Grigore Emil Rãdulescu

## **Domnul Grigore Emil Rãdulescu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din luna ianuarie anul viitor intrã în vigoare noul Cod al muncii.

Între 1,5Ð2 milioane de colaboratori vor rãmâne fãrã bazã de angajare. Convenþia civilã, forma cea mai ieftinã de angajare, va dispãrea o datã cu adoptarea noului Cod al muncii. În plus, plata unor salarii bunicele pe cartea de muncã s-a scumpit în ultima lunã, prin creºterea contribuþiei la asigurãrile sociale (mult-discutata în ultima vreme Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002).

Codul muncii seamãnã cu o instalaþie de Crãciun pusã pe un brad cãruia i-au cãzut toate acele. Fondul de garantare a salariaþilor, creºterea bazei de calcul a C.A.S. ºi desfiinþarea convenþiilor civile au uscat trunchiul pe care ar trebui sã lumineze mai nou poleitul Cod al muncii.

Faþã de cel din 1972, noul proiect aduce reglementãri moderne, adaptate la piaþa europeanã, care protejeazã salariaþii ºi le dau o mai mare siguranþã la locul de muncã. Se pune însã problema care salariaþi. Numãrul lor a scãzut semnificativ în ultimii ani la 4,5 milioane, faþã de 5,6 milioane de pensionari. Mai mult decât atât, sumele înscrise în cãrþile de muncã au scãzut progresiv.

Contractele de muncã au fost în ultimul timp tot mai mult înlocuite cu formele alternative: de la plata din dividendele patronului la crearea de firme, contracte de drepturi de autor ºi, pânã mai ieri posibile, cunoscutele colaborãri. În locul acestora, se prefigureazã o posibilã soluþie prin practicarea contractelor cu timp parþial, singurele în cazul cãrora taxele sunt mai mici.

Conceput în favoarea angajaþilor, Codul muncii a fost primit cu un nod în gât deopotrivã de cãtre aceºtia ºi de cãtre patroni. ªi unii, ºi alþii realizeazã cã, dacã patronilor le va fi greu, nici salariaþilor nu poate sã le fie prea bine.

Fondul de garantare a salariilor prevãzut de Codul muncii va obliga companiile sã anunþe o sumã echivalentã cu triplul fondului de salarii într-un cont al statului.

Oriunde în statele occidentale firmele constituie un fond propriu pentru situaþii de crizã. La noi, acest fond se doreºte centralizat, pentru ca o singurã instituþie a sta-

tului sã controleze aceºti bani. În felul acesta, companiile bun platnice sunt puse sã plãteascã borcanele sparte de cele falimentare. Companiile profitabile sunt sacrificate pentru a acoperi restanþele din economie.

Codul muncii constituie, în schimb, forme noi ale contractului de muncã Ð pe duratã determinatã (pânã la 18 luni), de muncã temporarã (maximum 12 luni) ºi contractul cu timp parþial (minimum 2 ore/zi), în cazul cãruia contribuþiile sunt reduse.

În funcþie de mãrirea salariilor, se desprind urmãtoarele concluzii: 1) acordarea de salarii mari a devenit o practicã prohibitã în România; 2) pentru salariaþii cu venituri medii, înfiinþarea unei microîntreprinderi este dificilã; 3) noul Cod al muncii acordã mai multã protecþie salariaþilor cu venituri la minima rezistenþã; 4) pentru prima datã se introduce munca sezonierã prestatã numai prin agent de muncã temporarã.