Óntreb„ri:
1. C‚nd vor putea beneficia de sumele alocate pentru sem„n„turile din aceast„ toamn„ cet„˛enii din jude˛ul Gorj?
2. Ce suprafa˛„ arabil„ din jude˛ul Gorj a fost preg„tit„ ∫i c‚nd s-a Óns„m‚n˛at Ón aceast„ perioad„? 3. Ce sume s-au alocat pentru sem„n„turi Ón aceast„ toamn„, Ón jude˛ul Gorj?
4. Ce suprafa˛„ cultivat„ cu porumb s-a recoltat p‚n„ Ón prezent.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mai am o interpelare adresat„ tot domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului, Codru˛ ™ere∫, ∫i este adresat„ ∫i c„tre Uzina Mecanic„ Sadu.
A avut loc un accident de munc„ Ón luna septembrie anul curent, care s-a soldat cu v„t„marea corporal„ a trei persoane. V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i, referitor la acest accident, cine sunt vinova˛ii ∫i ce m„suri s-au luat.
Deoarece m-am mai adresat Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului prin mai multe Óntreb„ri ∫i interpel„ri asupra managementului tehnic defectuos din aceast„ unitate, v„ rog s„-mi r„spunde˛i ce m„suri ve˛i dispune pentru aceast„ unitate.
George Sabin Cuta∫
#135189
V„ mul˛umesc, domnul senator.
Din partea Partidului Conservator, Ól invit la microfon pe domnul senator Ilie Stoica. Se preg„te∫te domnul senator Petre Daea.
Ilie Stoica
#135384
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea mea se adreseaz„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, doamnei Sulfina Barbu.
Aproximativ cu 3 ani Ón urm„, la ini˛iativa autorit„˛ii centrale ce r„spunde de mediu, a Muzeului îAntipa“, a Academiei Rom‚ne ∫i a Institutului Na˛ional de Cercetare ∫i Dezvoltare Ón Turism, s-a demarat Óntocmirea unei documenta˛ii privind Ónfiin˛area Parcului Na˛ional F„g„ra∫, ce cuprinde suprafe˛e din patru jude˛e, respectiv Arge∫, Bra∫ov, Sibiu ∫i V‚lcea.
Œn calitatea mea de senator de Sibiu, formulez urm„toarele Óntreb„ri: Ón ce stadiu de elaborare a documenta˛iei de Ónfiin˛are a Parcului Na˛ional F„g„ra∫ v„ afla˛i ∫i dac„ la documenta˛ia de Ónfiin˛are exist„ ∫i situa˛ia juridic„ actual„ a proprietarilor de terenuri cu suprafe˛e ce urmeaz„ a fi incluse Ón Parcul Na˛ional F„g„ra∫?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
George Sabin Cuta∫
#136361
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Partidului Social Democrat, domnul senator Petre Daea. Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar.
Petre Daea
#136529
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare care se adreseaz„ conducerii Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.
Cu respectul cuvenit, v„ adresez urm„toarea Óntrebare, domnule ministru: care sunt importurile de produse agroalimentare Ón Rom‚nia, de la 1 ianuarie ∫i p‚n„ Ón prezent, cantit„˛i, valoare ∫i originea acestora?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i, dac„ Ómi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte, s„ citesc ∫i interpelarea adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
George Sabin Cuta∫
#137150
V„ rog.
Petre Daea
#137194
Domnule ministru, m„ adresez dumneavoastr„ Ón urma consult„rilor repetate, pe care le-am sus˛inut cu membrii Sindicatului Jude˛ean al Pensionarilor din Mehedin˛i, sindicat membru al Federa˛iei Na˛ionale a Sindicatelor Pensionarilor din Rom‚nia.
De∫i pensionarii s-au adresat, Ón repetate r‚nduri, factorilor decizionali afla˛i ast„zi Ón dificila misiune de a veghea la soarta ˛„rii ∫i a cet„˛enilor ei, vocea pensionarilor fie c„ nu a fost auzit„ a∫a cum se cuvine din respect at‚t fa˛„ de v‚rsta Domniilor lor, c‚t ∫i pentru tot ceea ce au f„cut pentru ˛ar„, fie este ignorat„.
Tocmai de aceea, de la acest Ónalt for democratic, ca reprezentant al intereselor cet„˛enilor, m„ fac purt„torul de cuv‚nt al unei categorii sociale greu Óncercate at‚t de problemele legate de s„n„tate ∫i neajunsurile de zi cu zi, c‚t ∫i de lipsa de preocupare de a se g„si solu˛ii la aceste probleme.
Domnule ministru, Ón perioada 1950—1967, Ón c„r˛ile de munc„ nu a fost trecut salariul net brut, societ„˛ile neeliber‚nd adeverin˛ele solicitate din diferite motive, ∫i s-a luat Ón calcul salariul minim pe economie pentru pensionarii care activau Ón acea perioad„.
De ce, domnule ministru, se ignor„ solicitarea legitim„ a Domniilor lor, aceea de a se lua Ón calcul la stabilirea pensiei salariul mediu, ∫i nu cel minim?
De ce, domnule ministru, nu se prev„d sanc˛iuni pentru societ„˛ile care nu elibereaz„ la timp aceste adeverin˛e, la cererile fo∫tilor angaja˛i?
De ce nu se g„se∫te o solu˛ie pentru a se oferi celor interesa˛i un buletin de calcul al pensiei, cuprinz‚nd date detaliate, ∫i nu doar unul cu date centralizate, pentru a se evita orice suspiciune privind algoritmul de calcul?
V„ solicit r„spuns scris ∫i oral.
De altfel, ∫i la Óntrebarea adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur doresc r„spunsul scris ∫i oral. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
George Sabin Cuta∫
#139075
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pe domnul senator Gheorghe Funar.
Se preg„te∫te domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al P.S.D.
Gheorghe Funar
#139316
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
S„ ∫ti˛i c„ am mari emo˛ii, stima˛i ascult„tori, pentru c„ vorbesc Ón sala Senatului Rom‚niei, ∫i din partea puterii este un singur senator, domnul senator Stoica Ilie, ∫i, evident, pre∫edintele de ∫edin˛„, care trebuie s„ fie la post.
Gheorghe Funar
#139650
Œmi pare r„u c„ nu sunt prezen˛i colegii de la P.D., P.N.L., U.D.M.R. ∫i P.C., dar sunt prezen˛i colegii din P.R.M. ∫i P.S.D.
Prima interpelare este adresat„ domnului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, prim-ministru al Guvernului.
Domnule prim-ministru, Ón Programul de guvernare 2005—2008 v-a˛i angajat s„ aduce˛i Ón fa˛a Parlamentului un proiect de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia. De fapt, o propunere legislativ„ a U.D.M.R.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
1. C‚nd, unde ∫i cu care dintre organiza˛iile apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale a fost dezb„tut acest proiect de lege?
2. Care au fost opiniile ∫i amendamentele formulate de c„tre fiecare minoritate na˛ional„, cu excep˛ia celei a U.D.M.R.?

03 · other · adoptat

Declara˛ii politice formulate de doamnele ∫i domnii senatori: — Nicolae Paul Anton P„curaru (P.N.L.-P.D.) — Corectitudinea sondajelor de opinie politic„ ∫i miza acestora; — Mircea Dan Geoan„ (P.S.D.) — Punctul de vedere al P.S.D. Ón urma Ónt‚lnirii de la Poiana Bra∫ov cu pre∫edintele ˛„rii ∫i pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — îCe are U.D.M.R.-ul cu arheologia ∫i cu istoria bimilenar„ a municipiului Cluj-Napoca?“; — Pete ™tefan (U.D.M.R.) — Administrarea frontierelor de stat; — Puiu Ha∫otti (P.N.L.-P.D.) — Analiza unor sondaje de opinie; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — Gripa aviar„ Ón jude˛ul Tulcea; Apel adresat primului-ministru pentru analiza situa˛iei din jude˛ele afectate de gripa aviar„; — Viorica Georgeta Pompilia Moisuc (P.R.M.) — Constat„rile, Ón mare parte negative, rezultate Ón urma unei c„l„torii Ón Bucovina rom‚neasc„ din Ucraina; — Gheorghe Vergil ™erbu (P.N.L.-P.D.) — Integrarea Ón U.E.; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — Crearea unui fond îEminescu“; Oprirea s„p„turilor arheologice de la Cluj; Stema jude˛ului Trei Scaune; Rom‚nia de azi, prezentat„ pe diferite canale tv; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — Situa˛ia Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc de toate gradele; — ™tefan Mihail Antonie (P.N.L.-P.D.) — SMURD T‚rgu-Mure∫ — adev„rate valori umane; — Mircea Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Corup˛ia ∫i reformarea justi˛iei; Scrisoarea adresat„ de Adrian N„stase lui Franco Frattini, comisarul european pentru justi˛ie;

16 discursuri

George Sabin Cuta∫
#142417
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Nicolae Iorga.
Ion Moraru
#142632
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am de pus dou„ Óntreb„ri.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
Domnule ministru, recent a˛i f„cut public„ inten˛ia dumneavoastr„ de a modifica, din nou, Codul fiscal.
V„ rog s„ ne transmite˛i care sunt actele normative europene, directive comunitare sau legisla˛ia statelor membre ale Uniunii Europene ce au fost avute Ón vedere la elaborarea noii modific„ri a Codului fiscal, a noua Ón doar 9 luni.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Domnule ministru, de c‚t„va vreme se anun˛„ Ón pres„ adoptarea unui pachet privind reforma administra˛iei publice.
V„ rog s„ ne comunica˛i ce proceduri ave˛i Ón vedere pentru respectarea legisla˛iei privind transparen˛a decizional„ Ón ceea ce prive∫te pachetul privind reforma administra˛iei publice.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#143638
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, Ól invit la microfon pe domnul senator Nicolae Iorga.
Se preg„te∫te domnul senator Vasile Dan Ungureanu.
Nicolae Iorga
#143861
Œntrebarea de ast„zi se adreseaz„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, de c„tre senatorul Nicolae Iorga, Circumscrip˛ia electoral„ Bra∫ov, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Con˛inutul Óntreb„rii:
Œn ziua de 4 octombrie, anul curent, pe frontispiciul sediului Consiliului Jude˛ean Covasna din Sf‚ntuGheorghe a fost amplasat„, cu Ónc„lcarea legii, stema jude˛ului Trei Scaune de pe vremea Imperiului AustroUngar.
Precizez c„ aceast„ stem„ nu are avizul Comisiei na˛ionale de heraldic„ din cadrul Academiei Rom‚ne.
Cu toate acestea, a fost adoptat„ o hot„r‚re ilegal„ a Consiliului Jude˛ean Covasna, iar, dup„ ∫tiin˛a mea, prefectul U.D.M.R. nu a atacat-o Ón contencios administrativ.
V„ solicit, Ón regim de urgen˛„, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce m„suri ve˛i dispune pentru respectarea legii ∫i p‚n„ la ce dat„, Ón luna octombrie, anul curent, va fi dat„ jos. Repet, dat„ jos stema ilegal„ de la Sf‚ntu-Gheorghe.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#144902
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Vasile Dan Ungureanu.
Se preg„te∫te domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al P.S.D.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#145134
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministru al Guvernului, domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor, ∫i domnului Zsolt Nagy, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei.
E-guvernare.ro, un site menit s„ simplifice via˛a cet„˛enilor, intr„ Ón conflict cu autorit„˛ile. Punerea formularelor administrative la dispozi˛ia cet„˛enilor prin intermediul portalului www.E-guvernare.ro, face parte dintr-un program de reform„ la ghi∫eu, de promovare a transparen˛ei ∫i Ómbun„t„˛ire a interac˛iunii dintre administra˛ie ∫i cet„˛eni sau companii.
Portalul pentru formulare administrative on-line se bazeaz„ pe solu˛ia proiectului-pilot realizat de Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologia Informa˛iei Ón 2002 ∫i permite accesul la informa˛ii de interes pentru cet„˛eni ∫i Ón afara programului de lucru stabilit.
Œn realitate, aceast„ pagin„ de Internet este contestat„ chiar de autorit„˛ile publice: func˛ionari de la poli˛ie, prim„rie ∫i alte institu˛ii refuz„ s„ primeasc„ cererile desc„rcate de pe site, f„r„ nici o justificare clar„.
V„ Óntreb, domnule prim-ministru ∫i domnilor mini∫tri: formularele desc„rcate de pe acest portal guvernamental sunt valabile? ™i dac„ da, de ce autorit„˛ile publice refuz„ s„ le accepte? Dac„ acest sistem este valabil, cum se monitorizeaz„ reforma la ghi∫eu? Exist„ sanc˛iuni pentru cei ce nu accept„ formularele desc„rcate de pe portalul www.E-guvernare.ro?
Cea de a doua Óntrebare este adresat„ domnului C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministru al Guvernului.
Œn urma unor dezbateri cu organiza˛ii nonguvernamentale s-au desprins c‚teva concluzii interesante: actuala Lege nr. 26/2000, ce reglementeaz„ modul Ón care un O.N.G. poate fi recunoscut ca fiind de utilitate public„, nemul˛ume∫te multe organiza˛ii nonguvernamentale active, care g„sesc c„ prevederile legale de la acest capitol sunt o surs„ de favoritisme.
