Stenogramă plen

Declar deschise lucrãrile ºedinþei de astãzi, care va fi condusã de subsemnatul, asistat de cei doi colegi senatori, Ion Predescu ºi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Vã anunþ cã, din totalul de 140 de senatori, ºi-au anunþat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 101 senatori. Avem 5 senatori absenþi motivat.

Dacã aveþi obiecþii legate de ordinea de zi? Înþeleg cã nu. Vã rog sã votaþi ordinea de zi.

Ordinea de zi a fost aprobatã cu un numãr de 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Legat de programul de lucru dacã sunt obiecþii? Programul, dupã cum ºtiþi, va fi pânã la orele 19,30. Înþeleg cã nu. Vã rog sã votaþi. Vã rog sã votaþi programul de lucru.

Programul de lucru a fost aprobat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraþii politice. Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului Prisãcaru Ghiorghi, din partea Grupului social-democrat ºi umanist. Domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Domnule preºedinte al Senatului, Stimaþi colegi,

Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea de azi se referã la unele aspecte privind deplasãrile în strãinãtate ale senatorilor.

Legea privind liberul acces la informaþii de interes public, elaboratã în conformitate cu normele democratice europene, obligã Senatul, precum ºi celelalte instituþii ale statului sã ofere datele solicitate în legãturã cu modalitatea de cheltuire a banilor contribuabililor. De aceea salut preocuparea mijloacelor de informare în masã pentru aceastã problemã, precum ºi Hotãrârea Biroului permanent de a asigura deplina transparenþã în acest domeniu. Consider cã este de datoria mea, în calitate de preºedinte al Comisiei pentru politicã externã ºi preºedinte al delegaþiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, sã vã informez pe dumneavoastrã, stimaþi colegi senatori, ºi opinia publicã în legãturã cu unele aspecte privind deplasãrile efectuate în cursul anului trecut. Cred în mod sincer cã aspectele care privesc activitatea noastrã publicã trebuie sã se bucure de transparenþã ºi sã fie corect prezentate ºi judecate.

Vã rog sã-mi îngãduiþi sã fac în acest sens unele considerente: aºa-zisele ”plimbãriÒ ale senatorilor au fost, de fapt, acþiuni de diplomaþie parlamentarã, consacrate promovãrii politicii externe a þãrii ºi a interesului naþional, conectãrii României la problemele majore ale lumii în care trãim. Subliniez, de asemenea, cã toate aceste acþiuni au fost cuprinse în programul anual de relaþii externe, au fost avizate de Comisia pentru politicã externã în privinþa oportunitãþii ºi aprobate de Biroul permanent, înscriindu-se, din punct de vedere al cheltuielilor, în reglementãrile legale în vigoare. Peste 70% din

acþiunile externe ale Senatului au fãcut parte din ceea ce îndeobºte numim diplomaþie parlamentarã multilateralã ºi au decurs din statutul nostru de membri ai diferitelor organizaþii internaþionale ºi regionale. Am în vedere: Uniunea Interparlamentarã, Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, Convenþia Europeanã, Adunarea Parlamentarã a NATO, Adunarea OSCE, Adunarea Parlamentarã a Organizaþiei de Cooperare a Mãrii Negre, Adunarea Uniunii Europei Occidentale, Adunarea Iniþiativei Central-Europene ºi altele. În toate aceste cazuri, problema se pune în urmãtorii termeni: participãm la reuniunile statutare ale acestor organisme în plen ºi pe comisii sau vrem sã fim doar niºte membri fictivi? Vreau sã vã informez cã în situaþia unor absenþe repetate, statutele respectivelor structuri prevãd excluderea din rândul acestora sau retragerea dreptului de vot al delegaþiei naþionale.

## Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã accentuez ºi eu o problemã, deja arhicunoscutã de acum. Este vorba de situaþia gravã în care se aflã elevii români de la ªcoala generalã nr. 6 din municipiul Braºov. Am în faþã ºi protocolul nou încheiat între P.S.D. ºi U.D.M.R., unde la capitolul ”Învãþãmântul preuniversitarÒ alin. 7 se spune aºa: ”Va fi rezolvatã terminarea lucrãrilor de renovare la Liceul ”çprily LajosÒ, din Braºov, pânã la 1 martie 2003, ºi construirea noii clãdiri pentru ªcoala generalã nr. 6, pânã la 1 septembrie 2002. Nu ºtiu cum se pot încheia asemenea protocoale, cert este cã la nivelul acestei ºcoli, copiii români sunt deocamdatã în stradã, cele douã corpuri de clãdire Ñ atât ªcoala generalã nr. 6, cât ºi Liceul ”çprily LajosÒ Ñ au fost deja renovate. Banca Mondialã, când a aprobat în 1999 finanþarea pentru reabilitarea clãdirilor în care funcþioneazã, sau, mã rog, funcþionau ªcoala generalã nr. 6 ºi Liceul ”çprily LajosÒ, a condiþionat alocarea fondurilor de rãmânerea imobilelor în proprietatea statului român, ºi existã documente, acceptând cele douã unitãþi ºcolare ca pe un model european al educaþiei multiculturale. Nu ºtiu ce se întâmpla dacã elevii de la ”çprily LajosÒ erau aruncaþi ei în stradã ºi ocupau elevii români sau profesorii români ambele clãdiri.

Se duce o luptã, spunem noi, demnã de o cauzã mai bunã, o luptã înverºunatã. Ni se spune cã se va construi o nouã ºcoalã. Vreau sã vã spun cã, în cursul zilei de vineri, au început sã fie demolate niºte clãdiri de pe locul virtual al noii ªcoli generale nr. 6, recunoscut de cãtre prefect ºi alte autoritãþi locale cã este o demolare fãrã autorizaþie de demolare. La primãrie nu este depusã nici o situaþie, de plan mãcar, nu pentru aprobarea construcþiei unei ºcoli. Nu ni se spune de unde vor veni banii ºi de ce trebuie sã construim o ºcoalã ºi, mai mult decât atât, vreau sã vã informez cã, pe terenul respectiv, dupã ce se va face parcelarea, se spunea acum doi ani cã va fi construit noul sediu al Prefecturii Braºov, care se aflã la ora actualã în clãdirea Tribunalului Judeþean Braºov, câºtigat de Ministerul Justiþiei în instanþã, prin sentinþã judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului senator Pãcurariu Iuliu, Grupul democrat.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Joi, 20 februarie a.c., la Comisia pentru administraþie localã a Camerei Deputaþilor a avut loc întâlnirea cu delegaþia Comisiei puterilor locale ºi regionale compusã din domnii Jean Claude Fre•on, raportor pentru România din partea acestei instituþii, ºi Ricardo Priore, ºeful Secretariatului Comisiei Instituþionale.

Deplasarea la Bucureºti a reprezentanþilor Congresului a fost stabilitã în ºedinþa Comisiei Instituþionale din data de 13 noiembrie 2002, în cadrul cãreia a fost prezentat documentul subsemnatului privind finanþele publice locale din România.

În esenþã, acest mare material arãta cã din cauza viciilor existente în legislaþia româneascã, pentru care sunt responsabile toate guvernele de dupã 1990, transferurile de resurse cãtre unitãþile administrative sunt influenþate pe considerente politice.

Alte sesizãri cãtre Congres au fost adresate de cãtre domnul deputat Ioan Oltean, preºedintele Comisiei pentru administraþie localã a Camerei Deputaþilor, de cãtre primarul general al Capitalei, domnul Traian Bãsescu, ºi de cãtre primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar.

Comisia Instituþionalã a Congresului a hotãrât ca necesarã deplasarea în România a raportorului Jean Claude Fre•on, cu sarcina de a verifica faptele sesizate care acuzau grave încãlcãri de la principiul democraþiei locale, aºa cum este exprimat în Carta Europeanã a Autonomiei Locale.

În funcþie de rezultatele deplasãrii delegaþiei Congresului la Bucureºti, Comisia Instituþionalã poate fi pusã în situaþia de a cere o nouã monitorizare a României pe tema administraþiei publice locale.

Pentru a vã face o imagine corectã asupra dezbaterilor care au avut loc sãptãmâna trecutã, vã prezint concluziile exprimate de raportorul Congresului, care a insistat asupra a 5 probleme desprinse din discuþiile desfãºurate.

1. Legea finanþelor publice locale este problema cea mai importantã a administraþiei locale din România. Aceastã lege trebuie sã redea un echilibru corect între naþional ºi local, iar în al doilea rând, sã asigure un transfer pe criterii simple, clare ºi concise, al fondurilor cãtre administraþia publicã localã, care nu trebuie supusã nici unei condiþionãri în alocare banilor.

2. Migraþia politicã a primarilor

Raportorul Jean Claude Fre•on a arãtat cã aceastã problemã este realã ºi nu poate fi trecutã cu vederea, nemafiind întâlnitã în Europa, ºi care, în opinia Domniei sale, poate fi înlãturatã printr-un act normativ bun cu privire la finanþele publice locale.

3. Legea statutului aleºilor locali ºi Legea statutului funcþionarilor publici

Acestea sunt necesare pentru un act administrativ corect, pentru eliminarea fenomenului corupþiei ºi îngrãdirea imixtiunii politicului în deciziile luate, decizii care trebuie determinate doar de actul legislativ.

A apãrut caraghioasã încercarea de justificare a întârzierii cu circa 8 luni de zile a Legii statutului aleºilor locali fãcutã de cãtre domnul secretar de stat Fleºariu, care a arãtat cã întârzierea s-a datorat dezacordului manifestat de Congres faþã de instituirea acelui Consiliu de disciplinã, cu competenþa de a suspenda aleºii locali ºi netrimiterea cãtre Congres a unui material de ansamblu scris referitor la aceastã lege.

Încã o datã raportorul Jean Claude Fre•on a atãtat disponibilitatea instituþiei pe care o reprezintã de a da asistenþa necesarã Guvernului României în elaborarea acestei legi.

## 4. Regionalizarea

Aceastã problemã a fost singurul element pozitiv al dezbaterii privind reforma administraþiei locale din România. S-a subliniat faptul cã Congresul nu impune ca obligatorie crearea unui al treilea nivel în administraþia publicã, aceea a regiunii. Altfel spus, nu este necesar ca o regiune sã devinã o altã entitate administrativã cu instituþii executive ºi deliberative, fiind suficient ca ea sã aibã competenþe în aplicarea programului de dezvoltare, deci o competenþã strict economicã.

Are cuvântul domnul senator Radu Alexandru, Grupul naþional liberal.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, în urmã cu aproape un an ºi jumãtate, mai exact la 26 iulie 2001, sub numãrul de înregistrare J26/544 se înmatricula la Oficiul pentru Registrul Comerþului Mureº, S.C. ”Fondul pentru Dezvoltare TuristicãÒ Ñ Sighiºoara. Era data de naºtere a celui mai ambiþios proiect turistic din România ultimilor 50 de ani, care urma sã aducã, potrivit estimãrilor oficiale, venituri de peste 27 milioane dolari anual.

Cifra, la prima vedere, neverosimilã era greu de pus sub semnul întrebãrii atâta vreme cât analiza pãrea sã nu fi lãsat de o parte nici un detaliu. Costurile totale ale proiectului urmau sã depãºeascã 31,57 milioane de dolari, din care 5 milioane urmau sã fie atraºi printr-o emisiune de obligaþiuni. Se conta pe un flux turistic de 1,1 milioane vizitatori pe an, iar preþul unui bilet de intrare a fost anticipat undeva în jurul a 5 dolari.

Printre foarte multe senzaþii cu care urmau sã fie tentaþi vizitatorii veniþi din toate þãrile lumii sã reamintim Institutul Internaþional de Vampirologie, catacombele, restaurantul medieval, castelul lui Dracula, atelierele medievale ºi cele de croitorie de epocã, centrul de telecomunicaþii ºi pista de turniruri, galeriile de artã medievalã, hotelul de lux ºi hanul, manejurile, grajdurile, parcurile de distracþie. Sloganul Dracula Park: ”Welcome forever!Ò.

Sigur, recitând astãzi oferta adresatã celor interesaþi de o investiþie rentabilã, nu-þi poþi reprima câteva întrebãri fireºti: ambiþie dusã dincolo de orice limitã, iresponsabilitate, delir al grandorii, nebunie?!

Personal resping tentaþia unui rãspuns Ñ inevitabil un rãspuns dureros Ñ convins fiind cã timpul va descifra taine ce azi par de nedezlegat.

Mã simt însã dator sã mã opresc asupra a douã aspecte pe care le consider de maximã gravitate ºi care nu mai þin de calitatea vocaþiei comerciale a cuiva care vrea cu orice preþ sã-ºi vândã marfa.

Primul þine de domeniul financiar-bancar al chestiunii. Proiectul Dracula Park imobilizeazã 6 milioane de dolari, contribuþia a peste 20.000 de persoane fizice, care mâine pot afla cã ºi-au pierdut banii, agenþi economici, SIF-uri, instituþii ale statului. Prospectul publicitar obligatoriu care a stat la baza emisiunii de obligaþii s-a schimbat radical.

Sancþiunile prevãzute de Legea nr. 31/1990 privind înfiinþarea ºi organizarea societãþilor comerciale pun astãzi Ministerul Turismului sub incidenþa legii penale.

Publicitatea deºãnþatã, internã ºi internaþionalã, sumele uriaºe cheltuite în jurul unui proiect ce nu a stârnit decât protestele oamenilor de ºtiinþã ºi zâmbetele condescendente ale specialiºtilor pun România, din nou, într-o nefericitã posturã.

Un prim semnal de alarmã: ºtirea privind implicarea uneia din bãncile private, aflate azi în cercetarea organelor abilitate, în gestionarea fondurilor proiectului ”Dracula ParkÒ.

Ca atare, apreciez absolut necesar ca Parchetul Naþional Anticorupþie ºi Curtea de Conturi, printr-o acþiune preventivã, sã verifice modul de constituire a surselor de finanþare ºi felul în care au fost gestionate fondurile acumulate pentru realizarea proiectului ”Dracula ParkÒ.

Într-o þarã în care corupþia a ajuns prima calitate unanim recunoscutã, un nou scandal de inginerie financiarã ar avea urmãri dintre cele mai grave.

Cel de-al doilea aspect pe care îl aduc în discuþie þine de cele mai elementare norme de cinste ºi moralitate politicã.

Aºa cum bine se ºtie, premierul Adrian Nãstase a fost primul cumpãrãtor al acþiunilor ”Dracula ParkÒ, cu ocazia lansãrii emisiunii de acþiuni pentru finanþarea proiectului. A cumpãrat 10.000 de acþiuni, la preþul de 10.200 lei/acþiune, valoarea pachetului achiziþionat fiind de 102 milioane lei.

Exemplul primului-ministru a fost urmat imediat de ministrul turismului, dar ºi de o mare parte a angajaþilor ministerului care, dupã o logicã absolut fireascã Ñ ”dacã premierul bagã un sac de bani, de aici sigur se va câºtiga cu carulÒ Ñ au cumpãrat fiecare, în mãsura posi-

bilitãþilor financiare de care dispuneau. Numai în primele ore ale zilei au fost cumpãrate acþiuni ”Dracula ParkÒ în valoare de 262 milioane lei.

Ce a urmat dupã lansarea la apã a ”titaniculuiÒ turismului românesc este o epopee demnã de pana celor în care va renaºte geniul unui Kafka sau Ionesco.

Pânã atunci consider cã am dreptul ºi datoria sã-i cer premierului Adrian Nãstase sã rãspundã public la urmãtoarele întrebãri:

Ñ Care a fost soarta banilor cu care a gajat unul dintre cele mai rãsunãtoare eºecuri ale Executivului pe care îl conduce? A pãstrat acþiunile sau le-a rãscumpãrat?

Ñ Dacã le-a cesionat, de ce nu a fãcut-o cu aceeaºi publicitate ca atunci când le-a cumpãrat?

Ñ S-a interesat pe parcursul timpului de soarta investiþiei pe care a fãcut-o sau a lãsat-o la voia întâmplãrii?

Ñ Care este diferenþa între felul în care gestioneazã banul propriu ºi banul public?

Rãspunsurile la aceste întrebãri le consider absolut obligatorii pentru a-l scoate pe domnul Adrian Nãstase în afara oricãror bãnuieli de necinste ºi rea-credinþã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Grupul naþional liberal mai are la dispoziþie 4 minute. Are cuvântul domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, din partea Grupului U.D.M.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Problema agricultorilor stã în atenþia Parlamentului, chiar ºi a Guvernului, pentru cã în þara noastrã foarte mulþi oameni trãiesc din aceastã activitate.

Retrocedarea terenurilor agricole a început de mai mult de 10 ani, este în curs, se desfãºoarã ºi acum, dar în fiecare zi, în fiecare lunã, în fiecare an ne întâlnim cu noi ºi noi probleme create, de data asta, prin ordonanþele de urgenþã ale Guvernului, cu care, de ce sã n-o spunem, poate cã a vrut chiar sã ajute, dar, când ajung la aplicare, creeazã nemulþumiri în rândul populaþiei din mediul rural.

Este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002, care, aºa cum am spus, doreºte sã ajute, dã ajutor în îngrãºãminte chimice pentru proprietarii terenurilor de pânã la 2,5 hectare.

