Gheorghe Marcu

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică, intitulată „Cămătăria patronată de Banca Națională a României”, vine ca o reacție la comentariul făcut de oficialul BNR Nicolae Cinteză cu privire la efectele aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010, în care afirma următoarele: „Băncile așteaptă ca unele prevederi să le solicite reglementatorului, adică statului român. Instituțiile statului nu ar trebui să se implice în așa ceva. Este aberant.”

Față de remarca precizată, sunt câteva întrebări la care trebuie găsite și răspunsuri. Cum nu trebuie ca instituțiile statului să se implice în așa ceva? Care sunt obligațiile BNR-ului? Cine aberează de fapt?

Amintim distinsului oficial că, în conformitate cu prevederile legilor românești, una dintre principalele atribuții ale BNR-ului o reprezintă autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare. În același timp, amintita instituție trebuie să apere interesele statului român și, indirect, interesele cetățenilor României.

Cu o indiferență sau complicitate plasată în zona nisipurilor mișcătoare și cu o atitudine pasivă din partea celor care trebuiau să aibă o atitudine clară și realistă, am externalizat sistemul bancar, externalizând, practic, „sângele economiei românești”. Astfel, pentru circa 5 miliarde de euro, am înstrăinat zeci de miliarde de euro, iar acum, pentru a răspunde nevoilor sociale tot mai acute, suntem constrânși să apelăm la împrumuturi.

Nemaiavând lichidități, cu naivitate și incompetență din partea unora, dar cu rechinism din partea altora, și având acordul marilor maeștri ai piețelor financiare internaționale, statul român a fost pus să ia credite de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care circa 17 miliarde de euro au fost și vor fi folosiți pentru capitalizarea băncilor cu capital străin din România. Sunt banii noștri? Nu. Noi vom rambursa acest împrumut? Da.

Un lucru este cert: împrumutul va fi plătit de românul cinstit, cu complicitatea și ipocrizia așa-zisului român deștept.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 reprezintă, practic, transpunerea Directivei 48/2008/CE, cea care reglementează contractele de credit pentru consumatori în arealul Uniunii Europene. Această directivă trebuia implementată în legislația românească până în data de 11 iunie 2010. Oare și actele normative emise de instituțiile europene sunt aberante?

Potrivit datelor statistice, aproximativ 4,5 milioane de persoane au cel puțin un credit, numărul lor depășind numărul total de salariați. Existând această situație, nu putem să fim indiferenți față de modul cum sunt tratați cetățenii români în relațiile cu băncile privind creditele bancare.

Actul normativ stabilește criterii de bun-simț privind drepturile clienților bancari de a ști ce plătesc și de a avea acces la formulele de calcul al dobânzilor. Aceeași atitudine de sprijin pentru cetățenii lor am remarcat-o și în celelalte state membre ale Uniunii Europene.