Reprezentan˛ii organiza˛iilor nonguvernamentale au propus, dup„ modelul altor ˛„ri europene, ca Rom‚nia s„ creeze o structur„, Ón subordinea Parlamentului, care s„ aib„ ca scop finan˛area organiza˛iilor nonguvernamentale active ∫i de interes na˛ional. Œn acest sens, s-ar elimina orice fel de suspiciune de subordonare politic„ a asocia˛iilor ∫i funda˛iilor, iar Ón acela∫i timp s-ar asigura resursele necesare pentru ca acestea s„ joace un rol determinant Ón societatea rom‚neasc„.
George Sabin Cuta∫
#148259
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe domnul senator Otilian Neagoe.
Se preg„te∫te domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al P.S.D.
Otilian Neagoe
#148508
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o interpelare adresat„ doamnei Giliola Ciorteanu, pre∫edinte interimar al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului.
Preconizatele reduceri de personal la Societ„˛ile Comerciale îTractorul“ — S.A. ∫i îRulmentul“ — S.A. Bra∫ov, anun˛ate recent, vor pune noi probleme sociale ∫i economice at‚t la nivelul celor dou„ societ„˛i, dar ∫i la nivelul jude˛ului Ón ansamblu.
Œn ultimii 15 ani, jude˛ul Bra∫ov a pierdut peste 125.000 de locuri de munc„, Ón special Ón zone ale industriei construc˛iilor de ma∫ini, ale industriei prelucr„toare ∫i ale industriei de ap„rare.
Care este num„rul cu care se va reduce personalul la fiecare dintre societ„˛ile amintite?
Ce m„suri de protec˛ie social„ se au Ón vedere Ón aceste cazuri?
Am o Óntrebare adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Jude˛ul Bra∫ov are, Ón prezent, peste 27.000 de ∫omeri, majoritatea provenind din industria construc˛iilor de ma∫ini ∫i industria de ap„rare. Peste 10.000 din num„rul total de ∫omeri vor ie∫i din plat„, salarii compensatorii, venituri de completare, ajutor de ∫omaj, Ón anul 2006.
Ce m„suri preconizeaz„ Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei Ón anul 2006, pentru dinamizarea ocup„rii for˛ei de munc„ Ón jude˛ul Bra∫ov, care s„ atenueze impactul social deosebit de grav pentru zona Bra∫ovului.
Otilian Neagoe, senator P.S.D., Bra∫ov. Solicit, la ambele, r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#150015
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ioan Chelaru.
Se preg„te∫te domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ion Chelaru
#150244
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului C„lin PopescuT„riceanu, prim-ministru al Guvernului, de c„tre senatorul Ioan Chelaru, Circumscrip˛ia electoral„ nr. 29 Neam˛, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Obiectul Óntreb„rii:
Œn perioada iulie — septembrie 2005, jude˛ul Neam˛ a fost afectat de grave inunda˛ii. Acestea au produs pagube Ónsemnate la imobile, peste 600 de case, ∫coli ∫i anexe gospod„re∫ti distruse sau avariate. Infrastructur„: re˛eaua de drumuri jude˛ene a fost par˛ial inundat„, par˛ial distrus„, poduri d„r‚mate, exemplu, podul din comuna Tupila˛i, re˛eaua de distribuire a apei potabile, agricultura a suferit cu peste 5.300 de hectare afectate, ca ∫i silvicultura.
A fost cerut„, din Fondul de interven˛ie aflat la dispozi˛ia Guvernului pentru Ónl„turarea efectelor calamit„˛ilor naturale, suma de 25.329.902 RON.
De ce, domnule prim-ministru, p‚n„ Ón acest moment, din suma cerut„ pentru ajutorarea jude˛ului Neam˛ nu a fost alocat„ nici m„car o parte?
Care sunt m„surile pe care le-a˛i luat, pentru a remedia situa˛ia dramatic„ aflat„, Ón prezent, Ón jude˛ul Neam˛?
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#151464
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Adrian P„unescu.
Se preg„te∫te domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, Grupul parlamentar al P.S.D.
Adrian P„unescu
#151695
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Prima chestiune pe care sunt obligat s„ o spun este c„, din p„cate, Guvernul nu-∫i respect„ nici m„car propriile comandamente asupra c„rora ne-a f„cut sensibili. Ne-a spus c„ Ói trebuie dou„ s„pt„m‚ni ca s„ vin„ ∫i s„ r„spund„ la Óntreb„rile noastre, dar trec trei-patru s„pt„m‚ni ∫i nici un semn. Guvernul se dep„rteaz„, ca trenul cu iubite, de ceea ce ar fi obliga˛ia sa. M„ g‚ndesc ce probabilitate de a primi r„spuns are un cet„˛ean din partea membrilor acestui Guvern care este at‚t de ocupat Ónc‚t nu r„spunde nici m„car la Óntreb„rile senatorilor, cei care Ói voteaz„ sau nu-i voteaz„ continuitatea Ón munc„.
De aceea, cu pu˛in„ speran˛„, pun Óntreb„rile ∫i fac interpel„rile care urmeaz„, reamintind, de exemplu, c„ problema catedrei lui Gheorghe Zamfir la Conservator nu este un fleac, e vorba de un artist mare, de un artist de geniu c„ruia, dup„ decenii ∫i decenii de Ónsingurare, de persecu˛ie ∫i de distan˛are obligat„ de ˛ar„, i se f„cuse o catedr„ de nai, spre fericirea celor care Ónv„˛au de la el, nu a lui. Nimic. V„d c„ se Ónt‚rzie r„spunsul, pentru ca anul ∫colar s„ mearg„ Ónainte ∫i s„ nu aib„ nici un fel de spor ceea ce Óncerc eu aici.
Fac precizarea, pentru toat„ lumea, s„ se ∫tie c„ nu am, la ora de fa˛„, nici o rela˛ie cu Gheorghe Zamfir, nici m„car de prietenie, dar cred c„ este de datoria mea, ca intelectual al acestei ˛„ri, s„ observ ∫i problemele muncitorilor, ∫i ale ˛„ranilor, ∫i ale c„rturarilor simpli ∫i nec„ji˛i, ∫i ale elitelor intelectuale.
Iat„ o interpelare legat„ de problema diabeticilor.
Se perpetueaz„ nepermis calvarul diabeticilor care sunt nevoi˛i s„ stea la cozi 7—8 ore pentru a-∫i procura medicamentele vitale. Situa˛ia este generat„ de penuria de medicamente, din cauza fondurilor insuficiente sau prost administrate de Ministerul S„n„t„˛ii.
Nu pot s„ trec peste faptul c„ nici p‚n„ Ón 2005 nu ne putem l„uda cu situa˛ia din asisten˛a medical„ ∫i situa˛ia medicamentelor. ™i p‚n„ atunci au fost probleme, unele foarte grele ∫i umilitoare, dar ce este ast„zi atinge co∫marul ∫i, mai ales, contrazice toat„ f„g„duin˛a roz„ cu care s-a venit Ón fa˛a oamenilor.
Adrian P„unescu
#154628
**:**
Constantin Anton.
Adrian P„unescu
#154655
## Constantin Anton, da.
Œntrebarea este urm„toarea, problema este urm„toarea: este adev„rat c„ la Congresul Na˛ional de Psihiatrie, desf„∫urat, recent, la Ia∫i, s-a dezb„tut, printre altele, tema comportamentului deviant al unor rom‚ni reveni˛i Ón ˛ar„ dup„ ce au fost pleca˛i la lucru Ón str„in„tate, perioade mai lungi sau mai scurte?!
Inadaptabilitatea la legile foarte stricte, lipsa locurilor de munc„, desp„r˛irea de cei dragi, viteza cu care erau obliga˛i s„ Ónve˛e limbi str„ine, muncile istovitoare, uneori umilitoare ∫i prost pl„tite, Ói afecteaz„ iremediabil pe cet„˛enii no∫tri care albesc de timpuriu, dob‚ndesc halucina˛ii sau fobii ori sufer„ depresii majore. Ce este de f„cut, domnule prim-ministru?! Nici aceasta nu este o problem„ pe l‚ng„ care putem trece.
Œn fine, o Óntrebare privitoare la cea mai important„ institu˛ie spiritual„ a ˛„rii: este adev„rat, domnule primministru ∫i domnule viceprim-ministru Markó Béla, c„, Ón viitorul buget pentru anul 2006, din pu˛inii bani cuveni˛i ∫i cu care se obi∫nuise Academia Rom‚n„, s-au luat, s-au t„iat sume importante, d‚ndu-se, astfel, un pre˛ din ce Ón ce mai mic ∫tiin˛ei, culturii, spiritului?!
Eu cred, pe de alt„ parte, c„ nu pe academicieni Ói calific„ gestul acesta, ci v„ descalific„ pe dumneavoastr„, cei care, Ómp„r˛ind banii, nu ave˛i acel sim˛ al responsabilit„˛ii fa˛„ de viitorul ˛„rii care nu este str„in de ∫tiin˛a acestei ˛„ri.
De unde vre˛i educa˛ie, ∫i nu infrac˛iune, de unde vre˛i cultur„, ∫i nu pu∫c„rii, dac„ a˛i ajuns — sau poate vre˛i doar pu∫c„rii, ∫i a∫a Rom‚nia arat„, uneori, ca o box„ — s„ t„ia˛i ∫i banii, pu˛ini, de altfel, ai primei institu˛ii spirituale a ˛„rii?! Este, pur ∫i simplu, amenin˛area unui buget de pe∫ter„, dar noi, parc„, Ón alt„ direc˛ie trebuia s„ ne Óndrept„m.
Intelectualii pot scoate ˛ara, cu ideile lor ∫i cu sprijinul organiz„rii sociale, din dezastru, dar trebuie respecta˛i. Œn fine, ultima Óntrebare, c„tre acela∫i domn primministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Obiectul Óntreb„rii este: cum Ón˛elege Guvernul P.N.L.—P.D.—U.D.M.R.—P.C. s„ rezolve numeroasele probleme ce vor decurge din punerea Ón oper„ a legii cu care s-au gr„bit s„ vin„ Ón Parlament, privind restituirea total„, dac„, Ón momentul de fa˛„, c‚nd ea nu a intrat Ónc„ Ón oper„, at‚tea familii dorm pe str„zi, f„r„ speran˛„?!
George Sabin Cuta∫
#157847
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la microfon pe domnul Doru Ioan T„r„cil„, senator P.S.D. Se preg„te∫te doamna senator Adriana f c„u.
Doru Ioan T„r„cil„
#158025
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œntruc‚t at‚t Óntrebarea, c‚t ∫i interpelarea pe care doresc s„ le formulez vizeaz„ probleme legate de administra˛ie public„, dar, Ón principal, de corup˛ie, m„ g‚ndeam dac„ nu ar trebui s„ o adresez direct domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu. Am Óns„ Óncredere Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ón ministrul administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga, motiv pentru care m„ mul˛umesc s„ primesc un r„spuns scris ∫i verbal din partea acestuia, Ón plenul Senatului, s„pt„m‚na viitoare.
Œntrebarea adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor: Ón perioada 2004— 2005, Ón municipiul C„l„ra∫i, pe strada Bucure∫ti nr. 139, s-au construit, prin intermediul A.N.L., mai multe tronsoane de locuin˛e ce au fost Ónstr„inate c„tre tineri.
Œn prezent, exist„ o stare de Óngrijorare major„ din partea cet„˛enilor deveni˛i proprietari ai apartamentelor respective, Óntruc‚t Prim„ria ∫i Prefectura ar fi restituit sau concesionat terenul ce ar fi trebuit s„ r„m‚n„ Ón domeniul public ca spa˛iu verde, curte interioar„ ∫i parcare.
V„ rog s„-mi r„spunde˛i care este situa˛ia exact„ Ón leg„tur„ cu situa˛ia descris„ ∫i, Ón caz de Ónc„lcare a legii, s„ prezenta˛i m„surile dispuse pentru intrarea Ón legalitate.
Dac„ aceast„ prim„ chestiune pare a fi minor„, v„ rog s„-mi permite˛i s„ adresez o a doua interpelare domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.
Repartizarea locuin˛elor construite de A.N.L. fie Ón regim de Ónchiriere, fie Ón regim de cump„rare s-a transformat Óntr-un adev„rat scandal Ónc„ din prim„vara acestui an: primarul municipiului Ól acuz„ pe unul dintre viceprimari — care este ∫i pre∫edintele Comisiei de repartizare a locuin˛elor — de cumetrii ∫i nelegalit„˛i.
Viceprimarul se ap„r„ ar„t‚nd — se ap„r„ prin pres„, desigur, deocamdat„ —, ar„t‚nd cu degetul spre celelalte locuin˛e ce au fost oferite a∫a-zi∫ilor tineri spre cump„rare.
Œn plin scandal, intervine ∫i prefectul jude˛ului care afirm„: îComisia de repartizare a locuin˛elor A.N.L., Ón regim de Ónchiriere, a fost constituit„ nelegal“. Halal administra˛ie public„ local„, halal legalitate!

06 · other · adoptat

Aprobarea dezbaterii Ón procedur„ de urgen˛„ pentru: — proiectul Legii privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu ∫i trecerea la serviciul militar pe baz„ de voluntariat; — propunerea legislativ„ privind exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitiv„ de terenuri din fondul forestier na˛ional

114 de discursuri

George Sabin Cuta∫
#162746
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe doamna senator Adriana f c„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Ioan Talpe∫.
