Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 27 septembrie 2010.

După cum puteți constata, voi fi asistat în conducerea ședinței noastre de către colegii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Cvorumul a fost anunțat de către domnul senator David.

Am rugămintea, evident, ca pe măsură ce ne apropiem de partea de legiferare să putem avea o prezență și mai numeroasă în sala de plen.

Aveți în fața dumneavoastră ordinea de zi, care a fost distribuită.

Rog colegii să ia loc în bănci pentru a putea să voteze ordinea de zi de astăzi, iar pe cei care nu au luat încă cartelele îi rog să o facă chiar acum.

Rectific, întrebările și interpelările sunt radiodifuzate astăzi. Am rugămintea ca acest moment să fie tratat cu atenție de către toți colegii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la primul punct din ordinea de zi, declarații politice.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Mircea Andrei, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Șerban Valeca.

Tribuna Senatului a devenit o trambulină politică importantă.

Domnule senator, vă rog.

„Suspendarea președintelui” Domnule președinte, Stimați colegi,

Săptămâna trecută, subiectul central al politicii interne l-a reprezentat intenția exprimată public de către președintele Partidului Social Democrat, domnul Victor Ponta, de a începe procedura de suspendare a Președintelui României. Evident că promulgarea Legii pensiilor nu a reprezentat decât un motiv, un paravan, în spatele căruia liderul PSD să-și înceapă diatribele.

Este evident că un președinte de stat nu poate fi suspendat, domnule Ponta, pentru că promulgă o lege adoptată de Parlamentul României, o instituție pe care, dacă dumneavoastră ați fi respectat-o, probabil că acum nu mai era necesar să ieșiți public cu astfel de declarații doar pentru a mai câștiga teren în interiorul opoziției.

Ne aducem aminte cu toții de celebra formulă 322, pentru că, nu-i așa?, stimați colegi, ne asumăm, fiecare în parte, mandate reprezentative prin care dorim să fim de acord cu voința populară și prin care insistăm pentru „binele cetății”, numai că, până astăzi cel puțin, nimeni nu a fost capabil să identifice vreun beneficiu adus țării de mașinăria politică a celor care au cerut suspendarea președintelui în anul 2007. Ba mai mult, criza politică internă, îngroșarea clivajelor în interiorul Executivului și o imagine negativă pe plan extern, care, implicit, a determinat o scădere a încrederii în economia internă din acea primăvară, au fost principalele efecte ale acțiunii celor 322.

Evident că niciun parlamentar nu a acceptat că a greșit, niciun reprezentant nu a recunoscut faptul că prin rezultatul referendumului s-a situat pe poziții antagonice cu cetățenii a căror voință o întrupează în Parlamentul României. Nimeni nu a avut tăria de caracter să-și asume toate acestea.

Singurul lucru rămas a fost crearea unui precedent, din păcate folosit prea des în ultimii trei ani, și iată că și azi oamenii care, în numele Constituției, nu respectau Constituția, care spune clar, la art. 95, că Președintele României poate fi suspendat numai „în cazul săvârșirii unor fapte grave”...

Dar pentru cine mai contează toate acestea, atunci când dorința de a accede la putere a unora precum domnul deputat Ponta este laitmotivul unei astfel de mișcări?

Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Șerban Valeca, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o declarație politică intitulată „Greva polițiștilor sau criza de autoritate a statului român”.

Președintele are o problemă. De fapt, statul român are o problemă. Oamenii în uniformă puși să-l apere au fost foarte fermi vinerea trecută în a-l contesta, mai mult decât atât, în a-l sfida, după cum s-a exprimat, foarte pătruns de amploarea fenomenului fără precedent, un reprezentant al puterii.

Caschetele polițiștilor au fost aruncate, în semn de dispreț față de Președintele României, în poartă la Palatul Cotroceni. S-au urlat lozinci războinice și vindicative, printre care „Unde este Ceaușescu?”.

Dacă aș fi doar un simplu cetățean, poate m-aș întreba ce legătură are cu mine protestul oamenilor puși să apere legea, dar, pentru că nu sunt un simplu cetățean și sunt reprezentantul unor cetățeni care m-au trimis în Parlament să le apăr interesele, să veghez pentru ca legile elaborate de noi să reflecte ceea ce-și doresc cel mai mult – o viață decentă și un viitor sigur pentru copiii noștri –, fac această declarație.

Ceea ce s-a întâmplat vineri la Palatul Cotroceni reprezintă un semnal de alarmă. Acțiunea polițiștilor s-ar fi putut transforma într-o adevărată revoltă, dacă jandarmii nu reușeau să țină sub control furia acestora. Citez: „Să nu îndrăznească nici președintele, nici ministrul Blaga să se atingă de familiile noastre, că nu răspundem de consecințe.”, afirma cu năduf un manifestant ajuns la capătul răbdării, cu restanțe la întreținere și cu rate restante la casă de câteva luni bune.

Un altul îi prezenta o scrisoare de adio unui coleg care se pregătea să se sinucidă din cauza unei austerități bugetare de tip genocid, pe care ne-au servit-o guvernanții noștri.

În încercarea disperată de a opri greva polițiștilor, Inspectoratul General al Poliției Române avea postat pe site un comunicat de presă amenințător, care le amintea, înainte de ziua de vineri, potențialilor protestatari că angajații Poliției, citez, „nu au dreptul să participe la grevă”. Comunicatul arată că activitatea polițistului este strict reglementată de prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și ale Hotărârii Guvernului nr. 991/2005 pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îi ofer cuvântul domnului senator Paul Ichim, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Vă rog, domnule senator.

Declarația politică are ca titlu „Programul anticriză 2010 – RAP”.

De multe ori în această aulă, puterea a fost acuzată că nu are o atitudine constructivă față de opoziție și că nu încurajează anumite inițiative. Trebuie să recunosc faptul că a venit în sfârșit momentul să lăudăm puterea.

Mă refer la o inițiativă de acum două săptămâni, apărută după acea „remaniere de catifea”, din care populația nu a înțeles absolut nimic. Se referă la proiectul de lege privind legalizarea prostituției, inițiat de domnul deputat Prigoană.

Probabil, este o măsură anticriză, venită lângă celelalte două pe care le-a inventat Guvernul actual. Celelalte două măsuri anticriză se numesc „Rabla” și „Anveloparea”. „Rabla” a reușit să vândă ceva mașini din producția autohtonă de mașini, cvasisingura unitate exportatoare a noastră, cu nume neaoș românesc, „Renault – Dacia”, iar programul „Anveloparea” este sclipitor și deosebit de eficient. Doamna ministru Udrea a sesizat, săptămâna trecută, că la finanțarea pe care o prezintă acest program trebuie cam un secol pentru a anvelopa blocurile din România.

Deci, normal, mai era o singură măsură, numită „Prostituția”. Trebuia rezolvată și asta.

Acum, dacă ai simțul umorului dezvoltat, constați că sunt o groază de beneficii, dacă începi să le enumeri la eveniment. Să începem să enumerăm vreo câteva, pentru că eu consider că am ceva simț al umorului.

1. Este o problemă de sănătate publică, trebuie recunoscut. Problema trebuie controlată.

2. Ce ne facem cu aceia care nu se vor prezenta – vor face evaziune, vor veni cu resurse de servicii din altă parte –, nu se vor prezenta la control?

Însă, pe de altă parte, ținând cont de numărul prestatoarelor de servicii care vor trebui controlate, vor avea ce face aceștia din lumea medicală și, în sfârșit, vom scoate din criză lumea medicală. Au și ei ce face, vor avea și ei bani cu coplata luată pe serviciile prestate. Persoanele legitimate trebuie autorizate. Acum, vă rog frumos, pentru asta trebuie o comisie, o formă de concurs. Nu-mi cereți părerea cum trebuie autorizate, că începe să-mi joace feste imaginația și nu vreau să ies din seriozitatea pe care o impune o declarație politică de anvergura aceasta.

3. Profesia, odată autorizată, intră în codul CAEN. Atunci, normal, sunt prestatoare de servicii, scade șomajul. Este bine.

4. Sunt plătitoare de taxe și impozite, se reglează bugetul țării. Se reglează bugetul țării, reglăm și deficitul bugetar la pensii, așa că pensionarii ar cam trebui s-o lase mai moale cu moralitatea, pentru că li se rezolvă pensiile.

5. Problema este că ajută și cultura, ajută industria cinematografică din branșă.

## Mulțumesc domnului senator Paul Ichim.

Îi ofer cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică poartă titlul „Demagogia suspendacilor, față cu legea”.

De regulă, oamenii învață din greșelile comise. Își analizează faptele, văd cauza erorilor și trag concluziile necesare, totul ca să nu mai repete boacănele din trecut. Acest mecanism al rațiunii pare însă a fi străin domnilor din PSD.

Au trecut doar câțiva ani de când circul suspendării îl instaurase ca președinte provizoriu al României pe nimeni altul decât Nicolae Văcăroiu. Era sinistrul efect al răzmeriței stârnite cu cei din PC. Trecuseră atunci peste recomandările Curții Constituționale, dar nu au trecut de votul popular și, chiar dacă prețul politic a fost imens, acum se încăpățânează să repete manevra.

Din considerente populiste sau complexe personale, domnul Ponta aruncă iar cu bumerangul în Parlament. Își aprinde imaginația cu focul de paie al sondajelor și crede că acum e marele lui moment. Încearcă să demonstreze că nu este imatur și mediocru, că are ambiții și putere în partid, că ar putea conduce o țară sau măcar un guvern și face tot acest joc speculând suferința pensionarilor și criza profundă a finanțelor țării, dar, mai ales, dând cu legea de pământ.

Fostul mare procuror și paznic al legalității în regimul Năstase amenință cu suspendarea președintelui, dacă acesta ar promulga Legea pensiilor, lege adoptată de Parlament și deja contestată la Curtea Constituțională. Pentru orice om rațional, apare aici o întrebare de bun-simț: după șeful PSD, ce ar trebui să facă președintele? Să se amestece în scandalurile din Parlament? Un aspirant la prima funcție în stat ar trebui să știe că prerogativele nu permit asta. Să ignore un eventual aviz pozitiv al Curții Constituționale? Atunci Cotroceniul s-ar substitui Curții Constituționale.

Dilema este însă doar una aparentă și izvorâtă din aberațiile juridice ale domnului Ponta. Domnia Sa face apel la ideea de „furt evident” produs la votarea Legii pensiilor. Fostul procuror ar trebui însă să știe că orice furt care i se pare cuiva că s-a produs trebuie să fie constatat de o instanță oficială a statului pentru a produce efecte legale. Așadar, Domnia Sa ajunge tot la Curtea Constituțională, iar dacă acest organism ar constata cu adevărat nereguli la adoptarea legii, evident că președintele nu ar mai avea cum să o promulge. Prin urmare, tot demersul suspendării ar fi lipsit cu desăvârșire de fundamentarea juridică.

Așadar, avem de a face cu o manifestare de demagogie și incompetență. PSD vrea ca pensionarii să știe că președintele țării le vrea răul cu orice preț și de aceea trebuie suspendat, indiferent de ce spune legea. Trebuie dat afară și izolat pentru ca social-democrații să poată face bine oamenilor, cu pensii și salarii mărite cu 50%, cu ajutoare sociale pentru oricine, cu prime de repatriere de zeci de mii de euro și cu foarte multe altele, căci doar imaginația suspendacilor nu a avut niciodată legătură cu realitatea. Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „I.C. Brătianu, Nicolae Iorga..., Roberta Anastase”.

Acum câteva luni prezentam în fața dumneavoastră o declarație pe care o intitulam „Stăpânul amazoanelor”. Făceam acolo un inventar al starletelor lansate de pe Dealul Cotrocenilor și cocoțate în funcții care mai de care mai înalte în statul român. În ordine ierarhică, prima la numărătoare – Roberta Alma Anastase. Declarația de atunci era provocată de abuzurile repetate ale doamnei Roberta Alma Anastase, pe ordinea de zi figurând, la momentul respectiv, refuzul de a semna numirea lui Valer Dorneanu ca membru al Curții Constituționale.

Între timp, s-au petrecut multe: au mai intrat câteva mii de persoane în șomaj, a mai crescut datoria publică, au mai falimentat câteva sute de firme, au mai ieșit oameni în stradă. Câteva repere au rămas însă imperturbabile: incompetența lui Boc, dublată de aroganța partidului, care-l susține cu orice preț – sinucigaș aș spune, dar nu este treaba mea –, hăhăielile televizate ale lui Traian Băsescu, dublate de invective aduse adversarilor politici, și, cum altfel, abuzurile grosolane săvârșite de președintele Camerei Deputaților, Roberta Anastase, în numele unei crase nepriceperi la treburile funcției în care a fost proptită.

Ultima boacănă a doamnei Alma Anastase le întrece pe toate. Ba cred că nu exagerez dacă spun că-l concurează

chiar pe șeful ei, alpinist de profesie în ale crizei – știți povestea cu vârf după vârf depășit. Absentă, probabil, de la orele de aritmetică din clasa a doua – ocupată să devină model sau unealtă de președinte –, Roberta Anastase a revoluționat materia, calculând, din ochi, cum că 80 este egal cu 170 și tot așa. A trecut în felul ăsta o lege vitală pentru 5,6 milioane de români, umilindu-i în cel mai josnic mod cu putință pe pensionarii din România.

Ca o paranteză, în Germania, țară civilizată, președintele federal Horst Köhler și-a dat demisia în urma unor declarații ușor controversate privind angajamentul militar al țării sale în străinătate, o chestiune infinit mai nevinovată decât ce-a putut să facă președintele Camerei Deputaților cu Legea pensiilor.

Mulțumesc domnului senator Țuțuianu.

Dau cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

„România – între ipocrizia prezidențială, eșecul modernizării instituțiilor și protestele de stradă” ## Doamnelor și domnilor senatori,

Zilele trecute, l-am văzut cu toții pe președintele țării venind în fața Parlamentului să ne explice că România, adică statul în fruntea căruia a fost ales de peste 5 milioane de cetățeni, este, citez, „o țară de funcționari incompetenți și de bolnavi închipuiți”, la care se adaugă și 13 milioane de asistați social, la pachet.

După ce ne spunea că nu există criză decât la alții, pentru ca ulterior să o recunoască, după ce a girat guverne care au dus populația României în pragul disperării, același președinte ne anunță că vârful crizei a trecut. Ceea ce constatăm este faptul că, deși în discursul său a folosit de nouă ori termenul de „responsabilitate”, conducătorul statului român aruncă de fiecare dată responsabilitatea pentru eșecul reformelor fie în grădina partidelor de opoziție sau a fostului Guvern Tăriceanu, fie, lucrul cel mai grav, asupra cetățenilor acestei țări, care nu au altă vină decât aceea de a-și fi făcut iluzii votându-l.

Recent, analiștii uneia dintre cele mai importante bănci, Deutsche Bank, arătau că, în timp ce în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană se observă o revenire moderată după criza economică, România se confruntă cu perspectiva înrăutățirii datelor economice, având în acest an cea mai proastă perspectivă din Europa.

Acestei analize i se adaugă și raportul dat publicității, zilele trecute, de Oxford Analytica, în care se arată că, la aproape patru ani după aderarea la Uniunea Europeană, semnele renașterii economice a României sunt greu de observat, din cauza birocrației exacerbate, a clientelismului politic, dar îndeosebi a corupției, care continuă să facă ravagii. Dincolo de constatarea privind stagnarea procesului de reformă și lipsa soluțiilor adecvate ieșirii din criză, același raport face referiri și la faptul că, în realitate, construcțiile mentale moștenite din comunism se mențin. Sintagma „pile, cunoștințe, relații” pare să fie mai actuală ca oricând. Una dintre consecințe este aceea că tot mai mulți profesioniști din România, dezamăgiți de salariile mici, dar și de faptul că nu li se recunoaște valoarea, emigrează într-un ritm alert, simțindu-se excluși și neputând concura cu clientela politică.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Lia Olguța Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, doamna senator.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Pentru cei care nu au aflat încă, László Tökés, vicepreședintele Parlamentului European, ales pe voturile europarlamentarilor PDL, a declarat astăzi, la Oradea, că dorește introducerea autonomiei teritoriale în județele Bihor și Satu Mare. Dacă până acum se vorbea doar despre Harghita – Covasna – Mureș, iată că acum se bifează și culoarul de trecere către Ungaria.

O să vă citez, fără prea mare plăcere, din conferința de presă a domnului László Tökés de astăzi: „Avem de gând să introducem autonomia teritorială, cu consimțământul politicului românesc și, desigur, prin înțelegere reciprocă, și în alte regiuni din afara secuimii, în ținuturile așa-numite Partium, adică Bihor și Satu Mare, unde suntem în relativă majoritate, într-o oarecare regiune restrânsă.”

