Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 martie 2003
procedural · adoptat
Ghiorghi Prisãcaru
Aprobarea ordinii de zi ºi a programului de lucru
Discurs
## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**
Domnule preºedinte al Senatului, Stimaþi colegi,
Doamnelor ºi domnilor,
Declaraþia mea de azi se referã la unele aspecte privind deplasãrile în strãinãtate ale senatorilor.
Legea privind liberul acces la informaþii de interes public, elaboratã în conformitate cu normele democratice europene, obligã Senatul, precum ºi celelalte instituþii ale statului sã ofere datele solicitate în legãturã cu modalitatea de cheltuire a banilor contribuabililor. De aceea salut preocuparea mijloacelor de informare în masã pentru aceastã problemã, precum ºi Hotãrârea Biroului permanent de a asigura deplina transparenþã în acest domeniu. Consider cã este de datoria mea, în calitate de preºedinte al Comisiei pentru politicã externã ºi preºedinte al delegaþiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, sã vã informez pe dumneavoastrã, stimaþi colegi senatori, ºi opinia publicã în legãturã cu unele aspecte privind deplasãrile efectuate în cursul anului trecut. Cred în mod sincer cã aspectele care privesc activitatea noastrã publicã trebuie sã se bucure de transparenþã ºi sã fie corect prezentate ºi judecate.
Vã rog sã-mi îngãduiþi sã fac în acest sens unele considerente: aºa-zisele ”plimbãriÒ ale senatorilor au fost, de fapt, acþiuni de diplomaþie parlamentarã, consacrate promovãrii politicii externe a þãrii ºi a interesului naþional, conectãrii României la problemele majore ale lumii în care trãim. Subliniez, de asemenea, cã toate aceste acþiuni au fost cuprinse în programul anual de relaþii externe, au fost avizate de Comisia pentru politicã externã în privinþa oportunitãþii ºi aprobate de Biroul permanent, înscriindu-se, din punct de vedere al cheltuielilor, în reglementãrile legale în vigoare. Peste 70% din
acþiunile externe ale Senatului au fãcut parte din ceea ce îndeobºte numim diplomaþie parlamentarã multilateralã ºi au decurs din statutul nostru de membri ai diferitelor organizaþii internaþionale ºi regionale. Am în vedere: Uniunea Interparlamentarã, Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, Convenþia Europeanã, Adunarea Parlamentarã a NATO, Adunarea OSCE, Adunarea Parlamentarã a Organizaþiei de Cooperare a Mãrii Negre, Adunarea Uniunii Europei Occidentale, Adunarea Iniþiativei Central-Europene ºi altele. În toate aceste cazuri, problema se pune în urmãtorii termeni: participãm la reuniunile statutare ale acestor organisme în plen ºi pe comisii sau vrem sã fim doar niºte membri fictivi? Vreau sã vã informez cã în situaþia unor absenþe repetate, statutele respectivelor structuri prevãd excluderea din rândul acestora sau retragerea dreptului de vot al delegaþiei naþionale.
Vã reamintesc cã în legislatura trecutã, Biroul permanent a hotãrât, la un moment dat, din raþiuni mai ales financiare, sã aprobe participarea doar la unele reuniuni ale Adunãrii Parlamentare ale Consiliului Europei, îndeosebi la comisii, iar reacþia secretarului general al APCE Bruno Heller a fost promptã: ”Nu sunteþi în mãsurã sã asiguraþi participarea ºi sã vã îndepliniþi obligaþiile asumate, vã vom aplica prevederile statutului.Ò Cred cã decizia Parlamentului României de a adera la organismele amintite s-a fãcut în deplinã cunoºtinþã de cauzã, cu asumarea tuturor obligaþiilor ce-i revin, inclusiv în plan uman ºi material, precum ºi cu dorinþa unei participãri responsabile ºi constante la activitatea acestora. În acelaºi cadru se înscriu ºi deplasãrile la o serie de conferinþe periodice, organizate mai ales la nivel european, cum sunt reuniunile Parlamentului European cu preºedinþii din þãrile candidate la aderare, sesiunile Comitetului parlamentar mixt RomâniaÑUniunea Europeanã ºi de Uniunile KOZAK, conferinþele preºedinþilor comisiilor pentru politicã externã din þãrile membre ale Uniunii Europene ºi þãrile candidate. Toate acestea sunt considerate ca fiind un exerciþiu de cunoaºtere aprofundatã a activitãþii desfãºurate de parlamentele naþionale, în direcþia pregãtirilor pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Se adaugã acestora participarea la diverse conferinþe, seminarii, colocvii, mese rotunde ºi alte manifestãri internaþionale, pe linie parlamentarã, care au prezentat interes pentru Senatul României ºi pentru þarã.