Silvia Adriana fi c„u
#162932
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Stimate domnule ministru, Ón luna iulie a acestui an, Ón jude˛ul Gala˛i aproximativ 1.300 de case au fost grav afectate de inunda˛ii. Pentru a limita efectele acestor inunda˛ii, Guvernul Rom‚niei a decis, prin mai multe hot„r‚ri de guvern, acordarea de ajutoare de urgen˛„ pentru familiile sinistrate.
Astfel, conform celor publicate, la 11 septembrie 2005, pe site-ul web al Guvernului: îPentru familiile ∫i persoanele singure ale c„ror gospod„rii au fost distruse se va acorda sprijin financiar Ón valoare de 8.000.000 lei. Acest sprijin financiar se adaug„ ajutoarelor ce constau Ón materiale de construc˛ie, acordate de autorit„˛ile administra˛iei centrale ∫i locale“.
V„ informez c„, Ón urma discu˛iilor purtate at‚t cu o parte din familiile sinistrate, c‚t ∫i cu autorit„˛ile locale, Ón prezent exist„ Ón jude˛ul Gala˛i un num„r mare de familii
sinistrate care nu au primit ajutorul de 8 milioane lei acordat de Guvern. Œn jude˛ul Gala˛i, din totalul de 1.337 de familii sinistrate, ca urmare a gravei afect„ri a locuin˛elor acestora Ón urma inunda˛iilor din luna iulie, doar 575 dintre acestea, reprezent‚nd 43% din familiile sinistrate, au primit p‚n„ la aceast„ dat„ ajutorul de 8 milioane lei din fonduri guvernamentale. Situa˛ia pe comune a num„rului familiilor sinistrate ce n-au primit ajutorul mai sus men˛ionat este prezentat„ Ón cele ce urmeaz„:
— Comuna Tudor Vladimirescu — 229 familii;
— Comuna Cosme∫ti — 178 familii;
— Comuna Umbr„re∫ti — 202 familii;
— Comuna Piscu — 14 familii;
— Comuna Ive∫ti — 46 familii;
— Comuna N„moloasa — 35 familii;
— Comuna Independen˛a — 4 familii;
— Comuna ™endreni — dou„ familii;
— Comuna Brani∫te — 6 familii;
— Comuna Fundeni — 46 familii.
Œn consecin˛„, un num„r de 762 de familii sinistrate Ón urma inunda˛iilor din acest an din jude˛ul Gala˛i, reprezent‚nd 57% din totalul familiilor sinistrate din acest jude˛, nu au primit sprijinul de 8 milioane lei din partea Guvernului. De asemenea, Ón comunele din jude˛ul Gala˛i, afectate de inunda˛ii, exist„ un num„r mare de copii care urmeaz„ cursuri Ón cadrul Ónv„˛„m‚ntului liceal, respectiv, universitar.
Av‚nd Ón vedere c„ iarna se apropie ∫i c„ aceste familii ∫i-au pierdut, Ón timpul inunda˛iilor, toat„ agoniseala lor de-o via˛„, consider necesar„ adoptarea urm„toarelor m„suri:
1. identificarea cauzelor pentru care familiile sinistrate nu au primit ajutorul de 8 milioane lei din fonduri guvernamentale;
2. acordarea, Ón regim de urgen˛„, a sprijinului de 8 milioane lei din partea Guvernului pentru familiile sinistrate Ón urma inunda˛iilor din luna iulie a.c., care nu au primit acest ajutor. Œn acest scop este necesar„ Óntocmirea calendarului pentru acordarea acestor ajutoare pentru fiecare comun„ g„l„˛ean„ Ón parte;
3. implementarea, Ón continuare, Ómpreun„ cu Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i cu autorit„˛ile locale, a programului îBani pentru liceu“, cu prioritate pentru copiii proveni˛i din zonele sinistrate ale jude˛ului;
4. identificarea de loca˛ii corespunz„toare, de exemplu c„mine de b„tr‚ni, centre medico-sociale, care s„ permit„ cazarea cet„˛enilor sinistra˛i pe perioada iernii.
Ca urmare, v„ solicit, stimate domnule ministru, r„spuns scris ∫i oral cu privire la m„surile Óntreprinse sau planificate de ministerul dumneavoastr„, pentru eliminarea efectelor inunda˛iilor ce au afectat grav jude˛ul Gala˛i.
Asigur‚ndu-v„ de aleasa mea considera˛ie, v„ mul˛umesc anticipat, Ón numele g„l„˛enilor, pe care, cu ajutorul dumneavoastr„, sper„m s„-i putem ajuta.
George Sabin Cuta∫
#166633
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Ioan Talpe∫, senator independent.
Ioan Talpe∫
#166757
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Interpelarea mea este adresat„ doamnei Anca Daniela Boagiu, ministrul integr„rii europene.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 Stimat„ doamn„, dup„ cum ∫ti˛i, negocierile privind integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ s-au Óncheiat Ón toamna anului 2004. De asemenea, presupun c„ v-au fost aduse la cuno∫tin˛„ condi˛iile care au fost acceptate de ambele p„r˛i Ón vederea Ónchiderii negocierilor pe diverse capitole.
Œntreb„ri: cum este posibil ca dup„ aproape 10 luni de la instalarea noului Guvern, ministerul pe care-l conduce˛i s„ func˛ioneze Ónc„ Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 402 din martie 2004, moment la care raportul Rom‚niei cu Uniunea European„ era diferit?
Din ce motive, p‚n„ la acest moment, organigrama ministerului nu este pus„ Ón acord cu noile realit„˛i?
Care sunt modalit„˛ile prin care ministerul probeaz„ oficialilor U.E. preocuparea de a transforma o parte a acestuia Ón autoritate de management pentru Programul opera˛ional regional? Aceasta, Ón condi˛iile Ón care Ón organigram„ exist„, Ón continuare, titulaturile de ministru delegat ∫i de negociator-∫ef, ca s„ nu aducem Ón discu˛ie atribu˛iile aferente acestor func˛ii.
Care este, de fapt, baza legal„ Ón conformitate cu care ministerul Ó∫i desf„∫oar„ Óntreaga activitate?
De asemenea, prin Óncheierea Capitolului al XXI-lea — îPolitica regional„ ∫i coordonarea instrumentelor structurale“, Rom‚nia s-a angajat s„ aib„ o anumit„ atitudine fa˛„ de personalul angajat Ón gestionarea fondurilor europene. Astfel, Ón cadrul Comitetului executiv de integrare european„ din luna iunie 2004 s-a convenit, pentru a r„spunde cerin˛elor Comisiei Europene, modificarea cadrului legislativ Ón vigoare la acea dat„ privind salarizarea func˛ionarilor publici, astfel Ónc‚t s„ fie posibil„ acordarea unor sporuri salariale personalului care gestioneaz„ fonduri comunitare. Pornind de la acest angajament, stipulat ca atare Ón documentul de pozi˛ie complementar„, Ón luna noiembrie 2004 a fost adoptat„ Legea nr. 490 privind stimularea financiar„ a personalului care gestioneaz„ fonduri comunitare.
Art. 2 din aceast„ lege prevede c„ salariile de baz„ corespunz„toare func˛iilor Ón care este Óncadrat personalul prev„zut la art. 1 pot fi majorate cu minimum 50% fa˛„ de cele prev„zute de lege, dar nu mai mult de 100%.
George Sabin Cuta∫
#169952
Doar scris... Bine, mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Ion Toma, din partea Grupului P.D. Se preg„te∫te domnul senator Ion Florescu.
Ion Toma
#170134
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o interpelare adresat„ doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor.
Œn jude˛ul Olt, cele mai afectate de inunda˛ii sunt dou„ localit„˛i: comuna F„lcoiu ∫i comuna Colonei, unde peste 8.500 de oameni au suferit din cauza inunda˛iilor produse Ón martie, mai, iulie, august ∫i septembrie 2005. Aceste inunda˛ii au avut efecte catastrofale Ón zon„, iar situa˛ia oamenilor este dramatic„.
Œn comuna F„lcoiu sunt 48 de case inundate, dou„ case distruse ∫i 34 de case care necesit„ repara˛ii. Œn comuna Colonei sunt 254 de case inundate ∫i 50 de case care necesit„ repara˛ii. Au fost afectate un num„r de 6 pode˛e, pentru care repara˛iile necesit„ peste 3 miliarde lei vechi, inclusiv un kilometru de Ómbr„c„minte asfaltic„ pe Drumul jude˛ean 657 B Colone∫ti — S‚rbii M„gura, Ón valoare de 6 miliarde lei vechi, ∫i Ómbr„c„min˛i pietruite, Ón valoare de 2 miliarde lei vechi. Œn comuna Colonei se impune de urgen˛„ interven˛ia unor utilaje pentru regularizarea a cel pu˛in un kilometru din cursul r‚ului Beli˛a. De∫i prim„riile acestor localit„˛i au f„cut numeroase demersuri scrise la Regia Na˛ional„ îApele Rom‚ne“, Direc˛ia Apelor Olt, Sistemul de Gospod„rire a Apelor — Olt ∫i îHidroelectrica“ — Sucursala Olt, ac˛iunile Óntreprinse sunt aproape inexistente.
Œn comuna F„lcoiu, albia r‚ului Olte˛ este colmatat„, depunerile ating‚nd 2—3 metri, iar vegeta˛ia crescut„ pe aluviuni a atins Ón„l˛imea digului de ap„rare. Situa˛ia este cunoscut„ de Regia Na˛ional„ îApele Rom‚ne“, dar nu s-a luat nici o m„sur„ privind decolmatarea albiei. Œn zon„ se impun m„suri energice pentru decolmatarea albiei r‚ului Olte˛ ∫i continuarea lucr„rilor de Óndiguire oprite la nivelul podului C.F.R. din punctul F„lcoiu.
Aceea∫i situa˛ie se g„se∫te ∫i Ón zona comunei Colone∫ti, unde proiectul de amenajare Ómpotriva inunda˛iilor r‚ului Teleorman, Vedea ∫i Vedi˛a sunt sistate nu ∫tiu din ce motive.
V„ Óntreb, doamn„ ministru, considera˛i c„ trebuie s„ ordona˛i reluarea lucr„rilor la cele dou„ proiecte? Dac„ da, Ón c‚t timp ve˛i demara aceste opera˛iuni? Solicit r„spuns scris ∫i oral.
George Sabin Cuta∫
#172295
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului P.S.D.
Ion Florescu
#172426
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Societatea Comercial„ Uzina de Agent Termic ∫i Alimentare cu Ap„ — S. A. Motru din jude˛ul Gorj este societate comercial„ cu capital integral de stat, ac˛iunile fiind de˛inute de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului. Aceast„ societate are ca obiect activitatea de producere ∫i distribuire a agentului termic, precum ∫i captarea, tratarea ∫i distribu˛ia apei potabile pentru popula˛ie ∫i unit„˛ile economico-sociale din municipiul Motru. Centrala termic„ a fost g‚ndit„ ca o central„ electric„ de termoficare, mont‚ndu-se Ón acest scop dou„ cazane de radia˛ie tip CR 0902, iar montarea cabinei de cogenerare nu s-a mai f„cut. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 690 din 12 iulie 2005 au fost alocate sumele necesare Ónceperii lucr„rilor. V„ solicit, domnule ministru, ca Ón bugetul pe anul 2006 s„ fie cuprinse sumele necesare pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 finalizarea mont„rii grupului de contrapresiune, de fapt, o continuare la hot„r‚rea Guvernului din 12 iulie 2005. Pentru aceasta ar fi necesar„ suma de 20 miliarde lei RON, a∫a cum apreciaz„ speciali∫tii, finalizarea acestui obiectiv contribuind la diminuarea pre˛ului agentului termic furnizat popula˛iei.
Ar mai fi de amintit faptul c„ Ón zona Motru, din cauza sc„derii dramatice a puterii de cump„rare, agentul termic devine din ce Ón ce mai mult un lux, mai ales la costurile actuale, care sunt foarte ridicate. Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator de Gorj, Ion Florescu. Mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#174089
V„ mul˛umesc.
Vom intra Ón sec˛iunea de r„spunsuri, ∫i-l invit la microfon pe domnul Marius B„lu, secretar de stat, pentru a r„spunde domnului senator Gheorghe Funar la o Óntrebare legat„ de colonelul Radu Duda.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.
## **Domnul Marius B„lu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**
R„spuns la Óntrebarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar, referitoare la domnul colonel Radu Duda, principe de Hohenzollern-Veringen. Domnul Radu Duda de˛inea gradul de locotenent-colonel Ón rezerv„, iar chemarea sa Ón activitate, Ón gradul de colonel, s-a realizat Ón conformitate cu dispozi˛iile art. 36 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prin ordin al ministrului ap„r„rii na˛ionale. Men˛ion„m c„ domnul Radu Duda este absolvent al unor prestigioase institu˛ii de specialitate: Colegiul Na˛ional de Ap„rare, Centrul de Studii de Securitate îGeorge C. Marshall“, precum ∫i al Programului îSenior Executive in National and International Security“ Ón cadrul Universit„˛ii Harward, Kennedy School of Gouvernement — S.U.A. Totodat„, potrivit prevederilor Legii nr. 80/1995, ofi˛erul exercit„ prin deta∫are, fiind numit prin decizia ∫efului Executivului, func˛ia civil„ de consilier de stat la Cancelaria PrimuluiMinistru, asimilat„ Ón baza hot„r‚rii Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii cu func˛ia militar„ pe statul-anex„ M la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i este salarizat conform dispozi˛iilor actului normativ Ón domeniu aplicabil personalului acestui minister. Acordarea acestui statut s-a datorat eforturilor depuse de Domnia sa pe timpul campaniei de integrare a Rom‚niei Ón structurile euroatlantice, Ón calitate de reprezentant special al Guvernului Rom‚niei pentru integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„.