Nu pot să nu mă întreb care politicieni români ar consimți oare la așa ceva. Cumva cei șantajați că vor rămâne fără voturile UDMR împotriva suspendării Președintelui României?

Știm ce drepturi au minoritarii maghiari în România, însă haideți să vedem și ce se întâmplă în Ungaria cu minoritatea românească.

Este bine cunoscut faptul că românii din Ungaria continuă să se confrunte cu foarte multe probleme: nu au acces la învățământ în limba maternă, asociațiile culturale românești sunt foarte puțin sau deloc sprijinite, nu au acces la mass-media în limba maternă. Mai mult decât atât, actuala Lege a minorităților din Ungaria prevede că minoritățile naționale și etnice au dreptul de a fi reprezentate în Parlament și de a participa la luarea deciziilor, lucru care însă nu s-a întâmplat în mod real. Principala problemă a comunității românești este fenomenul etnobusiness-ului: deși există autoguvernări ale românilor – sună frumos, nu-i așa? –, ele există doar cu numele. De fapt, acestea sunt coordonate de reprezentanții altor etnii, iar cel mai elocvent exemplu în acest sens este autoguvernarea românilor din Budapesta.

Coaliția Românilor din Ungaria și Asociația femeilor ortodoxe române din Budapesta subliniază faptul că în Budapesta și în unele localități din Ungaria există așa-numiții „pui de cuc”, intruși necunoscuți în rândul comunității românești, care vor să candideze ca români la alegerile de autoguvernări minoritare. Este clar că unele persoane doresc să-și satisfacă ambițiile politice pe spatele comunității românești din Ungaria și folosesc în acest sens Legea minorităților.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL din Senat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am o declarație foarte scurtă.

Vreau să îl felicit pe colegul nostru, domnul senator Orest Onofrei, pentru intenția sa declarată – și cred că va fi urmată, sunt sigur că va fi urmată, va fi concretizată – de a modifica Legea electorală.

Am spus de la acest microfon, în repetate rânduri, că Legea electorală în baza căreia am fost aleși a reprezentat – am spus-o și o mai spun – cea mai mare aberație legislativă care a putut fi dată de Parlament. În continuare, declarăm că am fost aleși uninominal – și știm bine că nu este așa! – și am creat iluzia electoratului că ne alege uninominal.

Nu mai invoc și nu mai evoc aici de unde a pornit această idee. Am făcut o campanie electorală în toate localitățile acestei țări, în care am promis ceea ce foarte bine știam că nu putem să îndeplinim. Noi suntem aici, în Parlament, pentru a face legi pentru România, nu putem aduce nici apă în localitățile pe care, chipurile, le reprezentăm, nu putem crea nici slujbe, nu putem da butelii, nu putem face nimic în acest sens.

Mă bucur că un coleg de-al nostru, iată, are această intenție. În nume propriu, spun că mă voi alătura dumnealui, dacă va dori să mă ia partener în acest demers.

Uitați-vă, totuși, atmosfera în Senatul României, Senat care se dorește a fi desființat, este cu totul alta decât în Camera Deputaților. Este cu totul alta și trebuie să observăm acest lucru și să ne bucurăm de această realitate. Hai să pornească de aici, de la Senat, această inițiativă – și încă o dată îl felicit pe domnul senator Orest Onofrei –, să facem o Lege electorală corectă. Nu știu dacă trebuie să revenim – cu toate că, probabil, ar fi bine – la vechea lege, care reprezenta, în mod cinstit, un vot politic, pentru că orice fel de vot am adopta pentru Parlament tot vot politic va fi.

Și acest așa-zis vot uninominal a fost un vot politic 99%. Să fim onești și să recunoaștem acest lucru. Ca să nu mai spun că a încurajat, sub această mască, sub această cupolă a trimiterii noastre aici de către cetățeni, migrația politică așa cum nu a fost niciodată.

Încă o dată spun, în nume propriu, mă voi alătura acestui demers al colegului nostru și ar fi bine ca noi, cât mai mulți dintre noi, să răspundem acestui demers, care este unul pozitiv pentru viața politică din România. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Hașotti.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Marcu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Ultimul înscris pe ordinea de luări de cuvânt la declarații politice, domnul senator Ioan Mang.

Vă rog, domnule senator Marcu.

## **Domnul Gheorghe Marcu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică, intitulată „Cămătăria patronată de Banca Națională a României”, vine ca o reacție la comentariul făcut de oficialul BNR Nicolae Cinteză cu privire la efectele aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010, în care afirma următoarele: „Băncile așteaptă ca unele prevederi să le solicite reglementatorului, adică statului român. Instituțiile statului nu ar trebui să se implice în așa ceva. Este aberant.”

Față de remarca precizată, sunt câteva întrebări la care trebuie găsite și răspunsuri. Cum nu trebuie ca instituțiile statului să se implice în așa ceva? Care sunt obligațiile BNR-ului? Cine aberează de fapt?

Amintim distinsului oficial că, în conformitate cu prevederile legilor românești, una dintre principalele atribuții ale BNR-ului o reprezintă autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare. În același timp, amintita instituție trebuie să apere interesele statului român și, indirect, interesele cetățenilor României.

Cu o indiferență sau complicitate plasată în zona nisipurilor mișcătoare și cu o atitudine pasivă din partea celor care trebuiau să aibă o atitudine clară și realistă, am externalizat sistemul bancar, externalizând, practic, „sângele economiei românești”. Astfel, pentru circa 5 miliarde de euro, am înstrăinat zeci de miliarde de euro, iar acum, pentru a răspunde nevoilor sociale tot mai acute, suntem constrânși să apelăm la împrumuturi.

Nemaiavând lichidități, cu naivitate și incompetență din partea unora, dar cu rechinism din partea altora, și având acordul marilor maeștri ai piețelor financiare internaționale, statul român a fost pus să ia credite de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care circa 17 miliarde de euro au fost și vor fi folosiți pentru capitalizarea băncilor cu capital străin din România. Sunt banii noștri? Nu. Noi vom rambursa acest împrumut? Da.

Un lucru este cert: împrumutul va fi plătit de românul cinstit, cu complicitatea și ipocrizia așa-zisului român deștept.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Cât de social mai este statul român”.

Stimați colegi,

Actualii guvernanți, în frunte cu miniștrii Cabinetului Boc, încearcă să acrediteze ideea că poporul român este un popor de asistați, de leneși și de milogi, care beneficiază în mod nemeritat de ajutoare sociale. Inclusiv președintele țării sugera, în mesajul său de săptămâna trecută, că în România nu avem atât de multă sărăcie, cât mai ales nemuncă și abuzuri în sistem.

Lipsa investițiilor în modernizarea țării este explicată de șeful statului nu prin incompetența Cabinetului Boc, ci prin ponderea, în opinia sa, exagerată a cheltuielilor cu asistența socială.

Președintele Traian Băsescu încearcă să ne pună din nou în fața unei false opțiuni. În luna mai ne-a pus să alegem între reducerea salariilor și pensiilor sau mărirea TVA. Până la urmă, și salariile bugetarilor au fost reduse, și TVA-ul a fost mărit, iar prin Legea unitară a pensiilor publice vor scădea și pensiile.

Acum, președintele vine și ne pune să optăm din nou: vrem pensii și asistență socială sau investiții. Prin aceasta, el nu face altceva decât să-și continue politica de învrăjbire a unor categorii sociale împotriva altora. Pentru situația dezastruoasă a țării și a economiei, în opinia președintelui, de vină nu sunt guvernanții puși de președinte, ci bătrânii cu o pensie mizeră sau cei care primesc de la stat un ajutor social care să le asigure subzistența.

Domnul președinte spune că vrea să reducă cheltuielile cu asistența socială pentru a avea mai mulți bani pentru investiții. Cu actualul Cabinet Boc, vom ajunge să reducem cheltuielile sociale, dar tot nu vor fi bani suficienți pentru investițiile promise.

Trecând peste discursul unora sau altora și privind statisticile, realitatea este cu totul și cu totul alta decât cea pe care PDL și Traian Băsescu vor să ne-o inducă. Haideți să vorbim puțin pe cifre.

Conform „Eurostat”, România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană și la capitolul cheltuieli cu protecția socială. Cu 12,9% din PIB, ne situăm la jumătatea

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dați-mi voie să vă informez că următorii colegi au depus în scris textele declarațiilor politice:

– domnul senator Traian Constantin Igaș – se pare că ultima declarație politică, cel puțin pe termen apropiat –, domnii senatori Alexandru Pereș, Dorel Jurcan, Iulian Urban, Gheorghe David, Dorel Borza, Augustin Daniel Humelnicu și Ovidiu Marian, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnii senatori Alexandru Cordoș, Gheorghe Pop, Iulian Bădescu, Nicolae Moga și doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– domnii senatori Cornel Popa, Marius Petre Nicoară, Emilian Valentin Frâncu și doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Declarația politică se intitulează „Români contra români”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să reiterez tendința românilor de a se întoarce împotriva semenilor lor. Aș vrea să încep prin a face înțeleasă această sintagmă „români contra români”, întrucât concentrează foarte bine ideea vehiculată în ultimele zile conform căreia nostalgia românilor față de comunism s-a amplificat, dar devine imperios să adăugăm că această nostalgie chiar a degenerat și riscă să afecteze relațiile

interumane, în condițiile în care o mare parte a populației încă suferă după rudele și apropiații care le-au murit la Revoluție, dar și în timpul regimului, prin condamnări politice, economice sau de alt gen. Atâta timp cât ne disociem de cei care suferă din cauza acestui regim, ba mai mult chiar, îl revendicăm ca fiind bun, riscăm efecte îngrozitoare la nivelul societății.

Un sondaj CSOP dat recent publicității evidențiază date îngrijorătoare: peste jumătate din români consideră, în prezent, comunismul drept o idee bună, apreciind la modul general situația anterioară anului 1989, aproape jumătate din repondenți fac asocieri mai degrabă pozitive în ceea ce privește atributele definitorii pentru comunism și dau ca aspecte favorabile siguranța serviciului, a locului de muncă, siguranța zilei de mâine și un trai decent.

Iată cum aspectele favorabile le contrabalansează sensibil pe cele nefavorabile, și anume lipsa de libertate, dictatura ca regim, existența unui climat de teroare, crima, sărăcia și lipsa alimentelor și a utilităților.

Dragi colegi,

Am ajuns să vorbim de „epoca de aur” atunci când ne referim la comunism și să percepem pozitiv acea perioadă?

Mă întreb dacă nu cumva această nostalgie a românilor vine pe fondul unui vot de blam dat capitalismului și democrației românești, dar care uită de toată suferința populației cauzată de dominația comunistă.

Uităm cu ce costuri uriașe am reușit să debarcăm regimul? Uităm de masacrarea cetățenilor din ordinul lui Nicolae Ceaușescu în timpul Revoluției din 1989? Acesta să fie oare motivul pentru care 25% afirmă că Nicolae Ceaușescu a făcut bine României sau pentru care acest lider comunist este mai cunoscut și cu o imagine mai bună decât cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej?

## Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi,

Prin declarația mea de astăzi, doresc să vă supun atenției proiectul „Educația copiilor romi – calea spre un loc de muncă stabil”, care se desfășoară la nivel de țară și este finanțat de Guvernul României și Uniunea Europeană, în cadrul POSDRU, derulat în baza unui contract de finanțare între Autoritatea de Management a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) și Agenția Națională pentru Romi. Scopul proiectului îl reprezintă creșterea nivelului de educație al copiilor romi din mediul rural și urban, dar și dezvoltarea capitalului uman pentru includerea pe viitor a acestora pe o piață modernă și flexibilă prin accesul la educație și reducerea fenomenului de abandon școlar timpuriu.

În județul Alba, în anul școlar 2009–2010 au beneficiat de acest proiect 20 de elevi, selecționați dintr-un număr de 300, în urma concursului de dosare și a îndeplinirii criteriilor de selecție. De asemenea, pentru anul 2010–2011, numărul burselor de studii pentru județul pe care îl reprezint a fost mărit la 50 pentru elevii claselor VII–X.

Totodată, importantă în educația copiilor romi este și aducerea copiilor de vârste preșcolare la grădinițe. În acest sens, este de salutat un alt proiect susținut de Agenția Națională pentru Romi, desfășurat în luna august, „Copiii romi se pregătesc pentru grădiniță!”, prin care un grup de 20 de copii de etnie romă, însoțiți de părinți, au participat la activitățile grădinițelor estivale. De acest program beneficiază 860 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani, din 43 de comunități defavorizate, aceștia fiind incluși în grădinițele estivale, unde beneficiază de programe de educație preșcolară. Părinții au fost chemați tocmai pentru a înțelege importanța grădiniței în formarea copiilor. De altfel, datele oficiale relevă că înscrierea la grădiniță a copiilor romi (3–6 ani) reprezintă un sfert din media națională (17,2% față de 67%). Știm cu toții că vârsta preșcolară este esențială pentru însușirea cunoștințelor și capacităților afective.

Nu e mai puțin adevărat faptul că educația copiilor este direct influențată de calitatea precară a mediului în care locuiesc. Astfel, Administrația Prezidențială, în Raportul pe 2009 – „Riscuri și inechități în România”, evidenția că, citez, „aproximativ 15% din romi nu au acces la electricitate în casă, față de 2% din toată populația, în zonele urbane doar 27% din romi au apă curentă în casă, față de 90% din cei de alte etnii (...)”.

Declarația politică se intitulează „Lipsa maturității politice – un eșec al democrației românești”.

Am parcurs 20 de ani de libertate, presărată cu un capitalism de sorginte mioritică. S-au scurs 20 de ani în care România a fost un imens câmp unde s-au dus nesfârșite bătălii pentru întâietate în toate direcțiile.

Anii au trecut, nevoile s-au modificat, adaptându-se la cerințele unui sistem social bazat pe alte principii. Ceva a

rămas constant: nivelul de trai. Marea majoritate a românilor nu a atins, după două decenii, un nivel de satisfacție materială care să-i permită, la acest moment, să privească cu indiferență sau cu indulgență măsurile de reducere a veniturilor. „Duduiala” economică din 2007 a încetat subit. Am auzit, la un moment dat prin 2008, un cuvânt neplăcut, „criză”. Aveam de-a face cu o criză generalizată la nivel mondial.

Avem primul Guvern gata să își asume reforme nepopulare, dar benefice pe termen lung. Avem un guvern care a pus capăt poveștilor legate de mărirea pensiilor și salariilor, create doar pentru atragerea electoratului, și care a analizat situația economică pe coordonatele ei exacte. Fără legea salarizării și a pensiei unitare, România, ca multe alte țări ale Uniunii Europene, ar fi ajuns, în scurt timp, să nu mai poată plăti aceste venituri.

De aceea, noua lege a pensiilor garantează atât păstrarea puterii de cumpărare, cât și creșterea pensiilor începând cu anul 2012, printr-o valoare obiectivă, și anume indexarea pensiilor cu 100% din valoarea inflației, plus 50% din câștigul salarial mediu brut la nivelul economiei naționale. Este un criteriu obiectiv, care îi va scuti pe pensionari să fie o masă de manevră la îndemâna politicienilor.

Legea pensiilor este un angajament al statului încă din perioada în care PDL și PSD se aflau la guvernare și a fost promovată de Guvern în baza scrisorilor suplimentare de intenție semnate cu FMI, derivate din acordul de împrumut aprobat de Parlamentul României. Neîndeplinirea angajamentelor asumate poate avea drept consecință diminuarea credibilității României pe piețele financiare internaționale.

Opoziția relansează un proiect politic expirat, care a mai eșuat o dată, în 2007 – suspendarea președintelui Băsescu –, dacă acesta promulgă Legea pensiilor. PSD și PNL aruncă țara în criză politică, punând în pericol funcționarea democratică a României. În orice parlament rațional, opoziția și puterea, la vremuri de criză, au datoria să colaboreze.

Declarația politică este intitulată „Reincriminarea infracțiunii de vagabondaj ar fi utilă?”.

Mereu asociate, cerșetoria și vagabondajul reprezintă reacția proprietarului sedentarizat față de migrantul „fără casă și masă”, a cărui simplă prezență este percepută ca o stare de pericol pentru proprietatea sa, „o stare pregătitoare pentru comiterea infracțiunii”, grupurile de cerșetori și vagabonzi fiind de regulă percepute ca un grup de răufăcători.

În vreme ce noul Cod penal prevede încă forme de sancționare a infracțiunii de cerșetorie, în schimb, în anul 2005–2006, s-a decis dezincriminarea infracțiunii de vagabondaj, motivată de faptul că realitățile economicosociale nu ar mai fi compatibile cu aceasta infracțiune.

Personal, consider că atunci s-a greșit profund.