Istoria retrocedãrilor ne-a dovedit cã am început sã eliberãm încã din 1991 aºa-numitele adeverinþe care i-au pus în proprietate pe þãrani, dupã aceea am trecut la eliberarea titlurilor de proprietate, sunt eliberate ºi acum, chiar este acceleratã aceastã procedurã de eliberare a titlurilor de proprietate, ºi, la un moment dat, ajungem în situaþia cã þãranul nu ºtie dacã este proprietar sau nu asupra terenului, tocmai conform acestei Ordonanþe de urgenþã nr. 158/2002 ºi a normelor metodologice, prin Ordinul comun nr. 573/2003 al Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi al Ministerului Industriei ºi Resurselor, pentru cã se solicitã dovedirea proprietãþii prin Carte funciarã.

Or, þãranul, sãracul, este obiºnuit cã trece proprietatea în Registrul agricol al localitãþii, chiar dã ºi o declaraþie de impozitare, mai nou, în acest an, pentru terenul respectiv, care este trecut în Registrul agricol, ºi, când solicitã ajutorul în îngrãºãminte chimice, atunci vine Direcþia judeþeanã pentru agriculturã ºi spune: ”Sunteþi proprietar numai dacã scoateþi Cartea funciarãÒ, ºi þãranul nu poate sã scoatã, pentru cã, pe de o parte trebuie sã plãteascã o serie de taxe, începând cu taxa pentru eliberarea titlului de proprietate, dupã aceea, taxe notariale, dupã aceea, alte taxe ºi impozite, pânã când ajunge sã-ºi poatã înscrie proprietatea în Cartea funciarã, dar el, sãracul, lucreazã de 10 ani, de 11 ani, de 8 ani pe acelaºi lot de pãmânt ºi, când trebuie sã fie ajutat cu îngrãºãminte chimice, dar ºi cu combustibil, mai nou, atunci nu i se recunoaºte acest drept de proprietate pe baza evidenþelor din Registrul agricol.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Alexa Constantin Ñ Grupul social-democrat ºi umanist.

Domnule preºedinte al Senatului,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Expunerea mea, care se vrea a fi foarte succintã, nu va fi o declaraþie politicã, ci mai degrabã o informare cu privire la un seminar care a avut loc în zilele de 13 ºi 14 februarie a.c. la Bruxelles, organizat de T.A.E.X., sub auspiciile Comisiei Europene, pe probleme ale politicilor de comerþ ºi dezvoltare, la care am avut onoarea sã particip ºi eu.

Participanþii la acest seminar au fost parlamentari din þãrile candidate la Uniunea Europeanã.

Tematica seminarului a fost centratã pe relaþiile economice, politice ºi, îndeosebi, cele comerciale ale Uniunii Europene cu þãrile din Africa, Caraibe ºi Pacific, semnatare ale Acordului de la Cotonou.

Uniunea Europeanã este unul din principalii actori în domeniul cooperãrii pentru dezvoltare ºi al reducerii sãrãciei. Contribuþia sa la ajutorul pentru dezvoltare a crescut considerabil în ultimii ani, iar aria þãrilor beneficiare s-a lãrgit continuu, din America Latinã ºi pânã în Asia, continuând cu þãrile mediteraneene, cu þãrile din Africa, Caraibe ºi Pacific.

Astãzi, ajutorul pentru dezvoltare al Uniunii Europene ºi al statelor membre ale acesteia reprezintã aproape 55% din ajutorul internaþional pentru dezvoltare. Pe cont propriu, Comisia Europeanã, care executã toate deciziile Uniunii, administreazã 10% din întregul ajutor public pentru dezvoltare la scarã planetarã. Chiar ºi în prezent, când ajutorul pentru dezvoltare a fost redus dramatic, Uniunea Europeanã dispune de resurse semnificative în acest scop.

Fondul european pentru dezvoltare este un instrument crucial al politicii de dezvoltare a Uniunii Europene pentru statele din Africa, Caraibe ºi Pacific. Scopul principal al acestuia este acela de a promova dezvoltarea economicã ºi socialã, cu accent principal pe diminuarea sãrãciei pe termen lung, prin acordarea de asistenþã tehnicã ºi financiarã þãrilor beneficiare.

În acest scop, Uniunea Europeanã stabileºte liniile directoare ale parteneriatului ºi mobilizeazã resursele financiare pentru implementarea acordurilor de cooperare. Aceste resurse alocate dezvoltãrii provin din urmãtoarele surse: din bugetul Uniunii Europene, din Fondul european pentru dezvoltare ºi, de asemenea, de la Banca Europeanã pentru Investiþii.

Are cuvântul domnul senator Mircea Mihordea, Grupul România Mare.

## **Domnul Mircea Mihordea:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Declaraþia mea se referã la faptul cã în ultimele douãtrei sãptãmâni medicina se aflã doar în mâinile puterii corupte. Nu încape îndoialã cã relaþiile tensionate dintre medici, farmaciºti ºi pacienþi, pe de o parte, ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei sunt de notorietate naþionalã.

Absenþa dialogului, a comunicãrii, managementul de ”ciupercãrieÒ lasã sã se înþeleagã cã deciziile ministrului nu mai pot fi contestate de nimeni ºi cã dreptatea aparþine celor care gestioneazã banii contribuabililor.

Totul porneºte de la o ordonanþã de urgenþã apãrutã la sfârºitul anului trecut, în care se instituie Fondul unic de asigurãri de sãnãtate prin care Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate trece în subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. De altfel, acest lucru înseamnã centralizarea banilor colectaþi de la populaþie ºi agenþi economici, trecându-se la un mod de finanþare a serviciilor medicale controlat de stat cu scopul vãdit de a acapara disponibilitãþile financiare ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Aºadar, fondurile private vor fi gestionate de Guvern printr-o decizie politicã, astfel încât reprezentanþii partidului de guvernãmânt, în speþã directorii de spitale, vor beneficia de credite preferenþiale. Aceastã ordonanþã de urgenþã este o manevrã mediatizatã conform cãreia s-a diminuat cu 0,5% din 7%, ceea este greºit înþeles de foarte mulþi dintre senatorii noºtri, dar, în realitate, scopul urmãrit este de a ridica salariul brut impozabil ºi astfel se obþine cam 9Ñ10% din buget, care va fi direcþionat, evident, spre alte scopuri, ceea ce ar însemna nu mai mult de 300 milioane dolari.

Desigur, nu s-a înþeles acest lucru, nici doamna ministru ºi nici parte dintre noi. Mai mult, prin introducerea punctului per capitas, 9.500, ºi per serviciu, 6. 500, ceea ce înseamnã la 1.500 de pacienþi cam 15Ñ18 milioane de lei, bani insuficienþi pentru desfãºurarea activitãþii medicale. Desigur, sunt ºi excepþii. Sunt localitãþi în care un medic are 3.500Ñ4.000 de pacienþi înscriºi.

Nu este de mirare cã disfuncþionalitãþile din spitale sunt inimaginabile atâta timp cât criteriile de numire ale directorilor sunt pe criterii politice, iar competenþa, managementul, sunt desuete. Apoi se vorbeºte de o ierarhizare a spitalelor, în raport cu competenþa urmãrindu-se capacitatea, dotarea ºi realizarea indicatorilor de eficienþã. Pentru a determina costurile spitaliceºti se vor colecta datele pe corp de grupe de diagnostic, adicã o intervenþie chirurgicalã de urgenþã la Baia Mare, de pildã, va costa de douã ori mai puþin ca la Alba Iulia sau Sfântu Gheorghe.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare mai are la dispoziþie 13 minute.

Are cuvântul domnul senator Nicolae Vlad-Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Patru minute mai aveþi la dispoziþie.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Criza din sãnãtate a trecut demult din faza acutã în cea cronicã. Conform obiceiului P.S.D.-ist, ministrul responsabil nu demisioneazã nici acum ºi, în mod ciudat, sunt cãutaþi acarii Pãun.

Vezi Doamne, ministerul nu cunoºtea datoriile pentru furnizori. Cu alte cuvinte, directorii spitalelor sunt de vinã pentru cã bolnavii trebuie sã mãnânce, sã fie trataþi, operaþi, ocupând, cum este firesc, ºi un pat în spital. Toþi medicii sunt de vinã pentru cã prescriu medicamente scumpe.

Am discutat cu medicii care mi-au spus cã un medicament ieftin dã rezultate slabe, iar un medicament eficient, bun, dar scump, are rezultate benefice. Ce medicamente poþi recomanda bolnavilor în condiþiile în care conºtiinþa te îndeamnã sã nu faci experienþe pe bolnavi? Românul spune cã hoþul strigã primul ”Hoþii!Ò Cine furã banii sãnãtãþii? Câte zeci de mii de miliarde a cheltuit Guvernul din aceºti bani în alte scopuri? Atât în vacanþa parlamentarã de varã, cât ºi în cea de iarnã am fost internat în Spitalul Universitar de Urgenþã, fiind de douã ori operat. Am constatat pe propria-mi piele sãrãcia lucie din sãnãtate: alimentaþia sãracã, doar o datã pe sãptãmânã o bucãþicã de carne, personal puþin ºi paturi puþine. Nu pot sã nu recunosc însã ºi sã remarc curãþenia ºi comportamentul civilizat al personalului. Dar trebuie sã-þi cumperi o folie pentru operaþie, trebuie sã aduci ºi medicamente de acasã, ºi leucoplastul trebuia cumpãrat, deoarece cel disponibil se dezlipeºte.

În decembrie, la ortopedie erau ocupate ºi holurile, în timp ce doamna ministru vorbeºte de prea multe paturi. Elicopterul zace neutilizat pentru cã este prea scump. Este posibil sã existe ºi cheltuieli nejustificate în sistem, dar, mai întâi, acestea trebuie dovedite, iar vinovaþii pedepsiþi. Nu poate fi o rãspundere la grãmadã îndreptatã împotriva pacienþilor.

La reuniunea de la Snagov, în anul 2003, subliniez, ministrul ªerban Mihãilescu afirma, adresându-se reprezentantului Iaºului, care solicita bani pentru un spital nou: ”Cât va fi, acest Guvern nu va construi spitale, mai bine facem cazinouriÒ. Presa plecase în acel moment. Acelaºi ministru, criticând conducerea de la Vâlcea pentru cã a organizat un simpozion, a emis o altã cugetare stupefiantã: ”Simpozioanele sunt o nenorocire. Aflã doctorii noutãþi, ºi acestea costã enormÒ. Hotãrârea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei de a nu plãti decât jumãtate din datoriile spitalelor constituie un abuz fãrã precedent împotriva dreptului de proprietate care va falimenta furnizorii de bunã-credinþã. Consider cã Parchetul trebuie sã se autosesizeze pentru infracþiunea de abuz în serviciu.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Acatrinei, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Agenda politicã internaþionalã a României în 2003 este evident una foarte încãrcatã.

În primul rând este vorba despre demersurile legate de etapa finalã privind aderarea la NATO. Aceasta înseamnã cã þara noastrã trebuie sã-ºi îndeplineascã obligaþiile asumate în acest sens, astfel încât toate cele 19 þãri membre ale Alianþei sã acorde sprijinul necesar pentru ratificarea Protocolului de aderare.

Invitarea de aderare nu reprezintã un cadou. România trebuie sã devinã un partener _de facto,_ activ, în mai puþin de un an ºi jumãtate, timpul presând.

Angajamentele pentru aderare la Alianþa Nord-Atlanticã trebuie îndeplinite nu pentru cã ne impune cineva, ci pentru cã aceasta este contribuþia noastrã la credibilitatea, autoritatea ºi capacitatea Alianþei de a rezolva problemele de crizã.

În al doilea rând, trebuie avut în vedere ºi calendarul Uniunii Europene care este de-a dreptul sufocant. Nu trebuie pierdut nici un minut, negocierile trebuind sã se încheie cel mai târziu în 2005, astfel încât România sã prindã ”trenul aderãriiÒ, efectiv, în 2007.

Dificultatea cea mare nu o reprezintã însã negocierea propriu-zisã, ci amplele procese de transformare a structurilor economice ºi instituþionale care sunt încã în fazã incipientã. Aderarea la Uniunea Europeanã presupune o schimbare esenþialã a economiei româneºti.

Din pãcate, pânã acum, aceste transformãri au fost foarte lente ºi cu un grad de coerenþã scãzut. Aºa se face cã actualul Guvern are în faþã o serie de dosare foarte grele, printre care cele referitoare la asanarea corupþiei, birocraþia excesivã, restructurarea ºi privatizarea marilor companii de stat.

Uniunea Europeanã tinde sã devinã un important pol de putere ºi nu-ºi poate permite sã primeascã în sânul sãu decât þãri compatibile.

România are de parcurs un drum foarte lung pânã la atingerea acestui grad de compatibilitate. Þara noastrã vrea sã atingã anul acesta statutul de economie funcþionalã din partea Uniunii Europene. Pentru a fi calificaþi drept funcþionali trebuie încheiatã privatizarea, în special în sectorul bancar, ºi continuatã reforma în sectorul energetic.

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Victor Hugo spunea cã: ”Poþi viola istoria, cu condiþia sã-i faci un copilÒ. Am acum sentimentul, retrãind ultimii doi ani ai guvernãrii Adrian Nãstase, cã acest copil s-a nãscut, cã însãºi istoria a murit la naºtere.

Am deschis cu toþii ochii abia la începutul anului 2001, pentru ca din patimile ignoranþei sã alegem drumul ”marelui conducãtorÒ, ne-am asumat, alãturi de poporul român, anii noºtri de pribegie. Brusc, nimic din ceea ce a fost înainte nu-ºi mai are locul, nu mai are sens. O erã ce desfiinþeazã o altã erã. Un document ce mutileazã un alt document.

Mândri la începutul anilor 1990 cu una din cele mai democratice Constituþii din Europa, asistãm astãzi la tendinþa de contestare a ei.

Vanitatea a luat locul raþiunii, schimbarea de dragul de a fi ºi numai pentru o secundã martor sau coautor la un eveniment legislativ major abate dialectica de la sensurile ei.

Conceptul de stat naþional unitar ºi indivizibil a devenit peste noapte perisabil, iar esenþa schimbãrilor are o finalitate unicã: concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane. Ce altceva înseamnã toatã aceastã agitaþie pe seama modificãrii Constituþiei decât expresia dorinþei maladive de a dispune discreþionar de Guvern, de Parlament ºi, de ce nu, chiar de România?

Apariþia unei camarile vorace, transformatã acum într-un puternic grup de presiune, are un singur obiectiv: acapararea pe cât posibil, prin mijloace constituþionale, a Senatului României care, printr-o subtilitate bazatã pe nebãgare de seamã, sã devinã singurul for legislativ abilitat sã voteze legi organice, adicã esenþa sistemului legislativ românesc.

Adãugaþi ºi varianta votului uninominal ºi haideþi sã dãm, pentru o secundã, frâu liber imaginaþiei: Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupþiei ºi petiþii, preºedinte Sorin Ovidiu Vântu; Comisia pentru privatizare, preºedinte Ion Nicolae; Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, preºedinte Ioana Maria Vlas; Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, preºedinte Culiþã Tãrâþã. Nu-i aºa cã devine tentant?

Ultimul vorbitor, domnul senator Ioan Aurel Rus, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Aveþi 4 minute, domnule senator.

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi a primit un memoriu ºi a audiat pãrinþii a ºapte minori din Timiºoara acuzaþi de satanism ºi crimã prin faptul cã, în urma unei altercaþii cu trei copii ai strãzii, unul dintre ei s-a aruncat în canalul Bega ºi s-a înecat.

Fapta s-a petrecut în noaptea de 4Ñ5 martie 2002. Nu-mi propun acum sã spun cã acei ºapte copii sunt sau nu vinovaþi. Justiþia se va pronunþa.

Poliþia Timiºoara, în 1 aprilie acelaºi an, a gãsit un cadavru ºi l-a atribuit ca fiind al copilului dispãrut. Mama copilului, asistenta socialã ce îl avea sub supraveghere ºi ceilalþi doi colegi ai sãi nu au fost chemaþi la identificare.

Pe data de 13 mai 2002 au fost arestaþi cei ºapte minori, fãrã a beneficia de avocat sau de prezenþa pãrinþilor.

Comisia a hotãrât ca o subcomisie formatã din patru senatori sã facã deplasãri la Timiºoara pentru aflarea adevãrului. Biroul permanent al Senatului nu ºi-a dat acordul.

La Timiºoara, comisia mergea sã vadã:

1. De ce nu au fost lãsaþi minorii sã-ºi încheie anul

ºcolar? Mai erau 22 de zile de ºcoalã.

2. De ce nu a fost chematã mama copilului?

3. De ce nu a fost chematã asistenta socialã ºi cole-

gii dispãrutului?

În timp ce se petrec atâtea lucruri necurate în þarã ºi poliþia nu-ºi face datoria, întrebãm acum ce se întâmplã cu cei ce fac tot felul de însemne naziste pe clãdiri ºi sinagogi, aici se pare cã din exces de zel s-au grãbit cu identificarea cadavrului, pentru cã respectivul copil, dupã unii, cerºeºte în altã parte în þarã. Deci el trãieºte.

Dacã subcomisia formatã nu a primit aprobarea pentru deplasare, atunci cine poate sã verifice cum au fost arestaþi ºi cum sunt þinuþi astãzi în detenþie aceºti minori?

Nu este prima datã când Comisia pentru drepturile omului este blocatã în astfel de acþiuni. Drepturile copilului nu intrã în atribuþiile acestei comisii?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Am încheiat ”Declaraþiile politiceÒ.