George Sabin Cuta∫
#175953
Microfonul 2, domnul senator Funar.
Gheorghe Funar
#176025
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Sunt doar par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat de domnul secretar de stat. Domnia sa a uitat s„ men˛ioneze c„ este singurul cet„˛ean al Rom‚niei, cred c„ din ultimii 200 de ani, la care se face o excep˛ie ∫i i se acord„ gradul de colonel cu Ónc„lcarea legii. Sunt foarte mul˛i al˛i rom‚ni militari care au urmat cursurile pe care le-a˛i men˛ionat dumneavoastr„ ∫i nefiind îDud„ de Hohenzollern“ nu au primit gradul de colonel. Œn acela∫i timp, fiind un cadru activ al armatei rom‚ne, chiar dac„ este deta∫at la Cancelaria Primului-Ministru, este bine s„
∫tie to˛i cet„˛enii Rom‚niei c„ acest cet„˛ean, devenit colonel acum, Duda de Hohenzollen, prin˛ul Duda, beneficiaz„ Ón acest an de 8,2 miliarde lei din bugetul statului, bani pe care s„-i cheltuiasc„, f„r„ a da nici o socoteal„ pentru modul cum Ói cheltuie∫te, pentru a face lobby Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Œn total, Ón ultimii 3 ani, acest cet„˛ean a beneficiat de aproape 20 miliarde lei din bugetul statului rom‚n, din banii contribuabililor. Nici pre∫edintele Rom‚niei nu reu∫e∫te Ón doi ani de zile s„ beneficieze de suma de 2 miliarde lei, pe care o prime∫te Óntr-un trimestru prin˛ul Duda, colonelul Duda, s„ o cheltuiasc„ cum dore∫te. Œmi pare r„u c„ se risipesc astfel banii publici ∫i sper c„ Ón urma acestei interven˛ii ∫i primulministru, ∫i pre∫edintele ˛„rii vor pune piciorul Ón prag ∫i banii ace∫tia, miliardele de lei, s„ fie date sinistra˛ilor pentru construc˛ia de case, c„ se apropie iarna, sau s„ fie date zecilor de familii de cet„˛eni din diverse jude˛e ale ˛„rii care r„m‚n f„r„ p„s„ri Ón aceste zile.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#177718
V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, mai ave˛i ceva de ad„ugat?
Marius B„lu
#177838
Am un r„spuns ∫i la domnul senator Funar. Dac„-mi permite˛i s„ r„spund.
George Sabin Cuta∫
#177939
V„ rog, domnule secretar de stat.
Marius B„lu
#178009
R„spuns la interpelarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar, adresat„ ministrului ap„r„rii na˛ionale, privind situa˛ia podurilor aflate Ón dotarea armatei Rom‚niei.
Participarea armatei la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n se efectueaz„ Ón temeiul unui cadru normativ adecvat, adoptat Ón scopul bunei desf„∫ur„ri a sarcinilor militare ∫i pe baza acordurilor Óncheiate cu for˛ele armate ale altor state.
Prezen˛a Ón diverse teatre de opera˛ii, al„turi de for˛ele aliate, este una dintre obliga˛iile asumate de Rom‚nia Ón calitate de membru NATO. Militarii rom‚ni Óndeplinesc cu profesionalism sarcini al c„ror grad de complexitate nu difer„ cu nimic de cele Óncredin˛ate celorlalte armate aliate, de∫i suportul logistic al trupelor rom‚ne nu este la nivelul celui aflat la dispozi˛ia partenerilor de coali˛ie. Œn aceast„ stare se g„sesc ∫i podurile de pontoane aflate Ón Ónzestrarea structurilor armatei Rom‚niei, situa˛ii amplificate ∫i de absen˛a fondurilor necesare execut„rii interven˛iilor de mentenan˛„.
Cu toate acestea, existentul de poduri, de pontoane din dotarea armatei asigur„ nevoile de instruire ale acesteia potrivit planurilor de instruc˛ie anuale ∫i este utilizat de for˛ele terestre cu ocazia aplica˛iilor cu trupe, atunci c‚nd sunt prev„zute activit„˛i care fac necesar„ folosirea lor.
Astfel, situa˛ia completelor de pod, aflate Ón prezent Ón dotarea armatei, se prezint„ astfel: 20 de complete de poduri de pontoane plutitoare Ón stare de folosin˛„, 7 complete de poduri joase metalice, de asemenea, Ón stare de folosin˛„.
Men˛ion„m c„ aceste echipamente sunt specifice trupelor operative de geniu ∫i nu pot fi scoase din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 dotarea acestora Óntruc‚t contribuie la Óndeplinirea misiunilor de baz„.
Cu privire la cele 3 poduri montate Ón localitatea M„r„cineni din jude˛ul Buz„u, avariate de calamit„˛ile naturale recente, preciz„m c„ scoaterea temporar„ a acestora din uzul structurilor de˛in„toare nu a afectat capacitatea operativ„ a unit„˛ilor respective.
Trebuie men˛ionat faptul c„, prin destina˛ie, acest tip de echipament este proiectat pentru a facilita trecerea trupelor ∫i a tehnicii militare, ∫i nu pentru a fi supuse unui trafic rutier intens ∫i de durat„.
George Sabin Cuta∫
#180477
Domnul senator Funar, microfonul 2.
Gheorghe Funar
#180549
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
™i la acest al doilea r„spuns sunt doar par˛ial mul˛umit de r„spunsul dat. Sunt Óngrijorat ca rom‚n... ∫i cred c„ mul˛i rom‚ni care ascult„ aceast„ emisiune transmis„ Ón direct din sala Senatului sunt la fel de Óngrijora˛i ca ∫i mine afl‚nd c„ armata rom‚n„ mai are Ón dotare numai 17 poduri de pontoane. Trei le-au dus apele Buz„ului. Altele probabil, domnule secretar de stat, a˛i omis s„ men˛iona˛i... poate pute˛i s„-mi da˛i un r„spuns acum. Din acestea 17, c‚te sunt duse Ón str„in„tate: Ón Kosovo, Irak ∫i Ón Afganistan?
Eu am pus Óntrebarea simpl„: dac„ armata rom‚n„ mai are unul sau dou„ poduri acas„. Pentru c„ pre∫edintele ˛„rii ∫i comandantul suprem al armatei a decis ca la M„r„cineni, dup„ ce au fost luate, nu de mult, de ape ∫i duse la vale cele dou„ poduri de pontoane, s„ nu se mai amplaseze alte poduri. Am pornit de la ideea c„ nu mai are armata rom‚n„ Ón ˛ar„ mai mult de un pod. Care este realitatea, domnule secretar de stat?
B„nuiesc c„ nu este un secret militar.
Marius B„lu
#181617
Mai sunt poduri Ón ˛ar„, domnule senator. Din c‚te ∫tiu eu, hot„r‚rea a fost urm„toarea: din cele avariate s„ se refac„ unul.
Gheorghe Funar
#181772
Deci mai avem un pod al armatei rom‚ne Ón ˛ar„?
Marius B„lu
#181852
Este cel avariat, de la M„r„cineni, domnule senator.
Gheorghe Funar
#181934
...∫i acela, avariat?!... V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#182006
V„ mul˛umesc.
A∫ ruga-o pe doamna Cristina Manda, care are de dat un r„spuns domnului senator Teodor Mele∫canu ∫i domnului senator Ilie S‚rbu, av‚nd Ón vedere c„ nu sunt Ón sal„, s„ le transmite˛i Ón scris.
De asemenea, a∫ ruga-o pe doamna Mara R‚mniceanu care are de r„spuns domnului senator Mihai f buleac ∫i domnului Viorel Arion, care nu sunt Ón sal„, s„ transmit„ Ón scris.
De asemenea, l-a∫ ruga pe domnul C„t„lin Sandu, care are un r„spuns de dat domnului Cristian Radu Georgescu, av‚nd Ón vedere c„ nu este Ón sal„, s„ transmit„ Ón scris.
Invit la microfon pe domnul Ionel Man˛og, secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, pentru a r„spunde la mai multe Óntreb„ri. Microfonul 8. **Domnul Ionel Man˛og** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
Œn primul r‚nd, r„spunsul la Óntrebarea domnului senator Vasile Dan Ungureanu privind protec˛ia consumatorilor casnici care sufer„ Ón urma serviciilor de slab„ calitate a furnizorilor de energie, transmis„ cu adresa nr. 6008/29.09.2005.
Stimate domnule senator, referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind protec˛ia consumatorilor casnici care sufer„ Ón urma serviciilor de slab„ calitate ale furnizorilor de energie, v„ comunic„m urm„toarele.
Zona P‚ncota — ™ebi∫ — Ineu este afectat„ de avarierea cauzat„ de for˛a major„ a liniei electrice aeriene de 110 kW, v‚rful Sebi∫. Aceast„ linie a fost avariat„ prin ruperea conductoarelor ∫i a 4 st‚lpi, urmare a inunda˛iilor ∫i alunec„rilor de teren din aceast„ zon„. Lucr„rile contractate de repara˛ii au fost Óncetinite de ploile abundente din lunile iulie ∫i august, de accesul greu Ón teren ∫i ca urmare a problemelor Ónt‚mpinate cu proprietarii terenurilor din zon„.
Œn prezent, aceste lucr„ri sunt Ón derulare ∫i apreciem c„ vor fi finalizate Ón maximum o lun„ de zile, dup„ care instala˛iile vor fi aduse la schema ini˛ial„ de func˛ionare, cu reÓntoarcere la nivelurile uzuale de servicii.
Din acest punct de vedere, men˛ion„m c„ Ón prezent alimentarea se desf„∫oar„ Óntr-un situa˛ie excep˛ional„ de avarie cauzat„ de for˛„ major„. Clien˛ii adu∫i Ón discu˛ie Ón Óntrebarea dumneavoastr„, Ón condi˛iile Ón care invoc„ serviciile de slab„ calitate, motivate, vor fi trata˛i punctual, conform prevederilor contractelor comerciale Óncheiate cu ace∫tia.
George Sabin Cuta∫
#185289
Domnul senator Ungureanu. Microfonul 3.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#185365
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat, pentru r„spuns. Fi˛i convins c„ dac„ a˛i fi lucrat mai bine p‚n„ la data Óntreb„rii mele, nu era nevoie de ea. Tocmai culeg‚nd din teren aceste semnale voi transmite mai
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 departe c„ e vorba de o lun„ de zile de a∫teptare. Dac„ nu, voi reveni, ∫i crede˛i-m„ c„ nu o voi face at‚t de condescendent.
V„ mul˛umesc.
Ionel Man˛og
#185832
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#185876
R„spunsul pentru domnul senator Petre Daea.
Ionel Man˛og
#185956
R„spunsul pentru domnul senator Petre Daea se referea la stadiul realiz„rii obiectivului Sere Termocentrale Hal‚nga.
Stimate domnule senator, referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind stadiul realiz„rii obiectivului Sere Termocentrale Hal‚nga, v„ comunic„m urm„toarele.
Œn vederea realiz„rii investi˛iei complexe a Termocentralei Hal‚nga, Ón anul 2004 s-a elaborat studiul de prefezabilitate pentru realizarea unor sere pentru legume, flori etc. pe terenul de 21,45 hectare aflat Ón proprietatea Regiei Autonome pentru Activit„˛i Nucleare.
Pentru g„sirea unor poten˛iali investitori externi sau interni interesa˛i Ón realizarea acestei investi˛ii, studiul de prefezabilitate s-a depus la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, precum ∫i la Firma îTahal Consulting Eugneering“ din Israel. Neav‚nd fonduri pentru realizarea acestui obiectiv au fost ini˛iate aceste contacte ∫i vor fi continuate contactele Ón perspectiv„, pentru g„sirea unor al˛i parteneri care s„ investeasc„ Ón aceast„ zon„.
Sper‚nd c„ informa˛iile furnizate aduc l„muririle necesare la problema ridicat„ de dumneavoastr„, v„ asigur„m, domnule senator, de disponibilitatea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului de a v„ comunica Ón termen orice alt r„spuns ce va fi solicitat de dumneavoastr„.
George Sabin Cuta∫
#187272
Domnul senator Daea, microfonul 3, v„ rog.
Petre Daea
#187351
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ nu devin clientul permanent al Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, pentru a pune la intervale determinate de timp Óntreb„ri care a∫teapt„ un r„spuns.
Œndr„znesc s„ spun c„ cele spuse de domnul secretar de stat Ónseamn„ doar un _time-out_ pentru a intra Ón agenda de lucru a Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului pentru un obiectiv at‚t de valoros. S„ Ón˛eleg c„ preocuparea r„m‚ne? S„ Ón˛eleg c„ agenda de zi a preocup„rilor dumneavoastr„, domnule secretar de stat, Ón calitatea dumneavoastr„ de mesager al unui r„spuns pe care Ól d„ ministrul ™ere∫ Ónseamn„ doar un element legat de timp? S„ Ón˛eleg c„ aceasta este?