Infracțiunea de vagabondaj nu trebuia dezincriminată, ci adaptată noilor realități economice. Cu adevărat, nu poți sancționa sau trimite după gratii o persoană care nu are casă sau loc de muncă din cauza realităților economico-sociopolitice din țară, însă, pe de altă parte, nu poți lăsa nesancționată fapta acelor persoane care aleg să ducă o viață parazitară, care refuză să muncească, deși sunt în putere, motivați de faptul că este mai ușor să fie asistați social din taxele și impozitele plătite de cei – din ce în ce mai puțini – care muncesc și care susțin bugetul de stat.

Motivele pentru care se refuză locuri de muncă în România – atunci când se motivează acest refuz de către persoanele fără loc de muncă – sunt, în multe cazuri, conform statisticilor oficiale, cel puțin șocante:

– nu mă duc la un loc de muncă situat mai departe de un kilometru de casă;

– nu mă duc la un loc de muncă ce nu îmi oferă o oră pauză pentru masa de prânz;

– nu îmi convine salariul, deși, conform studiilor, nu pot cere pentru măturător salariu de doctor, însă eu insist să primesc un asemenea salariu;

- condiții de muncă grele;

– efort intelectual „prea mare” etc.

Inclusiv statul român, prin actele administrative emise de miniștri, a permis apariția unor categorii de persoane ce refuză pur și simplu ocuparea unor locuri de muncă, alegând în schimb să ducă o viață parazitară prin intermediul ajutoarelor sociale plătite de stat din taxele și impozitele celor care muncesc.

Declarația politică se intitulează „Mai mult ca oricând, orice decizie trebuie luată cu... înțelepciune”.

Despre recursul la înțelepciune, atât de necesar în exprimarea practică a solidarității, am mai vorbit și cu alte prilejuri. O voi face și acum, dar cu o ilustrație concretă a valorii ei.

La sfârșitul săptămânii trecute, Muzeul Satului din Timișoara a fost gazda celei de-a IV-a ediții a expoziției „Târg de produse agricole”, cu specificarea că vor fi acceptate doar legume, fructe, produse de panificație, vinuri, preparate etc., obținute în regim ecologic. Din motive obiective, nu am putut să fiu prezent, dar colegii și prietenii care au fost mi-au oferit câteva informații pe care le consider ilustrative pentru obiectivarea solidarității și înțelepciunii.

Întâi de toate, numărul participanților a depășit binișor cifra de o sută. Au venit să arate de ce sunt în stare nu doar fermierii timișeni – ce-i drept, ei fiind majoritari –, ci din toate județele învecinate, ba chiar și din Serbia și Ungaria.

Sâmbătă, în cea de-a doua zi, la manifestare a fost și ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Valeriu Tabără, care, firește, a avut discuții prelungite cu producătorii, ascultându-le păsurile, cu reprezentanți ai autorităților organizatoare.

Demn de reținut este că expoziția-târg nu a fost ocolită nici de liderii locali ai celorlalte partide, care, din informațiile primite inclusiv din mass-media, nu au venit să caute nod în papură, ba dimpotrivă, și-au exprimat aprecierea importanței acestei manifestări ca factor de stimulare a producătorilor de a deveni tot mai competitivi, dar și un bun prilej de dialog interprofesional, indiferent dacă partenerii sunt fermieri ca și ei sau inși cu responsabilități politice ori de altă natură. Să nu se înțeleagă de aici că respectivele aprecieri au vizat persoane sau instituții anume, ele s-au referit exclusiv la manifestarea în sine.

Vă reamintesc că „guvernul” județului Timiș este majoritar, alcătuit aidoma celui de la București. Fermierii însă și populația venită să cumpere au perceput-o ca pe o utilitate, negândindu-se nicio clipă la cine este inițiatorul ei.

Declarația politică este intitulată „Chestiunea Kosovo – exemplu de poziție coerentă a României”.

Pentru timișoreni, pentru timișeni, situația din ultimii 20 de ani din fostul spațiu iugoslav a fost mult mai sensibilă decât

pentru restul țării. Pentru mine, ca timișorean, ca senator de Timiș, evenimentele care s-au petrecut acolo au fost mult mai apropiate, și nu mă refer aici doar la apropierea fizică.

Schimburile culturale, dar și de altă natură, au strâns încă de foarte mulți ani relația dintre foștii iugoslavi și bănățeni. Posturile de televiziune din Iugoslavia reprezentau pentru timișoreni o evadare, o legătură cu Occidentul. La fel și muzica. Și acum mulți timișoreni țin la fotbal cu Steaua Roșie Belgrad, iar în zilele de derby cu Partizan Belgrad Timișoara pulsează.

Deși stat comunist, dar nefăcând parte din Tratatul de la Varșovia, nici din CAER, Iugoslavia părea un ideal pentru noi. După 1990, războaiele repetate, fărâmițarea fostei federații i-au impresionat pe timișoreni mai mult decât pe alții. După cum știți, ultimul mare scandal în această zonă a fost proclamarea unilaterală a independenței statului Kosovo. Ca o ironie a sorții, Kosovo este chiar leagănul nașterii și dezvoltării vechiului Regat al Serbiei.

Am abordat acest subiect în contextul în care, la sfârșitul săptămânii trecute, prim-ministrul României Emil Boc a reiterat poziția României de nerecunoaștere a statului Kosovo, de la înalta tribună a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Este o poziție pe care o consider, pe de o parte, foarte corectă, iar, pe de altă parte, foarte curajoasă. Dialogul trebuie să continue în această zonă extrem de vitregită în întreaga istorie și, mai cu seamă, în ultimele două decenii.

„Avizul consultativ dat de Curtea Europeană de Justiție, favorabil independenței acestui stat, nu examinează miezul problemei, și anume legalitatea creării unui nou stat”, a afirmat Emil Boc. „România își menține poziția că secesiunea unilaterală nu este posibilă în dreptul internațional”, a adăugat premierul. O poziție care cred că ar trebui salutată.

Declarația politică se intitulează „Oprind reforma statului, riscăm compromiterea viitorului României”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,

Aproape orice discuție politică care are loc acum în România trebuie să plece de la premisa că această țară are nevoie disperată de o reformă structurală. Această reformă este complexă, mai ales din cauza combinării nefericite a cauzelor interne – moștenirea comunistă, lentoarea tranziției din ultimii 20 de ani – cu cele externe: criza economică internațională, îmbătrânirea populației europene.

În concluzie, sunt multe schimbări de implementat la ora actuală, dar cea mai stringentă, în momentul de față, este reconstrucția sistemului de pensii din România. Acesta trebuie reformat neapărat pentru a putea fi susținut economic sau, mai simplu spus, pentru a putea fi plătite pensiile pe termen lung. Două dintre axele importante ale reformării sistemului public de pensii au fost deja asumate de Guvernul PDL și sunt în curs de aplicare, respectiv recalcularea pensiilor speciale – proces care va fi finalizat până la sfârșitul acestui an – și verificarea pensiilor acordate din motive de sănătate, astfel încât acestea să ajungă doar la persoanele care au nevoie de ele și să nu se comită abuzuri. Aș întreba aici opoziția sau sindicatele reacționare de ce n-ar fi de acord cu aceste măsuri logice și evidente de ameliorare a deficitului bugetului de pensii. Oare poate pentru că și complicitatea lor iresponsabilă din anii trecuți a creat premisele colapsului sistemului de pensii?

În acest moment, în România, potrivit ultimelor date oficiale, există 4.959.000 de salariați cu contract de muncă și 5,5 milioane de pensionari în sistemul public, la care se adaugă aproximativ 200.000 din sistemele speciale, deci 5,7 milioane de pensionari. Dacă ne raportăm la salariații cu contract de muncă efectiv, raportul este undeva în jur de 0,9 la 1. Contribuția la bugetul de pensii este în valoare de 31,3%, din care 20,8% angajatorul, iar 10,5% salariatul. Statul plătește înapoi însă 39,9%.

De unde rezultă 39,9%?

39,9% este ponderea pe care o are valoarea punctului de pensie în salariul mediu brut, adică 732,8 supra 1.836 lei. Spus pe românește, contribuim cu 31,3% și plătim 39,9%, în condițiile în care – în cel mai bun caz – putem avea un raport de 1:1 la bugetul salariat _versus_ pensionar.

Declarația politică este intitulată „Victor Ponta – liderul imatur al PSD”.

Am urmărit preocuparea oamenilor din ultimele zile și cred că, într-adevăr, ceea ce îi interesează pe români acum, astăzi, este ce se întâmplă cu pensiile.

Aș vrea să vă spun că Partidul Democrat Liberal și coaliția de guvernare garantează plata pensiilor pentru români. Nu se ia în calcul reducerea, prin noua lege a pensiilor, cu nici măcar un leu a pensiilor. Valoarea punctului de pensie rămâne 732,8 lei. Este adevărat, pentru anul 2011 este înghețat acest lucru, iar din anul 2012 Partidul Democrat Liberal și coaliția de guvernare vor să garanteze atât puterea de cumpărare a pensiilor, cât și creșterea acestor pensii printr-o formulă obiectivă.

Până astăzi, pensionarii au fost o masă de manevră la îndemâna politicienilor, stabilindu-se politic punctul de pensie: 32%, 38%, 45%. De ce 38%, și nu 45%? De ce 45%, și nu 50%?

De aceea, noua lege a pensiilor garantează atât păstrarea puterii de cumpărare, cât și creșterea pensiilor începând cu anul 2012, printr-o valoare obiectivă, și anume indexarea pensiilor cu 100% din valoarea inflației, plus 50% din câștigul salarial mediu brut la nivelul economiei naționale. Este un criteriu obiectiv, care îi va scuti pe pensionari să fie o masă de manevră la îndemâna politicienilor.

Este o vorbă românească: adevăratul caracter al oamenilor se vede la bani.

Acesta este caracterul domnului Ponta și al PSD, care au încercat, pentru 127 de miliarde de lei vechi, să îi vândă pe pensionari. Știți de ce? Pentru că și ei știu că nu se poate altfel, atât poate România astăzi. Victor Ponta are conștiința vinovată. El știe că PSD a băgat fondul de pensii în faliment atunci când a guvernat, adică i-a adus pe pensionari pe marginea prăpastiei. Pentru a ascunde acest dezastru, aruncă fumigene pentru a ascunde fondul problemei.

Partidul Democrat Liberal garantează plata pensiilor către români. Nu se ia un leu din pensii. Cât este pensia de acum, atât va fi și mâine, atât va fi și în 2011. Repet, pensiile oamenilor care au stagiul complet de contribuție nu vor pierde niciun leu. Singurii care au furat din banii pensionarilor sunt cei de la PSD.

Declarația politică se intitulează „Agricultura din zona montană a României este în pericol!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acum aproape un an, mai exact pe data de 11 decembrie 2009, Forumul Montan din România, ca organizație reprezentativă pentru interesele comunităților montane de nivel național, a celebrat „Ziua Internațională a Muntelui” la București. Am fost prezenți acolo peste 200 de reprezentanți din instituții centrale, Parlament, universități de profil, instituții și organizații nonguvernamentale specializate, oameni de cultură din mediul montan.

Cu această ocazie, acest al cincilea seminar național al Forumului Montan din România, s-a tras un serios semnal de alarmă despre efectele dramatice ale crizei economice asupra celor 3.560 de sate de munte din Carpații României și, în mod special, asupra agrozootehniei montane, ca efect al ignorării constante, în ultimii ani, a acestui sector important, dar, din cauze obiective, neasimilabil marii agriculturi.

Principalele direcții în care criza economică și-a accentuat impactul au fost:

– scăderea dramatică a efectivelor de animale la taurine și ovine, în unele zone și cu peste 80%;

– degradarea gravă și ireversibilă în mare parte a structurii florei naturale furajere a fânețelor și pășunilor montane;

– abandonul masiv și în continuă creștere al ocupațiilor de bază, agrozootehnice, la nivelul gospodăriilor montane de către tineretul provenit din aceste gospodării;

– îmbătrânirea accentuată a populației încă active agricol;

– exodul tineretului spre orașe și în afara granițelor, fără tendință de revenire;

- starea de sărăcie extremă;

– locuri de muncă nou-create sub orizontul de așteptare al familiilor tinere, care ar dori să rămână în zona de munte;

– sprijinul la nivel național și european insuficient față de nevoile reale etc.

Mai mult decât atât, proiectele inițiate de FMR, cu susținere UNESCO, și agreate în 2008 de Ministerul Educației și de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale – privind înființarea a opt școli profesionale de agricultură montană – s-au oprit din curs în 2009 din cauza crizei economice. Cel puțin aceasta a fost la acea dată justificarea guvernanților noștri. Între timp, uitate de cei care ar trebui să le gestioneze și să direcționeze fonduri naționale și europene către ele, gospodăriile montane se ruinează încet, dar sigur. Să fie oare de vină perpetuarea mentalității moștenite de la comuniști privind atitudinea față de proprietatea privată necolectivizată?

Declarația politică este intitulată „Ziua internațională a persoanelor în vârstă”.

În sesiunea ONU din februarie 1991, s-a stabilit ziua de 1 octombrie ca Zi internațională a persoanelor în vârstă.

Tot în acel an, la 16 decembrie, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 46/91, a adoptat „Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă, destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câștigați”, printre care aș enumera: principiul participării, principiul independenței, principiul integrării, principiul autorealizării și principiul demnității.

Începând din anul 1998, la data de 1 octombrie și în România este sărbătorită Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. Devenită deja o frumoasă tradiție, sărbătorirea acestei zile se află sub semnul atenției și al prețuirii de care se bucură, în țara noastră, persoanele de vârsta a treia.

Ziua de 1 octombrie este o zi specială pentru toți, tineri și vârstnici deopotrivă. Această zi nu trebuie să reprezinte doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunși în această etapă a vieții, ci și un prilej de reflecție asupra condiției de pensionar în societatea de astăzi.

Cu aceste cuvinte îmi permiteam, anul trecut, să-mi încep discursul. Pe un ton decent, aminteam că pensionarii de azi sunt părinții noștri, cei care zeci de ani, prin eforturi și sacrificii, și-au făcut datoria față de noi și față de țară. Se pare că viața a demonstrat că etapa cea mai grea este bătrânețea. Cei care au știut să-și organizeze viața au muncit, asigurându-și o pensie, care însă oricât de consistentă ar fi, după o anumită vârstă și în anumite condiții, nu este suficientă.

De atunci și până în prezent, am trecut prin diferite stări, de la mâhnire și amărăciune la acțiuni în cadrul legal de promovare și educare a cetățeanului activ. Am promovat inițiative legislative, amendamente ce vin în sprijinul și recunoașterea dreptului de proprietate la o pensie corectă și decentă.

În zadar toate aceste demersuri, eforturi constante, pentru că don’ Băsescu ne izbăvește de drepturi, de proprietăți. Încet, încet se dezice de noi, de toți.

Zilele trecute, au manifestat polițiștii. Consecința: don’ Băse renunță la polițiști, indirect a renunțat la serviciile ministrului administrației și internelor.

Declarația politică se intitulează „Broasca, scopul și mijloacele”.

În politica românească, cea mai cunoscută și cea mai des citată vorbă de duh e aia cu broasca. O știți, nu? E vorba de duh care spune că, pentru a fi performant – sau credibil, adecvat, „adevărat” etc. –, un politician trebuie să fie capabil să înghită, fără să boras..., mă rog, fără să clipească (chiar și), o broască.

Nu știu cine a spus-o întâia oară și nu știu nici care dintre capii noștri politici de după ’89 a scos-o în premieră din adâncul înțelepciunii personale.

Ce știu e că ea a prins, devenind, în timp, un precept etic fundamental, un benchmark _sine qua non_ al întemeierii unei cariere „onorabile” pentru oricine aspiră să ocupe un loc în „elita” politică a neamului.

Aproape la fel de cunoscută și la fel de frecvent citată e o altă vorbă de duh, a cărei paternitate certă este invocată cu mândrie complice de toți „cunoscătorii”: „Scopul scuză mijloacele!”, spunea Machiavelli în „Princepele”, îl auzi pe unul sau pe altul. Nu le e prea clar cine e Machiavelli ăsta și nici ce hram poartă princepele cu pricina, dar ce contează?

Cam astea sunt reperele filozofiei politice românești în zilele noastre.

Din păcate, nici reperele nu mai sunt ce-au fost odată. La noi, ele sunt infinit maleabile și pot fi adaptate cu mare ușurință la orice situație de fapt. De pildă, nimeni n-a stabilit până acum câte broaște trebuie să înghită un politician pentru a parveni în ierarhia elitei: câte pentru a deveni ministru, câte pentru a deveni premier, câte pentru a deveni președintele Camerei Deputaților, câte pentru a deveni președintele tuturor românilor... Poate, dacă s-ar stabili niște norme cantitative precise în domeniu, vânătorii de funcții și demnități s-ar gândi mai bine înainte de a-și dori o dregătorie sau alta. Zic „poate” pentru că nu sunt sigur că așa ar sta lucrurile.