Daþi-mi voie, înainte de a trece la punctul urmãtor, sã vã informez cã în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 102/2002 privind unele mãsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinþei gratuite ºi a investiþiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcþiilor zootehnice dezafectate, destinate creºterii, îngrãºãrii ºi exploatãrii animalelor, precum ºi a fabricilor de nutreþuri combinate dezafectate;

Ñ Legea pentru acceptarea Codului pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã pentru Rezoluþia MEPC 20(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin, la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1996, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta;

Ñ Legea pentru acceptarea Codului internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC 4(48) a Comitetului Securitãþii Maritime, la Londra la 17 iunie 1983 ºi, respectiv, prin Rezoluþia MEPC 19(22) a Comitetului pentru Protecþia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat prin amendamentele ulterioare, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1999 ºi 2000 referitoare la acesta;

Ñ Legea pentru acceptarea Codului Internaþional pentru construcþia ºi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia MSC 5(48) a Comitetului Securitãþii Maritime, la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele din 1992, precum ºi pentru acceptarea amendamentelor din 1990, 1994, 1996 ºi 2000 referitoare la acesta;

Trecem la al doilea raport al comisei de mediere pentru a soluþiona textele în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-cadru al unitãþii administrativ-teritoriale.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi anexa.

La punctele 1 ºi 2 avem text propus de cãtre comisia

- de mediere în unanimitate, textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Au fost aprobate cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, 3 abþineri.

La numerele curente 3, 4, 5, text Senat.

Numerele curente 6, 7, 8, text Camera Deputaþilor. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Au fost aprobate cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 6 abþineri.

La numerele curente 9, 10 ºi 11, în unanimitate, text Senat. Nu este necesar sã votãm.

La numerele curente 12 ºi 13, în unanimitate, comisia de mediere ne propune textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Au fost aprobate cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiect de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind Programul FEU+6, semnat la Bucureºti la 17 mai 2002.

Din partea Guvernului, doamna ministru Hildegard Puwak.

Din partea Comisiei pentru politicã externã, domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.

Doamna ministru Puwak, aveþi cuvântul

domenii: administraþie centralã ºi localã, piaþã internã, fonduri prestructurale, pregãtirea fondurilor structurale ºi structuri administrative pentru fonduri prestructurale, agriculturã ºi politica agricolã comunã.

Se prevede ca alocarea aceasta sã se facã în funcþie de sesiunile de instruire, la care vor participa în jur de 20Ñ30 participanþi pe fiecare sesiune, pentru o perioadã de 3Ð5 zile, majoritatea costurilor fiind suportate de partea danezã, iar partea românã suportã doar cheltuielile logistice. Toate seminariile se desfãºoarã în România.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Ghiorghi Prisãcaru prezintã raportul Comisiei pentru politicã externã. Vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru politicã externã a fost sesizatã în fond pentru dezbatere, avizare ºi întocmirea raportului la proiectul de lege, pe 13 februarie 2003.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege ºi, având în vedere faptul cã programul vine în întâmpinarea necesitãþii României de a-ºi apropia fonduri nerambursabile pentru iniþierea unor proiecte care vizeazã accelerarea procesului de aderare, comisia a aprobat în unanimitate ºi a hotãrât sã supunã plenului Senatului proiectul de lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri, luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi, în aceste condiþii, în conformitate cu prevederile regulamentului,

Doamna ministru, mulþumim foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiect de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind obþinerea de probe în strãinãtate în materie civilã sau comercialã, adoptatã la Haga la 18 martie 1970.

Din partea Ministerului Justiþiei, doamna secretar de stat Cristina Tarcea.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul secretar Ion Predescu. Doamna ministru, vã ascultãm.

## **Doamna Hildegard Carola Puwak Ñ** _ministrul integrãrii_

## _europene_ **:**

## Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este vorba despre o nouã asistenþã financiarã nerambursabilã în cadrul relaþiilor bilaterale cu Danemarca. Aceastã asistenþã nerambursabilã va fi alocatã pentru seminarii, pentru pregãtire de personal în urmãtoarele

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În cadrul Conferinþei de Drept Internaþional Privat de la Haga a fost adoptatã la 18 martie 1970 Convenþia privind obþinerea de probe în strãinãtate în materie civilã ºi comercialã. Aderarea României la aceastã Convenþie este una dintre exigenþele integrãrii României în Uniunea Europeanã, dat fiind faptul cã ea este inclusã în acquis-ul comunitar la capitolul privind cooperarea internaþionalã în materie civilã.

În cadrul acestei convenþii sunt reglementate modalitãþile de cooperare prin cadrul comisiilor rogatorii, stabilindu-se o autoritate centralã prin intermediul cãreia se efectueazã aceste comisii. Este vorba, în cazul nostru, de cãtre Ministerul Justiþiei.

De asemenea, convenþia are ºi referiri la obþinerea probelor prin intermediul funcþionarilor diplomatici.

Deoarece textul Convenþiei nu este contrar dispoziþiilor Constituþiei României ºi dispoziþiilor legii interne, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi proiectul de lege supus discuþiei dumneavoastrã de Guvern. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este prezentat de domnul secretar al comisiei, domnul senator Ion Predescu.

Domnule preºedinte,

Raportul comisiei este raport de admitere, fãrã amendamente. Doresc sã subliniez cã România, cu aceastã ocazie, a formulat declaraþiile înscrise la art. 2 din proiectul de lege, sub literele a), b), c) ºi care constau în: Ministerul Justiþiei Ñ autoritatea centralã competentã; magistraþii autoritãþii solicitante pot asista la executarea unor comisii rogatorii Ñ tot astfel ºi magistraþii români; România declarã cã acceptã comisii rogatorii care au ca obiect ºi asigurarea de probe Ñ cum e aici formulat Ñ ancheta, _”in futurumÒ_ . Rezerva formulatã de România se referã la art. 33 alin. 1, în sensul cã nu va aplica dispoziþiile art. 16, 17 ºi 18 din capitolul al II-lea al convenþiei, în mãsura în care acestea vizeazã textele art. 19 ºi 21 la care fac trimitere.

Cu aceste declaraþii ºi rezerve declarate de Guvern ºi acceptate de Preºedintele României potrivit procedurii tratatelor, comisia s-a declarat de acord, motive pentru care raportul este de admitere ºi fãrã amendamente.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Deci raport fãrã amendamente.

Stimaþi colegi, dacã aveþi întrebãri, luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind notificarea ºi comunicarea în strãinãtate a actelor judiciare ºi extrajudiciare în materie civilã sau comercialã, adoptatã la Haga la 15 noiembrie 1965.

Doamna secretar de stat, Cristina Tarcea, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este din nou vorba despre o convenþie adoptatã în cadrul Conferinþei Internaþionale de Drept Privat de la Haga, de data aceasta, la 15 noiembrie 1965 ºi care priveºte notificarea ºi comunicarea în strãinãtate a actelor judiciare ºi extrajudiciare în materie civilã ºi comercialã. ªi aderarea la aceastã convenþie este o exigenþã necesarã aderãrii României la Uniunea Europeanã, fãcând parte, de asemenea, din acquis-ul comunitar.

Convenþia stabileºte în principal obligaþia statelor de a stabili o autoritate centralã. În cazul României este Ministerul Justiþiei. Obligaþia autoritãþii centrale de a proceda la notificarea sau comunicarea actelor procedurale în conformitate cu legea statului solicitant. De asemenea sunt cuprinse dispoziþii privind formularele-model ºi facultatea statelor contractante de a proceda, în mod direct, la notificarea ºi comunicarea actelor de procedurã.

De asemenea, mai este prevãzutã ºi facultatea de a se folosi, în anumite situaþii, pentru accelerarea procedurilor, calea consularã.

Pentru aceste considerente, apreciind, de asemenea, cã nu sunt dispoziþii care sã contravinã Constituþiei ºi legilor interne, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi proiectul de lege în forma propusã de Guvern. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul secretar Ion Predescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Da. Raportul este de admitere, fãrã amendamente. Doresc doar sã mai adaug la cele prezentate de doamna secretar de stat cã România ºi-a formulat declaraþiile exprese: ”instanþa competentã este judecãtoriaÒ ºi încã o declaraþie importantã: ”România nu acceptã ca actele judiciare sau extrajudiciare sã fie executate ºi de agenþi diplomatici sau consulari strãini decât numai pentru cetãþenii acelor state, iar nu pentru alte cauze, cum ar fi cele privind cetãþenii români sau raporturile conflictualeÒ.

În aceste condiþii, convenþia se înscrie pe linia celorlalte acte de valoare judiciarã internaþionalã pe care România le-a adoptat ºi cu alte state, demonstrând unitatea dreptului naþional român în raporturile cu celelalte state.

Vã rog sã fiþi de acord cu raportul, fãrã amendamente, ºi cu toate declaraþiile, ºi cu clauza înscrisã în convenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Înainte de a trece la dezbateri generale, rog membrii Guvernului sã stea numai în primul rând, rezervat Guvernului, ºi nu în bãncile senatorilor.

Luãri de cuvânt, întrebãri dacã sunt? Înþeleg cã nu sunt. Nu avem amendamente, aºa ne propune Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/4.III.2003

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: propunere legislativã pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificãrile ulterioare.

Domnul secretar de stat Traian Panait.

Iniþiatorul, domnul Dumitru Codreanu? Nu este. Deci doreºte sã dezbatem fãrã sã susþinã? Nu este nici o problemã.

Preºedintele comisiei sesizate în fond este aici.

Vã rog, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, doriþi sã-l dezbatem? Doriþi sã dezbatem? Lipseºte iniþiatorul.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Dacã nu este, nu îl dezbatem. A întârziat din cauza trenului. Poate vine...

Îi tãiem salariul? Îmi cer scuze. Aºa e normal: iniþiatorul sã fie de faþã. Nu este vina noastrã. Vã rog sã îl atenþionaþi pe domnul senator Codreanu în numele nostru, al Biroului permanent al Senatului. A fost anunþat din timp, trebuia sã fie aici.

Domnule preºedinte al comisiei ºi domnule secretar de stat, îmi cer scuze. Se reia joi.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: propunerea legislativã pentru completarea art. 10 din Legea nr. 189/1998 privind finanþele publice locale.

Vã rog, vã ascultãm, domnule senator Iuliu Pãcurariu.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este a treia oarã când prezint acest proiect de lege. Pânã la urmã problema care vroiam sã fie rezolvatã este de a pune capãt unor transferuri pe criterii subiective cãtre administraþia publicã localã. Indiferent cine conduce un judeþ, o analizã pe execuþiile bugetare pe 2001 ºi 2002 aratã indubitabil cã primãriile ai cãror primari au aceeaºi culoare politicã cu preºedintele consiliului judeþean sunt favorizate, la 20Ñ30% procente, ca valoare medie de alocare.

Eu am propus, prin aceastã iniþiativã, ca un criteriu sã fie în fiecare an dat în Legea bugetului ºi sancþiuni pentru nerespectarea acestui criteriu, ºi anume lovirea de nulitate a hotãrârilor consiliului judeþean care nu respectã criteriile din Legea bugetului de stat. Sigur mai era... În alin. 2, 3 era vorba de modul în care se alocã sumele pentru întreþinerea infrastructurii rutiere ºi arãtam cã aceste sume trebuie repartizate de la nivelul Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, cã judeþul îi primeºte de acolo, ºi prin hotãrâre a consiliului judeþean, sã fie repartizate pe obiective din infrastructurã, lucru care nu se întâmplã. La discuþiile de la comisie, reprezentantul Ministerului Administraþiei Publice, domnul

secretar de stat Fleºariu, a arãtat cã Ministerul Administraþiei Publice pregãteºte un proiect de lege privind finanþele publice locale ºi cã în acest proiect de lege se prevede ca bugetul unitãþilor administrative sã aibã douã pãrþi distincte: o parte de funcþionalitate ºi o parte de dezvoltare. Partea de funcþionalitate înseamnã cã fiecare primãrie trebuie sã-ºi asigure resursele pentru funcþionarea proprie, se ºtie ce înseamnã acest lucru, din resurse proprii, iar cea de dezvoltare, pe programe aprobate, probabil, la nivelul consiliului judeþean. De la început þin sã evidenþiez cã 80% din localitãþile din mediul rural nu au fonduri suficiente pentru a-ºi întreþine funcþionarea primãriei, deci argumentele pe care le-a adus reprezentantul Ministerului Administraþiei Publice nu au nici o acoperire la nivelul de informaþie pe care o avem în acest moment ºi care cred cã este corectã.

Þinând cont de aceste lucruri pe care le-am spus aici, cred cã proiectul de lege îºi are rostul, faptul cã avem o lege a finanþelor publice necorespunzãtoare, ca ºi cauza migrãrii primarilor a fost recunoscutã joi, 20 februarie, la discuþiile cu raportorul pentru România, la nivelul Camerei Deputaþilor, au fost relatate ºi în conferinþa de presã a domnului raportor. Mai mult de atât nu am ce sã spun, decât cã este a treia oarã când se respinge acest proiect de lege ºi au trecut doi ani din aceastã legislaturã, iar Guvernul, practic, nu a dorit ºi nici nu a vrut, probabil, sã rezolve aceastã problemã.

## Da, vã mulþumesc.

Domnul preºedinte ªtefan, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Comisia noastrã, sesizatã în fond cu prezenta propunere legislativã, a întocmit raport de respingere. Fac precizarea cã acest punct de vedere coincide ºi cu punctul de vedere al Guvernului, motivat, în principal, de faptul cã prevederile propuse prin aceastã iniþiativã, de fapt, se regãsesc prezentate în mod coerent în legislaþia în vigoare, respectiv, Legea nr. 189/1998, unde se stipuleazã, la art. 10 alin. 3, cã aceste sume se repartizeazã dupã consultarea primarilor ºi cu asistenþa tehnicã de specialitate a Direcþiei generale a finanþelor publice ºi controlului financiar de stat, în funcþie de criteriile de repartizare aprobate, criterii aprobate prin Legea bugetului de stat.

Acceptând aceste premise, este vizibil de departe cã aceastã propunere deja este foarte diluatã.

Pe de altã parte, din dezbaterile din cadrul comisiei a rezultat clar demersul Guvernului, în sensul elaborãrii unui proiect de lege privind finanþele publice locale, care, într-un orizont de o lunã, o lunã ºi jumãtate, va ajunge în dezbaterea Parlamentului ºi atunci punctul de vedere al colegului nostru poate fi materializat într-un eventual amendament sau mai multe amendamente la acest proiect de lege ºi, probabil, vom putea discuta ºi ceea ce dânsul ne sesizeazã prin expunerea de motive, dar într-un cadru coerent, în contextul unei norme complete ºi nu cu imixtiune punctualã, pe un articol de lege, rupt de contextul general. Ca urmare, vã rog sã fiþi de acordÉ ºi aproape cã sunt tentat sã fac precizarea cã inclusiv iniþiatorul acceptã argumentaþia mea ºi cred cã ºi dânsul ar putea sã spunã cã renunþã la iniþiativã dacã ... Sigur, vom discuta problemele ridicate de dânsul, pe larg, o datã cu dezbaterea viitorului proiect de lege cu care va veni Guvernul în legãturã cu finanþele publice locale. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Sigur, argumentele ridicate de domnul preºedinte ªtefan se regãsesc ºi în punctul de vedere prezentat de Guvern.

Pentru informarea dumneavoastrã, vreau sã adaug ceea ce ºtiþi deja Ñ noi aprobãm, în Parlament, bugetul de stat. În plan local, consiliul judeþean ºi, respectiv, consiliul localitãþilor, reprezintã Parlamentul în plan local. Repartizarea acestor sume defalcate pe primãrii se face de cãtre ”Parlamentul judeþeanÒ, unde sunt reprezentate, de regulã, toate forþele politice, ca ºi în Parlamentul naþional. Mai mult, noi, în Parlamentul naþional, stabilim criterii, legat de aceastã repartizare. Sigur, se pot face ... Eu doar v-am pus în temã, nu am dorit sã iau cuvântul, cu ce se întâmplã la ora actualã.

Vã rog, domnule secretar de stat, dacã doriþi sã completaþi ceva, vã ascultãm.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Noi ne menþinem punctul de vedere negativ pe aceleaºi argumente care au fost susþinute aici de preºedintele comisiei de specialitate. Problema, obiectul de activitate al acestui proiect poate fi realizat prin proiectul Legii bugetului de stat.

Ca atare, nu este nevoie de o reglementare suplimentarã.

Vã mulþumim.

Da, vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, luãri de cuvânt, întrebãri, dacã sunt? IniþiatorulÉ Vã ascultãm.

## Am de fãcut douã observaþii.

În primul rând, consiliul judeþean nu este ”Parlamentul judeþuluiÒ, el ia decizii ºi hotãrâri pe bazã de lege ºi nimeni de aici, din salã, nu-mi poate arãta astãzi, fie de la putere, fie din opoziþie, cã în clipa de faþã existã un criteriu care sã dea un rezultat univoc în modul de alocare a sumelor prevãzute în Legea bugetului ºi în Legea finanþelor publice a fi transferate pe unitãþile administrative. Deci este cât se poate de clar astãzi cã elementul subiectiv dicteazã cuantumul acestor transferuri.

Deci domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci poate sã spunã, dar eu nu am gãsit nicãieri în legislaþia româneascã un criteriu prin care alocarea sã fie univocã. Aceasta este, de fapt, ºi situaþia,

pentru cã doar nu or pleca primarii de nebuni, de la un partid care le-a adus alegerea la partidul care are conducerea consiliului judeþean. Este o realitate care se întâmplã de fiecare datã, la schimbarea de dupã alegerile parlamentare, în care, primarii se duc spre direcþia din care cred cã le vin mai mulþi bani, ºi asta pentru cã suntem incapabili, în România, sã construim o unitate de mãsurã corectã în ceea ce înseamnã democraþia localã.