Petre Daea
#188045
E Ón regul„.
George Sabin Cuta∫
#188086
™i acum, r„spunsul pentru domnul senator Ilie Petrescu.
Ionel Man˛og
#188178
Pentru domnul senator Ilie Petrescu r„spunsul se refer„ la Óntrebarea privind posibilitatea realiz„rii Ón municipiul Motru a unei termocentrale.
Stimate domnule senator, referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind posibilitatea realiz„rii Ón municipiul Motru a unei termocentrale, v„ comunic„m:
Construirea unei centrale termoelectrice Ón bazinul carbonifer Motru nu este un obiectiv avut Ón vedere Ón programul de dezvoltare energetic„ a Rom‚niei pentru perioada 2003—2005, prev„zut Ón foaia de parcurs Ón domeniul energetic, aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 890/2003, modificat„ ∫i completat„ anterior.
Pentru o argumentat„ ∫i viabil„ decizie privind oportunitatea acestei investi˛ii este necesar„ elaborarea unui studiu care s„ con˛in„ Ón principal analiza pie˛ei de comercializare a energiei electrice ∫i termice, analiza tehnico-economic„ a investi˛iei, solu˛ie tehnic„ ∫i tehnologic„, inclusiv pentru protec˛ia mediului, costuri estimate, rata de recuperare a indicatorului de eficien˛„ etc., analiza variantei optime de amplasament, analiza posibilit„˛ilor de atragere a unor investitori ∫i condi˛iile legate de realizarea unui parteneriat public privat.
Prin urmare, apreciem c„ obiectivul men˛ionat, respectiv construirea unei centrale termoelectrice Ón bazinul carbonifer Motru, se poate realiza numai din fonduri private.
Pentru atragerea acestor fonduri este necesar„ inventarierea societ„˛ilor care sunt interesate Ón realizarea acestui proiect.
Sper‚nd c„ informa˛iile furnizate aduc l„muririle necesare referitoare la problema ridicat„, v„ asigur, domnule senator, de disponibilitatea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului de a v„ comunica Ón termen orice alt r„spuns ce va fi solicitat de dumneavoastr„.
A∫ putea s„ fac ∫i un mic comentariu Ón afara textului r„spunsului. Dup„ cum ∫ti˛i, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului deruleaz„ proceduri de privatizare pentru Termocentralele Rovinari ∫i Turceni. Prin contactele avute cu investitorii interesa˛i de acestea, am f„cut Óntotdeauna ∫i oferta de a face ∫i analiza pentru un eventual grup Ón ora∫ul Motru. Sigur c„ a∫tept„m reac˛iile de la ace∫tia.
Œn acela∫i timp, c„ut„m ∫i solu˛ii pentru finan˛area studiului de fezabilitate dintr-un grant ∫i sper„m ca lucrul acesta s„ se clarifice Ón urm„toarea lun„ de zile. V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#190517
Domnule senator?
George Sabin Cuta∫
#190570
## Domnule secretar de stat?
Ionel Man˛og
#190635
V„ pot confirma faptul s„ s‚mb„ta trecut„ eu personal am fost la RAAN-ROMAG Hal‚nga. Am discutat cu conducerea RAAN-ROMAG Hal‚nga inclusiv acest subiect. Este o problem„ de finan˛are, este o problem„ de dimensiune a proiectului ∫i v„ asigur c„ poate fi considerat doar un r„gaz p‚n„ la g„sirea unei solu˛ii de finan˛are.
Ilie Petrescu
#190986
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Domnul ministru cunoa∫te bine situa˛ia din zon„, fiind director Ón zona minier„ Motru, cunosc‚nd ∫i problemele sociale cu care se confrunt„ cet„˛enii, dar av‚nd Ón vedere c„ azi am discutat cu primarul, inginer minier, Dorin Hanu, care este primar al P.R.M., azi am discutat ∫i cu directorul U.A.T.A. Motru, azi a venit un investitor din Germania care c„uta date cu privire la aceast„ termocentral„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 Pun‚ndu-le cap la cap cu ideea domnului ministru, care este din zona noastr„ minier„, s„ realiz„m acest obiectiv foarte important pentru zona ∫i bazinul minier Motru, av‚nd Ón vedere c„ Ón zon„ sunt foarte mari probleme sociale, ∫omajul foarte ridicat, foarte mul˛i oameni sunt pensionari ∫i cu aceast„ ocazie putem s„ revitaliz„m zona.
Œl rog pe domnul ministru — pentru stenogram„ — s„ ac˛ion„m Ómpreun„ pentru ca aceast„ zon„ dintr-o parte a jude˛ului Gorj s„ prind„ via˛„, fiindc„ suntem trimi∫i aici, d‚nsul la minister, ∫i eu Ón Parlamentul Rom‚niei. V„ mul˛umesc.
Ionel Man˛og
#192093
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator, ∫i v„ asigur de toat„ disponibilitatea ministrului economiei ∫i comer˛ului.
George Sabin Cuta∫
#192236
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, cu rug„mintea de a r„spunde Ón scris domnului senator Constantin Dumitru, deoarece nu mai este aici. De asemenea, tot Ón scris, domnului senator ™tefan Mihail Antonie ∫i domnului senator Puiu Ha∫otti, iar acum, r„spunsul pentru domnul senator Petre Daea.
V„ rog, microfonul 9.
## **Domnul D„nu˛ Apetrei** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator Petre Daea,
La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ Ón Senat Ón data de 3 octombrie 2005, v„ comunic„m urm„toarele:
Conform propunerii transmise de c„tre direc˛iile agricole jude˛ene, Ón numele produc„torilor agricoli, pentru toamna anului 2005, s-au programat urm„toarele suprafe˛e de culturi:
- gr‚u plus secar„ ∫i triticale — 2.169.000 hectare;
- orz de toamn„ — 199.000 hectare;
- orzoaic„ de toamn„ — 55.000 hectare;
- rapi˛„ pentru ulei — 111.000 hectare;
- legume, Ón total — 15.900 hectare;
- plante de nutre˛ — 38.000 hectare;
- semin˛e ∫i seminceri — 10.000 hectare;
- alte culturi — 1.500.
Totalul Óns„m‚n˛„rilor de toamn„ va fi de 2.600.000 hectare.
Œn scopul armoniz„rii intereselor participan˛ilor pe filiera produsului gr‚u, ∫i anume produc„tor—procesator— depozitare—transportator ∫i comercian˛i, ∫i al aplic„rii instrumentelor ∫i mecanismelor de pia˛„ specifice, s-a stabilit, Ón cadrul Consiliului pe produs cereale ∫i produse procesate, o strategie concret„ a acestui produs agricol de baz„. Œn cadrul acestui Consiliu pe produs s-a stabilit, de comun acord, ca Ón toamna anului 2005 s„ se cultive o suprafa˛„ de 1.800.000 hectare, suficient„ pentru a asigura necesarul cu acest produs al Rom‚niei, Ón condi˛iile unui echilibru destul de bun Óntre cerere ∫i ofert„.
S-au acordat subven˛ii Ón valoare de 1,75 milioane lei pe hectar, prin atribuire gratuit„ de bonuri valorice pentru procurarea de Óngr„∫„minte, pesticide, semin˛e ∫i motorin„.
George Sabin Cuta∫
#195944
Domnul senator Daea.
Petre Daea
#196001
Sigur, r„spunsul este Ón detaliu, Ómi d„ satisfac˛ie vizavi de p„strarea, Ón logica lucrurilor, a r„spunsului fa˛„ de Óntrebare. S„ ne ur„m vreme bun„, ca s„ ajungem la acest program, care este extrem de important pentru ˛ar„, iar nerealizarea lui, pe mine, ca om, ca meseria∫, m„ Ónsp„im‚nt„ la aceast„ dat„, nerealizarea lui ar Ónsemna un lucru foarte grav care... numai profunzimea analizei ar putea s„ ating„ limita nevoii pentru ˛ar„ ∫i a problemelor deosebite pe care le poate crea.
Eu sunt mul˛umit ∫i doresc, evident, o vreme bun„, ca s„ facem acest program pe care l-am ascultat cu to˛ii ast„zi.
George Sabin Cuta∫
#196635
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnule secretar de stat, v-a∫ ruga acum s„ da˛i r„spunsul pentru doamna senator Doina Silistru, iar pentru domnul senator Talpe∫, pentru c„ nu mai este prezent, s„ transmite˛i Ón scris r„spunsul.
D„nu˛ Apetrei
#196900
Da.
Stimat„ doamn„ senator Doina Silistru,
La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 29 septembrie 2005, v„ comunic„m urm„toarele:
Prin M„sura 1.1 a Programului SAPARD de Ómbun„t„˛ire a prelucr„rii ∫i marketingului produselor agricole ∫i piscicole este, dup„ cum bine ∫ti˛i, eligibil„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 cheltuiala pentru construirea de noi abatoare sau modernizarea celor existente, Ón propor˛ie de 50% sprijin na˛ional ∫i comunitar nerambursabil.
Œn acest sens, Asocia˛ia Na˛ional„ a Cresc„torilor de Stru˛i sau oricare alt agent economic interesat are posibilitatea de a accesa aceast„ m„sur„. Ministerul nostru stimuleaz„, din acest punct de vedere, proiectele de asemenea natur„. ™i voi puncta foarte concret: la Giurgiu exist„ un proiect pe M„sura 1.1, o unitate de abatorizare, de procesare, Óntregul lan˛ tehnologic pentru carne de stru˛. Este o unitate care se construie∫te acum.
Politica ∫i strategia Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale se elaboreaz„ Ón func˛ie de cererea ∫i oferta existent„ pe pia˛„. Cu alte cuvinte, organizarea produc˛iei ∫i valorificarea produselor de origine animal„ sunt activit„˛i private, iar ministerul nu Ómpiedic„, ci, din contr„, promoveaz„ desf„∫urarea unor asemenea activit„˛i.
V„ mul˛umim foarte frumos.
George Sabin Cuta∫
#198296
Doamna senator Doina Silistru, microfonul 3.
Doina Silistru
#198377
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnainte de a r„spunde domnului secretar de stat, a∫ avea ∫i eu o rug„minte. Alt„ dat„, c‚nd sunte˛i pre∫edinte al ∫edin˛ei, c‚nd conduce˛i ∫edin˛ele, s„ ˛ine˛i cont de Ónscrierea pe ordinea de zi a interpel„rilor, pentru ca ∫i noi, cei care avem de primit r„spunsuri, respectiv aleg„torii no∫tri s„ aud„ ceea ce se r„spunde. Indiferent de grupul c„ruia apar˛inem, avem ∫i obliga˛ii, pe care consider c„ trebuie s„ le respect„m fiecare dintre senatori.
™i acum, Ón leg„tur„ cu r„spunsul pe care l-am primit, mul˛umesc domnului secretar de stat. Cred c„ nu toate departamentele SAPARD Ó∫i fac datoria, pentru c„, Óntr-adev„r, produc„torii agricoli care se ocup„ de cre∫terea stru˛ilor, din zona Vasluiului, nu au fost pu∫i la curent cu faptul c„ ei pot accesa fonduri SAPARD. Li s-a spus c„ pentru stru˛i nu se acord„ a∫a ceva.
Eu mul˛umesc ∫i bineÓn˛eles c„ o s„-i informez pe to˛i cresc„torii de stru˛i din zon„, pentru a-i Óndrepta c„tre SAPARD ∫i c„tre aceste fonduri.
Mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#199426
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Mul˛umesc ∫i eu, doamna senator, pentru observa˛iile f„cute.
Vreau doar s„ ∫ti˛i c„ domnul secretar de stat a r„spuns la o Óntrebare ∫i, pentru c„ tot avea cuv‚ntul, l-am rugat s„ r„spund„ ∫i la interpelarea dumneavoastr„. S„ ∫ti˛i c„ acesta a fost motivul. Nu a fost altul.
George Sabin Cuta∫
#199777
Interpel„rile care au fost ˛inute ast„zi au fost prinse de domnul secretar Mihai Ungheanu Ón ordinea Ón care s-a f„cut Ónscrierea de c„tre grupul dumneavoastr„. Vreau s„ ∫ti˛i c„ nu a fost alt„ ordine. Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru.
Domnule secretar de stat, am s„ v„ rog, av‚nd Ón vedere c„ Ón sal„ nu este domnul senator Ilie S‚rbu, s„-i r„spunde˛i Ón scris. De asemenea, domnului senator Sever ™ter, deoarece nu este Ón sal„, s„-i r„spunde˛i Ón scris ∫i v-a∫ ruga s„ Óncepe˛i cu cine dori˛i dumneavoastr„.
## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
Am s„ prezint r„spunsul la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar referitoare la fondurile care s-au alocat, inclusiv de c„tre Consiliul Jude˛ean Cluj, pentru repararea ∫i modernizarea drumului dintre comuna S„v„disla ∫i sta˛iunea turistic„ Muntele B„i∫ori, drum care a fost grav afectat Ón timpul inunda˛iilor din vara acestui an.
Drumul Ón discu˛ie este format din dou„ tronsoane, respectiv DJ 107 M, Luna de Sus — Vlaha — S„v„disla — B„i∫oara — Buru, ∫i respectiv DJ 107 R, B„i∫oara — Muntele B„i∫ori, care se intersecteaz„ cu DJ 107 M.