De ce nu sunt sigur? Pentru că, din vorbele lui Machiavelli, înghițitorii noștri de broaște au înțeles că, odată ce le-au terminat de înghițit, au la dispoziție toate mijloacele pentru a-și atinge nu un scop, ci orice scop. N-are importanță ce mijloace folosești, din moment ce le poți folosi pe toate, și, la urma urmei, nici scopul în sine nu mai e atât de important, din moment ce funcția pe care o ocupi îți dă toate mijloacele pentru a atinge orice scop.

Declarația politică este intitulată „Violența de limbaj și efectul ei de bumerang”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asist stupefiat, de câteva zile, la războiul total dintre Poliția Română și Președintele României. De vineri încoace, polițiștii care au ieșit revoltați la miting ca să-și revendice drepturile salariale și, implicit, dreptul la un trai decent au fost acuzați de subminarea puterii de stat, înjosirea simbolurilor naționale, port ilegal de armă etc. Să nu uităm că marșul spre Cotroceni a reînviat și un slogan foarte puțin măgulitor la adresa locatarului cotrocenist, președintele Băsescu.

Violența de limbaj a polițiștilor pare deplasată, dar ea este, în definitiv, o reacție în oglindă la violențele de limbaj repetate ale președintelui țării. „Țigancă împuțită” și alte elemente de argou cu care mă abțin să vă delectez, dar pe

care le cunoaște toată lumea, au făcut înconjurul Europei, fiind citate cu detalii savuroase atât de presa autohtonă, cât și de cea internațională. Mă întreb cum vor traduce, de data aceasta, sintagma „javră ordinară”, care a răsunat ca o împușcătură mortală, în ziua de vineri, în poarta Administrației Prezidențiale.

„Amabilitățile” părților beligerante nu s-au mărginit la atât. Caschetele polițiștilor au fost aruncate, în semn de dispreț suveran, în aceeași poartă, care se încăpățâna să rămână închisă. Oamenii legii au cerut să li se răspundă la întrebări de către președinte. Sub pretext de ilegalitate a manifestației, acesta și-a trimis un emisar dintre cei mai puțin cunoscuți, ca să îi liniștească.

Polițiștii au un statut ingrat, poate mult mai ingrat decât toți ceilalți bugetari cărora li s-au „ghilotinat” lefurile cu același procent de tristă notorietate: 25%. Ei sunt un fel de struțocămilă, care are și două cocoașe, dar și un cap numai bun de ascuns în nisip. Au totuși dreptul de a se afilia la sindicate, ca și alți funcționari publici, dar, deși demilitarizarea lor s-a produs efectiv din 2005, ei au reguli restrictive în privința subordonării față de șefii lor ierarhic superiori.

Ministrul lor a primit o sarcină clară de la președintele Băsescu, atins în orgoliul său nemărginit, să taie în carne vie, să dea un exemplu, punându-i la zid pe cei mai înrăiți insurgenți de vineri. Doar solidaritatea lor îi va putea apăra de represalii. Faptul că Băsescu nu glumește este reacția promptă cu care a renunțat la serviciile polițiștilor care însoțeau coloana oficială, atitudine de frondă fără precedent în statele civilizate, atitudine imitată imediat și de portavocea fără coloană vertebrală a șefului statului, premierul Emil Boc.

Declarația politică se intitulează „Bolile cardiovasculare pot fi prevenite”.

Începând cu anul 2000, în fiecare an, în ultima duminică a lunii septembrie este marcată Ziua Mondială a Inimii, la inițiativa Federației Mondiale a Inimii și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății și al UNESCO. În peste 100 de țări de pe întreg mapamondul se desfășoară manifestări menite să conștientizeze și să sensibilizeze opinia publică referitor la bolile cardiovasculare, inclusiv la aspectul de prevenire, precum și la impactul global al acestora asupra populației.

Inima, sau cordul, este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular. Rolul principal al inimii este de a furniza, prin intermediul sângelui, cantitatea de oxigen necesară proceselor metabolice de la nivelul țesuturilor și organelor.

Inima și sistemul circulator sunt amenințate de nenumărați factori, dintre care cei mai importanți sunt: stresul, alimentația bogată în grăsimi, sedentarismul, fumatul, obezitatea. Sănătatea inimii este indisolubil legată de starea generală de sănătate atât fizică, cât și psihică. Bolile cardiovasculare sunt cauzate, în principal, de acumularea de grăsimi în interiorul vaselor de sânge – colesterolul – și se caracterizează prin afecțiuni ale inimii și ale vaselor mari, artere și vene, care vin și pleacă direct din cord. Bolile cardiovasculare sunt responsabile de mai multe decese în lume decât cancerul, insuficiența respiratorie cronică și diabetul zaharat, cumulate, factorii de risc fiind stresul, fumatul, alcoolul și sedentarismul. Alimentația este deosebit de importantă în prevenirea bolilor inimii.

Bolile cardiovasculare au o incidență foarte mare la oamenii cu venituri mici și foarte mici, unde factorii psihosociali și ocupaționali joacă un rol major. Pierderea câștigurilor salariale și pentru plata serviciilor medicale subminează dezvoltarea socioeconomică a comunităților și națiunilor. Acestea reprezintă o povară considerabilă pentru sistemele medicale și economie, afectând tot mai multe persoane de vârstă medie, reducându-le veniturile și potențialul de economisire. O viață permanent stresantă, izolarea socială, anxietatea și depresia majorează riscul pentru apariția bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral.

Declarația politică se intitulează „România reală”.

Știu că multă lume citește acum știrile pe internet, știu că emisiunile de televiziune se transmit pe internet și mai știu că românii au început tot mai mult să își ia informațiile pe calea virtuală. Politica românească s-a adaptat, așa că astăzi poți găsi adevărate programe de guvernare, dezbateri pe teme politice și chiar promisiuni electorale pe bloguri.

Eu fac parte dintre aceia care îmbină tradiția cu modernismul, așa că mă întorc periodic în colegiu, în satele unde oamenii trăiesc fără să știe de bloguri și campanii virtuale. Acolo, politica de la București se vede altfel, se simte în traiul de zi cu zi, în prețul pâinii și al alimentelor în general, în dificultatea de a mai crește animale pe lângă casă. Gândiți-vă ce cred despre toate scandalurile care au loc aici și cum percep faptul că am ajuns să ieșim în stradă pentru a cere dreptul la un trai civilizat. Protestul polițiștilor a lăsat tuturor o impresie puternică.

Poate nu este lipsit de importanță să amintesc aici că sunt întrebat tot mai des ce facem cu moțiunea de cenzură. Nu cred că există dovadă mai clară că românilor le-a ajuns guvernarea Boc. Au primit o lecție dură de viață, care i-a maturizat ca alegători. Timpul ne va dovedi asta.

Vă recomand să faceți des vizite în colegiile dumneavoastră, acolo găsiți România reală, acolo veți simți că toate discuțiile noastre de aici, toate legile pe care le votăm și tot ceea ce facem sunt cântărite altfel. Totul se raportează la traiul zilnic și, dacă până acum puteam discuta cu oamenii din colegiul meu despre politică în general, acum nu fac decât să-mi transmită dezamăgirea lor, supărarea și disperarea, în unele cazuri.

După îndemnul pe care l-au primit de la președinte de a trece peste criza economică așa ca el, cu fruntea sus, astăzi au mai primit o lecție: cum să desființezi instituțiile statului. A făcut acest lucru în momentul în care nu le-a mai acordat încrederea, refuzând escorta Poliției în calitatea sa de președinte al unei țări. Mă surprinde supărarea asta, având în vedere că, în ultimii ani, de la Cotroceni s-a dat tonul injuriilor, vocabularului suburban și miștoului de cea mai joasă speță. Nu sunt de acord cu exagerările de orice gen, dar pot să înțeleg supărarea polițiștilor protestatari. Mi-e teamă însă că exemplul lor va fi urmat și de alte categorii. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Stat fără câini”.

Sunt convins că ați auzit expresia „sat fără câini”. Este românească și des folosită atunci când vorbim despre un loc al nimănui, necontrolat, necondus, abandonat hazardului. Cum expresia asta se potrivește atât de bine României, n-am ezitat să o adaptez, căci trăim, zilele acestea, într-un „stat fără câini”.

Ziua de vineri a dat măsura nemulțumirii generale, protestul polițiștilor fiind un semnal puternic și grav despre situația țării, așa cum o percep românii. Mai grav este că nu suntem singuri. Aceste semnale repetate de instabilitate și lipsă de autoritate ajung și în afara granițelor. Europa scrie despre noi de ceva timp și ne privește cu îngrijorare. Este de

neînțeles pentru ea, așa cum este și pentru noi, opoziția, de ce ne zbatem pe uscat, de ce nu facem nimic pentru a salva economia, și mă refer aici la măsuri minime, de bun-simț, care au fost luate peste tot în țările care au traversat criza economică.

Nu am pretenția adevăratelor strategii macro de combatere eficientă a efectelor crizei. Nu am dat dovadă de maturitatea necesară pentru a le gândi și aplica, însă era absolut obligatorie punerea în plan a unor decizii primare, care să ne fi salvat de la sacrificarea unor categorii sociale.

Cabinetul Boc nu a făcut asta și iată-ne aici, urlând peste gardul Cotrocenilor. Lipsurile materiale și pierderea oricărui reper de încredere i-au adus pe oamenii aceia în stare să strige către Președintele României ca și când s-ar adresa unui infractor.

Sunt de acord că discursul public s-a degradat, că s-au depășit limitele, dar cred la fel de bine că până s-a ajuns la această etapă am discutat frumos, am negociat și am expus puncte de vedere.

Ce a înțeles din toate astea Guvernul Boc? Nimic! Ce a înțeles partidul Domniei Sale? Mi-e greu să spun. Cert este că nu par a fi de acord cu noi, cu opinia publică sau cu restul României, acea parte care nu face parte din guvernarea actuală, altfel nu am fi asistat la scenele din Camera Deputaților.

Mai mult decât atât, reacția președintelui, copiată fidel de Emil Boc, aceea de a renunța la serviciile Poliției, este o ultimă dovadă de dispreț și lipsă de orice urmă de respect pentru reguli, instituții publice sau protocol rezervat demnitarilor, și atunci mă întreb: noi cum să ne raportăm la statul român? Cum să ne manifestăm bucuria că suntem români, așa cum ne cerea același Traian Băsescu, cel care azi a circulat ca un simplu cetățean, ba chiar a și vorbit la telefon în timp ce era la volan, o nouă încălcare a legii, așa cum îi stă bine unui președinte prea jucător...

La începutul anului 2000, organizația CIVICUS a elaborat un studiu cu privire la starea societății civile din România. Concluziile lor, prezentate într-un raport în anul 2005, au relevat, la vremea respectivă, că societatea civilă românească se manifesta cu tărie atunci când venea vorba de acțiuni sociale sau chiar de caritate, dar mai puțin – adică spre deloc – atunci când în discuție erau chestiuni politice.

Ceea ce au relevat evenimentele recente din Piața Victoriei – și nu numai – este că acele vechi tipare caracterizate prin apatie încep să dispară. Dacă programul „Let’s Do It, Romania!”, prin numărul de participanți, a arătat că românii se pot uni în acțiuni de amploare la nivel național pe teme ecologice și sociale, atunci și recentele proteste au demonstrat că mai multe categorii sociale pot milita pentru măsuri de interes comun în sfera politică. Există deci speranța că apatia prezentă în rândul societății în urmă cu mai puțin de un deceniu va înceta să existe.

Ironia face ca numitorul comun care a reușit să aducă la un loc atâția oameni din atâtea medii și locații diferite să fie antipatia pe care actuala putere a insuflat-o celei mai mari părți a societății.

Având în vedere sondajele din ultimele luni care plasează neîncrederea în actuala guvernare la cote covârșitor de ridicate, era oarecum firesc să se formeze un front comun de rezistență. Trist este că, până să se ajungă la acest numitor

comun, a fost nevoie ca cetățenii să ducă greul unei puteri care nu și-a pus problema guvernării în interesul cetățeanului.

Iată deci primele semne că vechea zicală „Peștele de la cap miroase, dar de la coadă se curăță.” – care a caracterizat România ultimilor ani – pare să-și fi pierdut valoarea de adevăr. Este, fără îndoială, un mare pas pe care societatea l-a făcut înainte și, deși drumul până la un sistem politic, economic și social stabil și eficient este încă foarte lung, putem avansa cu încrederea unui nou început, care, sperăm cu toții, va fi marcat de reușită.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Regimul Băsescu atinge o nouă fază, aceea guvernată de dictonul „Cine nu e cu noi e împotriva noastră și a țării”. Acest fapt a fost demonstrat de ultimele declarații ale Președintelui României cu privire la mitingul polițiștilor din fața Palatului Cotroceni.

Disprețul față de națiunea română a domnului Băsescu s-a materializat prin identificarea unui nou dușman al țării: Poliția Română. Ultima redută apolitică în domeniul ordinii și siguranței publice este desființată de „Il duce de Cotroceni”, Traian Băsescu, doar pentru că sistemul polițienesc a îndrăznit să protesteze față de abuzurile actualei puteri.

Modul în care Traian Băsescu împarte categoriile sociale ale țării în „bunii” regimului său și „răii” regimului său dovedește încă o dată că are o problemă de percepere a democrației și încearcă inducerea unui sentiment de totalitarism de sinistră amintire.

Este pentru a nu știu câta oară când președintele ne face dovada că nu îi pasă de pensionari, profesori, doctori și, acum, nici de polițiști, dar noi avem nevoie de pază și ordine, de profesori, de doctori chiar mai mult decât de un președinte-jucător.

Stimați colegi – și mă uit aici în special spre colegii de la PDL și UNPR, care mimează o surzenie funcțională când e vorba de abuzurile președintelui țării și care se simt nevoiți să fie avocații lui –, cred că ar fi bine să vă treziți și să lăsați sentimentalismele politice și interesele personale care vă leagă de Traian Băsescu și să dați dovadă că sunteți oameni politici maturi, luând atitudinea de condamnare a unor astfel de acțiuni din partea unui șef de stat.

Denigrarea instituțiilor statului, condamnarea diverselor categorii ale țării de către domnul Băsescu, atitudinea voit disprețuitoare față de dorințele poporului vor intra și în responsabilitatea dumneavoastră pentru generațiile actuale și viitoare. Vă rog, nu vă mai gândiți numai la prezentul dumneavoastră, ci judecați pentru prezentul și viitorul politico-social al acestei națiuni, pentru că el ne va afecta pe noi toți.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor, „Legea este ultimul rezultat al înțelepciunii umane care acționează asupra experienței umane pentru beneficiul poporului.” (Samuel Johnson)

În orice stat, Poliția și Jandarmeria joacă roluri importante, aflându-se printre instituțiile specializate care garantează aplicarea și respectarea legii, apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, respectul față de instituțiile statului, respectarea ordinii și disciplinei, apărarea proprietății publice și private.

Aceste instituții specializate au depus jurământ de credință pentru comunitatea pe care au jurat să o apere, legea fiind unica rațiune și scopul suprem al activității lor.

Profesia de polițist sau de jandarm, ca orice profesie care are drept țel apărarea și aplicarea legii, precum și apărarea semenilor, reprezintă o adevărată profesiune de credință, are un statut aparte pe cât de dificil, pe atât de special.

Cu toții recunoaștem eforturile și sacrificiile pe care aceste profesii le presupun și cu toții acordăm acestora un loc aparte.

Fără a minimaliza alte profesii, la rândul lor extrem de importante și deosebite, pentru a face o carieră și a munci o viață întreagă în slujba legii, ai nevoie de o dedicare totală și de o convingere de nestrămutat în temeinicia ei. Altfel, nu ai cum să uiți de propria persoană, să lași deoparte orice alte interese sau convingeri.

Din păcate, săptămâna care tocmai s-a încheiat a demonstrat că urmașii celor care pe vremea lui Neagoe Basarab și Mihai Viteazul au constituit primul corp polițienesc și-au uitat jurămintele, iar crezul lor s-a dovedit a fi mult prea slab în fața protestelor de natură sindicală.

Polițiștii sau jandarmii sunt și ei oameni, nu sunt roboți ce luptă pentru respectarea legii, au tot dreptul de a-și dori și de a cere condiții mai bune de trai, dar când cerințele lor devin motive de încălcare a legii, când comportamentul lor devine de neacceptat, când orice limită a civismului este încălcată, iar ei sunt primii care se erijează în modele negative, nu pot să nu mă întreb unde mai este rolul acestor oameni. Cum mai pot ei să fie modele și cum îi mai pot ei apăra pe ceilalți, când ei înșiși au devenit factori perturbatori ai ordinii publice și singurii dintre cei care au protestat săptămâna trecută în capitală care au încălcat legea?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dați-mi voie să fac și anunțul obișnuit cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cipru privind recunoașterea reciprocă a calificărilor obținute în învățământul superior pentru continuarea studiilor în instituții de învățământ superior din cele două țări, semnat la București la 22 mai 2009;

– Lege pentru aderarea României la Acordul privind înființarea și Statutul Organizației de Drept Public European, încheiat la Atena la 27 octombrie 2004;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării și înlăturării efectelor dezastrelor, semnat la București la 28 septembrie 2009;

– Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, precum și a contului general anual de execuție a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2008;

– Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului anual de execuție a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2008.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative, conform propunerii făcute de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări:

– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării.