Dacã cineva îmi aratã astãzi cã o primãrie primeºte transferul pe baza unor relaþii care dau un rezultat unic, îmi retrag imediat proiectul de lege, dar nu am nici o convingere cã dezbaterea bugetului pe anul 2004 se va face în alte condiþii decât...singura speranþã pe care o am este acel angajament pe care Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice locale, ºi l-a luat în faþa raportorului pentru România pe 19 februarie. Altã speranþã cã acþiunea noastrã, a clasei politice din România, este capabilã sã corecteze un asemenea fenomen negativ ºi trebuie sã ne asumãm cu toþii rãspunderea, din 1990 ºi pânã acum, în construcþia naþionalã pe care am fãcut-oÉ Nu cred.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. Mi-a plãcut cã aþi recunoscut cã nu existã un criteriu ºi nici nu ar fi bine sã existe, ca sã fiu sincer cu dumneavoastrã, pentru cã apar neprevãzute. Aceasta este o sumã de echilibrare a bugetelor locale, apar calamitãþi, multe alte chestiuni. Dar nu aceasta este problema de fond.

Stimaþi colegi,

Mai sunt luãri de cuvânt?

Dacã nu,

În consecinþã,

Trecem la propunerea legislativã pentru modificarea art. 66 alin. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

Nu avem iniþiator, domnule preºedinte.

Iniþiatorul?É Cine susþine? Domnul secretar de stat?

Nu, este iniþiativã parlamentarã.

Nu, este domnul senator Frunda.

Bine, vã mulþumesc foarte mult. Se amânã pentru joi. Vã rog, domnule secretar Predescu, sã atragem atenþia Ministerului Finanþelor Publice pentru neprezentare.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune.

Lipsesc iniþiatorii, înþeleg. De la Televiziune a venit domnul preºedinte Nicolau, este pe drum ºi domnul ªeuleanu.

Trecem la urmãtorul punct, dacã sunteþi de acord, da?!

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/2003 privind gestionarea combustibilului nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finalã.

Comisiile sunt.

Domnule secretar de stat, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã faceþi o scurtã prezentare.

## **Domnul Constantin Corega Ñ** _secretar de stat_

## _în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea mãsurilor ºi a responsabilitãþilor cu privire la gestionarea combustibilului nuclear uzat ºi a deºeurilor radioactive, precum ºi cu privire la depozitarea finalã a acestora în condiþii în care sã se asigure protecþia populaþiei, a mediului ºi a proprietãþii, fãrã a compromite nevoile ºi aspiraþiile generaþiilor viitoare.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine raportul comun al Comisiilor pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, respectiv pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, ºi vã roagã sã acordaþi un vot pozitiv.

## Mulþumesc foarte mult.

Cine prezintã? Domnul preºedinte Ilaºcu, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport. Avem raport comun, Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport ºi Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã.

Vã ascultãm, domnule preºedinte Ilaºcu.

În ºedinþa din 18 februarie, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege. S-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, aviz favorabil cu amendamente, din partea Comisiei economice, amendamente acceptate de comisie ºi incluse în raport.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Þin sã menþionez cã legea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, luãri de cuvânt? Dezbateri generale? Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc pentru prezenþã.

Trecem la proiectul Legii creditului agricol pentru producþie.

Vã rog, din partea Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, domnul preºedinte Pãtru.

Iniþiator îl avem pe domnul deputat Lãpuºan. Din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Predilã, da?

Domnule Lãpuºan, vã rog sã faceþi o prezentare a proiectului de lege.

## **Domnul Alexandru Lãpuºan** Ñ _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte,

În foarte puþine cuvinte am sã încerc sã fac o prezentare a ceea ce am numit noi ”creditul agricol pentru producþieÒ. Acesta prezintã un mecanism care funcþioneazã pe principiul Programului SAPARD, compatibil cu mecanismele Uniunii Europene. El nu premiazã eºecurile, alocaþia bugetarã se acordã ulterior, într-o transparenþã totalã. Nu existã nici un fel de interferenþã în principiile de funcþionare ºi în legislaþia bancarã, de asemenea, considerãm cã relaþia dintre producãtor, dintre cel care efectiv lucreazã în agriculturã ºi procesatorii care asigurã ºi piaþa producþiei respective ar putea constitui un element foarte important al relaþiei pe filiera de producþie.

Dupã cum spuneam, creditele sunt destinate numai producþiei marfã, ele urmând a se stinge numai la valorificarea mãrfii.

Proiectul respectiv oferã ºi o libertate opþionalã pentru Guvern, care, în funcþie de prioritãþi ºi de sursele de care dispune, poate sã susþinã mai multe zone de interes sau mai mult unele decât celelalte.

În concluzie, domnule preºedinte, stimaþi senatori, cu propunerile ºi cu amendamentele care au fost consistente ºi care au fost acceptate în cadrul dezbaterilor din comisia de specialitate a Senatului, iniþiatorii vã supun proiectul respectiv cu rugãmintea de a-l dezbate ºi a-l aproba. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului preºedinte Pãtru Nicolae, preºedintele Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, pentru a prezenta raportul.

Comisia noastrã a dezbãtut proiectul de lege în cadrul ºedinþelor din 18 ºi 19 februarie. În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât cu majoritate de voturi adoptarea raportului favorabil la acest proiect de lege cu amendamentele cuprinse în anexa 1 care face parte integrantã din prezentul raport. Anexa 2 la raport cuprinde amendamentele respinse ale doamnei senator Elena Sporea ºi ale domnului senator Triþã Fãniþã.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Consiliului Legislativ. Nu s-a primit avizul Comisiei Parlamentului României pentru Integrare Europeanã.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea raportului în forma propusã de comisia noastrã.

Vã mulþumesc foarte mult.

O întrebare, domnule Pãtru: dacã s-au inclus amendamentele fãcute de Guvern?

Da, da, sunt incluse toate amendamentele. A participat ºi reprezentantul Guvernului la...

Mulþumesc.

Domnule Predilã, sunteþi de acord?

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Domnule preºedinte, suntem de acord, pentru cã s-a respectat, în primul rând, punctul de vedere al Guvernului ºi toate acordurile încheiate de România cu organismele financiare.

Vã mulþumesc.

Iniþiatorul, de acord cu amendamentele din anexa 1?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã precizez cã aceastã Lege a creditului agricol este ºi din punctul nostru de vedere bine venitã. Doresc sã precizez cã Partidul Naþional Liberal, grupul parlamentar din Senat, a depus un proiect de lege referitor la creditul agricol acum un an ºi ceva, dar nu a trecut. Sigur cã proiectul nostru de lege se referea la probleme reale de dezvoltare a agriculturii, pentru cã acest credit de producþie este doar pentru un an de zile ºi nu rezolvã problemele de investiþii din agriculturã. Or, în proiectul nostru de lege, aveam niºte prevederi mult mai clare ºi care rezolvau, în primul rând, fondul problemei din agriculturã, constituirea exploataþiilor agricole prin cumpãrarea de pãmânt ºi de utilaje. Sigur cã ºi acest proiect de lege este bine venit.

Aº putea spune cã, având o lege-cadru de finanþare a agriculturii, pe care am votat-o noi, în Senat, puteam sã reglementãm prin hotãrâri de guvern anumite facilitãþi referitoare la credit ºi aproape nu mai era necesarã.

Însã, sigur, ºi aºa este târziu, pentru cã anul acesta nu se mai poate rezolva nimic. Abia pentru bugetul din 2004 probabil se vor prinde fonduri pentru creditul agricol ºi, în concluzie, ºi Grupul parlamentar liberal va vota acest proiect de lege care este aºteptat.

Doresc sã precizez cã este nevoie de o lege a creditului agricol care sã se refere ºi la investiþii, la termene de rambursare mai lungi, prin care tinerele familii, producãtorul agricol sã-ºi poatã procura utilaje, sã-ºi poatã procura pãmânt, în aºa fel încât exploataþiile agricole sã poatã fi înfiinþate prin aceste facilitãþi ºi eu cred cã trebuie ºi o lege a investiþiilor din agriculturã, nu numai a creditului agricol.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, noi susþinem forma care a fost aprobatã de comisia de specialitate a Senatului cu toate comentariile care s-au fãcut.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, avem, în primul rând, douã amendamente respinse care înþeleg cã nu se mai susþin. Domnul Triþã Fãniþã nu-i prezent, deci nu mai susþine. Mai susþineþi, doamna senator Sporea?

## **Doamna Elena Sporea**

**:**

Domnule preºedinte, nu mai susþin amendamentul.

Stimaþi colegi, aþi auzit punctele de vedere. Toatã lumea s-a pus de acord ºi mã bucur. Dacã vã uitaþi în anexã, unde avem amendamente, toþi colegii au fãcut amendamente Ñ ºi din partea colegilor de la opoziþie, ºi de la putere Ñ deci s-a fãcut, presupunem, un text bun.

Vã rog, dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt?

Domnul senator Flutur, vã ascultãm.

Domnul senator Munteanu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Iatã cã în strategia Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), în sfârºit, a ajuns ºi la Senat aceastã lege ºi, pentru informarea colegilor noºtri ºi din alte grupuri parlamentare, existã ºi proiectul Legii privind investiþiile în agriculturã, iar lucrul acesta, în curând, sigur cã ne va preocupa în mod direct, fiindcã va fi ºi la Senat.

Eu salut ºi, într-adevãr, este un moment important pentru noi sã votãm astãzi aceastã lege. De multã vreme am vorbit despre ea, dar noi am fost parlamentarii, deputaþii ºi senatorii Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist), care am avut curajul, tãria sã o promovãm ºi s-o aducem în aceastã fazã.

Drept pentru care voi vota ºi vom vota toþi aceastã lege ºi vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Repet încã o datã: aici s-a specificat cã este vorba despre creditul de pânã într-un an, deci pentru investiþii pe termen mediu ºi lung trebuie gândit în perspectivã, legat de o lege. Domnul Panã a luat cuvântul ca reprezentant al grupului parlamentar. Dacã celelalte grupuri parlamentare doresc sã se exprime?

## **Domnul Aurel Panã**

**:**

N-am vorbit...

N-a vorbit? Vã rog, domnule Panã, vã ascultãm. Eu am crezut cã e suficient.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Doresc sã încep prin a vã informa cã noi, cei din Partidul Democrat, suntem de acord cu ceea ce a rezultat din dezbaterile asupra proiectului iniþial al Legii creditului agricol ºi votãm forma prezentatã de Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Nu pot sã trec cu vederea câteva aspecte: 1 Ñ nu înþeleg poziþia Guvernului de a se opune unei astfel de reglementãri foarte aºteptate de cei care deþin sau administreazã exploataþii agricole.

Vã anunþ cã nu se opune.

Dar mã aºteptam ca, dupã abrogarea Legii nr. 165/1998, sã vinã Guvernul cu o propunere mai bunã, or, a dãrâmat un sistem de finanþare a agriculturii ºi nu a pus nimic în loc. De asemenea, în urma dezbaterilor, credem cã prestatorii de servicii pentru producþia agricolã trebuie sã rãmânã beneficiari ai prevederilor acestei legi, aºa cum a rezultat din raportul nostru.

Aº vrea sã dezvolt ideea de ce n-am fost de acord cu propunerea Guvernului privind opþiunea...

Domnule Panã, nu e cazul. Suntem... Vã rog eu sã vã referiþi... Susþineþi, sunteþi de acord. Va trebui sã dezvoltãm formele, ulterior, pe termen mediu ºi lung, s-a spus aici.

Domnule preºedinte, eu vorbesc pe...

Referiþi-vã la el.

## **Domnul Aurel Panã:**

Vreau sã subliniez cã susþinem acest lucru pentru cã altfel se adânceºte mai mult decât trebuie...

V-aº ruga sã pãstraþi liniºtea! Vã ascultãm, domnule senator. Vã rog!

Trebuie sã avem în vedere faptul cã existã aceastã concurenþã neloialã între producãtorii agricoli din Uniunea

Europeanã ºi mai ales din primul val de integrare în 2004 ºi deci noi trebuie sã sprijinim foarte puternic propria agriculturã. Dacã Guvernul ºi-a revizuit poziþia este foarte bine ºi noi votãm aceastã lege.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Eu vreau sã mulþumesc tuturor colegilor, din toate grupurile parlamentare, pentru cã au conlucrat ºi au îmbunãtãþit acest proiect de lege, iniþiativã a Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Stimaþi colegi, înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Daþi-mi voie sã

Vã mulþumim foarte mult.

Înþeleg cã Radiodifuziunea nu este prezentã. Din partea Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Da, domnule Lãpuºan, înþeleg cã mulþumiþi colegilor. Vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi din Senat,

Þin sã vã mulþumesc pentru efortul pe care l-aþi depus, în primul rând, în cadrul activitãþii comisiei. Aproape toate grupurile parlamentare au fãcut propuneri acolo. Cred cã agricultura aºteaptã o astfel de lege ºi sunt convins cã o sã ne sprijiniþi sã trecem ºi creditul pentru investiþii în agriculturã foarte repede. Vã mulþumesc.

## Mulþumim, domnule deputat.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune.

Vã rog, domnule preºedinte Nicolau, foarte pe scurt, câteva cuvinte despre aceastã modificare.

## **Domnul Valentin Nicolau** _Ñ preºedintele Societãþii Române de Televiziune_ **:**

Mai întâi de toate, aº vrea sã mulþumesc pentru faptul cã s-a luat în discuþie un subiect care în Europa e rezolvat de mult, ºi anume de a asimila activitatea radioului public ºi televiziunii publice cu un serviciu de informare publicã. În mai toate þãrile europene acest lucru este deja înfãptuit. A nu se uita cã atât televiziunea publicã, cât ºi radioul public sunt membre ale European Broadcasting Union de ani de zile ºi, începând de anul trecut, sunt chiar membre în consiliul de administraþie.

Aceastã nouã formã, aceastã nouã definire ne permite, pe de-o parte, sã colectãm o taxã care pânã acum era definitã ca taxã de abonament ºi era legatã de posesia unui aparat de recepþie, cu o altã formã de colectare, pe serviciu public de televiziune ºi radio.

Ce este de remarcat, în ceea ce priveºte televiziunea, taxa, la valoarea ei actualã de 45.000 lei, a fost stabilitã în 2001. Noi am propus o scãdere a acestei taxe la 40.000, deci nicidecum o majorare cum ar fi trebuit, datoritã inflaþiei, ºi nici mãcar sã rãmânã pe loc, ci o scãdere tocmai pentru a obþine efectul de lãrgire a bazei de colectare ºi nu de majorare ºi împovãrare cu impozite. Radioul ºi-a fãcut calculele ºi a considerat cã poate sã facã reducerea mult mai drastic, de la 30.000 la 15.000 lei, ºi acest lucru are o justificare, pentru cã cheltuielile de producþie de televiziune sunt, în general, între 4 ºi 7 ori mai mari decât cheltuielile de producþie ale radioului. Raportul sau noul raport care ar decurge din aprobarea acestor taxe ar fi în România de 2,6, deci ar fi mult sub raportul mediu din Europa, care e undeva la 3,6Ñ3,7.

O altã noutate pe care o aduce este cea legatã de taxele pentru persoanele juridice. Nivelul mediu al taxelor de televiziune în România este de aproximativ 920.000. Noi am propus o scãdere ºi o taxã unicã de 400.000.

Domnule preºedinte, staþi o secundã, sã ne înþelegem. Nu v-am chemat pentru un raport de activitate. Este vorba despre douã modificãri, care sunt foarte simple ºi le-au vãzut colegii.

Eu am þinut mult sã prezint aceste cifre, pentru cã sunt mai puþin cunoscute ºi ele stau la baza unei argumentaþii care e, uneori, discutatã distorsionat.

Ce se va întâmpla cu fondurile, ãsta ar fi ultimul lucru. Vã aduc aminte cã Televiziunea Românã, clãdirea turn, este în momentul de faþã cu buline roºii, stã sã cadã, ea trebuie neapãrat consolidatã. O operaþiune de consolidare valoreazã undeva între 12 ºi 13 milioane de dolari. Vã aduc aminte cã tehnica de televiziune este neîmprospãtatã de la nivelul anilor 1992Ñ1993. Nicidecum sistemul de producþie digital nu a fost generalizat în televiziune, iar studioul, de exemplu, din MoliŽre este lãsat în paraginã de ani de zile, staþiile teritoriale au nevoie ºi ele de reparaþii ºi de retehnologizare.

Deci sunt foarte multe lucruri de fãcut ºi toate acestea nu s-ar putea face decât cu bani de la stat, dar, în condiþiile în care aceste taxe ar intra în vigoare, ar putea sã se facã din surse proprii.

Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Zanc, prezentaþi raportul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a analizat aceastã ordonanþã, respectiv modificarea modalitãþii de încasare a taxelor pentru serviciul public de informare televiziune ºi radio ºi a adoptat raport favorabil, menþionând însã douã amendamente, al domnului senator Radu F. Alexandru ºi al domnului senator Mihai Ungheanu.

Comisia, deci, cu majoritate a fost de acord cu aceastã ordonanþã ºi, respectiv, caracterul ei ordinar. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, luãri de cuvânt dacã sunt, dezbateri?

Domnul senator Radu Alexandru, vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, stimate domnule director al Societãþii Române de Televiziune,

Regret cã nu a ajuns încã în salã ºi este directorul Societãþii Române de Radiodifuziune.

Înainte de a discuta problema amendamentelor propuse, mã simt dator sã vã semnalez cã suntem în situaþia de a discuta o ordonanþã neconstituþionalã ºi mã bucur cã în conducerea ºedinþei de astãzi este un jurist de experienþa de competenþa domnului senator Ion Predescu.

Funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi funcþionarea Societãþii Române de Televiziune sunt reglementate printr-o lege organicã, Legea organicã nr. 41 din 1994. Ordonanþa care ni se propune astãzi spre discuþie este o ordonanþã elaboratã de Guvern în pachetul de ordonanþe pentru care Senatul a emis abilitarea Guvernului. Este Legea nr. 35 din 31 ianuarie 2003.

În Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe pe perioada vacanþei nu este cuprinsã aceastã ordonanþã, dar chiar dacã ar fi fost prinsã, consider cã este o scãpare, o omisiune a Secretariatului General al Guvernului de a ne cere Legislativului sã încãlcãm Constituþia þãrii, care spune clar, limpede ºi dincolo de orice dubiu cã o lege organicã nu poate fi modificatã printr-o ordonanþã.

Ca atare, solicit retrimiterea acestui proiect de lege la iniþiator ºi modificarea, dacã vom ajunge la fond, modificarea exact în spiritul Constituþiei. Orice altã discuþie, pânã atunci, ne pune în postura de a încãlca Constituþia þãrii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am reþinut. Poate cã ar trebui, domnule senator Radu Alexandru sã gândim ºi altceva. Sã gândim... Deci, în contextul ãsta, se putea veni din partea dumneavoastrã cu un amendament de respingere a ordonanþei.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Amendamentul care va ajunge, în final, sã fie de respingere...

Nu e de respingere. Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori, susþin afirmaþia fãcutã de domnul senator Radu Alexandru.

Este clar, art. 31 alin. 5 spune: ”Serviciile publice de radio ºi de televiziune sunt autonome, organizarea acestor servicii ºi controlul parlamentar asupra activitãþii lor se reglementeazã prin lege organicãÒ.

În sprijinul acestei afirmaþii poate fi invocat ºi art. 71 alin. 3 lit. r) ºi nu poate fi invocat art. 114 privind delegarea legislativã dintr-un motiv simplu. Primul articol din Legea de abilitare a Guvernului spune clar: ”Guvernul nu poate sã modifice legi organice în aceastã perioadãÒ. Deci suntem în aceastã situaþie.

Mai mult decât atât, eu am avut mai multe discuþii ºi cu domnul senator Ion Predescu ºi cu Departamentul legislativ din Senat în lãmurirea acestei probleme. Explicaþiile nu au fost în mãsurã sã mã convingã. Cred cã nu putem sã trecem peste prevederile Constituþiei ºi sã discutãm mãcar o lege care este ilegalã ºi neconstituþionalã.

Mai mult decât atât, în prima formã a raportului pe care l-a elaborat comisia, se preciza caracterul organic al acestei legi. Este greu de înþeles de ce Guvernul vine sã modifice o lege organicã printr-o ordonanþã. Rãmân la aceastã convingere, cã suntem în prezenþa unei legi care este neconstituþionalã.

Mulþumesc.

Stimate coleg, e o ordonanþã în vigoare. Dumneavoastrã puteþi propune respingerea. Deci dumneavoastrã veniþi cu o formulã... Nu vã oprea nimeni în calitate de senator. Dar, mã rog...

Domnul senator Ion Predescu, vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Problema adusã în discuþie nu este nouã ºi ea a primit soluþii prin vreo 3 sau 4 decizii ale Curþii Constituþionale ºi de foarte mult timp. Poate cã din aceste motive s-a uitat.

E adevãrat cã organizarea serviciilor ºi controlul parlamentar asupra activitãþii lor se reglementeazã prin lege organicã, dar aici e vorba de sursele de venit proprii, pe lângã cele de la buget, ºi bine ºtiþi cã toate sursele de venit în þarã, nu numai pentru telelviziune sau radiodifuziune, ci pentru oricine, se reglementeazã prin Legea bugetului, despre care ºtie toatã lumea cã este lege ordinarã.

Art. 40 nu se referã la altceva decât la sursele proprii de venit ºi cã ele provin din activitãþi, din donaþii, sponsorizãri etc.

ªi alin. 2: ”Persoanele fizice ºi juridice care beneficiazã de aceste servicii publice au calitatea de beneficiari ai acestora. Nivelul taxelor ºi încasarea lor se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.

Prin urmare, Curtea Constituþionalã a decis constant cã orice modificare în cuprinsul unei legi organice, care nu se referã la reglementãri ce þin de natura organicã a legii, poate fi modificatã, inclusiv printr-o lege de abilitare, printr-o lege ordinarã. Nu e prima datã când se dã abilitare.

Cu prilejul Legii de abilitare, am discutat ºi în comisie ºi în plen problema aceasta ºi am limitat atunci, îmi aduc foarte bine aminte, cãtre reprezentantul Guvernului, am limitat condiþionând a nu depãºi cadrul veniturilor, taxelor ºi surselor de venit. ªi, dupã cum vedeþi, art. 40, în cele trei alineate, se conformeazã acestei limitãri, pentru cã ordonanþa de abilitare sau simplã nu se referã la altceva decât la aceste probleme. ªi, dacã legea naþionalã privind veniturile ºi cheltuielile, Legea bugetului, este lege ordinarã, cum sã devinã lege organicã o prevedere derivatã, secundarã, deci, derivatã din Legea bugetului, pentru orice persoanã juridicã care beneficiazã de venituri din Legea bugetului?!

Aceste servicii publice beneficiazã de venituri din Legea bugetului? Da. Prima categorie. A doua, din surse proprii. Cum ar putea sã aibã alt regim juridic, când sursa componentelor acestei a doua categorii de surse de venituri este de altã naturã decât de la buget?

Vã mulþumesc. Domnul senator Puskas.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dincolo de aceastã disputã în privinþa legii organice sau ordinare, Grupul parlamentar al U.D.M.R. se referã la conþinutul acestui proiect de lege ºi, aici, domnul director Valentin Nicolau a vorbit despre lãrgirea fondului de impunere.

Da, într-adevãr, s-a lãrgit la 22 de milioane de lei, aºa cum scrie aici, toate persoanele fizice, deci ºi copilul de un an ºi bãtrânul de 92 de ani sunt pasibili sã plãteascã aceste taxe, ºi cele juridice, câteva mii de persoane juridice, ºi cei care au fãcut o asociaþie pentru a îngriji persoanele cu handicap ºi care n-au venituri trebuie sã plãteascã în jur de 10 milioane pe an pentru reconstruirea turnului televiziunii.

Deci, din aceste considerente, Grupul parlamentar al U.D.M.R. nu poate vota o asemenea propunere legislativã.

Domnul senator Dumitru Badea.

Domnul senator Ion Predescu, în cuvântul sãu, nu ne-a convins deloc. Este o lege organicã ºi rãmâne lege organicã, nu poate fi jumãtate sau un sfert organicã ºi jumãtate ordinarã.

Noi, grupul nostru parlamentar, susþinem aceastã idee Ñ ºi nu e numai o idee, ci este realitatea crudã Ñ cã Guvernul îºi permite în continuare sã modifice legi organice. Nu mai vorbim despre situaþia creatã prin aplicarea unei astfel de prevederi legale. Noi refuzãm sã participãm la vot. Ba chiar pãrãsim sala la acest vot.

## Stimate coleg,

Numai o secundã! Sã nu credeþi cã ... nu este o procedurã cu pãrãsitul sãlii, pentru cã tot vot este.

Eu vã propun, pentru cã este o întreagã dezbatere Ñ este organicã sau nu este organicã Ñ ºi pentru cã s-a fãcut referire la o serie de proceduri ºi la verdictul dat de Curtea Constituþionalã, ca sã nu fie nici o problemã, vã propun sã retrimitem la comisie, sã vã puneþi de acord juriºtii, între dumneavoastrã, consultaþi ºi Curtea Constituþionalã, luaþi ºi exemple din ceea ce s-a întâmplat în trecut ºi reveniþi joi în plen.

Nu sunteþi de acord sã ne oprim aici?!

## Da!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Discutaþi inclusiv pe problema aceasta.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

## Domnule preºedinte,

Este adevãrat, am înþeles cã nu s-a discutat problema aceasta.

ªi reluãm dezbaterile generale. Încã o datã reluãm dezbaterile generale.

Aº vrea sã spun acum ceva.

DomnuÕ senator Radu, aveþi ceva deosebit? Domnule vicepreºedinte Buzatu, am rugãmintea sã preluaþi conducerea ºedinþei, pentru cã trebuia sã fiu deja la o...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

## Domnule preºedinte,

Vorbesc în numele Grupului parlamentar al P.N.L.-ului. Întotdeauna am dovedit, suntem siguri, totalã disponibilitate pentru toate demersurile care pot îmbogãþi ºi pot îmbunãtãþi conþinutul legii. De data aceasta, sentimentul nostru este cã nu existã subiect de negociere, nu existã subiect de a cãdea de acord asupra unui lucru sau altul. Am ascultat...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Da, domnule, dar la comisie nu aþi ridicat...

## Domnule senator,

Am ascultat cu toatã atenþia, numai cã, spre deosebire de dumneavoastrã, eu am ºi citit argumentarea acestui proiect de lege.

Nu este vorba numai despre sistemul de colectare. Este vorba despre sistemul independenþei editoriale, despre funcþionarea celor douã instituþii.

## Stimate coleg,

La comisie vor dezbate tot ce se...

Nu are rost, atâta vreme cât suntem într-un caz flagrant de neconstituþionalitate, nu avem de ce sã mai trimitem. Singura raþiune este sã mai amânãm o sãptãmânã un proiect de lege care, în forma aceasta, nu poate fi acceptat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Supun la vot retrimiterea la comisie, pentru analizã. Se vor relua dezbaterile.

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Procedurã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cine este pentru?

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Procedurã!

Sunt doar 42 de voturi! Nu este cvorum!

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 16/4.III.2003

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Domnule preºedinte,

Cu tot respectul ce vi-l port, dar nu aveþi calitatea de a solicita retrimiterea la comisie a unui proiect de lege. Aceastã calitate o au liderii de grup.

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu**

**:**

Aceasta o pot solicita eu!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimatã colegã, Probabil cã nu aþi fost atentã.

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Cine a cerut?! Nu a cerut nimeni!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Pãi, România Mare a cerut. Nu aþi cerut retrimiterea?

**Din salã**

**:**

Nu am cerut retrimiterea, am spus cã pãrãsim sala!

Bine, atunci continuãm. Doamna senator Dobrescu. Preia lucrãrile domnul vicepreºedinte Buzatu.

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã propun eu, din partea Grupului P.S.D., aceastã retrimitere la comisie, pentru cã ora este înaintatã, nu am votat prelungirea programului ºi nu putem sã facem acum nici dezbateri generale ºi nici sã prelungim fãrã sã fi aprobat aceastã prelungire.

Propun sã retrimiteþi la comisie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Nu vreau sã o facem ”pe piciorÒ. Nu vreau sã înþelegeþi greºit. Rog Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã sã dezbatã problema ridicatã de domnul senator Radu Alexandru Feldman ºi celelalte. Nu este nici o grabã. Veniþi cu ea. Liderul de grup a cerut.

Vã rog sã votaþi!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Supuneþi la vot propunerea de retrimitere?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da, propunerea de retrimitere la comisie.

Cu 77 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat. Încheiem aici.

Trecem la punctul de întrebãri ºi interpelãri.

Doamnelor ºi domnilor, continuãm.

Daþi-mi voie sã invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Hoha.

Poftiþi, vã rog. Nu este. Domnul senator Ioan Aurel Rus. Nu este. Domnul senator Acatrinei. Poftiþi, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Una din întrebãri este adresatã doamnei ministru al justiþiei Rodica Stãnoiu. În ultimul timp am constatat cã locuitorii din zona de munte a judeþului Suceava, la graniþã cu judeþele BistriþaNãsãud ºi Maramureº, se aflã în tot mai multe litigii cu vecinii lor. Majoritatea acestora au ca obiect probleme de aplicare a Legii fondului funciar. Ceea ce bate la ochi este faptul cã atunci când procesele au loc în instanþele din judeþele amintite, câºtig de cauzã au ardelenii, iar atunci când acestea sunt pe rolul instanþelor din judeþul Suceava, câºtig de cauzã au bucovinenii. Uneori, chiar ei se simt neîndreptãþiþi, spunând cã nu trebuia sã li se dea câºtig de cauzã numai lor, pentru cã au ºi ceilalþi dreptate. Toate acestea sunt rezultatul intervenþiei politicului pe traseul instanþãÑjustiþiabil. Aºa se face cã hotãrârile judecãtoreºti sunt date sub presiune, în funcþie de interesele în respectivele zone al unor importanþi factori din structurile puterii. Situaþii cel puþin ciudate sunt întâlnite ºi în speþe de altã naturã, de exemplu, cea privind pe omul de afaceri Severin Tcaciuc, careÉ În ultimele zile încep sã se limpezeascã foarte multe treburi legate de situaþia sa, cu sprijinul organelor centrale, astfel cã, în cazuri diferite, instanþele din Fãlticeni ºi din Suceava dau acelaºi verdict, bineînþeles defavorabil celui în cauzã. Aceasta, la ordin, aºa cum a ”scãpatÒ, fãrã sã vrea, pe holurile Judecãtoriei din Fãlticeni, magistratul care a judecat procesul. Recent, însuºi ministrul Rodica Stãnoiu a recunoscut cã în sistem s-au constituit adevãrate clanuri.

Atragem atenþia cã acestea aduc un mare deserviciu ministerului pe care Domnia sa îl pãstoreºte, încrederea în justiþie prãbuºindu-se pe zi ce trece.

Întrebarea este: când are de gând ministrul justiþiei Rodica Stãnoiu sã ia mãsuri în privinþa eliminãrii tuturor elementelor corupte din sistem, atât la nivel local, cât ºi la nivel central, pentru cã ne-am putea trezi cã aceste elemente eliminã chiar titularul ministerului, dacã nu se iau la timp mãsuri.

Vã mulþumesc.

A doua întrebare, domnule preºedinte...

Da, poftiþi.

Éeste adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Presa a abundat de exemple în care mai multe familii au fost lãsate pe drumuri de persoane de la care au luat bani cu dobânzi înrobitoare. Fenomenul de cãmãtãrie, care este interzis, ia amploare, ºi toate acestea, sub aripa oblãduitoare a organelor abilitate ale statului. Chiar dacã Poliþia a propus declanºarea anchetei penale, Parchetul a considerat cã nu este necesar, pe motiv cã ”contractul de împrumut este legal întocmitÒ, aceasta în condiþiile în care împrumutul este o activitate care nu presupune perceperi de dobânzi. De asemenea, cãmãtãria, care nu este incriminatã de lege, se bucurã ºi de complicitatea notarilor publici, care nu ar fi trebuit sã autentifice respectivele acte.

În condiþiile în care cãmãtãria duce la îmbogãþirea peste noapte a unor elemente infracþionale ºi la nenorocirea unor persoane aflate în impas, solicit premierului Adrian Nãstase sã atragã atenþia organelor abilitate ale statului sã intervinã pentru a se pune capãt unei asemenea activitãþi criminale.

În acelaºi timp, cred cã se impune promovarea unui proiect de act normativ care sã împiedice proliferarea fenomenului în þarã.

Vã mulþumesc.

Invit la microfon pe domnul senator Romeo Hanganu. Poftiþi, vã rog.

Întrebarea mea este adresatã Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi este legatã de strategia de dezvoltare a industriei de petrol pe care a lansat-o actualul Guvern în anul 2001.

Trei probleme formeazã obiectul întrebãrii:

1. Care este cantitatea de þiþei prelucratã în anul 2002 pe rafinãrii în þarã ºi import;

2. Care este situaþia redeschiderii unor capacitãþi din petrochimie, aºa cum se prevedea în aceastã strategie de dezvoltare;

3. Care este situaþia programului de investiþii în domeniul industriei de rafinare a þiþeiului ºi a industriei petrochimice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Gheorghe Flutur.

Am douã întrebãri.

Prima este adresatã domnului ministru Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor.

Domnule ministru,

În judeþul Suceava, locuitori din mai multe comune mi-au adus la cunoºtinþã un fapt deosebit de grav, care aduce aminte de statul poliþienesc.

În ultimele sãptãmâni, în comuna Vama, comunã de oameni gospodari, echipe de salariaþi ai societãþii ”ElectricaÒ, însoþiþi de echipaje de jandarmi având cagule trase pe faþã, au descins la casele unora dintre cetãþeni fãrã explicarea vreunui motiv ºi cu încãlcarea flagrantã a legii privind inviolabilitatea domiciliului. Scopul materializat rapid de nãvãlitorii sus-menþionaþi a fost debranºarea acestor cetãþeni de la reþeaua electricã. Motivele invocate de Societatea ”ElectricaÒ, dar dupã încheierea acþiunii în forþã amintite mai sus, au constat, în principal, în lipsa autorizaþiei pe puterea instalatã consumatã de unele mici

agregate pentru uz casnic, deºi persoanele în cauzã au fãcut dovada plãþii la zi a curentului electric consumat, potrivit tarifelor în vigoare.

Vã rog, domnule ministru, sã verificaþi motivele invocate de societatea sus-amintitã în cazul debranºãrii cetãþenilor din comuna Vama, judeþul Suceava, ºi sã-mi transmiteþi în scris soluþia adoptatã în scopul revenirii la normal în ceea ce priveºte alimentarea cu curent electric a locuinþelor respective.

Îmi exprim încrederea cã astfel de apucãturi abuzive ale organelor de stat nu se vor mai repeta, mai ales cã cetãþenii sunt de bunã-credinþã, plãtindu-ºi întotdeauna datoriile cãtre furnizorii locali de utilitãþi publice.

A doua întrebare, dacã îmi este permis, este adresatã domnului ministru de interne Ioan Rus.

În ultima perioadã mi s-au adresat la biroul senatorial mai mulþi posesori de tractoare ºi maºini agricole, semnalând faptul cã nu au posibilitatea sã le înmatriculeze potrivit actualelor prevederi, datoritã faptului cã acestea prezintã diferite grade de uzurã, rezultate ºi din nenumãratele reparaþii la care au fost supuse în timp. Este cazul unor locuitori ºi din comuna Bosanci, judeþul Suceava, care au peste 300 de tractoare ºi maºini agricole folosite în lucrãrile din proprietatea privatã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În continuare, tot la capitolul întrebãri, doamna senator Maria Ciocan care se adreseazã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea este adresatã domnului Marian Sârbu, ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale.

Conform Legii nr. 19/2000 ºi completatã de Legea nr. 338/2002, viitoarele mame puteau sã-ºi asigure un venit decent necesar creºterii copiilor în schimbul unei cotizaþii lunare plãtite Casei de Pensii. Multe persoane au solicitat împrumuturi la bãnci sau cunoºtinþe pentru a-ºi plãti aceste cotizaþii, dar normele de aplicare apãrute cu foarte mare întârziere, dupã încheierea unor contracte, au fãcut ca o parte din aceste contracte sã fie anulate ºi banii daþi nu se mai returneazã plãtitoarelor, ci sunt transferaþi pentru asigurarea suplimentarã a pensiei pe care o vor primi peste zeci de ani. Singura speranþã de a-ºi recupera mãcar banii daþi este calea instanþei, procese care pot dura mulþi ani, mulþi bani, iar împrumuturile contractate cu dobândã vor trebui înapoiate.

Întrebare: 1) Vã rugãm sã precizaþi care sunt condiþiile concrete pentru a beneficia de acest ajutor bãnesc pentru îngrijirea copiilor pânã la împlinirea vârstei de doi ani? 2) De ce se opresc aceºti bani ºi nu se încearcã chiar rezolvarea acestor cazuri, în condiþiile în care nu sunt cu nimic vinovate mamele care au avut încredere în legile Guvernului, au încheiat contracte cu instituþia statului, instituþie care nu cunoºtea sau nu a ºtiut explica mamelor normele de aplicare a acestei legi.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº.

Afirmaþia dumneavoastrã conform cãreia România se aflã pe primele locuri privind numãrul de paturi pe cap de locuitor mã obligã sã vã adresez urmãtoarele întrebãri:

1) Ce loc deþine România în Europa privind cheltuielile pentru sãnãtate fãcute pe cap de locuitor?

2) Ce loc ocupã România în Europa în ceea ce priveºte starea de sãnãtate a populaþiei ºi câte îmbolnãviri pe cap de locuitor, împãrþite pe categorii, sunt constatate de sistemul sanitar?

3) Care sunt bolile ce nu au fost eradicate în România, comparativ cu alte þãri europene?

Pe ce loc se aflã România în privinþa consumului de medicamente valoric pe cap de locuitor? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit pentru întrebare pe domnul senator Gheorghe Zlãvog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu: de ce în comunele Stupina ºi Traianu din judeþul Olt nu funcþioneazã sistemele de irigaþii, deºi în comunele limitrofe acestora aceste sisteme sunt în funcþiune? Are în vedere ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor punerea în funcþiune a sistemelor respective? Dacã rãspunsul este afirmativ, vã rugãm sã ne precizaþi data punerii lor în exploatare.

ªi, cu permisiunea dumneavoastrã, o scurtã întrebare adresatã domnului ministru ªerban Mihãilescu: De ce în comuna Vãleni, judeþul Olt, asistenþii ºi asistaþii sociali nu ºi-au primit drepturile bãneºti conform Legii nr. 427/2001 din luna ianuarie 2002? Ne puteþi preciza o datã când aceste persoane lipsite de orice mijloace de subzistenþã vor primi drepturile cuvenite? Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Radu F. Alexandru. Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea sau, mai corect spus, întrebãrile mele se adreseazã domnului ministru Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor, ºi privesc, prin excelenþã, domeniul Secretariatului de Stat pentru Culte. Întrebarea a fost transmisã încã din sãptãmâna anterioarã, ea a fost programatã pentru ºedinþa de lunea trecutã când, bine ºtiþi, programul a fost de altã naturã ºi noi nu am mai avut timp pentru capitolul ”Întrebãri ºi interpelãriÒ. În întrebarea transmisã domnului ministru solicitam rãspuns scris ºi oral. Este un subiect amplu, sunt câteva întrebãri care presupun un rãspuns detaliat. Vãd cã domnul ministru nu este în salã ºi atunci...

Nu, este! A venit anume pentru dumneavoastrã!

## **Domnul Radu Feldman Alexandru:**

Nu-mi rãmâne decât plãcerea sã-l salut cu cuvenita preþuire.

De regulã, ºtiam cã membrii Cabinetului Nãstase sunt, într-adevãr, unde meritã, în faþã, de aceea nu v-am vãzut.

Domnule ministru, vã pot asculta cu toatã plãcerea ºi cu tot interesul, dar vã mãrturisesc cã m-aº simþi satisfãcut ºi de rãspunsul scris. Deci...

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** Ñ _ministrul culturii ºi cultelor (din salã)_ **:**

Nu, îl am ºi-l voi prezenta oral.

Aveþi rãspunsul oral pe care mi-l puteþi da ºi în scris?

Domnul ministru va rãspunde când vom ajunge la acest capitol.

O ultimã întrebare din partea domnului senator Corin Penciuc.

## Domnule preºedinte,

Întrebarea mea vizeazã Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº. Pornind de la prevederile strategiei naþionale antidrog, vã adresez, doamnã ministru, urmãtoarele douã întrebãri: care sunt activitãþile concrete ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei în cadrul strategiei naþionale antidrog?

2) Care sunt acþiunile eficiente de prevenire ºi tratamente pe care le-a stabilit ministerul dumneavoastrã în cadrul strategiei antidrog, precum ºi nivelul alocãrii ºi folosirii resurselor financiare ºi umane aferente acestor acþiuni?

Vã mulþumesc.

Trecem la capitolul doi Ñ ”InterpelãriÒ ºi-l invit pe domnul senator Gheorghe Bunduc.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului guvernator Mugur Isãrescu ºi este fãcutã în numele celor aproximativ o mie de cetãþeni din Tulcea ºi al zecilor de mii din întreaga þarã, care au depus diverse sume de bani la Banca Popularã Românã. Aproape toþi deponenþii au dorit, prin aceste depuneri, sã-ºi asigure un mod de viaþã decent atunci când vor ieºi la pensie. De la intrarea în faliment al Bãncii Populare, în decembrie 2001, deponenþii aºteaptã sã le fie returnate sume depuse la aceastã bancã.

Domnule guvernator, vã rugãm sã ne precizaþi ce mãsuri au fost întreprinse de cãtre Banca Naþionalã a României pentru respectarea legislaþiei care garanteazã depozitele bancare?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit acum la microfon pe domnul senator Gheorghe Flutur.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei.

Luând în considerare necesitatea demonstrãrii transparenþei derulãrii Programului SAPARD, sistemul de finanþare la capitolul ”Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii ruraleÒ, precum ºi a depistãrii unui sistem clientelar promovat ºi susþinut de cãtre firmele de proiectare angajate în acest program, vã rog, domnule ministru, sã-mi prezentaþi atât titlurile proiectelor, cât ºi beneficiarii ºi proiectanþii lucrãrilor din cadrul capitolului sus-menþionat pentru judeþele Bistriþa-Nãsãud, Neamþ, Suceava ºi Iaºi ºi ale cãror studii de fezabilitate au fost finanþaþe din fonduri publice, acordate în baza Ordonanþei Guvernului nr. 73/2002. Solicit rãspuns scris, dar vreau sã fac o precizare, domnule preºedinte. Între timp am primit rãspunsul, dar este incomplet pentru cã lipseºte ce-i mai important, coloana cu proiectanþii, ºi aº ruga sã se completeze. Solicit completarea rãspunsului cu proiectanþii acestor teme.

Vã mulþumesc.

Bine. S-a trecut în stenogramã. Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Csaba S—gor. Poftiþi, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea e adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale. Relatãrile presei centrale, ale cotidienelor locale, precum ºi cele ale cetãþenilor mi-au atras atenþia asupra interpretãrii confuze privind acordarea drepturilor de concediu ºi de indemnizaþie pentru creºterea copiilor în primii ani de la naºtere. În cele ce urmeazã, doresc sã relatez un caz concret.

O tânãrã angajatã, care în octombrie 2001 a nãscut un copil ºi beneficiazã de indemnizaþia de creºtere a copilului, profitând de dreptul acordat prin Legea nr. 338/2002 încheie un contract de asigurare suplimentarã, la data de 1 iulie 2002, achitându-se de obligaþiile contractuale în urmãtoarele ºase luni. La data de 12 februarie 2003, deci dupã 6 luni încheiate de la data încheierii contractului, solicitã de la Casa de Pensii plata indemnizaþiei suplimentare. Casa de Pensii refuzã aceastã cerere pe motivul cã nu îndeplineºte condiþia impusã de Circulara nr. 22.891/10 decembrie 2002, semnatã de domnul Petre Ciotloº, secretar de stat ºi preºedinte al C.N.P.A.S., care stipuleazã în articolul 2 alin. 2: ”În vederea acordãrii concediului ºi indemnizaþiei pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani, respectiv 3 ani, condiþia de realizare a stagiului de cotizare prevãzut de lege trebuie îndeplinitã la data naºterii copiluluiÒ. Textul de lege la care face trimitere domnul secretar de stat Ciotloº, art. 122 din Legea nr. 19/2000, interpretarea acestui text prin normele de aplicare aprobate de Ordinul ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale nr. 340/2001, precum ºi completãrile aduse mai apoi de Ordinul ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale nr. 518/2001 îi oferã asiguratului alternativa de a solicita începerea plãþii:

a) de la data naºterii copilului sau

b) la o datã ulterioarã.

Din cercetãrile mele am ajuns la concluzia cã sursa acestei situaþii este: în primul rând, întârzierea fãrã temei a modificãrii necesare pentru armonizarea normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000 cu completãrile ºi modificãrile aduse de Legea nr. 338/2002, respectiv prevederile art. 38, în special alin. 3, art. 98 alin. 2 ºi 3, art. 99, precum ºi cu art. 121 ºi 122 din Legea nr. 19/2000.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnilor miniºtri Octav Cozmâncã ºi Mihai Tãnãsescu.

Domnilor miniºtri, prin recenta Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 192/2002 privind salariile funcþionarilor publici a apãrut o discriminare materialã flagrantã între drepturile salariale ale funcþionarilor publici din prefecturi ºi consiliile judeþene, care au o creºtere anualã de peste 40% pentru anul 2003, ºi cele ale funcþionarilor publici din aparatul propriu al consiliilor locale, al instituþiilor subordonate acestora ºi ale consiliilor judeþene, ce vor avea o creºtere de numai 15% pe an.

Realizând o analizã a activitãþilor consiliilor locale Ñ care sunt egale, dacã nu superioare celor de la consiliile judeþene ºi prefecturi Ñ constatãm cã în retribuþie apare o discrepanþã invers proporþionalã cu gradul de responsabilitate a sarcinilor acestora. Ca sã nu mai vorbim de faptul cã 3 sferturi dintre cererile ºi reclamaþiile cetãþenilor sunt adresate tot acestora, numãrul lor fiind impresionant.

De aceea, vã solicit sã îmi prezentaþi mãsurile pe care le aveþi în vedere pentru înlãturarea de urgenþã a acestor discriminãri salariale, în caz contrar ne rezervãm dreptul de a rezolva noi aceastã problemã, prin modificarea prevederilor ordonanþei sus-menþionate. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Corneliu Bichineþ. Administraþia publicã a judeþului Vaslui. Poftiþi.

Interpelarea mea, domnule preºedinte, este adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã.

Domnule ministru, conduceþi un minister greu, complex ºi plin de solicitãri mentale, sufleteºti ºi fizice. Datã fiind înzestrarea dumneavoastrã nativã, este evident cã rezistaþi, asta spre disperarea unor subordonaþi nu tocmai buni prieteni cu legea, pe care îi aveþi în teritoriu.

Coºmarul pe care îl trãiesc aceºtia sãptãmânã de sãptãmânã este copleºitor, iar mulþi dintre aleºii locali care vã ascultã la videoconferinþe nu mai pot ajunge, datoritã epuizãrii, câte douã-trei zile la serviciu. Se înþelege, în astfel de situaþii, primãriile se descurcã, bietele de ele, cum pot.

Intenþionaþi cumva sã luaþi vreo mãsurã asupra acelor aleºi locali care doar trec din când în când pe la serviciu, ºi atunci când o fac nu au altã grijã decât sã jumuleascã bugetele primãriilor ºi aºa destul de sleite?

Atunci când veþi veni la tribuna Senatului României cu rãspunsul formulat, pentru a vã ajuta în muncã, vã voi prezenta câteva date despre ”primarii sezonieriÒ din judeþul Vaslui, iar dacã voi simþi în timbrul vocii dumneavoastrã o undã de curiozitate, vã voi sugera unde îi puteþi gãsi pe acei aleºi locali vasluieni puºi pe cãpãtuialã pe banii primãriilor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Pop. Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am onoarea sã adresez o interpelare onoratului domn ministru al culturii ºi cultelor.

Domnule ministru, Ministerul Culturii ºi Cultelor a dat aprobare pentru a fi instalatã în România, într-un loc public, statuia criminalului-cãlãu Wass Albert, care în septembrie 1940, profitând de invadarea Ardealului de Nord de cãtre maghiarii horthyiºti, a ucis ºi spintecat cu baioneta sute de români ºi evrei, iar acum dumneavoastrã, ca reprezentant al statului român, autorizaþi construirea ºi instalarea în judeþul Mureº a douã statui pentru acest criminal, una fiind în comuna Aluniº ºi alta în municipiul Reghin.

Ne mai punem întrebarea când se va ridica o statuie ºi amiralului fãrã flotã Horthy.

Faþã de aceastã situaþie intolerabilã, vã întreb: de ce permiteþi ca poporul român sã fie umilit de iresponsabilii reprezentanþi ai U.D.M.R., uniune culturalã care atenteazã grav la demnitatea poporului român, insultându-ne memoria ºi istoria.

De asemenea, vã întreb: de ce aþi permis sã fie instalate în România 3 cruci amplasate la ieºirea din Miercurea-Ciuc, în direcþia Odorhei, pe care sunt înscriºi anii: 896, 996, 1996. Ce reprezintã aceºti ani pentru istoria României? Bineînþeles, în afarã de 1996, când a intrat la guvernare cine a intrat.

A doua interpelare, dacã-mi permiteþi, este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru, la învestiturã aþi jurat sã respectaþi Constituþia României. Astãzi însã faceþi eforturi disperate pentru a o schimba, cheltuind inutil sume uriaºe de bani publici doar pentru a impune o nouã lege fundamentalã, de fapt, un moft pe care, în calitate de responsabil al Guvernului, o respectaþi doar în mãsura în care vã serveºte interesele.

Pentru a vã demonstra cã nu sunteþi un cetãþean fidel al României voi arãta cã aþi emis ºi adoptat Hotãrârea Guvernului nr. 1415, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 936/20 decembrie 2002, prin care impuneþi Ñ prin încãlcarea flagrantã a Constituþiei, a art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (2), art. 13, art. 16 alin. (1), art. 107 alin. (2), art. 51 ºi art. 150 alin. (1) Ñ tãlmãcirea jalnicã ºi abuzivã a denumirilor unor localitãþi situate în România, fãrã a avea acordul poporului suveran.

Vã mulþumesc, domnule senator. Doamna senator Maria Ciocan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Interpelarea mea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei.

Situaþia sistemului sanitar din România este în pragul colapsului, datoritã lipsei finanþãrilor cãtre acest sector. An de an s-au acordat fonduri din ce în ce mai puþine, fapt care a condus la situaþia tragicã a sistemului sanitar.

S-a ajuns în situaþia în care farmaciile nu mai pot elibera medicamente compensate ºi gratuite începând cu 1 martie a.c., din cauza Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate care nu a achitat datoriile acumulate pe anul trecut, aceste datorii ridicându-se, la nivel naþional, la peste 3.000 de miliarde lei.

Dupã intrarea în vigoare a noilor reglementãri, a contractului-cadru pe anul 2003, cel mult 30% din farmacii ar mai putea rãmâne în funcþiune, la nivel naþional fiind circa 3.000 de farmacii care au contracte cu Casele de Asigurãri de Sãnãtate Ñ nu reuºesc sã acopere cererea de medicamente de pe piaþã.

Vã rugãm sã binevoiþi a ne comunica ce mãsuri se vor lua pentru reglementarea situaþiei existente ºi pentru a asigura o funcþionare normalã a acestor farmacii. Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Ultima interpelare în aceastã searã, domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Vreau sã spun de la început, domnule prim-ministru, cã lupta cu corupþia a Guvernului dumneavoastrã a deve-

nit mai mult vorbã în vânt, deºi presa aduce foarte multe materiale care dezvãluie toate afacerile fãcute de baroni, mai ales cei locali. Dumneavoastrã aþi purtat discuþii, în ultimul timp, fãrã îndoialã, cu oameni care unii dintre ei sunt corecþi, dar printre ei sunt ºi oameni pãtaþi.

Ca drept dovadã, dupã ce i-aþi scos pe toþi, global, basma curatã, unii ori ºi-au dat demisia, iar de alþii se ocupã organele abilitate, considerând cã sunt implicaþi în acte de corupþie.

Mai rãu, domnule prim-ministru, este cã atunci când oameni din partidul dumneavoastrã au atras atenþia asupra proporþiilor pe care le ia acest fenomen, aceºtia au fost maziliþi fãrã jenã ºi chiar daþi afarã din partid.

Este adevãrat cã, în ultimul timp, chiar secretarul general al Guvernului, domnul Mihãilescu, atunci când era încolþit puþin cu salariatul acela care comisese o fraudã, el a rãspuns ziariºtilor: ”Nu ºtiu de ce sunt numai eu vãzut, pentru cã alþi miniºtri au niºte lucruri mai mari decât mine, dar numai eu sunt vânat.Ò

Cred cã aceastã problemã ar trebui sã fie vãzutã mai bine ºi examinatã cu mai mare atenþie de dumneavoastrã, în calitate de prim-ministru, adicã sã vedeþi cu cine lucraþi, cine sunt cei cu care vã înconjuraþi.

Perioada mandatului pe care îl aveþi pânã în 2004 a rãmas cam micã, de aceea vã rog sã acþionaþi foarte ferm, pentru cã aceastã corupþie a penetrat, la ora actualã, toate instituþiile fundamentale ale statului ºi pune în pericol integrarea României în structurile europene ºi euroatlantice. Acestea au remarcat chiar cã þara noastrã este un stat captiv, fiind la îndemâna unor grupuri de interese. Aceste oligarhii fac ca o mare parte a bogãþiilor naþionale sã treacã în mâinile unor persoane particulare. Modelul capãtã caracter de generalitate ºi tinde sã tragã România pe un drum fãrã întoarcere.

În consecinþã, domnule prim-ministru Adrian Nãstase, vã întreb pânã unde veþi tolera aceste neajunsuri în activitatea de conducere a Guvernului ºi de ce nu dispuneþi ca toate organele abilitate ale statului sã intervinã fãrã nici o excepþie în stoparea proliferãrii corupþiei, pentru cã acestea lucrând corect vor avea sprijinul maselor de oameni cinstiþi, cei care trudesc ºi îºi câºtigã existenþa cu mintea ºi braþele lor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La capitolul ”Rãspunsuri la întrebãri ºi interpelãriÒ vã rog sã-mi daþi voie sã-l invit pe domnul ministru Rãzvan Theodorescu sã rãspundã domnului senator Radu Alexandru Feldman.

Poftiþi, vã rog, domnule ministru.

ªi mai aveþi, domnule ministru, un rãspuns, dacã sunteþi gata, pentru domnul senator Dumitru Petru Pop.

Sigur cã da. Colegul senator Radu Alexandru Feldman a pus aceastã întrebare mai demult.

Dacã este de acord domnul senator... am un rãspuns de 11 pagini, cu tabele ºi cifre, nu are nici un sens sã-l citesc, evident. Îl va primi în scris. Vreau sã vã spun doar atât, în mai puþin de un minut. Noua structurã care cuprinde cultele în sistemul unui minister, aºa cum fusese ºi în perioada interbelicã, pare a fi un sistem bun. Cultele sunt reprezentate la masa Guvernului ºi, har Domnului, au foarte multe de spus.

Aveþi acest material, domnule senator. Vi-l þin la dispoziþie.

Domnului senator Pop pot sã-i rãspund de pe acum. O sã primeascã ºi rãspunsul în scris.

Situaþia cu aceastã lucrare de for public de la Reghin, care îl reprezintã pe contele Albert Wass, este urmãtoarea. În felul ãsta explic pentru toate cazurile similare care ar putea sã fie, de lucrãri de for public.

1. Comisia Naþionalã pentru Monumente de For Public, care funcþioneazã pe lângã Ministerul Culturii ºi Cultelor, nu a eliberat aviz pentru executarea acestei lucrãri.

2. În general, doamnelor ºi domnilor senatori, Ministerul Culturii ºi Cultelor nu elibereazã decât aviz estetic prin respectiva comisie, nu de conþinut. Avizul Comisiei Monumentelor Istorice se referã la amplasarea în zonele protejate. Nu este cazul. Ministerul Culturii ºi Cultelor nu elibereazã autorizaþii de construcþie ºi nici certificate de urbanism, aceasta revenind autoritãþii publice locale.

Au existat ºi existã cazuri de amplasare ilegalã, ce nu þin seama de rezoluþia celor douã comisii ale ministerului, sau care, pur ºi simplu, nu se adreseazã celor douã comisii privind eliberarea unui aviz. În cazul de faþã nu s-a solicitat aviz.

Din informaþiile obþinute de la Primãria din Reghin, lucrarea a fost amplasatã fãrã certificat de urbanism, motiv pentru care autoritãþile în drept au aplicat o amendã conform normelor în vigoare.

Pe de altã parte, terenul pe care a fost amplasatã lucrarea este proprietatea parohiei, în acest caz nefiind necesar avizul Comisiei Naþionale pentru Monumentele de For Public.

Acesta este rãspunsul oficial al Ministerului Culturii ºi Cultelor, pe care îl veþi primi.

Poftiþi, domnule senator Pop.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Dumneavoastrã nu aþi dat avizul, nici nu vi s-a solicitat. Care ar fi finalul, pentru cã dumneavoastrã spuneþi cã nu a fost pe lista criminalilor de rãzboi? A fost condamnat la moarte pentru....

N-am spus cã n-a fost... Domnule senator...

A fost condamnat la moarte ca ºi criminal de rãzboi. A fost condamnat la moarte pentru cã eu am din familiile, din apropiaþii mei, ca familie, care au fost strãpunºi de baionetã la ordinul sau chiar de cãtre acest Wass ºi nu ºtiu dacã noi putem sã ne fofilãm: ”oare facem sau nu facem?Ò. Rãmâne statuia acestui criminal Wass pe teritoriul României sau nu rãmâne?

Conform ordonanþei de urgenþã pe care o cunoaºteþi, dacã Ministerul Justiþiei, în competenþa cãruia este aceastã chestiune, demonstreazã cã a fost criminal de rãzboi...

Dar avem hotãrârea, domnule ministru. Avem hotãrârea datã de Tribunalul Cluj, cã a fost condamnat la moarte.

E o problemã a justiþiei, domnule senator. Nu mã întrebaþi pe mine. Dacã Ministerul Justiþiei decide acest lucru, atunci aceastã statuie urmeazã sã aibã exact situaþia pe care o are în Bucureºti statuia lui Ion Antonescu, adicã este acoperitã, dacã preotul nu vrea s-o desfacã.

Nu ºtiu dacã putem face un paralelism sau un grad de comparaþie între Wass ºi mareºalul Antonescu.

Eu vã vorbesc din punctul de vedere al legii pe care noi o aplicãm.

Absolut, al legii!

Din punctul meu de vedere, în calitate de coiniþiator ºi cosemnatar al acelei ordonanþe de urgenþã, dacã Ministerul Justiþiei hotãrãºte acest lucru, atunci aceastã statuie este ilegalã.

Domnule ministru, nu are statuie numai la Reghin, în incinta acelui lãcaº de cult, ci are ºi în localitatea Aluniº, este datã ºi denumire de ºcoalã.

La Aluniº?

Da.

Transilvaniei de cãtre Ungaria arpadianã. Asta este o realitate. Cum se poate armoniza astãzi acest lucru cu coabitarea noastrã cu cetãþenii români de origine maghiarã, asta este o altã problemã. 896 este o datã.

896... ªtim pe unde au venit, cum au venit ºi de ce au venit ºi nu ºtiu...

Domnule senator, au venit...

Toate aceste lucruri, dacã se decide pe calea Ministerului Justiþiei cã Albert Wass este criminal de rãzboi, atunci ele trebuie sã se supunã ordonanþei ºi sã disparã numele ºi aºa mai departe. Dacã se demonstreazã acest lucru. ªi sunt specialiºtii Ministerului Justiþiei care pot s-o facã.

ªi subalternii dumneavoastrã de la judeþul Mureº, respectiv Direcþia de culturã, ce au fãcut în acest sens?

Ei nu pot sã facã nimic, decât atunci când justiþia le comunicã, în urma acestor intervenþii, de tipul intervenþiei dumneavoastrã, domnule senator. Evident, voi cere colegei mele de la justiþie sã lãmureascã acest lucru. Vã repet, am luat cunoºtinþã de un dosar care nu este de competenþa mea, ci a justiþiei, care complicã puþin lucrurile, dar, dacã a fost criminal de rãzboi, cu adevãrat, monumentele, denumirea datã ºcolii ºi aºa mai departe se supun rigorilor ordonanþei de urgenþã. Vã promit acest lucru.

Sã fiu iertat cã mai insist, dar nu mi-aþi dat nici un rãspuns la cele trei cruci amplasate cu inscripþia anilor 896, 996, 1996.

Cred cã ºtim cu toþii ce reprezintã aceºti ani ºi nu ºtiu cum au putut sã fie instalate pe teritoriul României.

Eu nu am vãzut acele cruci.

Mergem împreunã, domnule ministru, ºi le vedem.

N-am vãzut acele cruci... Acum, ministrul vã poate rãspunde, ºi istoricul, la fel. 896 este o datã europeanã în istoria unui popor, a poporului maghiar. Dacã ea este exhibatã în orice locuri, în Transilvania, e de discutat. Vreau sã vã spun, însã...

Eu de asta pun întrebarea, domnule ministru.

Curând dupã 896, foarte curând Ñ acum este istoricul care a scris zeci de pagini pe aceastã temã Ñ curând dupã 896 a început, pe valea Mureºului, cucerirea

Acum nu vrem sã facem un duel profesional istoric...

Repet, am scris atât despre asta ºi cu studenþii mei vorbesc atât despre asta...

În 896 nu erau pe valea Mureºului. Poate dupã 1106.

Nu. Mai devreme. Cãtre 950 erau deja pe valea Mureºului.

Nu erau!

Chiar în zonele dumneavoastrã. Mergeau dupã... ªtiþi dupã ce mergeau. Mergeau dupã salinele de pe valea Mureºului, de care aveau nevoie pentru vitele pe care le creºteau. Vã rog sã mã credeþi, dupã 950 maghiarii erau pe valea Mureºului. Dar asta este o discuþie profesionalã.

N-au ajuns... Poate cã erau pe valea Mureºului, la vãrsarea în Tisa.

Vã mulþumim, domnule ministru. Vã rog sã-mi daþi voie...

O sã primiþi rãspunsul în scris la aceastã interpelare.

Vã rog sã-mi daþi voie sã invit în continuare pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, pentru a rãspunde la diverse întrebãri ºi interpelãri, domnului senator Gheorghe Zlãvog... Domnul Zlãvog este.

Domnule secretar de stat, aveþi, probabil, pentru domnul senator Codreanu. Nu este prezent.

Domnul Codreanu nu este. Domnul Zlãvog...

Lãsaþi rãspunsul scris pentru domnul Codreanu, pentru a se consemna în stenogramã.

Sigur cã da, domnule preºedinte.

În judeþul Olt, Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare administreazã ºi exploateazã 180.145 de hectare. Sunt puse în funcþiune, pânã acum, 77.000 de hectare.

În sistemul la care se referã interpelarea sunt amenajate 34.000 de hectare, dar sunt în funcþiune numai 4.283 de hectare ºi s-au irigat anul trecut 3.150 de hectare în zona localitãþilor Ruºeneºti ºi Cilieni.

La localitãþile la care face referire domnul senator, Stupina ºi Traianu, din pãcate, ºi nouã ne pare rãu, nu a existat nici anul trecut, ºi nici anul acesta nici un precontract încheiat pentru irigat ºi nici nu dispun de instalaþii de irigat.

Din aceastã cauzã, Societatea Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare încã nu a luat mãsuri sã punã în funcþiune acest sistem de irigat din zona acestor douã localitãþi.

Eu vreau sã vã asigur cã am luat legãtura cu Direcþia generalã a agriculturii ºi cu S.N.I.F. Acum sã vedem ce putem sã convingem noi. În localitate, ºtiþi cã au o situaþie mai specialã. În sistemul ãsta, Viºina, de acolo, ceilalþi, care au vrut sã irige au irigat. Dânºii nu sunt pregãtiþi pentru irigat. În momentul când vor da semnalul, starea fizicã efectivã a sistemului nu este rea, se poate pune în funcþiune, dar dacã nu vor nici anul acesta sã încheie un precontract de exploatare, nu putem sã-i dãm drumul. Acesta este rãspunsul.

Poftiþi, domnule senator Zlãvog.

Am impresia cã ne învârtim într-un cerc vicios. Sistemul de irigaþii nu este în stare de funcþionare, dumneavoastrã spuneþi cã nu-l puneþi în stare de funcþionare pentru cã cei de acolo nu au fãcut contracte sau precontracte, cei de acolo spun cã nu fac atâta timp cât sistemul nu este în stare de funcþionare ºi cam acesta ar fi cercul vicios.

Eu vã spun încã o datã cã sãptãmâna aceasta vom mai avea o întâlnire, vã promit, ºi am sã vã spun cã nu este altã situaþie. Am sã aduc rãspunsul exact de la cei de acolo, inclusiv de la primarii localitãþii, ca sã vã convingeþi.

Cetãþenii solicitã...

E adevãrat... Probabil cã sunt câþiva binevoitori, dar, dacã restul nu vor sã irige, nu poþi sã cheltui niºte bani, cã noi avem situaþia asta... ªtiþi foarte bine cã plimbãm milioane de metri cubi de apã pe canale ºi, din pãcate, nu se gãseºte omul care sã o tragã spre plantã...

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Petre Ciotloº, aveþi un rãspuns pentru domnul senator Valentin Dinescu, care nu este aici. Asta pentru stenogramã... Îl veþi lãsa aici, în scris...

Domnule secretar de stat, mai aveþi un rãspuns pentru domnul senator Csaba S—gor.

Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Petre Ciotloº Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

Potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, beneficiazã de indemnizaþii de asigurãri sociale asiguraþii care au realizat un stagiu de cotizare de cel puþin 6 luni din ultimele 12 anterioare producerii riscului. În cazul indemnizaþiei pentru creºterea copilului în vârstã de pânã la doi ani, riscul îl reprezintã naºterea. Persoanele care nu îndeplinesc condiþia de stagiu de cotizare enunþatã mai sus nu pot beneficia de aceastã prestaþie. Aceastã indemnizaþie se acordã atât persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public, cât ºi persoanelor care încheie un contract de asigurare. Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii la sistemul public de pensii pot încheia, conform art. 5 alin. 2 din lege, contract de asigurare socialã în vederea completãrii venitului asigurat pânã la plafonul prevãzut de lege. Asigurarea facultativã, prin încheierea contractului de asigurare socialã, se face în vederea îmbunãtãþirii punctajului la pensie, precum ºi pentru beneficiul celorlalte drepturi de asigurãri sociale prevãzute de lege: indemnizaþii pentru incapacitate temporarã de muncã, de maternitate, pentru creºterea copilului pânã la vârsta de doi ani, iar în cazul copilului cu handicap, pânã la vârsta de trei ani, indemnizaþii pentru îngrijirea copilului bolnav sau ajutor de deces.

În consecinþã, legea nu prevede posibilitatea asigurãrii facultative în vederea beneficiului unui singur drept de asigurãri sociale, de exemplu numai pentru a beneficia de indemnizaþie pentru creºterea copilului.

De altfel, din conþinutul contractului, încheiat ºi semnat de persoana care s-a asigurat, nu rezultã cã asigurarea se poate efectua pentru o perioadã limitatã de timp sau pentru acoperirea numai a anumitor categorii de riscuri.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Domnule senator, dacã sunteþi mulþumit de rãspuns? ªi mai aveþi un rãspuns de dat, domnule secretar de stat.

Domnule secretar de stat, v-am expus ºi un caz concret. Eu nu înþeleg cum au putut încheia contract, sute de contracte, casele de pensii. Chiar în judeþul meu, unde sunt senator, în Harghita, doamna directoare mi-a spus cã ea, prima datã, nu a vrut sã încheie aceste contracte. Oamenii au venit cu legea sau cu ordinul ministrului în mânã. Bineînþeles, ºtiþi ºi dumneavoastrã, cã am vorbit ºi la telefon... Au venit ºi cu diferite articole, cu interviul dumneavoastrã din 10 ianuarie...Problema mea este...sau problema dânºilor este urmãtoarea. Casele de pensii sau cineva din minister, nu ºtiu, dumneavoastrã aþi interpretat greºit... Eu nu cred cã... Poate cã s-au comis greºeli ºi s-au fãcut câteva contracte...

A doua întrebare pe care nu am putut sã o dau în scris. Câte contracte sunt?... Pentru cã, dupã cunoºtinþele mele, sunt sute de contracte în judeþul Mureº, în Bihor, în Cluj, deci sunt sute de contracte... Sunt familii tinere care au plãtit, li s-a spus cã da, este valabil ºi la o datã ulterioarã, nu numai la data naºterii copilului. ªi acum sunt sute de familii...

Întrebarea mea a fost: Câte cazuri sunt... Concret... Dacã ºtiþi.... Fiindcã eu nu am reuºit sã le numãr...

Dacã îmi permiteþi, pot sã vã ofer...

În primul rând, repet ceea ce a fost ºi în cuprinsul rãspunsului la interpelare.

În sistemul public de pensii, care este un sistem bazat pe contributivitate ºi pe solidaritate, existã un numãr de riscuri asigurate care sunt specificate la art. 7... printre ele ºi maternitatea, dar este, repet, printre acele riscuri. Riscul principal asigurat este asigurarea de bãtrâneþe.

Al doilea lucru. Contractul de asigurare este o înþelegere între pãrþi, dar legea spune cã este un contract special, ºi anume cã omul opteazã, dar nu opteazã pentru riscul de maternitate, ci opteazã pentru acoperirea tuturor riscurilor.

În exemplul pe care dumneavoastrã l-aþi dat în interpelare rezultã foarte clar cã persoana respectivã deja beneficiazã de indemnizaþie pentru îngrijirea copilului pânã la doi ani.

Deci beneficiazã de acest drept dat de lege. Legea însã are principiul contributivitãþii ºi principiul solidaritãþii ºi vreau sã vã spun ce se întâmplã Ñ retoric Ñ, ce se întâmplã cu familiile care nu au copii ºi contribuie la sistemul de asigurãri sociale ºi care încheie contracte de asigurare, pentru cã existã, vã spun, la nivel de þarã, contracte de asigurare socialã Ñ în momentul de faþã, sunt peste 40.000 Ñ, iar marea majoritate nu sunt încheiate pentru a se plãti ºase luni pentru un anumit beneficiu, deci asta este la îndemâna oricui, poate sã citeascã legea, art. 7 este de la început în lege, de când a fost adoptatã de Parlament, deci nu este pentru un singur risc, acoperã toate riscurile.

Sunt circa 40.000 de oameni care au încheiat contracte de asigurare pe care le încheie în scopul obþinerii unei pensii la bãtrâneþe, ºi acea suplimentare este de asemenea valabilã pentru suplimentarea venitului, dar nu numai pentru suplimentarea venitului la bãtrâneþe.

De asemenea, persoanele respective beneficiazã de celelalte 6-7 riscuri suplimentare, cum sunt concediul medical, concediul pentru îngrijirea copilului ºi aºa mai departe. Deci aceasta este situaþia.

Nu cred cã este o situaþie de masã, deci este vorba de câteva persoane care au insistat, multe dintre ele au insistat sã-ºi încheie acest contract de asigurare, dar, repet, ºi în cazul pe care l-aþi dat dumneavoastrã, persoana respectivã are deja, beneficiazã deja de un drept de asigurãri sociale dat de Legea pensiilor. A solicitat, a depus cerere ºi i s-a acordat acel drept, în momentul când l-a solicitat, pe baza contribuþiilor cu ºase luni anterioare.

Domnule senator, sunteþi mulþumit de rãspuns?

Nu.

Poftiþi, domnule senator.

Vã rog sã mã scuzaþi, dar aº fi putut sã dau alte cazuri în care cineva a luat un împrumut neavând nici loc de muncã ºi a contribuit, a plãtit ºase luni, s-a fãcut un contract, s-a spus cã da, se poate, ºi peste ºase luni va primi. Ce s-a întâmplat? A avut naºtere prematurã. A nãscut la ºapte luni, v-am dat ºi acest exemplu prin telefon. ªi acum nu primeºte. Sunt cazuri în care s-a nãscut copilul, ºi dupã naºterea copilului casa de pensii i-a fãcut un contract ºi a spus cã da, are acest drept, ca dupã ºase luni, la o datã ulterioarã, se cere ºi o sã primeascã banii. Deci sunt... pot sã vã aduc zeci sau chiar ºi sute de cazuri. Nu ºtiu cum s-a întâmplat.

Problema este cã, bineînþeles, dupã 10 decembrie, am vãzut ºi în judeþul meu, Casa de pensii a început sã încheie contracte în care s-a specificat, cel puþin oral, cã existã aceastã situaþie ºi în cazul în care nu mai este, nu mai sunt ºase luni pânã la naºterea copilului, nu au încheiat contractul fiindcã a avut circulara dumneavoastrã, dar înainte de 10 decembrie, nu ºtiu, zeci, sute de contracte s-au încheiat cu voia dumneavoastrã sau a caselor de pensii, deci, nimeni nu a explicat acestor oameni cã nu au dreptul sau cã nu au acces la aceste drepturi.

Deci întrebarea mea este: Ce se va întâmpla cu aceste familii care, înainte de circulara dumneavoastrã, înainte de 10 decembrie, au încheiat un contract ºi în acest timp, cel puþin, dupã cunoºtinþele mele, ordinul sau legea era altfel interpretatã, chiar de angajaþii C.N.P.A.S.

Poftiþi, domnule secretar de stat.

Aº vrea sã închei prin a vã spune, aº vrea sã menþionez cã nu este interpretare personalã. Cred cã remarcaþi ºi dumneavoastrã în momentul acesta cã, de fapt, se aplicã legea ºi, dacã citim articolul 98, care dã dreptul la eligibilitate, acela spune foarte clar cã este eligibilã o persoanã care a contribuit cu cel puþin 6 luni de zile înainte, ºi se aplicã articolul 98 care spune cã baza de calcul este cea din ultimele 6 luni în care s-a plãtit asigurarea.

Deci, a fost nevoie... Deci, acum, dumneavoastrã consideraþi, dupã câte am înþeles eu aici, cã era nevoie de acea precizare pentru cã au fost unele interpretãri personale. Pe viitor va exista o iniþiativã legislativã care sã clarifice pe deplin acest subiect, ca sã nu mai fie vorba nici de interpretare, deci, sã fie lucrurile foarte, foarte clar puse la punct, pentru cã, repet, sistemul de pensii are ca principal risc asigurat bãtrâneþea... ªi uitându-ne ºi la cât contribuie o persoanã ca sã ajungã la pensie, 30 sau chiar peste 30 de ani, ca sã obþinã pensie, aºa cum se obþine ea astãzi, comparativ cu o persoanã care contribuie 6 luni ca sã obþinã venituri mult, mult mai mari pe o perioadã de doi ani.

Deci, asta ar fi cam ce am vrut sã vã rãspund.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Aveþi un rãspuns ºi pentru doamna senator Maria Ciocan.

gice de aplicare pânã în decembrie 2002! Este imposibil. Au fost, dar, probabil, acum se neagã acele norme de aplicare...

Nu, nu, în nici un caz... Au fost publicate imediat...

Bun. Acum vã pun altã întrebare. Fiþi amabil ºi rãspundeþi. Dacã o viitoare mamã este angajatã în câmpul muncii cu un salariu mediu de încadrare la nivelul minim pe economie de 1.750.000, ºi a plãtit aceste...

2.500.000 ...

Da... ªi a plãtit acele obligaþii salariale care trebuia sã ºi le plãteascã, dorind sã-ºi suplimenteze acele venituri pe perioada de îngrijire a copilului, pânã la doi ani, cunoscând ºi ºtiind Legea nr. 19/2000, conþinutul legii, dacã beneficiazã, prin încheierea contractului, sau nu, pe lângã îngrijirea copilului pânã la vârsta de doi ani, de acea suplimentare de fond, acea indemnizaþie de care se ºtia, sau, mai bine zis, pentru care a încheiat acel contract, pentru cã indemnizaþia pentru îngrijirea copilului pânã la vârsta de doi ani putea sã se primeascã fãrã ca sã se încheie un contract, dar se ºtie clar cã acel contract l-a încheiat cunoscând conþinutul Legii nr. 19/2000 ºi din dorinþa de a-ºi suplimenta acea sursã de venit pentru a-ºi putea asigura cele necesare în condiþii mai corespunzãtoare copilului.

Spuneþi-mi dacã beneficiazã sau nu de acea indemnizaþie în plus, la care s-a fãcut referire prin încheierea acelui contract.

Doamna senator,

Am mai menþionat ºi înainte, nu existã indemnizaþie în plus.

Legea prevede foarte clar cã pentru o contribuþie sau pentru un tip de risc nu se pot acorda mai multe beneficii. Legea spune la art. 5 alin. 2 cã persoane care sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii Ñ este vorba de persoanele care au un contract individual de muncã Ñ îºi pot suplimenta venitul asigurat.

ªi rãspunsul meu la întrebarea dumneavoastrã este clar: da, cu condiþia sã contribuie cu suma respectivã cu ºase luni înainte de naºtere.

Doamna senator are cam acelaºi subiect la interpelare, dar, oricum, îmi fac datoria, dacã doriþi, eu am pregãtit ºi...

Auzind rãspunsul pe care l-aþi dat colegului meu, vreau sã vin eu cu o întrebare ºi vã rog frumos, dacã puteþi sã-mi faceþi precizarea ºi sã-mi daþi rãspunsul.

Nu puteþi sã acceptaþi ideea cã o lege sau ordonanþã de guvern apãrutã în anul 2000, cum este aici Legea nr. 19/2000, nu a avut instrucþiuni sau norme metodolo-

E simplu.

Da. Asta am vrut sã ºtiu. Mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Cu scuzele de rigoare, domnule secretar de stat George Pavelescu, aþi rãmas la urmã, dar cu atât mai bine. Aveþi, domnule secretar de stat, un rãspuns pentru doamna Maria Ciocan ºi pentru domnul Dumitru Codreanu. Voi specifica apoi pentru stenogramã. Poftiþi, vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul George Pavelescu Ñ** _secretar de stat_

_în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Stimate domnule preºedinte,

## Stimaþi senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint punctul de vedere asupra interpelãrii formulate de doamna senator Maria Ciocan, referitor la fondurile alocate an de an, mai puþine, fapt ce a condus la situaþia tragicã a sistemului de sãnãtate din România.

Aº vrea sã vã spun cã analizând comparativ alocaþiile de fonduri din bugetul de stat rezultã, totuºi, o creºtere a cheltuielilor pentru servicii medicale din 1998, care au fost de 7.350 de miliarde de lei, într-o progresie anualã, 9.915,5 miliarde, 2.024,817 de miliarde, 2001 Ñ 36.620 de miliarde, 2002 Ñ 47.502 miliarde, iar pentru 2003Ñ 54.341 de miliarde.

Dupã cum se vede, de la an la an, creºterile sunt semnificative, pornind de la 7.350 în 1998, ajungând la 54.341 de miliarde în 2003, reprezentând totuºi o creºtere mai mare de ºapte ori faþã de perioada iniþialã pe care v-am prezentat-o, de fapt dupã ce a intrat în vigoare Legea asigurãrilor sociale.

Referitor la acordarea medicamentelor, cu ºi fãrã contribuþie personalã, precizez cã acestea se asigurã de farmaciile autorizate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi acreditate conform reglementãrilor în vigoare în baza contractelor pe care ele le încheie cu Casele de Asigurãri de Sãnãtate.

ªi aici este o evoluþie, totuºi, în dinamicã a fondurilor alocate acestui domeniu în perioada 2000 Ñ 2003. Dacã-mi permiteþi sã vã dau un exemplu, medicamente eliberate în ambulatoriu: în 2000 Ñ 3.224 de miliarde, în 2002 Ñ 6.679 de miliarde, iar pentru 2003 Ñ 7.499 de miliarde, din care unele sunt cu contribuþie personalã, altele fãrã contribuþie personalã. Sumele sunt cam la jumãtate.

În cadrul cheltuielilor pentru medicamente acordate în ambulatoriu, ponderea o deþin cele acordate fãrã contribuþie personalã, care au crescut de la 60,6% în 2000, la 64,1% pentru anul 2003.

Vã mulþumim. Poftiþi, doamna senator.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Am înþeles, nici nu contestã nimeni cã nu s-au îmbunãtãþit serviciile medicale, nu a crescut volumul medicamentelor ºi al serviciilor de care beneficiazã populaþia, dar voiam rãspunsul mai exact.

Deci, la ora actualã, cunoaºtem situaþia, nici nu trebuie sã facem o evidenþã statisticã pentru cã, totuºi, se cunoaºte ºi mai cu seamã cã am lucrat, din sãnãtate vin ºi eu.

Atât am dorit sã ºtiu, dacã la ora actualã existã o posibilitate de a debloca aceastã situaþie criticã în care se gãseºte Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi, în special, farmaciile pentru a se putea elibera acele medicamente compensate sau chiar gratuite pentru cetãþenii României, pentru cã la ora actualã, dacã nu ajungi la farmacie sau la medicul de familie într-o zi, în ziua de 1 sau în 2, poþi sã te îmbolnãveºti ºi sã mori pânã în luna urmãtoare în data de 1 sau 2, nu þi se prescrie reþetã ºi nu primeºti medicamente, ºi atunci ce sã facã acel bolnav, pentru cã s-a epuizat fondul.

Oare pânã când? Numai într-o singurã zi din lunã te poþi îmbolnãvi ºi te poþi adresa unui medic de familie sau sã primeºti medicamentele?

L-am întrebat dacã existã o posibilitate. Mi-a rãspuns cã existã aceastã reeºalonare. Oare cât va funcþiona? Cât va fi posibil ca farmaciile sã poatã funcþiona, sã poatã sã-ºi asigure din ceea ce vor încasa prin reeºalonãrile lunare acele medicamente, sã se elibereze populaþiei medicamentele în regim compensat sau gratuit.

Aceasta am dorit. Nu comenteazã nimeni serviciile de bunã calitate sau creºterea calitãþii serviciilor medicale, absolut nimeni, doar deblocarea ºi asigurarea în continuare...

Poþi sã mori, dacã nu ai ajuns în data de 1 sau în data de 2, pânã în luna urmãtoare pe data de 1 sau 2 ºi depinde dacã ajungi, ca sã þi se poatã elibera o reþetã compensatã.

Oare pânã când se continuã, pentru cã situaþia cetãþenilor României este din zi în zi tot mai grea ºi tot mai grea, datoritã acestor medicamente care nu se pot cumpãra, procura, pentru cã din sursele pe care le are un amãrât, un cetãþean amãrât, un salariat sau un pensionar, credeþi-mã cã nu pot sã-ºi procure medicamentele numai pe banii lor. Nu le ajunge sã-ºi plãteascã taxele în ziua de astãzi, darãmite sã-ºi asigure hrana, îmbrãcãmintea ºi medicamentele, ºi atunci eu la asta m-am referit. În afarã de reeºalonãri, dacã mai existã o posibilitate sau nu pentru a asigura sursa de finanþare sau achitare a datoriilor cãtre farmacii.

Sunt interese reciproce ºi pentru distribuitorul de medicamente ºi pentru cã noi, ca sistem, dar la fel de bine ºtiþi ºi dumneavoastrã cã sunt producãtori ºi importatori internaþionali, zece, care sunt autorizaþi ºi vând pe piaþa româneascã, iar la noi ajung medicamentele, ºi nu ºtiu de ce, cu preþuri mult mai mari, uneori chiar mai mari decât se vând în celelalte þãri din Uniunea Europeanã.

Pânã pe data de 15 se va analiza toatã activitatea de contractãri de medicamente prin licitaþie electronicã ºi achiziþiile care s-au fãcut în anul anterior sã se evidenþieze ce posibilitãþi sunt pentru a se reduce preþul medicamentelor pe care distribuitorii îl practicã în România.

Sistemul ºtiþi foarte bine cã este subfinanþat, dacã punem la socotealã ºi facem o adunare simplã câþi asiguraþi avem care beneficiazã de gratuitãþi, pe legi speciale, pe Legea nr. 42, 118, 44, Legea nr. 80 Ñ Ministerul Justiþiei ºi aºa mai departe, sunt în jur de 800 de mii, poate mai bine, de asiguraþi cu gratuitãþi prin astfel de legi speciale.

Situaþia este criticã, aºa cum spuneþi ºi dumneavoastrã. Este un pact, o înþelegere între cei doi parteneri, noi, ca beneficiari ai serviciilor farmaceutice, ºi dânºii care sã descurcã cum pot în aceastã economie de piaþã, care probabil cã o sã devinã concurenþialã. ªi asta pornind de la calitate ºi raportul preþ-calitate.

Se depun eforturi mari ca sã se gãseascã soluþii.

Vã asigurãm, inclusiv vineri, dupã ºedinþa de la Snagov cu toþi factorii implicaþi care au responsabilitãþi în domeniul asistenþei medicale, încercãm sã gãsim soluþii.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Mulþumim tuturor domnilor miniºtri, secretari de stat, care au binevoit sã se prezinte astãzi aici pentru a oferi rãspunsuri colegilor noºtri ºi aº dori sã se reþinã în stenogramã urmãtoarele:

Doamna secretar de stat Maria Manolescu, reprezentând Ministerul Finanþelor Publice, a prezentat rãspunsul scris pentru domnul senator Nicolae-Vlad Popa; domnul secretar de stat Andrei Grigorescu, de la Ministerul Industriei ºi Resurselor, interpelat fiind de domnul senator Romeo Octavian Hanganu, a prezentat rãspunsul scris; doamna secretar de stat Cristina Tarcea, de la Ministerul Justiþiei, de asemenea, a prezentat rãspunsul scris domnului senator Gheorghe Acatrinei; doamna secretar de stat Maria Manolescu Ñ Ministerul Finanþelor Publice, a înaintat rãspunsul scris la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru; domnul secretar de stat Petre Ciotloº Ñ Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, a prezentat rãspunsul tot scris pentru domnul senator Valentin Dinescu; domnul secretar de stat George Pavelescu Ñ Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, a prezentat un rãspuns scris la interpelarea domnului senator Dumitru Codreanu; în sfârºit, domnul secretar de stat Ionel Fleºariu Ñ Ministerul Administraþiei Publice, a prezentat rãspunsul scris la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru.

Cu aceasta, ºedinþa plenului Senatului se încheie. Vã mulþumim pentru colaborare ºi pentru atenþie. Bunã seara!

ªi eu vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 16/4.III.2003 conþine 36 de pagini.**

Preþul 44.496 lei