Men˛ion„m c„ DJ 107 M nu a fost afectat grav de inunda˛iile din vara anului curent, problemele ap„rute fiind remediate imediat dup„ retragerea apelor Ón albiile naturale, Óns„ tronsonul B„i∫oara — Muntele B„i∫ori, respectiv DJ 107 R, a fost grav avariat, fiind rupt Ón peste 20 de puncte, motiv pentru Comitetul Jude˛ean pentru Situa˛ii de Urgen˛„ ∫i Regia Autonom„ de Administrare a Domeniului Public ∫i Privat Cluj au intervenit desf„∫ur‚nd ac˛iuni intense pentru redarea Ón circula˛ie a acestui tronson.
Œn acest sens, au fost desf„∫urate lucr„ri de degajare a drumului respectiv ∫i sunt Ón curs de desf„∫urare lucr„ri de refacere a zidurilor de sprijin ∫i a infrastructurii carosabilului, precum ∫i de refacere ∫i de construire a ap„r„rilor de maluri.
Referitor la subiectul concret al Óntreb„rii, respectiv sumele alocate pentru refacerea ∫i modernizarea obiectivului respectiv, preciz„m c„ de la Consiliul Jude˛ean Cluj a fost alocat„ suma de 260.000 lei RON, iar de la bugetul de stat a fost alocat„ suma de 521,3 mii lei noi, RON, astfel Ónc‚t, pe viitor, Ón situa˛ia producerii unor calamit„˛i naturale, s„ se evite ca localit„˛ile din zon„ s„ r„m‚n„ izolate.
George Sabin Cuta∫
#202160
Domnul senator Funar. Microfonul 2.
Gheorghe Funar
#202232
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
R„spunsul dat de c„tre domnul secretar de stat este aproape complet. Œnt‚mpl„tor, m-am aflat alalt„ieri ∫i ieri Ón zon„, pe cele dou„ drumuri. Ave˛i dreptate Ón ceea ce a˛i relatat, dar a˛i omis, domnule secretar de stat, s„ face˛i referire la fondurile alocate pentru a∫ternerea covorului asfaltic.
Este adev„rat c„ se lucreaz„ la poduri, la consolidarea malurilor, dar pe traseul de la S„v„disla p‚n„ la Muntele B„i∫ori este nevoie de covor asfaltic. Drumul este distrus ∫i se circul„ foarte greu, ∫i mii de clujeni, mai ales la sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, merg Ón aceast„ sta˛iune ∫i se g‚ndesc, dar b„nuiesc c„ nu cu g‚nduri bune, la Guvernul actual ∫i la cei care ar trebui s„ a∫tearn„ covorul asfaltic.
Ajuta˛i-i s„ tr„iasc„ bine ∫i s„ circule bine ∫i pe acest drum.
George Sabin Cuta∫
#203076
V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul secretar de stat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
Mircea Alexandru
#203238
Œntrebarea domnului senator a fost una extrem de concret„: îce fonduri s-au alocat p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, inclusiv de c„tre Consiliul Jude˛ean Cluj, pentru repararea ∫i modernizarea drumului...“ ∫i am r„spuns Ón cifre matematice.
V„ rog s„ aprecia˛i corect r„spunsul, domnule senator. Mul˛umesc. Nu mai am comentarii.
George Sabin Cuta∫
#203598
Domnul senator Funar, microfonul 2.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 2, v„ rog.
Gheorghe Funar
#203726
Mul˛umesc. Acum s-a deschis microfonul.
Este corect ceea ce a lecturat domnul secretar de stat, dar Ón Óntrebarea pus„ f„ceam referire la modernizarea drumului. La repara˛ii se lucreaz„, este adev„rat, dar este vorba ∫i de modernizarea drumului. Rug„mintea este de a colabora ∫i cu Consiliul Jude˛ean Cluj ∫i de a asigura, Ón aceast„ lun„ octombrie, c‚t timpul este Ónc„ favorabil, a∫ternerea covorului asfaltic. Mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#204183
V„ mul˛umesc.
Domnule secretar, v-a∫ ruga acum s„ prezenta˛i r„spunsurile pentru domnul senator Simionescu ∫i pentru domnul senator TÓlv„r.
George Sabin Cuta∫
#204360
Domnul senator Simionescu. Microfonul 3.
Aurel Gabriel Simionescu
#204437
Mul˛umesc domnului secretar de stat.
Partea aceasta este foarte bine prezentat„, sunt mul˛umit ∫i corespunde cu ceea ce g‚ndim de mai mult„ vreme, numai c„ v-a∫ ruga s„ vede˛i c„ Óntrebarea nu se referea numai la aceast„ secven˛„, aceasta era motiva˛ia ∫i, Ón general, dac„... ∫i care este g‚ndirea guvernamental„ Ón leg„tur„ cu func˛ionarea unor direc˛ii deconcentrate la nivel regional. Pentru c„, de exemplu, ∫i Ón sfera serviciilor publice este o astfel de problem„.
Domnul Didilescu, acum, a mi∫cat ceva, dar am avut inspectorate regionale Ón zona persoanelor cu handicap, deci dac„ din acest punct de vedere, al direc˛iilor deconcentrate, g‚ndim o anumit„ form„ regional„, pentru c„ am discutat ∫i ast„zi, domnule secretar de stat, la lansarea pachetului de legi privind administra˛ia, ∫i Ón zona regional„ avem o problem„, teoretic, ∫tim, practic, avem o problem„, ∫i noi consider„m c„ dac„ s-ar dezvolta natural, pe cale natural„ astfel de institu˛ii de nivel regional, ∫i dezvoltarea regional„ propriu-zis„, ∫i o eventual„ nou„ Ómp„r˛ire, ar putea s„ aib„ un alt suport fa˛„ de respingerea pe care o avem acum.
Deci rug„mintea la dumneavoastr„, f„r„ s„ mai fac o alt„ interven˛ie oral„, dac„ pute˛i s„ completa˛i ceea ce a˛i avut Ón vedere Ón leg„tur„ cu direc˛iile deconcentrate la nivel na˛ional.
V„ mul˛umesc.
Alexandru Mircea
#205805
Mircea Alexandru
#205838
La interpelarea domnului senator Simionescu r„spunsul este mai amplu, pentru c„ se preteaz„ la un r„spuns mai amplu. Œl voi transmite ca atare. El necesit„ ∫i abord„ri teoretice. Voi r„spunde numai Ón ultimele trei alineate din acest r„spuns, ∫i anume: prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 547/2005 a fost aprobat„ strategia na˛ional„ de protec˛ie civil„, care cuprinde obiectivele ∫i op˛iunile fundamentale privind Óndeplinirea, prin mijloace ∫i pe c„i de ac˛iune specifice for˛elor de protec˛ie, a politicii de securitate na˛ional„ a statului rom‚n Ón domeniul prevenirii ∫i protec˛iei popula˛iei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu ∫i factorilor de mediu Ón caz de dezastre, fiind astfel prev„zute m„suri pe termen scurt, mediu ∫i lung, pentru asigurarea organiz„rii r„spunsului la nivel central, regional ∫i local.
Œn acest context, men˛ion„m faptul c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ón cooperare cu ministerele care au responsabilit„˛i Ón domeniu, a Óntocmit planuri de interven˛ie la nivel regional ∫i local, luarea Ón considerare a resurselor de risc existente ∫i c„, Ón anul 2006, vor fi constituite structuri de r„spuns cu responsabilitate regional„, acestea urm‚nd s„ gestioneze ∫i depozite de materiale ∫i utilaje necesare interven˛iei Ón situa˛ii de urgen˛„ ∫i asigur„rii supravie˛uirii popula˛iei.
Œn ceea ce prive∫te stabilirea cadrului de interven˛ie la nivel regional, Ón vederea protej„rii cet„˛enilor Ómpotriva calamit„˛ilor naturale, Ómpotriva accidentelor ecologice ∫i expunerii Ón zone cu risc ecologic, se are Ón vedere organizarea pe l‚ng„ Centrul opera˛ional na˛ional a opt centre opera˛ionale regionale, corespunz„toare regiunilor de dezvoltare economic„, pentru coordonarea Ón caz de interven˛ie a activit„˛ilor centrelor opera˛ionale organizate la nivel de jude˛.
Deci, Ón textul pe care o s„ vi-l prezint, care este unul mai amplu, g„si˛i r„spunsul la Óntrebare.
Œl am ∫i pe cel de s„pt„m‚na trecut„. Dac„ dori˛i Ól prezint acum.
George Sabin Cuta∫
#207847
Nu. Œl transmite˛i Ón scris.
V„ rog, r„spunsul pentru domnul senator Angel TÓlv„r.
Mircea Alexandru
#207967
Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i preciz„ri la ancheta efectuat„ de un ofi˛er de poli˛ie din cadrul Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Vrancea, la data de 17 septembrie 2005, la sediul postului de poli˛ie din comuna V‚n„tori, Ón ceea ce prive∫te achizi˛ionarea unor terenuri de c„tre domnul Marian Opri∫an ∫i mama acestuia, preciz„m urm„toarele.
La data de 20 iunie 2005, institu˛ia prefectului jude˛ului Vrancea a Ónaintat Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Vrancea rezultatul controlului efectuat de Corpul de Control al Prefecturii, din care rezult„ faptul c„ secretarul comunei V‚n„tori ar fi Ónc„lcat cu bun„ ∫tiin˛„ atribu˛iile conferite prin lege ∫i se solicit„ efectuarea de cercet„ri fa˛„ de aceste aspecte, potrivit competen˛elor legale.
Din cuprinsul actului de control reiese c„ Ón anul 1995 o suprafa˛„ de 45 hectare teren arabil a fost atribuit„ comunei V‚n„tori, cu destina˛ia de izlaz comunal, dar, Ón fapt, aceast„ suprafa˛„ de teren a fost folosit„ pentru constituirea ∫i reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Totodat„, au fost semnalate ∫i alte presupuse acuze ale func˛ionarului prim„riei, const‚nd Ón Óntocmirea Ón fals a unor acte de punere Ón posesie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 Av‚nd Ón vedere sesizarea f„cut„ prin actul de control, conducerea Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie Vrancea a dispus efectuarea de cercet„ri, lucrarea fiind Ónregistrat„ ∫i Ónaintat„ Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Vrancea pentru num„r unic.
Prin adresa nr. 745/P/2005, semnat„ de primprocurorul Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Vrancea, adres„ care a fost Ónaintat„ Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie, s-a dispus efectuarea de cercet„ri, sub aspectul comiterii infrac˛iunii de fals.
Lucrarea men˛ionat„ mai sus a fost repartizat„ pentru cercet„ri Serviciului de investigare a fraudei, respectiv inspectorului de poli˛ie nominalizat de dumneavoastr„.
Ofi˛erul a procedat la audierea mai multor cet„˛eni din comuna V‚n„tori, ocazie cu care au reie∫it ∫i alte aspecte de Ónc„lcare a legii de c„tre secretarul comunei respective, Óntre care ∫i faptul c„ acesta s-ar fi implicat personal ∫i ar fi obligat pe unii cet„˛eni din zona Cr‚ng Petre∫ti, Ón perioada 2000—2001, s„-i v‚nd„ terenurile doamnei men˛ionate de dumneavoastr„, aceast„ ultim„ afirma˛ie fiind f„cut„ ∫i sus˛inut„ de unul dintre fo∫tii consilieri locali ai comunei V‚n„tori. Ofi˛erul, lu‚nd act de declara˛ia acestui consilier, a consemnat afirma˛iile Óntr-un proces-verbal, apreciind c„ aceste aspecte au leg„tur„ cu obiectul cercet„rilor efectuate Ón dosarul penal Ónregistrat la Parchet. Astfel, ofi˛erul de poli˛ie Ón discu˛ie a consemnat, Ón condi˛iile legii, un fapt care ar putea avea relevan˛„ juridic„ Ón cauza privind presupusele ilegalit„˛i comise de secretarul comunei V‚n„tori, demersuri legale care nu au nici o leg„tur„ cu calitatea domnului Marian Opri∫an, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Vrancea.
George Sabin Cuta∫
#210994
Domnul senator TÓlv„r. Microfonul 3, v„ rog.
Angel TÓlv„r
#211075
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat, Ón primul r‚nd pentru promptitudinea cu care a˛i r„spuns interpel„rii mele, Ón al doilea r‚nd, pentru faptul c„ a˛i f„cut o prezentare Ón detaliu.
Vreau Óns„ s„ v„ spun c„ interpelarea mea, dac„, ∫i sunt sigur c„ a˛i citit-o cu aten˛ie, din maniera Ón care a˛i r„spuns, Óncepea cu o prezum˛ie, ∫i anume c„ oamenii, indiferent de notorietatea pe care o au ∫i indiferent de pozi˛ia pe care o ocup„ la un moment sau altul Ón ierarhia social„, au dreptul la un tratament corect.
Vreau s„ v„ spun c„ interpelarea mea s-a bazat pe un alt eveniment Ón care lucr„tori ai ministerului pe care ast„zi Ól reprezentan˛i au fost parte, ∫i anume la maniera Ón care s-a verificat ini˛iativa privatiz„rii drumurilor ∫i podurilor, Ón care doi lucr„tori ai ministerului pe care Ól reprezentan˛i, m„ refer la domnul Pan„ ∫i domnul Manolache, de asemenea, au efectuat cercet„ri, cercet„ri care au creat, Ón plan local, at‚t la nivelul presei, c‚t ∫i la nivelul dezbaterii publice, emo˛ii ∫i abord„ri, ∫i cantitative, ∫i calitative.