Vă rog să vă pregătiți pentru votul cu privire la transmiterea acestui proiect de lege Camerei Deputaților.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea solicitării de retragere a unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind modificarea art. 252 al Legii nr. 31/1990, republicată, privind societățile comerciale.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea inițiatorului, a acestei propuneri legislative.

Cu 51 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, propunerea legislativă a fost retrasă.

2. Propunerea legislativă privind modificarea art. 252 alin. (1) al Legii nr. 31/1990, republicată, privind societățile comerciale.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la retragerea din dezbaterea Senatului, la solicitarea inițiatorului, a acestei propuneri legislative.

Cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, o abținere, propunerea legislativă a fost retrasă.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 22 septembrie 2010, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 279 din 21 aprilie 2003.

2. Propunerea legislativă pentru acordarea de despăgubiri cetățenilor aparținând comunității minorității turce din fosta insulă Ada-Kaleh.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.

Aceste inițiative legislative vor fi transmise Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională. La punctul 5, legiferare deja...

Vă rog, domnule senator, dacă aveți o propunere sau o chestiune de procedură. Microfonul 2.

luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere a proiectului de lege, Cameră decizională fiind Senatul României. Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Vă rog să supuneți aprobării plenului propunerea Grupului parlamentar al PDL ca proiectul de lege de la punctul 14 să se discute după punctul 5.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Deci propunerea făcută de domnul senator Bîrlea, în numele Grupului parlamentar al PDL, este ca punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind reglementarea situației juridice a unor imobile situate în județul Iași, să fie dezbătut după punctul 5.

Vă propun să votăm această propunere, o rocadă, practic, a punctului 14 cu punctul 5.

Cu 54 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, două abțineri, această solicitare a fost aprobată.

Trecem la punctul 14, da? Aceasta a fost solicitarea?

După punctul 5 dezbatem punctul 14, da? Bun.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului în domeniul securității sociale dintre România și Canada, semnat la Ottawa la 19 noiembrie 2009.

Am să-l invit pe domnul secretar de stat Nicolae Ivășchescu să prezinte punctul de vedere al Guvernului. La microfonul 9, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are drept scop ratificarea acordului în domeniul securității sociale de către România și, implicit, exprimarea consimțământului, în calitate de stat semnatar, pentru a intra în vigoare.

Principiile acordului sunt: aplicarea unei singure legislații, egalitatea de tratament, menținerea drepturilor obținute și menținerea drepturilor în curs de achiziție.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Raportul comisiei este prezentat de domnul senator Cordoș.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acordul reglementează acordarea pensiilor pentru limită de vârstă, invaliditate și de urmaș și este aplicabil tuturor persoanelor care au fost sau sunt supuse legislației uneia sau ambelor părți.

În ședința din 21 septembrie 2010, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Raymond Luca. Microfonul 1.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

De la bun început, doresc să anunț plenul Senatului că Grupul parlamentar al PNL va vota ratificarea Acordului de securitate socială semnat între România și Canada la sfârșitul anului trecut.

Cu acest prilej, doresc să salut succesul diplomației române, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, și să remarc continuitatea în stabilirea priorităților și îndeplinirea obiectivelor de politică externă. Acest acord a traversat mai multe guverne de la începerea negocierilor, în 2008, și până la semnare, în 2009.

Mai doresc să adaug că de prevederile acestui acord va beneficia o bună parte din cei peste 200.000 de cetățeni canadieni de origine română.

Pentru ca acest succes să fie deplin, subliniez că va fi necesară încheierea unui acord similar cu Guvernul regiunii Quebec, dat fiind specificul constituțional al statului canadian.

De asemenea, mai doresc să folosesc acest prilej ca să îndemn Guvernul român să înceapă demersurile necesare pentru încheierea unui acord similar cu Statele Unite ale Americii.

Amintesc că această propunere a fost inclusă în recenta rezoluție a Senatului României, prilejuită de împlinirea celor 130 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu, domnule senator, pentru această contribuție la dezbaterea noastră.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind reglementarea situației juridice a unor imobile situate în județul Iași.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu.

De la microfonul 9, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de o inițiativă legislativă care prevede ca Ministerul Apărării Naționale să cedeze o suprafață de 25,59 de hectare, aflată în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, pentru modernizarea Aeroportului Internațional Iași. În schimb, va primi 9 hectare din administrarea Consiliului Județean Iași pentru nevoile Ministerului Apărării Naționale.

Adresez rugămintea de a vota acest proiect legislativ din cauza necesităților pe care le presupune modernizarea Aeroportului Internațional Iași.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul președinte Greblă.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Până acum, numai Senatul și Camera Deputaților au contribuit la modernizarea Aeroportului Internațional Iași, cu acte normative prin care le-am dat terenul. Mai departe nu s-a întâmplat nimic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului a dat, de asemenea, un aviz pozitiv.

Proiectul de lege, de fapt, este urmarea unei înțelegeri între Ministerul Apărării Naționale și Consiliul Județean Iași, astfel încât vă supunem și noi, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, fără amendamente.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fond? Vă rog, domnule senator Belacurencu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a fost sesizată cu aviz pentru acest proiect de lege.

Din păcate, avizul nostru, care era însoțit de un amendament, a sosit mai târziu la comisia sesizată pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de aceea vă cer permisiunea de a prezenta acest amendament în plen, pentru a fi supus aprobării.

Vă rog să-l prezentați, domnule senator.

se respectă destinația imobilului prevăzut la art. 1, acesta revine de drept în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale.” Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Comentarii, intervenții pe textul legii? Vă rog, domnule senator Oprea.

Evident, reținem și propunerea domnului senator Belacurencu.

Microfonul 3.

Toate luările de cuvânt au surprins chinurile facerii, pentru că, într-adevăr, bunăvoință a fost și la Camera Deputaților, și la Senat, numai că lucrurile au mers cum au mers, inclusiv amendamentul de astăzi este bine-venit, pentru că, la atâtea condiții câte mai sunt, să mai vii și cu un termen ar fi prea mult.

Așa că amendamentul propus este cel care poate să fie acceptat, în ideea că, odată și odată, aeroportul cu pistă de 3.000 de metri va exista.

Da, vă rog, domnule președinte Greblă, dacă există și alte comentarii de natură juridică.

Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu există niciun impediment pentru a adopta amendamentul așa cum a fost formulat, dar, dacă tot se dorește un text clar, după părerea mea, art. 3 ar putea fi eliminat, și atunci amendamentul ar fi de eliminare a art. 3, pentru că nerespectarea folosinței destinației imobilului este sancționată prin alte legi, astfel încât această prevedere este inutilă.

Chiar tot art. 3 poate fi eliminat fără niciun fel de problemă.

Bun.

Nu știu dacă acest comentariu ne ajută, în sensul... În condițiile în care... Deci ca să înțeleg bine și colegii să înțeleagă...

În condițiile în care amendamentul propus de domnul senator Belacurencu, eventual, ar putea fi acceptat...

## Stimați colegi,

La art. 3 se spune că „În situația în care nu se realizează investițiile necesare la termenul stabilit sau nu se respectă destinația imobilului prevăzut la art. 1, acesta revine de drept în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale.”

Amendamentul pe care l-am propus spune să scoatem prima condiție, și anume dacă nu se respectă termenul de realizare a investiției. Motivul acestui amendament este că termenul „realizarea investiției de către Consiliul județean” depinde de prea mulți factori.

Ca să impunem o astfel de condiție în textul legii, să lăsăm atunci art. 3 după cum urmează: „În situația în care nu

Da.

...acesta ar putea, practic, să înlocuiască art. 3 din textul curent al legii.

Nu, nu, în art. 3. Amendamentul privește art. 3 și, practic, se elimină „în care nu se realizează investițiile necesare la termenul stabilit sau...”, și atunci textul rămâne „în situația în care nu se respectă destinația imobilului prevăzut” și restul textului curge în continuare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am înțeles.

Această precizare a fost utilă pentru a putea să avem o imagine a textului, eventual a art. 3.

Mai sunt și alte intervenții?

Dacă nu mai sunt,

Noi am introdus prevederea respectivă – termenul de realizare în doi ani – la indicația Ministerului Justiției.

Indicația Ministerului Justiției este prețioasă, dar aici este Senatul României, unde legiferăm.

Niciun fel de problemă, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Este utilă această precizare.

Dacă nu mai sunt alte comentarii, vă rog să vă pronunțați cu privire la acest amendament, în formularea prezentată de colegii Belacurencu și Greblă.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Din partea Guvernului, o invit pe doamna secretar de stat Irina Alexe să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect foarte important pentru aderarea României la Spațiul Schengen, este un proiect pe care vă rugăm să-l aprobați, are caracter de lege organică.

Prin acest proiect cu care am venit în fața dumneavoastră dorim:

– să redimensionăm zona de competență a Poliției de Frontieră Române, astfel încât la momentul la care vom adera la Spațiul Schengen, adică în martie 2011, să putem să delimităm competențele pe frontiera externă și frontiera internă;

– să stabilim o nouă structură organizatorică a Poliției de Frontieră Române, care să fie adaptată acestor noi competențe;

– să stabilim competențele de numire și de eliberare din funcție a unor categorii de personal al Poliției de Frontieră

Române, astfel încât să realizăm o descentralizare a acestor activități în Ministerul Administrației și Internelor;

– să introducem noi competențe la frontiera externă, care vizează participarea la operațiunile comune organizate de Agenția Frontex;

– să fie desemnați polițiștii de frontieră, care au calitatea de organe de cercetare ale Poliției Judiciare, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, așa cum se prevede și în Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea Poliției Judiciare;

– să fie delimitate competențele de cercetare penală ale organelor de cercetare ale Poliției Judiciare, ale Poliției de Frontieră Române și să crească rolul Punctului național de contact Frontex, constituit la nivelul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în colectarea și diseminarea informațiilor cu privire la fenomenul infracțional transfrontalier.

De asemenea, în acest proiect de lege, în forma adoptată de comisie, se propune ca Poliția de Frontieră Română să aibă ca zonă de competență întreaga suprafață a teritoriului național numai pentru îndeplinirea atribuțiilor privind prevenirea și combaterea migrației ilegale.

Subliniez încă o dată faptul că este un proiect de lege foarte important pentru noi și vă rugăm să ne ajutați și să-l adoptați în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Romeo Nicoară, este vorba de un raport suplimentar.

Vă reamintesc faptul că domnul secretar de stat Fătuloiu ne-a sugerat, iar Senatul a fost de acord cu acordarea unei săptămâni suplimentare pentru a putea să vedem toate aspectele.

De la microfonul 6, comisia ne va spune ce raport a întocmit.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui raport comun suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au reexaminat, au luat în discuție reexaminarea proiectului de lege mai sus menționat, luând în dezbatere amendamentul propus de Ministerul Administrației și Internelor pentru modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2001.

În ședințe separate, în prezența reprezentantului Ministerului Administrației și Internelor și a reprezentantului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, care au argumentat necesitatea introducerii amendamentului propus în sensul facilitării îndeplinirii atribuțiilor pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale, comisiile, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte raport comun suplimentar de admitere, cu amendamentul cuprins la art. 2. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

De asemenea, am mai primit aviz favorabil și din partea Comisiei pentru politică externă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Am o rugăminte înainte de a vă invita la dezbateri, ca domnul președinte Toni Greblă să se uite puțin pe text, pentru că raportul suplimentar mi se pare că anihilează una dintre excepțiile din textul original.

Am rugămintea aceasta, să fim siguri că formula pe care o vom adopta în final va cuprinde toată seria de excepții.

Dacă ați dori, eventual, să ne precizați acest lucru, pentru a ști...

Și, după aceea, domnul senator David, care ne-a adus în atenție acest lucru. Evident, am să-l rog să...

Poate domnul senator David, la început...

Domnule președinte Greblă, o secundă, să-l ascultăm pe domnul senator Gheorghe David, care ne prezintă această observație și, după aceea, vă rog să fim cu toții atenți, pentru a ști ce text...

## **Domnul Gheorghe David:**

Da, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrucât la art. 2 lit. a) a apărut un punct 2, astfel că prevederile acestei legi intră în vigoare, așa cum este precizat, la data stabilită prin decizia Consiliului Uniunii Europene, la excepție trebuie introdus și acest punct, care are în vedere... sau intră în vigoare odată cu promulgarea acestei legi, și atunci trebuie să intre la excepția prevederilor art. 1 punctul 2, cu referire la art. 2 lit. a) punctul 2, pentru că a apărut acest punct 2.

Deci trebuie să intre și aceasta la excepție.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Greblă – microfonul 5 –, pentru un comentariu suplimentar.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Amendamentul propus se integrează în structura legii și cred că ar trebui adoptat și, ca o părerea personală, și amendamentul formulat de colegul nostru, care, la fel, are darul să reîntregească cadrul general pe foaia de parcurs pe care o avem cu integrarea în Spațiul Schengen, respectând Acordul Schengen.

După părerea mea, ambele amendamente sunt pertinente și pot fi adoptate.

Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog, domnule președinte Meleșcanu. Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă spun că ambele amendamente au făcut obiectul dezbaterilor în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și s-au bucurat de o primire favorabilă.

Lupta împotriva emigrării clandestine este un obiectiv important pe care România și l-a asumat și, în același timp, este unul dintre criteriile extrem de semnificative în aderarea la Spațiul Schengen.

Din păcate, din cauza unor probleme de ordin tehnic, nu am introdus în raport și al doilea amendament, care nu este de fond, ci este de formă, în legătură cu intrarea în vigoare imediată, și nu după un anumit termen a acestor prevederi.

În consecință, susțin și îmi însușesc și eu acest amendament, pentru că el este legat de amendamentul pe care deja l-am adoptat.

Singura chestiune este ca el să fie aplicat, împreună cu alte dispoziții ale legii, la trei zile după publicarea legii în „Monitorul Oficial al României”. Sper să avem un sprijin cât mai larg pentru această idee.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, domeniu important, urgență deosebită, proiect de lege cu plecare de la Guvernul României, văd amendamente în plen...

Vă sugerez, domnule președinte, să facem apel înainte de a trece la amendament. Să cerem consimțământul plenului, dacă se poate, dacă este de acord să se depună amendamente în plen, în afara celor din raport. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu, nu este vorba de un amendament suplimentar. Este vorba de coroborarea textului, pentru a putea ca și în partea de dispoziții finale..., pentru a permite intrarea sa în vigoare... Este o chestiune mai degrabă de punere de acord în legătură cu textul.

Nu, este o chestiune de amendament formal, doar pentru a fi siguri că textul final pe care îl votăm va avea cursivitate și eficacitate. Nu este vorba de un amendament nou în sensul propriu.

Evident, în Regulamentul Senatului avem toate instrumentele pentru a putea să operăm astfel de modificări, pentru a putea să avem un text care să stea în picioare din punct de vedere al tehnicii legislative.

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 303/30 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină acest text? Nu.

Îl invit pe domnul președinte Tudor Baltă să prezinte punctul de vedere al Guvernului cu privire la această propunere legislativă.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În completarea rapoartelor prezentate de comisiile de specialitate din cadrul Senatului, vă rog să-mi permiteți să aduc în fața dumneavoastră faptul că reglementările europene în ceea ce privește asigurarea obligatorie de răspundere civilă, RCA, sunt prevăzute în Directiva 2009/103 a Comisiei Europene, a Parlamentului European și a Consiliului European. Această directivă reunește, în același document, cinci directive emise în anii anteriori. În acest sens, în fiecare an, la nivelul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor are loc o readaptare a normelor cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă, în funcție de anumite reglementări care apar în Comunitatea Europeană.

În acest sens, vreau să vă spun că în anul 2009 a apărut Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 21/2009 pentru punerea în aplicare a normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu modificările ulterioare, în care avem un capitol special cu privire la despăgubire, din cele 7 capitole.

Astfel, de fiecare dată, aceste norme – legislație secundară – sunt adaptate în funcție de reglementările europene și vin în întâmpinarea asiguraților din România. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Borza, raportul comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că suntem în fața unei legi ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Nu.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 51 al Legii nr. 422 din 18/07/2001, cu modificările și completările ulterioare, privind protejarea monumentelor istorice.