Iat„ de ce, am g„sit de cuviin˛„ ca Ón aceast„ spe˛„ s„ v„ cer punctul de vedere, pentru c„ sunt sigur c„ ∫i dumneavoastr„, ∫i noi avem interesul ca din aceste demersuri parlamentare s„ Ónv„˛„m maniera Ón care trebuie s„ ne raport„m fa˛„ de cet„˛enii pe care Ói reprezent„m.
V„ mul˛umesc pentru r„spuns.
George Sabin Cuta∫
#212465
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul Silviu George Didilescu, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, pentru a r„spunde domnului senator Vasile Dan Ungureanu.
Domnule secretar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10, v„ rog.
**Domnul Silviu George Didilescu** _— pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap_ **:**
Bun„ seara, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„! Bun„ seara, domnilor senatori!
Œntrebarea domnului senator Vasile Dan Ungureanu se referea la desfiin˛area inspec˛iilor regionale din cadrul autorit„˛ii noastre.
R„spunsul, pe larg, cred c„ a fost primit de Domnia sa. Eu voi Óncerca s„ fiu... _(Replic„ neinteligibil„ din sal„.)..._ Nu? M„ scuza˛i...
Œn fapt, inspec˛iile regionale erau o structur„ intermediar„ Óntre Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap ∫i prestatorii de servicii sociale publici ∫i priva˛i ∫i nu-∫i mai reg„sesc utilitatea dup„ aplicarea Legii nr. 343 din 2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102 din 1999 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap.
Conform art. 6 din actul normativ amintit mai sus, institu˛iile de asisten˛„ social„ pentru persoanele cu un handicap se Ónfiin˛eaz„ ∫i func˛ioneaz„ Ón subordinea consiliilor jude˛ene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti, sub form„ de centre de Óngrijire, de asisten˛„, centre de recuperare, centre de integrare prin terapie ocupa˛ional„, locuin˛e protejate de tip familial, centre de zi etc., cu avizul ∫i Ón coordonarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoane cu Handicap.
Deci din acest moment inspec˛iile regionale nu-∫i mai g„sesc rostul ∫i consider„m c„ un inspector jude˛ean este absolut suficient pentru monitorizarea ∫i controlul serviciilor publice adresate persoanelor cu handicap.
George Sabin Cuta∫
#214366
Domnul senator, microfonul 3.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#214432
V„ mul˛umesc, domnule ministru, pentru r„spunsul dumneavoastr„.
Concluzia este c„, lipsind personalul din inspec˛iile regionale, un singur inspector la nivel jude˛ean nu va putea acoperi Óntre structurile stabilite prin ordonan˛„ o supraveghere a felului Ón care direc˛iile de specialitate din consiliile locale vor rezolva aceast„ problem„.
Œntrebarea mea ∫i nemul˛umirea fa˛„ de actul normativ a pornit din nemul˛umirile cet„˛enilor care aveau la cine s„ mearg„ s„ se pl‚ng„ ∫i s„ se intervin„, vizavi de consiliul local.
Dumneavoastr„ urmeaz„ s„ realiza˛i ce poate face un singur inspector jude˛ean vizavi de at‚tea autorit„˛i ∫i compartimente.
Tocmai de aceea, av‚nd aceast„ explica˛ie asupra m„surii dispuse prin ordonan˛„, am Ón˛eles ce Ónseamn„ reform„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
Silviu George Didilescu
#215327
V„ mul˛umesc ∫i eu.
George Sabin Cuta∫
#215388
Mul˛umesc ∫i eu.
Œl invit la microfon pe domnul secretar Ervin Zoltán Székely, secretar de stat la Ministerul S„n„t„˛ii, pentru a r„spunde at‚t domnului Adrian P„unescu, c‚t ∫i domnului Ioan Chelaru.
Domnule secretar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8, v„ rog.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_
## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
## Da, mul˛umesc.
Pentru domnul senator Adrian P„unescu, referitor interpelarea privind privatizarea spitalelor, v„ comunic„m urm„toarele.
Av‚nd Ón vedere situa˛ia socioeconomic„ actual„ din Rom‚nia, reforma sistemului de s„n„tate constituie o prioritate.
Œn ultimii ani, se constat„ faptul c„, Ón segmentul de asisten˛„ medical„, cel mai mare consumator de resurse este asisten˛a spitaliceasc„, pentru care se aloc„ anual 60% din valoarea Fondului na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate.
Experien˛a eviden˛iaz„ faptul c„ spitalele acumuleaz„ an de an arierate, utilizarea resurselor alocate nefiind un proces pe deplin transparent.
Astfel, pentru a cre∫te responsabilizarea acestor institu˛ii sanitare Ón utilizarea eficient„ ∫i transparent„ a resurselor alocate, s-a prev„zut posibilitatea organiz„rii spitalelor publice sub form„ de societ„˛i comerciale pe ac˛iuni sau ca persoane juridice de drept privat cu scop nepatrimonial.
Astfel, ra˛iunea privatiz„rii spitalelor este folosirea eficient„ a fondurilor acestora, precum ∫i atragerea de resurse financiare suplimentare.
Prin aceasta nu va fi afectat din punct de vedere financiar bolnavul, acest fapt va duce la cre∫terea calit„˛ii actului medical.
Actuala conducere a Ministerului S„n„t„˛ii are certitudinea c„ resursele financiare ∫i materiale ale spitalelor pot fi exploatate mult mai eficient Ón regim privat dec‚t Ón cel de stat, fapt care este Ón interesul pacientului.
Concluzion‚nd cele men˛ionate anterior, se poate observa necesitatea reformei sistemului de s„n„tate Ón Rom‚nia care s„ cuprind„ toate laturile ∫i care s„ a∫eze sistemul pe alte baze, oneste, realizate pe criterii obiective de management.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#217472
Domnul senator P„unescu.
Adrian P„unescu
#217533
Ar fi bine dac„ r„spunsul dumneavoastr„ ar con˛ine m„car un s‚mbure de adev„r. Nu e nici un s‚mbure de adev„r, domnule secretar de stat.
Dumneavoastr„ porni˛i de la ni∫te premise reale. Spune˛i a∫a: av‚nd Ón vedere situa˛ia economic„ din Rom‚nia... ∫i a∫a mai departe. Deci o situa˛ie grea. ™i face˛i privatizarea spitalelor, asigur‚ndu-ne c„ nu va fi afectat bolnavul. P„i pe ce v„ baza˛i? Din moment ce face˛i privatizarea, bolnavul intr„ Ón socoteala celor care iau spitalele prin privatizare.
Nu suntem, domnule secretar de stat ∫i domnilor reprezentan˛i ai Guvernului, o ˛ar„ Ón care particularii, at‚t de h„itui˛i, ast„zi, de organele noastre de represiune, s„ aib„ at‚˛ia bani Ónc‚t s„ fac„ opere de caritate.
De unde vor da, am„r‚˛ii de bolnavi bani pentru un sistem care nici c‚nd este garantat de stat ∫i se afl„ Ón m‚inile satului nu merge?!
De fapt, nu m„ feresc s„ spun c„ g‚ndit„ astfel, ca o rela˛ie economic„, privatizarea spitalelor din Rom‚nia este o condamnare la moarte a bolnavilor ∫i este o condamnare la o vin„ pe care nu o au, a medicilor, ∫i o condamnare a sistemului sanitar, o condamnare inadmisibil„, este unul dintre cele mai strig„toare la cer cazuri de cinism. Nu se poate s„ da˛i pe m‚na unei necunoscute, care este a∫a-zisa for˛„ privatizatoare, pe bolnavii Rom‚niei. ™i a∫a este greu, dar dumneavoastr„, Ón loc s„ trata˛i bolnavul, Ói da˛i una Ón cap. Sigur c„ se rezolv„ lucrurile, Ón sensul c„ acela nu mai e bolnav, ci mort, dar asta este, domnule secretar de stat, ra˛iunea de a fi a unui Guvern care vrea s„ ac˛ioneze Ón numele poporului care l-a ales?
Œn˛eleg dac„ era un Guvern numit de o junt„ trec„toare, dar este un guvern responsabil. E guvernul pe care ∫i noi am vrea s„-l recunoa∫tem ca al nostru. Nu este nici un gest de populism Ón ce spun eu, c„ nu ascult„ nimeni! E un gest de grij„ ∫i de disperare. Nu ave˛i nici un motiv care s„ explice privatizarea spitalelor.
Eu am s„ v„ rog s„-mi da˛i textul scris, am s„-l ∫i comentez ∫i am s„ v„ h„r˛uiesc cu aceast„ idee p‚n„ ve˛i renun˛a la ea Ón forma actual„, pentru c„ este o form„ aberant„. Nu rezolv„ nimic, rezolv„ doar derobarea de r„spunderi a statului ∫i, implicit, a Guvernului. At‚t. Nu se rezolv„ lucrurile cu s„n„tatea din Rom‚nia sco˛‚nd bolnavii din priz„.
Székely Ervin Zoltán
#220350
Domnule senator,
Dup„ cum ∫ti˛i dumneavoastr„, Ón Rom‚nia, indiferent de forma de proprietate a spitalelor, acestea sunt finan˛ate de c„tre Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, pe baza contractului-cadru care este elaborat anual ∫i publicat Ón îMonitorul Oficial“.
Œn afar„ de aceasta, spitalele nu au cum s„ cear„ costuri suplimentare de la bolnavi pentru pachetul de baz„ oferit de c„tre aceste unit„˛i spitalice∫ti, Óns„ gospod„rirea acestor resurse este mult mai eficient„ Ón regim privat.
Aceasta este convingerea noastr„ ∫i, aceasta este, dac„ dori˛i, o op˛iune politic„ pentru care Guvernul, a∫a cum este, a primit mandat.
Atunci c‚nd va veni un alt guvern, poate s„ rena˛ionalizeze spitalele, nu este nici o problem„, dar aceasta este convingerea noastr„.
George Sabin Cuta∫
#221160
V-a∫ ruga ∫i r„spunsul...
Domnul senator P„unescu, v„ rog, microfonul 4.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
Adrian P„unescu
#221344
Domnule secretar de stat,
A˛i afirmat scurt ∫i clar c„ a˛i primit mandat. De la cine?
Székely Ervin Zoltán
#221464
Œmi cer scuze, colaboratorii mei mi-au dat acest r„spuns. Nu.
Ion Chelaru
#221564
Székely Ervin Zoltán
#221592
De la cei care ne-au ales.
Adrian P„unescu
#221657
Cei care v-au ales ∫tiau c„ vor beneficia de spitale Ón privatizare?
A˛i anun˛at dumneavoastr„ undeva c„ ve˛i privatiza spitalele din Rom‚nia?
Székely Ervin Zoltán
#221834
Privatizarea ca concept este unul din obiectivele partidelor care au c‚∫tigat alegerile.
Adrian P„unescu
#221961
## Domnule secretar de stat,
Face˛i din privatizare un panaceu, or, el nu rezolv„ peste tot lucrurile. Nu decurge din faptul c„ vre˛i s„ privatiza˛i spitalele ideea c„ privatizarea aceasta le va Ómbun„t„˛i nivelul de dotare, le va face mai accesibile oamenilor, ve˛i pune totul pe rela˛ia comercial„, nu pacient — doctor, ci ve˛i pune baza pe rela˛ia client — negustor, or, nic„ieri Ón lume nu este un sistem, de∫i lumea are alte resurse, nu este un sistem generalizat de spitale ale particularilor.
Sunt ∫i spitale particulare ∫i nici acum eu nu sunt Ómpotriva acelei p„r˛i particulare din spitalele noastre, dar transformarea Óntregii asisten˛e sanitare din Rom‚nia Óntr-un prilej de clientelism este foarte periculoas„, domnule secretar de stat.
M„ rog, e dreptul dumneavoastr„ de a v„ sinucide, face˛i ceva, dar ve˛i pl„ti scump asta.
Aici e cel mai greu s„ convinge˛i pe oameni c„ le-a˛i spus adev„rul atunci c‚nd i-a˛i am„git c„ vor tr„i mai bine! Vor muri mai bine!
George Sabin Cuta∫
#222971
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnule secretar de stat, v-a∫ ruga, r„spunsul pentru domnul senator Ioan Chelaru, v„ rog.
Székely Ervin Zoltán
#223130
Referitor la interpelarea domnului senator Ioan Chelaru privind Ordinul ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, al ministrului s„n„t„˛ii ∫i al pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate nr. 4.840...
Ion Chelaru
#223376
Nu este vorba despre interpelarea aceasta, este vorba despre interpelarea anterioar„ privind r„spunsul la Óntrebarea referitoare la ocuparea postului de ∫ef de chirurgie la Spitalul Municipal Roman.
La Óntrebarea la care Ómi r„spunde˛i dumneavoastr„ acum a r„spuns s„pt„m‚na trecut„ domnul ministru Nicol„escu, prezent personal, ∫i atunci dumnealui mi-a spus clar, Ón fa˛a plenului, c„ ast„zi Ómi ve˛i r„spunde la Óntrebarea privind postul de ∫ef de sec˛ie chirurgie la Spitalul Municipal Roman.