Inițiatorii, vă rog. Domnule senator Bîrlea, vă rog. Microfonul 7.

Prin această propunere legislativă încerc să aduc o contribuție minimală și la identificarea unei surse noi de finanțare a restaurării monumentelor istorice, pornind de la cadrul legal stabilit prin Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările ulterioare, prin instituirea unei taxe de timbru a cărei valoare este diferențiată în anexa acestui proiect de lege.

Taxa de timbru se va aplica persoanelor fizice și juridice care solicită eliberarea autorizației de construire pentru investițiile în construcții civile și agroindustriale.

Consider că plata acestei taxe de timbru de către persoanele fizice și juridice induce o relație de coresponsabilizare și de solidaritate morală, civică a acestora în raport cu patrimoniul construit cu valoare culturală și identitară, ceea ce o diferențiază de alte tipuri de taxă.

De asemenea, se fundamentează pe un principiu liberal, percepând foarte puțin de la foarte mulți contribuabili. Pentru locuințele persoanelor fizice se va plăti doar de la nivelul P1 în sus.

Valoarea taxei de timbru este diferențiată în funcție de zonă – rural, urban –, categorie de construcții, potrivit anexelor amintite.

Modalitățile de percepere, încasare, utilizare și evidențiere a sumelor rezultate din această taxă de timbru vor fi stabilite de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Din sumele încasate ca urmare a aplicării acestei taxe de timbru, 50% ar rămâne la dispoziția Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, având ca destinație restaurarea și conservarea unor obiective de patrimoniu cu valoare națională, iar 50% se vor vira într-un cont special la bugetul consiliilor județene, urmând a fi alocate pentru obiective de patrimoniu de interes național, județean sau local, cu avizul obligatoriu al inspectoratelor județene de patrimoniu.

Mărirea fondurilor alocate pentru restaurarea monumentelor istorice va crea posibilitatea introducerii unor noi obiective în programele de consolidare–restaurare, având un impact direct și asupra ratei de ocupare a forței de muncă, și asupra reducerii ratei șomajului, prin mărirea sau crearea unor noi locuri de muncă pentru muncitorii calificați, angajați sau reangajați.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna subsecretar de stat Irina Cajal, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În esență, inițiativa legislativă propune extinderea încasării timbrelor monumentelor istorice și pentru alte activități față de cele propuse în art. 51 din legea în vigoare.

Conform textului propus, timbrul se aplică inclusiv persoanelor fizice și juridice care solicită eliberarea autorizației de construire pentru investițiile în construcțiile civile și agroindustriale.

Deși, inițial, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a susținut propunerea legislativă, după emiterea punctului de vedere al Guvernului, cel puțin în această perioadă de criză, considerăm inoportună propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Raportul comisiei. Vă rog, domnule senator. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz negativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule senator Bokor. Intervenții? Doamna senator Vasilescu, vă rog. Microfonul 4.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În perioada scurtă cât am fost membru al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă m-am opus acestui proiect de lege. Mi-amintesc că atunci majoritatea senatorilor din comisie erau împotrivă. Acum, înțeleg că s-a schimbat punctul de vedere al comisiei.

Aș vrea să-mi expun punctul de vedere, dacă-mi permiteți.

În primul rând, sunt împotriva introducerii de noi taxe. Aceasta este o nouă taxă prin care se pune bir asupra contribuabililor români, taxă de timbru sau cum vreți dumneavoastră să-i ziceți, dar este o nouă taxă.

În al doilea rând, cât se obține din aceste taxe de timbru? Foarte puțin, foarte puțini bani, astfel încât, deși instituim o nouă taxă, numai câteva clădiri din România vor putea să fie restaurate.

În al treilea rând, cred că ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra legislației europene și să vedem cine locuiește în aceste clădiri, pentru că dumneavoastră știți că în centrul Bucureștiului, de exemplu, asemenea clădiri sunt ocupate de persoane care nu plătesc nici măcar chirie, pentru că stau acolo fără forme legale. În aceste condiții, nu știu de ce ar trebui noi, toți ceilalți, care ne plătim taxele și impozitele la zi, să suportăm o nouă taxă pentru ca aceste persoane să beneficieze și să aibă clădirile puse la punct. În alte țări, dacă nu-ți permiți să locuiești într-o asemenea clădire, pur și simplu te muți.

Ar mai fi, sigur, foarte multe alte argumente, pe care, la vremea respectivă, le-am expus Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Cred că acestea pe care vi le-am prezentat dumneavoastră sunt suficiente.

Îmi amintesc că atunci s-a dezbătut mai mult de o oră subiectul respectiv, dar vreau să știți că eu îmi mențin punctul de vedere pe care l-am avut în Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Feldman și, după aceea, domnul senator Diaconu.

După domnul „ministru” urmați dumneavoastră, domnule senator Vosganian, pentru că așa este în viață. Microfonul 2.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Reprezentantul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național își exprima rezerva, în numele ministerului, invocând criza cu care ne confruntăm astăzi, criza generală cu care ne confruntăm astăzi.

Mi-aș permite însă o observație și aș semnala, în fapt, Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, bineînțeles, nu doamnei secretar de stat, aș semnala Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, dar mai ales dumneavoastră, stimați colegi, că, dacă vorbim despre criză, aceasta se întinde pe o durată de 20 de ani, când este vorba de cultură. De 20 de ani, cultura a fost, invariabil, pe post de „Cenușăreasă” în toate bugetele care s-au făcut, indiferent de Guvernul care, bineînțeles, venea în fața Parlamentului cu propunerea de buget.

De 20 de ani, cei care s-au perindat în fruntea Ministerului Culturii, în pofida tuturor eforturilor pe care le-au făcut pentru a obține un procent satisfăcător pentru ocrotirea și dezvoltarea culturii din bugetul statului, au fost invariabil confruntați cu același răspuns: „Nu avem bani, nu avem bani pentru cultură!”.

De 20 de ani, orice comparație făcută între procentul alocat bugetului Ministerului Culturii din România și procentul alocat bugetului Ministerului Culturii din toate celelalte țări europene a fost net în defavoarea noastră.

Astăzi suntem, într-adevăr, în criză, astăzi banii pentru cultură sunt mai puțini ca oricând. Astăzi se dau ordonanțe de urgență care vitregesc cultura și patrimoniul țării de banii care veneau de la loterie, de la jocurile de noroc, astăzi tot ce înseamnă patrimoniu este pus la o grea încercare, pentru că lipsesc acești bani.

Taxa de timbru pe care o propune domnul senator Bîrlea, alături de inițiatori, cei care am semnat această inițiativă legislativă, este un demers care încearcă să aducă măcar un balon de oxigen, un foarte restrâns balon de oxigen pentru a întreține și pentru a valorifica așa cum se cuvine tot ce înseamnă patrimoniu cultural.

Faptul că unele dintre aceste clădiri... Faptul că unele dintre aceste monumente ale patrimoniului național sunt ocupate ilegal de oameni care nu plătesc impozit, care nu au ce căuta acolo, este o chestiune care trebuie reglementată de instituțiile abilitate ale statului, astfel încât acei oameni să părăsească aceste clădiri.

## Și eu vă mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Mircea Diaconu, urmează domnul senator Sergiu Nicolaescu, președintele comisiei, în ordinea înscrierii la cuvânt.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ideea mi se pare foarte bună. Nu merită să mă zbat, să argumentez necesitatea acestui tip de demers, însă am făcut aceleași observații și în comisie. Mi se pare prea mult extinsă taxa, această taxă de timbru, coborâtă până la construcții civile. Mi se pare normală restrângerea numai la investiții mari în construcții, și nu atât de extinsă.

A doua observație pe care o fac este de aceeași natură. Propun, ca să fie mai pe scurt, retrimiterea la comisie și sper din tot sufletul că o rediscutare în comisie o să limpezească aceste lucruri.

Până atunci sau dacă așa rămâne, eu cel puțin sunt împotrivă.

Mulțumesc.

Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, aveți cuvântul. Vă rog, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc tuturor colegilor.

Vreau să vă spun și eu că legea este bună, dar nu este momentul potrivit. Asta-mi justifică votul pe care l-am dat.

Mulțumesc.

Aș vreau să vă reamintesc faptul că există un termen de adoptare tacită pe data de 29 septembrie 2010.

Domnule „ministru” Diaconu, avem termen de adoptare tacită pe data de 29 septembrie 2010 la acest text. De aceea, suntem într-o situație în care retrimiterea la comisie, practic, ne scoate din graficul nostru obișnuit.

Domnul senator Bîrlea dorește să mai intervină? Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc tuturor colegilor care au comentat propunerea legislativă pe care am inițiat-o.

Aș vrea să fac două observații de fond. Este bine să înțelegem că sfera monumentelor istorice este mult mai amplă și nu este reductibilă doar la clădirile în care locuiesc persoane fizice, care trebuie învestite, la rândul lor, cu răspundere, pentru că locuiesc acolo în calitate de proprietari sau de chiriași. Monumente istorice înseamnă și biserici, și alte obiective care se găsesc în toate județele țării.

Domnului senator Diaconu îi amintesc că tocmai la sugestia Domniei Sale, în ceea ce privește construcțiile civile și locuințele personale, am avut în vedere această taxă de timbru sau acest timbru doar de la nivelul P1 în sus.

Ca să fiu foarte ilustrativ și pragmatic, ar însemna cam în felul acesta: dacă fac o casă de o sută de metri pătrați, taxa de timbru este de doar 0,50 euro. Ar însemna să se dea 50 de euro pentru o construcție o dată în viață. Nu este repetitivă, nu seamănă cu alte taxe. Ba dimpotrivă, eu cred că ne disciplinează și pe noi și ne învestește cu o răspundere față de ceea ce înseamnă patrimoniu național. Toți ne lăudăm că-l protejăm, invocăm surse, dar nu ne convine atunci când va trebui să fim solidari și în ceea ce privește posibilitatea susținerii, chiar pornind de la condiția noastră de persoană fizică.

Îi ofer cuvântul domnului lider Hașotti, pe procedură.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Îl rog pe prietenul și colegul meu, domnul senator Varujan Vosganian, să nu mai stea pe scaunul acela. Acela este scaun de ministru.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este un scaun ejectabil prin definiție. Știu că tot timpul sunteți mai aproape de microfonul central al Senatului, domnule senator Vosganian, la care vă invit pentru a nu vă pierde un anumit reflex.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Să vă audă Dumnezeu!

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Tot așa cum alții „au în raniță bastoane” pentru noi, astfel încât nu vă bucurați!

## Stimați colegi,

Îmi pare rău că cei care au făcut acest document nu mi-au solicitat și mie un punct de vedere. Nu mă refer la calitatea mea de fost ministru, mă refer la calitatea mea de lider în cadrul Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori. Eu cred că aș fi putut să dau câteva sfaturi care să fie utile în această dezbatere.

Primul lucru pe care l-am remarcat în ultimele luni, ca președinte al Comisiei economice, industrii și servicii, este faptul că în România există o mare dezordine legislativă.

Sunt în Parlament de 20 de ani. În 20 de ani România a avut peste 10-12 mii de legi, a avut peste 70 de mii de hotărâri de guvern, a avut câteva sute de mii de ordine ale miniștrilor, decrete prezidențiale și acte ale autorităților autonome.

În România există, ca pretutindeni acolo unde dreptul latin rămâne suveran, un dicton: _nemo censetur ignorare legem_ , care spune că nimeni nu este presupus a nu cunoaște legea.

Eu sfidez pe oricine care spune că știe toate cele peste două sute de mii de acte normative emise de la 1 ianuarie 1990. Mai mult decât atât, că și cunoaște toate conexiunile dintre aceste legi, pentru că unele anulează din altele și unele ar trebui să fie republicate, și nu sunt. De aceea, dezordinea legislativă în care fiecare are o inițiativă personală într-un domeniu și adaugă la un act normativ nu mi se pare formula cea mai corectă.

De aceea, vă propun așa – fără a spune că sunt împotriva acestui act normativ –, în primul rând, să avem un act normativ unificat în legătură cu timbrul cultural. Nu este vorba numai de timbrul privind patrimoniul, este vorba și de timbrul literar, este vorba de timbrul muzical, este vorba de timbrul teatral.

Alianța Națională a Uniunilor de Creatori, după consultări cu Guvernul, pregătește o modificare a întregului pachet al timbrului cultural și mie mi se pare corect ca orice modificare în această privință să fie încadrată în viziunea de ansamblu a timbrului cultural. Să nu căutăm în legi diferite prevederi pentru aceeași speță.

Vă mulțumesc. Domnule senator Bîrlea, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Îi mulțumesc domnului senator Varujan Vosganian. Mi-a scăpat mie, ca inițiator, în expunerea de motive. Am luat de la Comisia Națională de Statistică ultima situație pe care o aveau consemnată. În anul 2008 au fost construiți 8.500.000 de metri pătrați. Aceasta este valoarea de referință pe care am obținut-o și regret că nu am încorporat-o în expunerea de motive.

## Mulțumesc.

Doamna senator Vasilescu, o scurtă intervenție, pentru că ați fost evocată în conversație. Mai avem încă trei texte cu termen de adoptare tacită mâine, 28 septembrie 2010, și aș dori să le putem parcurge.

Nu neapărat pentru că mi s-a invocat numele, ci chiar pe procedură.

Sunt împotriva retrimiterii proiectul de lege la comisie. Aceasta pentru că se apropie termenul de adoptare tacită.

Este miercuri, 29 septembrie 2010. Este, practic, imposibil de retrimis la comisie.

## Exact.

În al doilea rând, pentru că s-a spus aici de faptul că se plătește această taxă de la un anumit etaj în sus, vreau să le reamintesc onor colegilor mei că sunt foarte mulți oameni săraci în România și care construiesc pe verticală tocmai pentru că este foarte mare taxa pe teren. Mă rog, atât valorează de mult terenul.

În al treilea rând, aș vrea să îi reamintesc colegului inițiator faptul că piața imobiliară este moartă. Degeaba ne vine cu ce s-a construit în anul 2008. Discutăm aici despre ce s-a construit în anul 2009, ce se construiește în anul 2010 și în următoarea perioadă. Deci banii care s-ar strânge oricum sunt prea puțini și nu se justifică.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Mai avem încă trei sau patru texte cu termen de adoptare tacită în această după-amiază.

Salut interesul în jurul acestei teme. Este clar că Senatul este interesat să aducă un anumit tip de răspuns.

Domnule senator Radu Alexandru Feldman, dacă doriți să mai aveți o scurtă, scurtă intervenție, de la microfonul 2, vă rog.

Extrem de scurtă și vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Vreau să elimin o confuzie, care, cu siguranță, poate influența votul dumneavoastră, stimați colegi.

Vorbim de contribuabili. Nu despre asta este vorba. Este vorba de investitor, este vorba despre omul care are posibilitatea financiară să se lanseze într-o asemenea operațiune de construcție.

„Dați un leu pentru Ateneu!”, astăzi îl putem interpreta, fără să forțăm foarte mult lucrurile, ca „Dați un leu pentru patrimoniu!”.

Un leu este puțin, într-adevăr. Toate semnalele sunt că această piață a construcțiilor începe să se reanime. La anul, probabil că va fi, într-adevăr, un câștig mai semnificativ.

Dați un leu pentru patrimoniu! Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Deocamdată, vom da un vot asupra raportului comisiei, cu amendamentele admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să vă pronunțați.

Cu 27 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă și 11 abțineri, raportul comisiei nu a fost adoptat.

Sunt convins că vor reveni astfel de inițiative în plenul Senatului României.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Domnule secretar de stat Marin Anton, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege a fost adoptat printr-o lege, Legea nr. 171/2010, care în momentul acesta este în funcțiune și din luna iunie 2010 lucrează. Nu mai este nevoie de votul Parlamentului.

Mulțumesc.

Domnule președinte Daea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Pentru a pune în cunoștință de cauză senatorii din Senatul României și a cunoaște cum își vor da votul, o scurtă prezentare.

Sunt două inițiative identice: una a unor colegi din Senatul României și una care a luat-o pe drumul Guvernului.

Timpii au fost diferiți, comisia a prelucrat, plenul Senatului a adoptat inițiativa legislativă, de aceea comisia, cu ușurința cuvenită, a hotărât un raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.

Din câte înțeleg nici nu este cazul.

Dau cuvântul domnului senator Orest Onofrei, mult mediatizat în acest weekend.

Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu profit de ocazie să discut, chiar dacă puțin pe lângă proiectul de lege. Proiectul se referă la sancționarea contravențiilor silvice și întrebarea mea retorică, dacă vreți, este cum să poți sancționa și dacă ministerul este pregătit, cum se pot sancționa infracțiunile silvice care, folosind justiția, dau 200.000 de hectare de pădure cui nu trebuie. Mulțumesc.

Mulțumesc. Vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să fac precizarea că grupul nostru parlamentar va vota raportul comisiei, iar, în al doilea rând, aș vrea să scot în evidență o inconsecvență a Guvernului, pentru că nu mai demult de zilele trecute se opta pentru eliminarea fondurilor de stimulare, iar în acest proiect de lege, în ordonanța respectivă, la art. 40, se constituie din nou un fond de stimulare și, culmea, nu numai pentru cei care sunt implicați direct în control și în aplicarea contravențiilor, ci chiar și pentru cei de la nivel central, adică pentru minister.

Trebuie să ne lămurim, o dată pentru totdeauna, dacă Ministerul Finanțelor Publice merită să nu mai aibă stimulente, iar Ministerul Mediului și Pădurilor merită să încaseze aceste stimulente.

Din punctul meu de vedere, aceasta este o inconsecvență pe care trebuie să o lămurim.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Suntem în fața unei propuneri legislative cu caracter de lege organică și suntem sesizați cu un raport de respingere din partea comisiei, de aceea

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Vă consult dacă inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă.

Nu doresc.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Lidia Barac, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Doamna Lidia Barac** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem propunerea legislativă și solicităm luarea în considerare a observațiilor și propunerilor Guvernului privind restructurarea lit. d) a art. 138, fiindcă în acest fel separăm foarte bine ipoteza de la art. 147, unde aceeași activitate poate îmbrăca forma unei infracțiuni, cu cea nou-prevăzută, care rezolvă un incident în procedura de insolvență și permite o răspundere patrimonială bazată pe o prezumție relativă de fapt ilicit, care poate fi răsturnată în proces prin orice dovadă contrară.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea legislativă a fost adoptată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări cu un amendament, în sensul în care refuzul nejustificat de a depune documentele contabile creează o prezumție relativă de neținere a contabilității în conformitate cu legea, pentru că s-a observat în practică, în multe controale, cei controlați refuză să pună la dispoziția echipelor de control documentele contabile, astfel încât prin prezenta propunere legislativă s-a urmărit crearea unei prezumții simple de neținere a evidenței contabile, ea însăși contravenție sau infracțiune, după caz.

Astfel încât, noi vă propunem spre dezbatere și adoptare această inițiativă legislativă cu amendamentul adoptat în unanimitate de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Vă invit la dezbateri. Sunt intervenții? Nu sunt.

Rog atenția tuturor colegilor.

Este vorba de o lege organică.

Domnul ministru Vosganian și domnul ministru Daea bineînțeles că vor acorda atenția cuvenită acestui vot.

Vă reamintesc faptul că suntem în fața raportului comisiei cu un amendament admis, o lege organică, suntem prima Cameră sesizată.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative. Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu. Vă rog.

Microfonul 9.

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma inițială adoptată de Parlament și transmisă spre promulgare, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1 la raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care fac obiectul cererii de reexaminare, respectiv eliminarea sintagmei „fără a fi supuse votului” de la art. II punctul 8 și art. III punctul 24.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Ovidiu Marian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Motivul cererii de reexaminare se referă la prevederile art. II din lege, respectiv la art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, și la prevederile art. III din lege.

În ședința din 22 iunie 2010, comisia a analizat motivele cererii, precum și legea trimisă la promulgare, și a hotărât, cu 5 voturi pentru și două abțineri, admiterea cererii de reexaminare, procedând, în consecință, la modificarea legii trimise spre promulgare, potrivit anexei nr. 1 la prezentul raport.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Nu sunt susținute nici amendamentele respinse. De aceea,

Stimați colegi,

Mai avem, practic, un minut.

Avem, la punctele 20 și 21 din ordinea de zi, vot final. Sunt două voturi finale, dacă vom putea să le parcurgem.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 104/2008 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de substanțe cuprinse în „lista interzisă”.

Este vorba de un raport favorabil, cu amendamente admise.

Suntem primă Cameră sesizată.

Urmează ultimul vot pentru această zi de legiferare.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Suntem în fața unui vot pe raportul comisiei cu amendamente admise, lege organică.

Încheiem aici, la ora 18.00, dezbaterea textelor legislative și intrăm în ultimul punct al ordinii de zi, întrebări, interpelări adresate Guvernului și răspunsuri primite din partea Guvernului.

Primul subpunct al acestei părți a dezbaterii noastre este cel dedicat întrebărilor adresate Executivului.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul senator Dumitru Oprea.

Rog colegii să ne notifice, cei care doresc să susțină în plen întrebările și cei care doresc să le depună în scris. Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului ministru Ioan Botiș, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Obiectul și motivarea întrebării: Cine se încadrează în categoria asistaților sociali?

Domnule ministru,

Având în vedere ultimele controverse apărute pe scena politică și în presă pe tema numărului de asistați social și a cheltuielilor efectuate cu ei, credem că se impune o clarificare a acestor lucruri.

În noiembrie anul trecut, am avut o solicitare către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale privind numărul de persoane asistate. Din răspunsul primit la acel moment rezulta că erau undeva până la 7 milioane de beneficiari de prestații sociale și am mai reținut că un beneficiar putea să aibă până la 9 forme de plată.

Din cauza neclarităților produse prin utilizarea diferiților termeni privind persoanele ce primesc, într-o formă sau alta, asistență socială, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Există diferențe între asistat social, beneficiar de prestații sociale, persoană căreia i se oferă ajutor social? Dacă da, care sunt aceste diferențe.

2. Care este numărul de persoane care beneficiază, în acest moment, de ajutor social sau de asistență socială și sub ce formă?

3. La cât se ridică cheltuielile, pe lună, din bugetul de stat și/sau bugetul asigurărilor sociale cu aceste persoane, pe categorii?

4. Care sunt soluțiile pe care le aveți în vedere pentru relansarea pieții forței de muncă și diminuarea cheltuielilor cu ajutoarele sociale?

Aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ioan Mang, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Daniel Petru Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului. Stimate domnule ministru,

Din cauza numărului redus de microbuze școlare existente la ora actuală în județul Bihor, deservirea elevilor care utilizează acest mijloc de transport pentru a ajunge în fiecare dimineață la școlile din mediul rural este una deficitară. Se înregistrează cazuri, cum sunt, de exemplu, localitățile Inand, Bicaciu și Ateaș, unde un singur microbuz nu poate acoperi nevoile unui număr mare de elevi, astfel că aceștia trebuie să se trezească chiar și cu trei ore înainte de începerea cursurilor. Nu este normal ca un elev de școală primară sau de gimnaziu să se trezească la ora 5.00, în fiecare dimineață, pentru a putea ajunge la timp la școală la ora 8.00.

Această stare de fapt este una departe de ceea ce poate fi catalogat drept stare de normalitate. Nu mai spun că, în loc să se odihnească, acești elevi pierd ore întregi așteptând în sălile de clasă începerea cursurilor, ceea le afectează în mod negativ randamentul școlar. Exemplul dat nu este unul singular. Odată cu închiderea și comasarea unor școli din mediul rural, nevoia pentru suplimentarea numărului de microbuze școlare a devenit o necesitate și mai acută în județul Bihor.

O altă situație care trebuie cunoscută este cea a elevilor români din localitatea Săcuieni, unde copiii din clasa a V-a au fost mutați la Școala generală din comuna Diosig. Mutarea s-a făcut pentru că nu existau copii români suficienți. Problema gravă o reprezintă faptul că acești copii sunt nevoiți să facă naveta pe cheltuiala părinților, cu mașini particulare, neexistând o altă posibilitate de transport, iar microbuzele nici măcar nu sunt planificate să existe aici. Conform statisticilor existente la nivelul Inspectoratului Județean Școlar Bihor, există un deficit de 67 de microbuze școlare. Această cifră este cunoscută la nivelul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, situația fiindu-vă comunicată încă din primăvara acestui an, microbuzele însă tot întârzie să ajungă în Bihor.

Întrebarea mea către dumneavoastră, domnule ministru, este: Când va organiza Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului licitația pentru achiziția acestor microbuze și când vor fi acestea livrate Inspectoratului Județean Școlar Bihor, astfel încât și elevii din județul Bihor să poată beneficia de condiții civilizate de transport pentru a ajunge la unitățile de învățământ?

Vă mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Valeriu Tabără.

Domnule ministru,

Numeroși pescari amatori, dar și câțiva întreprinzători din județul Vâlcea, mi-au semnalat, la audiențe, faptul că întâmpină dificultăți semnificative să practice pescuitul sportiv și, respectiv, să aibă acces la obținerea unor contracte de exploatare a resurselor piscicole.

Vă rog să-mi transmiteți, în condițiile legislației actuale, copiile tuturor contractelor de exploatare a resurselor piscicole din județul Vâlcea și să-mi comunicați baza legală a atribuirii acestor contracte.

De asemenea, aș dori să aflu care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească „exploatatorii” pentru a avea acces la resursa piscicolă naturală.

Aș dori să știu ce măsuri a întreprins și va întreprinde Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru ca aceste contracte să nu afecteze populația consumatoare de pește, precum și pescarii plătitori de taxe pentru pescuit.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Pot să o citesc și pe a doua?

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu și se referă la: Noile tarife METROREX pentru cartela de două călătorii.

## Doamna ministru,

La data de 1 septembrie 2010, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat oficial o creștere cu 8% a costurilor biletelor de călătorie la CFR și METROREX. Totuși, în noua grilă tarifară afișată METROREX anunță că prețul unei cartele cu două călătorii a crescut de la 2,5 lei la 3 lei.

Având în vedere acest fapt, vă rog să-mi comunicați de ce tariful pentru două călătorii cu metroul a crescut cu 20%, deși oficial s-a anunțat o creștere de numai 8%.

Se va lua în considerare o schimbare a tarifului de la 3 lei la 2,7 lei, nivelul prețului unei cartele cu două călătorii în cazul unei creșteri anunțate cu numai 8%?

Ce măsuri intenționați să luați pentru a spori confortul călătorilor și siguranța transportului cu metroul ca urmare a acestor scumpiri de tarife?

Solicit răspuns verbal și în scris.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

Doamnă ministru,

Obiectivul de investiții „Varianta de ocolire Timișoara Sud” este inclus în cadrul cererii de finanțare pregătire Proiecte II pentru completarea listei variantelor de ocolire, care a fost aprobată de Autoritatea de Management a Programului Operațional Sectorial – Transport.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care este stadiul acestor lucrări, care prezintă un deosebit interes mai ales pentru cetățenii timișoreni din cauza problemelor care sunt în municipiul Timișoara la ora actuală, legate în special de traficul greu din oraș.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare o adresez domnului Ioan Botiș, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Obiectul întrebării: Sistarea fondurilor pentru convenții, în baza dispozițiilor art. 80 și 85 din Legea nr. 76/2002.

Potrivit textelor legale citate, care reglementează sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, angajatorii care încadrează șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau tineri absolvenți beneficiază, timp de 12 luni, de un stimulent din partea statului reprezentând 12 indicatori de referință.

În urma recentei rectificări bugetare, fondurile alocate pentru aceste facilități au fost sistate fără niciun argument de natură economică.

În aceste condiții, domnule ministru, vă întreb:

1. Cum înțelege ministerul pe care îl coordonați să stimuleze societățile comerciale să facă angajări într-un climat economic atât de dificil și de ostil?

2. Există premise pentru alocări de fonduri pentru aceste

convenții în anul bugetar 2010? 3. Care este numărul solicitărilor pe această componentă, înregistrat la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, respectiv la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dâmbovița?

A doua întrebare este adresată ministrului sănătății, domnul Cseke Attila Zoltán, și privește: Situația Spitalului Orășenesc din orașul Titu, județul Dâmbovița.

Domnule ministru,

Readuc în atenția dumneavoastră situația spitalului din orașul Titu, județul Dâmbovița, în speranța că veți urgenta soluționarea problemelor ridicate.

Primarul PDL de la Titu și-a permis, în numele abuziv al autonomiei locale, să alunge din spital și, ulterior, să blocheze intrarea în această unitate sanitară, cu ajutorul Poliției Comunitare, a doamnei doctor Gâtlan Viorica, până mai ieri director al acestui spital, și a directorului medical Târcolea Mariana. Mai mult decât atât, la conducerea interimară a unității spitalicești a fost numit un inginer metalurgist, pe criterii ce țin de apropierile politice față de PDL, și nu de profesionalism în conducerea unui spital, așa cum ar fi normal.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă întreb, domnule prim-ministru, ce măsuri veți lua pentru îmbunătățirea nivelului de trai la țară, ținând cont de faptul că județul Vaslui, unul dintre cele mai sărace din țară, face eforturi disperate să supraviețuiască.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, ultimul înscris pe listă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: Reînființarea Agenției Naționale a Zonei Montane și a Centrului de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați.

Stimate domnule ministru,

Cred că sunteți la curent cu o mare nedreptate care s-a făcut de curând unor specialiști în domeniul agrozootehniei, este vorba despre desființarea, prin Hotărârea Guvernului nr. 725 din 4 august 2010, a Agenției Naționale a Zonei Montane și a Centrului de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în Carpați.

Știți și dumneavoastră care sunt problemele grave cu care se confruntă agricultura montană din zonele care au scăpat de cooperativizare în timpul regimului comunist.

Din păcate, de 20 de ani, toate eforturile făcute de cei câțiva specialiști care s-au format pentru salvarea acestei zone s-au izbit de indiferența guvernelor preocupate mai mult de macroagricultura din zona de câmpie.

Vă rog să-mi comunicați ce intenționați să întreprindeți pentru remedierea acestei situații și pentru reînființarea celor două instituții care au în derulare proiecte importante pentru agricultura românească din zona de munte.

Atașez și declarația politică prezentată în ședința de plen a Senatului României din 27 septembrie 2010.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc. Domnule prim-ministru,

Vă fac cunoscută situația din localitatea Hoceni, județul Vaslui, al cărei buget a fost „păgubit” la rectificarea bugetară cu suma de 266.000 de lei, în condițiile în care nu mai sunt bani pentru combustibilul necesar transportului școlar, iar peste 100 de elevi fac zilnic mulți kilometri pe jos ca să ajungă la școală, nu mai sunt bani pentru încălzirea școlilor la iarnă, nu se pot termina lucrările începute la amenajarea drumurilor, nu sunt bani pentru elaborarea unor proiecte de investiții.

Pe lista obiectivelor ce nu pot fi îndeplinite se numără și 23 de kilometri de drumuri comunale, lucrări la două poduri și două drumuri începute și nefinalizate, care se vor deteriora, sau realizarea unor proiecte pentru atragerea de fonduri europene pentru care ar fi necesar un minimum de cheltuieli.

Dați-mi voie să vă informez că următorii colegi senatori au depus în scris întrebări adresate Guvernului:

– din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnii senatori Titus Corlățean, Șerban Valeca, Laurențiu Florian Coca, Florin Constantinescu și Ilie Sârbu;

– din partea Grupului senatorilor independenți, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Trecem la partea de interpelări.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL, să prezinte interpelarea adresată Executivului.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

Este o coincidență între interpelarea mea și întrebarea adresată de domnul senator Cordoș. În obiectul și motivarea interpelării fac și eu referire la Agenția Națională a Zonei Montane și la CEFIDEC. Pentru economie de timp și pentru identitatea de subiect și de temă, mă rezum la ceea ce s-a spus.

Aștept ca domnul ministru Tabără să analizeze cu profunzime consecințele hotărârii de guvern prin care se desființează Agenția Națională a Zonei Montane, fiindcă eu cred profund în profesionalismul Domniei Sale și în faptul că este un ministru ce cunoaște în profunzime problematica agriculturii românești în ansamblul ei.

Voi depune la secretariatul ședinței textul scris al interpelării.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Evident, este o dovadă a interesului pe care Senatul României îl acordă acestui subiect și mă bucur că, atât din partea opoziției, cât și din partea puterii, acest subiect a fost ridicat în plenul ședinței noastre de astăzi.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, îl invit pe domnul senator Adrian Țuțuianu, se pregătește domnul senator Cornel Popa.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: Disponibilizările din cadrul direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală. În urma procesului de restructurare și reorganizare demarat de Executiv, sectorul agricol a fost unul dintre cele mai afectate. Potrivit declarațiilor oficiale, aproximativ 3.000 de angajați din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost sau vor fi disponibilizați până la sfârșitul anului în curs, cele mai afectate fiind direcțiile agricole județene, adică tocmai acele structuri unde se regăseau adevărații specialiști cu studii agronomice, cu expertiză, cu vechime în activitatea de producție.

Situația o întâlnim, din păcate, și în județul Dâmbovița, unde, în urma procesului de restructurare, aproximativ 70% din inginerii agronomi ai Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală au devenit șomeri. Situația este cu atât mai dureroasă cu cât persoanele disponibilizate erau tocmai specialiștii agronomi, esențiali în procesul de funcționare și dezvoltare a sectorului agricol.

La un moment dat, se vehicula drept soluție încadrarea acestor profesioniști în structurile Camerelor Agricole, însă, în contextul în care Legea Camerelor Agricole a fost returnată Parlamentului și se află la comisiile de specialitate pentru efectuarea unor modificări, cei disponibilizați se văd puși în fața unei situații fără ieșire.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Cum înțelege ministerul pe care îl coordonați să susțină agricultura ca pilon principal al relansării economice, în condițiile în care cei mai buni specialiști în domeniu sunt dați afară?

2. Care sunt criteriile pe baza cărora s-a întocmit planul de restructurare și reorganizare din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale?

3. Când vor fi funcționale Camerele Agricole și ce șanse au disponibilizații din direcțiile agricole județene să-și găsească un loc de muncă în cadrul acestora?

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cornel Popa, Grupul parlamentar al PNL. Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă informez că obiectul interpelării se referă la: Finanțarea infrastructurii din zona de nord-vest a României și o adresez domnului prim-ministru Emil Boc.

Domnule prim-ministru,

Participanții la întâlnirea internațională de lucru de la Suplacu de Barcău, județul Bihor, din data de 23 septembrie 2010, privind infrastructura de transport din zona de graniță dintre România și Ungaria, parlamentari și președinții ai consiliilor județene din județele Bihor și Sălaj, precum și parlamentari și reprezentanți ai autorităților locale din județul Hajdú-Bihar, au adoptat o declarație intitulată „Vrem drumuri moderne!”, în care se afirmă:

1. În contextul integrării europene, promovarea și elaborarea unor proiecte de dezvoltare economică la nivel național nu pot avea eficiență decât pornind de la o abordare regională, mai ales pentru zonele de graniță.

2. Autostrada „Transilvania” este un proiect de importanță majoră pentru dezvoltarea zonei de vest a României și a zonei de est a Ungariei, dar și o arteră vitală pentru o legătură civilizată cu Europa.

3. Guvernul României are obligația să asigure finalizarea Autostrăzii „Transilvania” cu maximă urgență, deoarece timpul pierdut va atrage după sine costuri suplimentare generate de cheltuieli de întreținere sau de refacere a lucrărilor deja efectuate și deteriorate.

4. Construirea centurilor ocolitoare Aleșd-Sud, Aleșd-Nord și Beiuș, Ștei, Vașcău, Salonta, Marghita, Valea lui Mihai sau Zalău este extrem de necesară, pentru a descongestiona traficul din aceste zone.

5. Cum centurile ocolitoare Aleșd-Sud, Aleșd-Nord și Ștei pot beneficia de finanțare europeană, se impune ca Guvernul României să facă demersurile necesare pentru realizarea lor înainte de expirarea termenelor până la care aceste fonduri sunt active, adică anul 2013.

6. Electrificarea sectorului de cale ferată Cluj-Napoca – Episcopia Bihor este o măsură de bun-simț, pentru a fluidiza circulația feroviară dintre România și Ungaria și, implicit, Europa, precum și pentru a asigura o călătorie civilizată pentru călătorii din ambele sensuri.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

În continuare, domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Funeriu, ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului.

Obiectul interpelării: Aplicarea Ordinului MECTS nr. 4.714 din 23 august 2010.

Stimate domnule ministru,

În data de 23 august 2010 ați emis Ordinul MECTS nr. 4.714 de modificare și completare a Ordinului MEC nr. 4.925/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.

Potrivit acestui ordin, consiliul de administrație al școlilor este format din șapte membri după cum urmează: directorul unității de învățământ, doi reprezentanți ai cadrelor didactice aleși de consiliul profesoral, contabil-șef, contabilul unității de învățământ, un reprezentant al consiliului local, un reprezentant al primarului și un reprezentant al asociației de părinți.

În funcție de mărimea și complexitatea unității de învățământ, se specifică la art. 1 alin. (1) lit. a) că structura consiliului de administrație poate fi de 9–11 membri, prin suplimentarea structurii minime de 7 membri cu un director adjunct și cu un reprezentant al asociației de părinți pentru unitățile de învățământ preșcolar cu clasele I–VIII care îndeplinesc condițiile pentru numirea unui director adjunct.

Din unitățile de învățământ din județul Cluj, mi-a fost semnalat faptul că în unele școli există câte doi directori adjuncți, astfel că pentru școlile respective ordinul necesită precizări suplimentare referitoare la criteriile de desemnare în consiliul de administrație. Care dintre cei doi directori adjuncți poate intra în consiliul de administrație? În ordinul dumneavoastră nu se face referire la acest aspect.

Pe lângă aceste imprecizii, în redactarea ordinului există și alte inadvertențe precum referirile la funcțiile de contabil, contabil-șef, în condițiile în care acestea nu mai figurează sub această denumire încă din 2004.

În plus, nu considerați, domnule ministru, că în varianta propusă de dumneavoastră numărul de doi profesori care să facă parte din consiliul de administrație este insuficient? Cine cunoaște, oare, mai bine decât profesorii problemele cu care se confruntă școala?

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Emilian Valentin Frâncu, reprezentând Grupul parlamentar al PNL, se pregătește doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată doamnei ministru Anca Daniela Boagiu și are ca obiect: Studiul de trafic efectuat pe DN7 (E81) Valea Oltului.

Doamna ministru,

Din cauza aglomerației deosebit de mari de pe DN7, porțiunea E81 Valea Oltului, societățile comerciale din județul Vâlcea nu au aceleași șanse precum cele din județele care dispun de autostrăzi sau șosele de centură pentru a-și desfășura normal activitatea. Apar numeroase aspecte negative. Această situație se regăsește în scăderea coeficientului economic al județului Vâlcea, în numărul foarte mare de accidente soldate cu pierderi de vieți omenești și în gradul de poluare ridicat.

Având în vedere finalizarea studiului de trafic de pe DN7 (E81) Valea Oltului, din care a rezultat faptul că această șosea națională deține recordul de tranzit în România, pe ea circulând, în medie, 30.000 de autovehicule pe zi, cu o medie de viteză legală de 50 de km/h, consider că orice Guvern responsabil ar trebui să aibă drept prioritate rezolvarea cât mai rapidă a acestei situații.

Aș dori să știu și în ce stadiu se află proiectul Culoarului IV paneuropean și ce măsuri preconizați să luați pentru fluidizarea traficului pe Valea Oltului.

Solicit prezentarea răspunsului dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Doina Silistru, reprezentând Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată atât domnului Cseke Attila, ministrul sănătății, cât și domnului Ioan Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale.

Domnilor miniștri,

Vă fac cunoscută situația cadrelor medicale din Dispensarul școlar Huși, județul Vaslui, salarizate diferit față de alte cadre medicale ce își desfășoară activitatea în cabinete medicale din unități de învățământ, dar din localități mai mari.

Prin memoriul pe care l-am primit, se reclamă situația conform căreia, până la preluarea cabinetelor de către autoritățile locale, angajații din cabinetele medicale școlare aparțineau de spitalele din localitățile de proveniență. În cazul în care în localitatea respectivă exista un spital de urgență, personalul medical din cabinetele școlare ce aparțineau de acesta primea salarii mai mari decât cei din localitățile fără spitale de urgență, deși aveau aceeași pregătire și normă de lucru.

Acum, după preluarea de către autoritățile locale, personalul cabinetelor medicale din unitățile de învățământ este plătit tot diferențiat, respectiv încadrarea pe treapta I pentru cei din localitățile mari și pe treapta a II-a pentru cei din localitățile mai mici.

Vă rog să-mi comunicați, domnilor miniștri, ce măsuri veți lua și în cât timp pentru a corecta această situație și a acorda drepturi salariale egale în condiții de muncă și pregătire egale.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, doamna senator Silistru.

Dați-mi voie să vă informez că următorii senatori au depus în scris interpelări adresate Guvernului României:

– domnii senatori Constantin Traian Igaș și Orest Onofrei, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– domnii senatori Sorin Constantin Lazăr, Trifon Belacurencu, Șerban Valeca, Laurențiu Florian Coca, Florin Constantinescu, Iulian Bădescu, Crăciun Avram și Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC;

– domnii senatori Teodor Meleșcanu, Raymond Luca și Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Cu aceasta, încheiem seria interpelărilor adresate Guvernului.

Dați-mi voie să vă informez că Guvernul a transmis răspunsuri la întrebările adresate de senatori în ședințele precedente ale Senatului, primind răspunsuri în scris la întrebările adresate următorii senatori:

– domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al Alianței politice PSC+PC, din partea Ministerului Afacerilor Externe;

– domnul senator Florin Constantinescu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSC+PC, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului;

– domnul senator Emilian Valentin Frâncu, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului;

– domnul senator Ilie Sârbu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSC+PC, din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;

– domnul senator Adrian Țuțuianu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSC+PC, din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. De asemenea, domnul senator Adrian Țuțuianu a primit încă un răspuns, la o întrebare distinctă, din partea acestui minister. În acest moment suntem la partea de întrebări;

– domnul senator Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Finanțelor Publice;

– domnul senator Ilie Sârbu, Grupul parlamentar al Alianței politice PSC+PC, din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale;

Domnule senator Frâncu, doriți să comentați răspunsul primit?

Vă rog, de la microfonul 2.

Da, domnule președinte, îmi exprim uimirea și dezamăgirea pentru starea de fapt. Știu că era o cutumă ca secretarul de stat care vine și dorește să plece puțin mai devreme... Eu înțeleg starea de disoluție a actualului Guvern și faptul că, practic, nu mai știe stânga ce face dreapta, dar era această cutumă de a se discuta cu parlamentarul căruia se prezumă că îi prezintă un răspuns scris. Cu mine nu a discutat nimeni, nimeni nu a venit să-mi transmită că va prezenta vreodată un răspuns în scris.

Deci consider o lipsă de politețe, cel puțin, acest gest al domnului secretar de stat Eugen Curteanu și aș dori ca acest lucru să nu se mai repete.

Vă rog să reprogramați răspunsul la această întrebare pentru data viitoare, cu o atenționare scrisă, pentru că nu mi se pare corect să se procedeze așa. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din câte înțeleg, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

Vă rog să luați loc și să prezentați răspunsul la întrebarea domnului senator Frâncu.

**Domnul Eugen Dicones Curteanu** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum se vede, departe de noi de a avea intenția să plecăm înainte de terminarea programului și departe de noi de a nu da un răspuns domnului senator și vrem să-l asigurăm pe domnul senator că este extrem de importantă pentru noi orice sugestie venită din partea Domniei Sale.

Referitor la întrebarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului privind proiectele de investiții în zona Govora, ținem să vă aducem la cunoștință următoarele aspecte, aspecte pe care, bineînțeles, vi le vom detalia și în scris.

În prezent, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului continuă derularea programelor de cofinanțare a proiectelor de investiții în turism în parteneriat public-public. Programul de investiții în turism este structurat pe patru componente, și anume:

– „Schi în România” – dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montană înaltă;

– dezvoltarea echilibrată și integrată a stațiunilor turistice balneoclimaterice;

– și, ultimele două, dezvoltarea echilibrată și integrată a zonei turistice din Delta Dunării și a stațiunilor turistice de pe litoralul Mării Negre.

Prin susținerea financiară a proiectelor de investiții în turism, s-a urmărit dezvoltarea destinațiilor turistice, creșterea calității serviciilor în turismul intern și, implicit, a potențialului turistic românesc pe piața externă, promovarea turismului intern în vederea îmbunătățirii circulației turistice, în paralel cu conservarea patrimoniului natural și cultural.

Pot să vă spun că încercăm să introducem Govora într-un parteneriat cu partea maghiară, într-un așa numit circuit al stațiunilor balneoclimaterice, ei beneficiind de o experiență, după cum știți, destul de relevantă în domeniu, și să încercăm să acționăm împreună pe piețele externe.

Domnule secretar de stat, întrebarea domnului senator Frâncu a fost în jurul investițiilor de la Govora. Dacă aveți un răspuns la această întrebare specifică din partea domnului senator?

Pentru Consiliul Local Govora urma, domnule președinte, să-l informăm pe domnul senator că se continuă reabilitarea Casei de cultură în vederea amenajării Muzeului Balnear și se are în vedere și construcția centrului de informare turistică și a bazei de kinetoterapie.

Domnule senator Frâncu, aveți un comentariu de făcut? Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Pentru că, probabil, veniți, poate, pentru prima oară în Parlamentul României, cel puțin eu nu am avut până acum bucuria să dialoghez cu dumneavoastră, vreau să vă rog, în primul rând, ca răspunsurile, pentru că sunt mulți colegi care așteaptă și ei la rând să primească răspunsuri, să fie la obiect. Adică, dacă eu vă întreb despre Băile Govora, rugămintea este să-mi răspundeți despre Băile Govora.

Ce dorește să facă Guvernul în județul Vâlcea, ce-a făcut, sunt lucruri interesante, dar nu se referă la întrebare.

Acum, punctual, vreau să vă spun că apreciez răspunsul dumneavoastră și bunăvoința, să zicem așa, de a găsi ceva elemente de investiții la Băile Govora.

Vă dați seama că sunt extrem de mici fondurile alocate de dumneavoastră, dar mă întreb de ce totuși nu cunoașteți cel mai important proiect din punct de vedere turistic – proiectul de reabilitare a infrastructurii localității.

Eu aș fi vrut, prin întrebarea mea, să văd dacă ministerul își menține promisiunea de a contribui la finanțarea acestui proiect de anvergură, într-adevăr, deci nu chestiuni de tip deschiderea unui punct de informare turistică, iertați-mă, acelea sunt mai mult lucruri, așa, care se bifează pe hârtie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, mai aveți un comentariu?

Vă mulțumesc pentru sugestii, domnule senator, însă noi considerăm că este extrem de important să ai o viziune atotcuprinzătoare asupra a ceea ce trebuie să se întâmple în cadrul unui județ.

Am încercat să-i oferim domnului senator această viziune, și este vorba doar despre investițiile în infrastructura de turism, nu este vorba despre investițiile în infrastructură, pur și simplu, pentru că acolo putem vorbi de cel mai recent proiect pe Ordonanța Guvernului nr. 7/2006, să zicem, dau un exemplu la întâmplare, unde pentru modernizarea podurilor și podețelor s-au alocat 2.606.000 lei, o sumă, zic eu, deloc de neglijat. La nivelul anului 2010, până acum, s-a preconizat alocarea pentru Consiliul Local Govora a 3.800.000 lei.

Deci este vorba despre cifre care, cel puțin, ne arată că alegațiile dumneavoastră referitoare la lipsa de interes nu-și au nici sensul și nici locul. Vă mulțumesc.

Domnule senator Frâncu?

## Foarte scurt, doar o replică.

Domnule secretar de stat, se pare că dumneavoastră nu ați înțeles ce rol aveți aici, în Parlamentul României, la această sesiune. Deci dumneavoastră, aici, nu prezentați politica Guvernului în județul Vâlcea.

Asta, dacă doriți, eu mă bucur și vă mulțumesc tare mult că, în scris, repet, în scris, îmi prezentați _in extenso_ tot ce doriți dumneavoastră, pentru că orice informație pentru parlamentari este utilă, dar aici, la microfon, vă rog eu frumos – și asta este valabil și pentru colegii dumneavoastră –, partea introductivă, în care spuneți cam ce s-ar dori, ce se face, trimiteri la alte investiții, nu-și are sensul.

Foarte pe scurt, într-un minut, spuneți parlamentarului ceea ce considerați că este important pentru rezolvarea problemei ridicate și totul se încheie.

Aceasta era observația mea de formă, nu de fond, și vă mulțumesc mult pentru răspuns. Încă o dată, mă bucur că ați prezentat, bănuiesc, în răspunsul în scris _in extenso_ toate chestiunile legate de

dezvoltarea zonei Govora, o zonă importantă, pe care poate o cunoașteți, poate nu, acolo stațiunea a fost înființată de Ion Brătianu, marele Ion Brătianu, prim-ministrul României de atunci.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Sunt convins că răspunsurile Guvernului vor fi cât mai precise și cât mai utile din punctul de vedere al reprezentanților populației României aici, în Senat.

Dați-mi voie să vă informez că am primit din partea Guvernului, în scris, răspunsuri la interpelările formulate de domnul senator Marius Petre Nicoară, Grupul parlamentar al PNL, din partea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, și doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL, din partea aceluiași minister.

Pentru solicitările adresate de domnii senatori Trifon Belacurencu, Marius Petre Nicoară și Sorin Constantin Lazăr, Guvernul solicită o amânare pentru a putea să formuleze răspunsurile la aceste interpelări.

Cu acestea, stimate colege și stimați colegi, am epuizat ordinea de zi a plenului Senatului României de astăzi, 27 septembrie 2010, și declar încheiată ședința plenului Senatului României.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.45._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519442]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 137/7.X.2010 conține 40 de pagini.**

Prețul: 8,00 lei