George Sabin Cuta∫
#223902
Ave˛i r„spunsul, domnule secretar de stat?
## Domnule ministru,
Sunt Ón situa˛ia delicat„ Ón care s„ v„ atrag aten˛ia c„ este a doua oar„ Ón care stau Ón Senatul Rom‚niei, acesta aste rolul meu, s„ stau aici, p‚n„ la ultima or„, pentru ca dumneavoastr„ sau alt reprezentant al ministerului s„-mi aduc„ un asemenea r„spuns.
Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni a˛i fost prezent, a˛i depus un r„spuns scris, nu l-a˛i mai dat, ca s„-l putem discuta.
S„pt„m‚na trecut„ domnul ministru nu l-a avut ∫i p‚n„ la urm„ a trebuit s„ justifice aceast„ chestiune ∫i mi-a spus clar, a ∫i insistat s„ fi˛i prezent dumneavoastr„ la prezentarea acestui r„spuns.
Este a doua oar„, vede˛i, de c‚nd este interpelarea, eu nu am nici o vin„ c„ func˛ionarii ministerului nu v„ pun h‚rtiile la dispozi˛ie, este adev„rat, nu este culpa dumneavoastr„ total„, dar nici nu v„ exonereaz„ de r„spundere.
Un om care avea examen pe 7 septembrie, care prime∫te r„spuns pe 30 septembrie c„ examenul nu se mai ˛ine, nu prime∫te nici p‚n„ ast„zi r„spunsul dumneavoastr„. Asta voiam s„ discut cu dumneavoastr„.
Székely Ervin Zoltán
#225007
Domnule senator,
Sincer regret c„ s-a Ónt‚mplat a∫a. Œmi asum responsabilitatea.
Acum dou„ s„pt„m‚ni s-au suprapus interpel„rile de la Senat ∫i Camera Deputa˛ilor, Óntruc‚t acolo am avut de r„spuns la opt interpel„ri, am fost prezent ∫i exact vorbeam la tribun„ c‚nd trebuia s„ fiu ∫i aici. Regret!
Ion Chelaru
#225346
Asta am Ón˛eles, mi s-a p„rut firesc, dac„ p‚n„ la urm„ a∫a s-a Ónt‚mplat! Se poate, dar este a doua s„pt„m‚n„.
Deci s„pt„m‚na trecut„ nu a˛i venit deloc, iar Ón aceast„ s„pt„m‚n„ nu a˛i adus r„spunsul.
Székely Ervin Zoltán
#225579
Œmi cer scuze Ónc„ o dat„, o s„ v„ trimit r„spunsul Ón scris.
Ion Chelaru
#225679
## Domnule ministru,
R„spunsul Ón scris Ól am. Eu a∫ vrea s„-l discut cu dumneavoastr„ acum. R„spunsul Ón scris Ól am, dar este un comentariu care este necesar a se face direct cu persoana dumneavoastr„ ∫i nu vreau s„-l fac, pentru c„ nu ave˛i h‚rtiile Ón fa˛„.
George Sabin Cuta∫
#225971
De cine este semnat?
Ion Chelaru
#226028
Este semnat direct... adic„ eu ∫tiu dac„ este semn„tura domnului Eugen Nicol„escu? Dumnealui s„pt„m‚na trecut„ a fost prezent, a spus c„ nu cunoa∫te subiectul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005
George Sabin Cuta∫
#226287
V„ rog s„ fi˛i de acord, atunci, ca s„pt„m‚na viitoare, sub angajamentul domnului secretar de stat...
Ion Chelaru
#226425
™i sub angajament, ∫i mai am o rug„minte, domnule pre∫edinte, totu∫i, cu to˛ii muncim Ón acela∫i regim, nu îunii mum„ ∫i al˛ii cium„“.
George Sabin Cuta∫
#226589
Ave˛i dreptate.
Ion Chelaru
#226641
Este a treia oar„ c‚nd stau p‚n„ la ora 20,00 pentru a primi acest r„spuns.
George Sabin Cuta∫
#226746
Ave˛i dreptate.
Este Ón ordinea de zi ∫i...
Ion Chelaru
#226827
Eu Ól rog pe domnul ministru, pe inteligen˛a c„ruia m„ bazez, s„ nu vin„ cu un r„spuns care s„ cad„ Ón derizoriu. Nu este o glum„, ea pare o glum„! Œntrebarea mea a p„rut o glum„: de ce s-a am‚nat un examen f„r„ s„ se anun˛e?
Nu este o glum„. Poate na∫te Ón orice moment un scandal na˛ional.
George Sabin Cuta∫
#227149
Am Ón˛eles.
V„ mul˛umesc, domnule secretar.
Œl invit la microfon pe domnul Lucian Leu∫tean pentru a r„spunde domnului senator Vasile Dan Ungureanu.
## **Domnul Lucian Leu∫tean** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
R„spund la Óntrebarea formulat„ de domnul senator Vasile Dan Ungureanu, referitoare la Conven˛ia dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Germania privind trimiterea personalului rom‚n din Óntreprinderi cu sediul Ón Rom‚nia pentru a activa pe baz„ de contracte, de lucr„ri, firme din domeniul prelucr„rii ∫i industriei c„rnii.
Competen˛a aplic„rii Conven˛iei dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republici Federale Germania este responsabilitatea Departamentului pentru munc„ Ón str„in„tate din cadrul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Modul de aplicare a conven˛iei bilaterale s-a aflat pe agenda Ónt‚lnirii la nivel de secretari de stat dintre reprezenta˛ii Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i Ministerului Muncii ∫i Economiei din Republica Federal„ Germania, la data de 23 iunie 2005, un aspect distinct al acestuia constituind o solicitare a p„r˛ii rom‚ne de reintroducere a firmelor rom‚ne∫ti care activeaz„ Ón domeniul prelucr„rii c„rnii ∫i industriei c„rnii, Ón cadrul contingentului aprobat de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Cererea p„r˛ii rom‚ne a primit r„spuns negativ, motiv‚ndu-se situa˛ia dificil„ de pe pia˛a for˛ei de munc„ germane ∫i apropierea alegerilor parlamentare la nivel federal.
La insisten˛a p„r˛ii rom‚ne, partea german„ a fost de acord ca acest subiect s„ poat„ fi rediscutat peste o perioad„ de ∫ase luni sau un an, acest lucru fiind condi˛ionat de evolu˛iile la nivelul pie˛ei for˛ei de munc„ din Germania, dar ∫i de cele la nivel politic.
Ministerul Afacerilor Externe ∫i Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a∫teapt„, totodat„, numirea noului guvern german pentru a preg„ti un nou set de ac˛iuni ce urmeaz„ a fi Óntreprinse pentru solu˛ionarea acestei probleme.
Œn ceea ce prive∫te situa˛ia Bulgariei, nu se de˛in elemente cu privire la colaborarea acestei ˛„ri cu Republica Federal„ Germania Ón domeniul industriei c„rnii, Óns„ Ambasada Rom‚niei de la Sofia a fost solicitat„ s„ ob˛in„ aceste date.
George Sabin Cuta∫
#229505
Domnul senator Ungureanu, v„ rog. Microfonul 3, v„
rog.
Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu
#229598
Domnule secretar de stat, v„ mul˛umesc pentru r„spuns.
A∫tept din oficiu ∫i partea a doua a r„spunsului, vizavi de Bulgaria, ca s„ ne compar„m de bine, ∫i nu de r„u. V„ mul˛umesc.
Lucian Leu∫tean
#229824
Pute˛i fi sigur c„ atunci c‚nd vom primi de la Sofia, Ól ve˛i primi ∫i dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
George Sabin Cuta∫
#229958
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Pentru stenogram„ vreau s„ men˛ionez c„ domnul secretar de stat Ioan Onisei a transmis Ón scris domnului Ilie Petrescu dou„ r„spunsuri ∫i, de asemenea, se solicit„ am‚nare la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar: societatea civil„ ∫i integrarea euroatlantic„.
De asemenea, se solicit„ am‚nare la Óntrebarea domnului senator Ion Chelaru, evaluarea managerial„ a directorilor Ón jude˛ul Neam˛.
Ion Chelaru
#230414
## Domnule pre∫edinte,
Eu insist s„ reveni˛i cu o adres„, pentru c„ vede˛i ce se Ónt‚mpl„, insist pentru aceasta. Am‚narea este legal„, e fireasc„, nu pot s„ m„ opun, chiar dac„ m-a∫ opune, rezultatul este acela∫i, problema este c„ p„˛im exact acela∫i lucru.
George Sabin Cuta∫
#230703
O s„ rog staff-ul s„ fac„ o adres„ pe care o voi semna personal.
Ion Chelaru
#230804
Mul˛umesc frumos.
George Sabin Cuta∫
#230851
## Cu pl„cere.
De asemenea, se solicit„ am‚nare la Óntrebarea domnului senator Ilie Petrescu: situa˛ia cet„˛eanului Belgiu Antonic„; se solicit„ am‚nare la Óntrebarea domnului senator Valentin Dinescu: clauzele contractului cu Firma îApa Nova“; se solicit„ am‚nare la Óntrebarea doamnei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 148/17.X.2005 Cornelia Cazacu: circula˛ia pe DN 1 Ón zona Balote∫ti ∫i se solicit„ am‚nare la un r„spuns al interpel„rii domnului Adrian P„unescu: desfiin˛area catedrei de nai de la Conservator.
De asemenea se solicit„ am‚nare...
Adrian P„unescu
#231463
C‚t?
George Sabin Cuta∫
#231501
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
Nu se precizeaz„, Ónc„ o s„pt„m‚n„, iar eu v„ repet, voi face o adres„ scris„ prin care voi solicita ca toate aceste Óntreb„ri care aveau termen...
## **Domnul Adrian P„unescu**
George Sabin Cuta∫
#231727
**:**
Sunt mai multe Óntreb„ri ∫i interpel„ri care au fost am‚nate abuziv.
George Sabin Cuta∫
#231805
Œmi cer scuze, domnule senator, dumneavoastr„ nu ave˛i aici dec‚t îDesfiin˛area Catedrei de nai de la Conservator“, dar dac„ este a∫a, a∫ ruga staff-ul s„ includ„ ∫i celelalte Óntreb„ri sau interpel„ri pe care le ave˛i, pentru a r„spunde s„pt„m‚na viitoare. Este bine?
Adrian P„unescu
#232110
Da, poate s„ fie dou„ s„pt„m‚ni, dar s„ fie!
George Sabin Cuta∫
#232188
Mul˛umesc. Am Ón˛eles.
™i se solicit„ r„spunsul interpel„rii domnului Angel TÓlv„r Ón problema ∫colilor din localit„˛ile afectate de inunda˛ii.
Cu acestea...
Domnule senator Funar, v„ rog. Microfonul 2.
Gheorghe Funar
#232430
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Pentru stenogram„, pentru c„ nu mai sunt Ón sal„, nu au rezistat p‚n„ la ora aceasta reprezenta˛ii Guvernului, pentru stenogram„, sunt nemul˛umit de faptul c„ la foarte
multe Óntreb„ri ∫i interpel„ri ∫i ale mele, ∫i ale colegilor din Partidul Rom‚nia Mare Guvernul nu a r„spuns Ón termenul legal, nici Óntr-o s„pt„m‚n„, nici Ón dou„, nici Ón trei, am ajuns s„ dep„∫im o lun„ de zile ∫i nu am primit r„spunsul la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate.
V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„ v„ adresa˛i Ón scris sau, probabil, vom aduce Ón discu˛ie ∫i miercuri Ón Biroul permanent al Senatului aceast„ problem„, s„ fie sesizat Ón scris primul-ministru, pentru c„ se Óncalc„ prevederile Regulamentului Senatului ∫i din acest punct de vedere.
George Sabin Cuta∫
#233253
De acord, domnule senator.
Microfonul 4, domnul senator Adrian P„unescu, v„ rog.
Adrian P„unescu
#233371
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Dou„ lucruri:
1. Vreau s„-i propun domnului Funar s„ lu„m microfonul acas„
Adrian P„unescu
#233490
∫i, Ón al doilea r‚nd, care este foarte important, degeaba ne adres„m domnului prim-ministru C„lin Popescu Anton T„riceanu, pentru c„ nici d‚nsul nu r„spunde. Cum spune Octavian Goga Óntr-un articol celebru al s„u despre memorandi∫ti: îA te pl‚nge comandantului Ónchisorii de r„utatea temnicerului este absurd! El Ól pune!“
Deci eu zic s„ ne pl‚ngem de faptul c„ institu˛ia existent„, care este Guvernul, r„spunde t‚rziu ∫i exist„ pericolul ca la Óntreb„rile adresate de noi acestui Guvern s„ r„spund„ abia Guvernul viitor.
George Sabin Cuta∫
#234017
## **Domnul George Sabin Cuta∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Vreau s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ c„ am r„mas doar noi patru Ón aceast„ sear„ t‚rzie ∫i s„ v„ urez o sear„ pl„cut„!
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Declar Óncheiat„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. V„ mul˛umesc pentru prezen˛„.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#234346
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|045880]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 148/17.X.2005 con˛ine 40 de pagini.** Pre˛ul: 7,70 lei noi/77.000 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

Aprobarea propunerii domnului Gheorghe Funar de a se introduce pe ordinea de zi probleme organizatorice

Probleme organizatorice: dezbateri pe procedur„ referitoare la proiectul Legii privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia