Stenogramă plen

## Mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Baban. Urmeazã domnul Emil Rus. Aceasta este ºi ordinea în care v-aþi înscris, deci fãrã sã ºtiu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi, Integrarea europeanã ºi costurile ei.

Potrivit previziunilor bãncii centrale, chiar dacã va adera la Uniunea Europeanã în anul 2007 România va fi pregãtitã sã intre în Uniunea Monetarã Europeanã cel mai devreme în apropierea anului 2015. Þara noastrã va trebui sã parcurgã în cei ºapte-opt ani mai multe etape ale reformelor economice, astfel încât trecerea la moneda unicã sã înregistreze un cât mai mic ºoc la nivelul populaþiei, cea mai mare capcanã din acest punct de vedere fiind tendinþa ascendentã a ºomajului.

Una dintre cele mai importante condiþii care ar trebui îndeplinite pânã în 2011 este aceea a monedei naþionale, care, începând din momentul de faþã, ar trebui sã suporte procesul de apreciere continuã în raport cu dolarul. Pentru ca leul sã capete putere ºi sã recupereze ceva teren în faþa dolarului, banca centralã a intervenit chiar în ultimele luni pe piaþã. De altfel, în câþiva ani trebuie sã se ajungã în situaþia ca moneda americanã sã fie stabilizatã pe undeva în jurul unui curs de 30.000 lei, asta în condiþiile în care, în prezent, cursul mediu de schimb aratã o valoare mult mai mare de 33.500 lei.

Aprecierea realã a leului nu înseamnã însã numai ºi numai victorii în plan economic. O valoare mai mare a monedei naþionale înseamnã în primul rând modificãri în ceea ce priveºte comerþul exterior care, încet, dar sigur, va fi afectat. Deºi în prezent acest sector se poate lãuda cu ceva succese, exportatorii vor deveni din ce în ce mai puþin competitivi pe pieþele externe. Acest lucru va fi cauzat în primul rând de creºterea procesului de producþie din þarã ºi de încasãrile în dolari, cu mult mai mici decât în prezent.

Însã marele efect care va deriva din regresul exportului românesc va fi acela al ºomajului. Creºterea acestuia va veni sã compenseze pierderea competiþiei pe piaþa externã. Potrivit estimãrilor B.N.R.-ului, ºomajul va ajunge în anul 2010 la o ratã de 18% din populaþia activã a þãrii. O datã ce cursul leului va reuºi sã fie stabilizat în raport cu euro, rata ºomajului va avea condiþiile necesare de a scãdea în procente, principala bazã fiind creºterea productivitãþii interne.

În ceea ce priveºte rata inflaþiei, aceasta va fi în 2005 de 8%, iar în perioada 2010 Ð 2015 va trebui sã coboare treptat pânã la un nivel de 3,5%. Lucrul acesta poate fi posibil printr-o politicã eficientã ºi corectã a cursului de schimb, realizabilã printr-un control mai puþin strict vizavi de unele operaþiuni bancare efectuate, cum ar fi creditele pe termen scurt acordate de nerezidenþi rezidenþilor, împrumuturile cu caracter personal acordate de nerezidenþi rezidenþilor etc.

În aceste condiþii este timpul ca dupã victoria înregistratã la summit-ul de la Praga România sã înceapã bãtãlia pentru integrarea europeanã ºi monetarã, indiferent de riscurile la care se supune. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Emil Rus. Urmeazã domnul deputat Iosif Armaº.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule preºedinte,

Declaraþia mea politicã se referã la oamenii cinstiþi din Partidul Social Democrat. Nu mai departe de luni, 9 decembrie a.c., pe ordinea de zi a ºedinþei Camerelor reunite ale Parlamentului României s-a aflat alegerea preºedintelui Consiliului Naþional al Audiovizualului ºi propunerea Comisiilor de culturã ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor s-a oprit asupra persoanei domnului Ralu Filip, contestatã de unii ºi susþinutã de majoritate.

Înainte de a se proceda la votul parlamentarilor, conform prevederilor Regulamentului Camerelor reunite, s-a dat cuvântul reprezentanþilor grupãrilor parlamentare. Ralu Filip a fost contestat fãþiº, în numele Partidul România Mare, de cãtre domnul deputat Vlad Hogea, care arãta, pe bunã dreptate, cã acesta este un om fãrã o pregãtire în acest sens, cã ºi-a însuºit banii de la Televiziunea Românã pentru activitãþi pe care nu le-a prestat, cã a uzat, ca ziarist, de influenþa sa ºi a obþinut bani pentru înfierea copiilor români în strãinãtate ºi alte asemenea fapte care nu-i îngãduie sã deþinã o demnitate publicã de asemenea rang, pentru cã nu are nici o pregãtire necesarã, pe de o parte, ºi nici calitatea moralã, pe de alta.

Eu nu zic cã nu s-au plãtit ºi poliþe, dar personalitatea domnului Ralu Filip are multe umbre.

Întrebarea fireascã este urmãtoarea: într-un partid atât de mare ca P.S.D.-ul, cu scoruri în sondaje de 70 Ð 80%, dacã ne luãm dupã activitatea propagandisticã a laboratoarelor maestrului ministru Dâncu, nu s-a gãsit un om cinstit pentru aceastã demnitate? Oare nu s-a mai angajat ºi se mai angajeazã încã domnul prim-ministru sã lupte împotriva corupþiei? Oare preºedintele þãrii nu s-a dovedit destul de hotãrât în combaterea corupþiei? Nu a decorat Domnia sa în serii lungi atâtea personalitãþi merituoase, deºi pãmântul s-a cutremurat? ªi, totuºi, în acest partid atât de mare, cel mai mare de la cel comunist încoace, nu s-a aflat un om cinstit, harnic, principial, hotãrât, pregãtit pentru aceastã demnitate? O sã ajungem ca în fotbal, sã solicitãm arbitri strãini, garanþi ai corectitudinii.

Oare în mersul acesta democratic al românilor nu s-au schimbat valorile, în sensul cã ceea ce este fals este luat drept adevãrat ºi invers?

Dumneavoastrã, cei de la putere, credeþi cã poate fi prostitã o lume de niºte unelte precum Guºe, Creþu, Dâncu, Ralu Filip, ªeulean ºi alþii ca ei? Nu credeþi cã veþi ajunge vremea când lucrurile se vor schimba, pentru cã într-o veritabilã democraþie trebuie sã te aºtepþi ºi la aºa ceva?!

ªi atunci ce vor face aceºti inºi? Sigur, nu se vor retrage ºi nu-ºi vor pune cenuºã pe cap, ci mai degrabã vor încerca sã intre în graþiile noii puteri, numai cã uºile s-ar putea sã fie ferecate.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Iosif Armaº. Urmeazã domnul Iulian Mincu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã adresez tuturor românilor un mesaj înaintea sãrbãtorilor de iarnã. Peste numai o sãptãmânã vom sãrbãtori din nou Crãciunul, dar Crãciunul acesta n-a mai fost. Fiinþa noastrã nu poate intra în timpul sacru al sãrbãtorilor naºterii Domnului decât o singurã datã, mereu o singurã datã. Din aceastã cauzã, Crãciunul este irepetabil. Tot ce precede ºi succede marii

sãrbãtori nu se repetã în fiecare an, ci se întâmplã întâia oarã de fiecare datã.

Marile sãrbãtori sunt înconjurate de o aurã care le precede ºi le urmeazã, delimitând un spaþiu ºi un timp în care lumina lor se face simþitã, prevestindu-le venirea ºi prelungindu-le amintirea.

Crãciunul este o asemenea sãrbãtoare, o închidere ºi o deschidere a unui ciclu sfânt care marcheazã nu numai lumea omului, ci ºi ordinea cosmicã. De aceea, naºterea Domnului a fost vestitã de steaua care i-a cãlãuzit pe regii magi, aºa cum Crãciunul este precedat de solstiþiul de iarnã, moment în care soarele se opreºte din drumul sãu, aºteptând miracolul, aºa cum ºi steaua s-a oprit deasupra Bethleemului.

Tot cosmosul stã parcã pe loc, în uimirea misterului care se împlineºte înainte de a-ºi relua mersul devenirii sale. Oprirea este însoþitã de o deschidere a cerului prin care harul ajunge pânã la noi. Aºa s-au petrecut lucrurile la naºterea Domnului, când s-au auzit îngerii cântând: ”Slavã întru cei de sus lui Dumnezeu ºi pe pãmânt pace între oameni bunãvoireÒ.

O veche legendã româneascã spune cã în timpul nopþii de Crãciun munþii se deschid ºi înãuntrul lor se zãresc comori. Trebuie sã ai, însã, o floare albastrã cu care poþi pãtrunde înãuntru ºi poþi ieºi fãrã sã fii pedepsit.

Sub steaua cãlãtorului eminescian, prin albul zãpezilor, cerul arde luminos, Preacurata-l naºte pe Cristos, strãluminând înaltul cu ecoul îndepãrtat al datinilor noastre veºnice. ”Colinde, colinde,/E vremea colindelor, / Cãci gheaþa se întinde/ Asemenea oglinzilor/ ªi tremurã brazii, miºcând rãmurelele/ Cãci noaptea de azi îi când scânteie, când stele/ Se bucur copiii, copiii ºi fetele/ De dragul Mariei îºi piaptãnã pletele/ De dragul Mariei ºi a Mântuitorului/ Luceºte pe ceruri o stea cãlãtoruluiÒ, scria în urmã cu mai bine de 100 de ani marele nostru poet Mihai Eminescu.

Crãciun fericit ºi ”La mulþi aniÒ vã doresc tuturor! Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul deputat Iulian Mincu. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la haosul ºi lipsurile financiare din asistenþa medicalã.

ªi în acest an, fondurile dedicate sãnãtãþii ºi ºomajului au continuat sã acopere gãurile din sistemul naþional de pensii, ca ºi în anul 2001. ªi aceasta, în condiþiile în care zeci de spitale se scaldã în datorii cãtre furnizorii de medicamente ºi utilitãþi, iar reformele au rãmas în starea latentã a ideilor de pe hârtie.

Astfel, Fondul de asigurãri de sãnãtate a avut în 2002 un excedent bugetar de 3.800 de miliarde pe primele zece luni, iar la ºomaj volumul banilor necheltuiþi a fost de 5.391 de miliarde.

Deºi datoriile serviciilor sanitare depãºesc 7.000 de miliarde pânã în luna octombrie 2002, la bugetul reactualizat nu au fost acordaþi decât 300 de miliade lei. Aºa se explicã cã în prezent datoriile cãtre farmacii se ridicã la suma de 2.766,6 miliarde lei.

Din datoriile de 250 miliarde lei acumulate de farmaciile din Capitalã, spre exemplu, pentru plata medicamen- telor gratuite ºi compensate, conform contractelor, la 20 noiembrie 2002 s-au plãtit doar 27 miliarde lei. Rãmâne de vãzut dacã suma primitã va mulþumi farmaciile. Zece unitãþi farmaceutice ºi-au întrerupt deja activitatea.

La Craiova, Spitalul Clinic nr. 1 se aflã în imposibilitatea de a efectua dializa bolnavilor cu insuficienþã renalã, din cauza lipsei de bani pentru procurarea medicamentelor necesare. Bolnavii sunt trimiºi la Bucureºti. ªi în judeþul Suceava se prezintã la fel situaþia nefavorabilã pentru bolnavi.

La spitalul din Dumbrãveni, din fondul de 120 de milioane lunar, cu ziua de spitalizare de 180.000 de lei, nu s-a dat nici un sfert. Bolnavii sunt hrãniþi zilnic cu paste fãinoase ºi orez, aºteptându-se de la sãteni sã doneze cartofi spitalului, la cererea directorilor.

Deficienþele de tratament, explorãri medicale ºi de laborator sunt sub orice limitã. Acelaºi lucru ºi la Vicovul de Sus, tot în regiunea Suceava, unde pe lângã lipsa de medicamente ºi mâncare, frigul din saloane este similar cu cel de afarã. Acelaºi lucru se poate spune ºi despre spitalul din Galaþi, Vaslui, Tulcea ºi multe altele.

Rezultatul: asistãm la deteriorarea gravã a indicilor de morbiditate ºi mortalitate. Mortalitatea generalã este pe semestrul II 2002 de 12,2%, faþã de semestrul I 2001, 11,8%.

Natalitatea coboarã la 9,9% la mie în semestrul I 2001, la 9,98 în semestrul II 2002. Mortalitatea infantilã în semestrul I 2002 este, de asemenea, mai crescutã decât în 2001.

Valorile sunt mult mai mari în mediul rural decât în mediul urban, martor al deficienþelor medicale din reþeaua sanitarã ruralã. ªi totuºi banii strânºi din cotizaþia populaþiei ar putea contribui la ameliorarea stãrii de sãnãtate a populaþiei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu. Va urma domnul deputat Wittstock.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ultima perioadã, la prima vedere, Guvernul face eforturi deosebite pentru accelerarea procesului de retrocedare a terenurilor agricole ºi a celor forestiere. La nivelul prefecturilor ºi al primãriilor însã, aceastã activitate se concretizeazã ori prin batjocorirea cetãþeanului, cu atribuirea unor terenuri de cea mai slabã calitate în locul unor ogoare fertile, sau prin deposedarea moºtenitorilor legali de imobilele ce le revin conform legilor de retrocedare.

Cazurile cele mai semnificative au loc în oraºul Gheorgheni, unde secretarul ºi primarul, sprijiniþi de prefecturã, creeazã o stare de nemulþumire generalã în rândurile cetãþenilor. Pentru a fi mai explicit, aº cita din memoriul domnului Meze Ion din Gheorgheni, în vârstã de 76 de ani: ”Soþia mea, Meze Elisabeta, a moºtenit de la bunicul ei un teren agricol arabil de 0,46 hectare. În anul 1992 cu acest teren am intrat în Asociaþia agricolã Herla, ca ºi ceilalþi cetãþeni. Dupã 6 ani, aceastã asociaþie s-a dizolvat. Terenurile acestei asociaþii au fost predate primãriei oraºului Gheorgheni, pentru reparcelare între membrii acestei asociaþii.

Am solicitat sã ne dea înapoi terenul, timp de 4 ani de zile. Ni s-a promis de nenumãrate ori rezolvarea problemei, dar acestea erau numai minciuni.

Soþia mea în anul acesta a decedat, dar la acest deces a contribuit ºi conducerea oraºului, cu nerezolvarea cererii noastre, cu minciuni, cu tragerea timpului.

Vã amintesc numai douã cazuri dintre cele numeroase care mã supãrã foarte mult: domnul Nagy ªtefan, secretarul oraºului, în luna aprilie 2002 a trimis la noi un angajat al primãriei. Nu ºtiu ce funcþie avea, dar ºtiu numele, Mezei Emeric, care era trimis cu douã tabele în care era trecut numele soþiei ºi mãrimea terenului de 0,37 hectare, în loc de 0,46.

Nu era trecut locul, parcela unde se aflã terenul. Trimisul primãriei afirma cã domnul secretar Nagy ªtefan l-a trimis ca sã iscãlim aceste tabele, pentru cã în ziua ce urmeazã trebuie sã le ducã la prefecturã pentru aprobare ºi apoi va fi mãsurat terenul pentru noi în locul Mocsar, unde primãria are 50 ha teren bun ºi din acel teren o sã primim ºi noi.

Când soþia s-a prezentat la domnul secretar ca sã se intereseze despre data când vom fi puºi în posesia terenului mai sus amintit, secretarul a negat totul, afirmând cã el nu a trimis pe nimeni ºi nici nu s-a spus nimic despre punerea în posesie. Ne-a înºelat, ne-a pãcãlit pe noi.

Al doilea caz s-a întâmplat cu domnul primar P‡l Arp‡d, care în sãptãmâna în care soþia mea s-a îmbolnãvit i s-a promis din partea primarului cã o sã fim înscriºi într-o altã asociaþie cu acel teren. Primarul a cerut sã meargã soþia mea vineri dimineaþã la primãrie, cã pânã atunci se va rezolva cererea noastrã.

Miercuri soþia mea a ajuns în comã, iar în locul ei eu m-am prezentat la primãrie, dar pe domnul primar n-am reuºit sã-l gãsesc.

Dupã ce a decedat soþia, prefectura ne-a trimis titlul de proprietate pentru acest teren.

Comisia localã de fond funciar nici dupã aceasta nu a vrut sã ne arate parcela amintitã. Când m-am interesat despre parcela din zonã, din Mocsar, mi-a spus cã acum nu se poate trece acolo, cã terenul este ud. Totuºi, eram curios unde este terenul.

Am depus un memoriu la domnul subprefect Dezsi Zolt‡n, care m-a anunþat sã mã prezint cu maºina ºi cu beþe la primãrie, marþi dimineaþã.

Când m-am prezentat la biroul amintit, funcþionarul primãriei mã întreba de ce am venit la ora 9,00, el mã aºtepta la 10,00. ÇAcum nu am timp! Veniþi primãvara, acum mã duc în altã parte!È

La insistenþele mele a venit un coleg al lui cu care m-am dus la locul unde voiau ei sã mãsoare terenul în discuþie. Era un teren nelucrat ani de zile, plin de buruieni înalte ºi cu gropi, un teren pãrãginit.

Dupã ce m-am întors acasã, vãzând batjocorirea mea, i-am trimis înapoi la prefectura judeþului Harghita titlul meu de proprietate.

Prefectura mi-a trimis înapoi actul de proprietate, cu observaþia cã terenul a fost reparcelat corect, între membrii asociaþiei. Aceasta nu este adevãrat. Noi am avut un teren de calitate, lângã drumul naþional spre Valea Strâmbã.Ò

## Stimaþi colegi,

Aºa îºi bat joc de cetãþeni, în loc sã le retrocedeze terenul unde au avut strãmoºii lor, li se dau niºte terenuri agricole cu care nu au ce sã facã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Wolfgang Wittstock ºi va urma domnul Ionel Marineci.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate colege, Stimaþi colegi,

Se cunoaºte faptul cã, în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000, aprobatã prin Legea nr. 501/2002, imobilele care au aparþinut cultelor religioase din România ºi au fost preluate în mod abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989 se retrocedeazã foºtilor proprietari. Având în vedere cã am onoarea sã reprezint minoritatea germanã în Parlamentul României ºi cã, din punct de vedere confesional, aparþin Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustanã din România, care face parte din familia bisericilor luterane, doresc, în cele ce urmeazã, sã prezint punctul de vedere al celor douã comunitãþi, cea germanã ºi cea evanghelicã, în legãturã cu un imobil-simbol al acestora: Muzeul Brukenthal din Sibiu, primul muzeu public din sud-estul Europei, care, pânã la naþionalizarea survenitã în anul 1948, a funcþionat ca muzeu al comunitãþii sãseºti din Transilvania.

Cu câteva zile în urmã, la Sibiu, reprezentanþi de frunte ai Bisericii Evanghelice C.A. din România ºi ai Forumului Democrat al Germanilor din România au susþinut o conferinþã de presã în cadrul cãreia a fost fãcutã publicã intenþia de a solicita restituirea Muzeului Brukenthal. Cu aceastã ocazie a fost difuzatã o declaraþie de presã, din care voi cita în cele ce urmeazã: ”Biserica Evanghelicã C.A. din România, ºi anume Comunitatea Evanghelicã C.A. Sibiu, în calitate de proprietar, ºi Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., în calitate de for tutelar, am solicitat, în baza dispoziþiilor Legii nr. 501/2002, restituirea Muzeului Brukenthal, împreunã cu inventarul mobil trecut în mod ilegal ºi abuziv în anul 1948 în proprietatea statului comunist.

Potrivit testamentului baronului Samuel von Brukenthal din 3 ianuarie 1802, al codicilului lãsat de baronul Josef von Brukenthal ºi al statutului testamentar al acestui ultim descendent în linie dreaptã, din 3 decembrie 1867, în anul 1878 atât muzeul, cât ºi colecþiile au revenit sub formã de donaþiuni Parohiei Evanghelice C.A. Sibiu ºi au fost administrate de cãtre bisericã în favoarea Gimnaziului Evanghelic Brukenthal timp de 60 de ani, pânã la preluarea lor de cãtre statul român împreunã cu Gimnaziul Evanghelic Brukenthal.

Biserica Evanghelicã, în calitate de moºtenitor, este legatã ºi obligatã, totodatã, de prevederile testamentare sã respecte ºi sã îndeplineascã ultima voinþã a testatorilor. În acest sens, dorim cu fermitate ca, în condiþiile testamentare mai sus-menþionate, sã se asigure integritatea ºi întregirea colecþiilor originale prin restituirea atât a obiectelor ºi colecþiilor proprii, donate de Brukenthal sau achiziþionate pânã la naþionalizare, cât ºi a celor avute în pãstrare cu titlu de custodie, pentru care nu a încetat nicicând rãspunderea ºi responsabilitatea muzeului.

Declarãm cu toatã rãspunderea Ð fiind în asentimentul întregii minoritãþi germane din România Ð cã Muzeul Brukenthal va rãmâne ºi pe viitor Muzeul Naþional Brukenthal, o instituþie de culturã publicã, unde va funcþiona ºi în continuare instituþia actualã, ca persoanã juridicã proprie, sub autoritatea Ministerului Culturii ºi Cultelor, urmând ca în conformitate cu dispoziþiile Legii nr. 501 din acest an sã încheiem un contract de închiriere cu conducerea muzeului, în care chiria va fi simbolicã.

Biserica Evanghelicã C.A. a fost de-a lungul secolelor un promotor ºi sprijinitor permanent al culturii ºi ºtiinþei.

Continuând aceastã tradiþie, dorim ca Muzeul Brukenthal sã fie inclus din nou în circuitul european, prin deschidere ºi competitivitate, prin forme ºi metode moderne ºi viabile de colaborare, de management ºi marketing, prin mijlocirea de contacte ºi investiþii, prin completarea ºi îmbogãþirea colecþiilor.

Este dezideratul nostru la aniversarea în anul 2003 a 200 de ani de la moartea Baronului Samuel von Brukenthal, sã readucem primul muzeu public din sudestul Europei în concertul marilor muzee din Europa ºi din lume, o lucrare anevoioasã ºi de duratã, dar o datorie de onoare faþã de înaintaºii ºi urmaºii noºtri.

În sfârºit, credem cã mãsurile enunþate mai sus vor fi benefice urbei noastre, adicã Sibiului, ºi culturii României, în ansamblul ei.Ò

Aceastã declaraþie de presã a fost datã la Sibiu la 13 decembrie 2002.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Marineci, va urma domnul Nicolae Leonãchescu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Intervenþia mea de astãzi face referire la stadiul reformei în domeniul protecþiei copilului ºi i-am pus titlul inspirat din Raportul Comisiei Europene pe 2001 cu privire la acest domeniu, în care se spune cã ”reforma în domeniul protecþiei copilului se aflã în stadiu avansatÒ.

Asigurarea ºi respectarea drepturilor copilului ºi plasarea acestora într-o zonã de interes special a constituit, în anii 2001-2002, o prioritate naþionalã pentru Guvernul României. Eforturile susþinute întreprinse atât la nivel central, cât ºi la nivel local au fãcut din anii aceºtia momentul de schimbare radicalã a politicii de protecþie a copilului aflat în dificultate ºi a adopþiei.

Având ca elemente principale de reper pentru intervenþie Programul de guvernare ºi Strategia guvernamentalã în domeniul protecþiei copilului în dificultate, Guvernul P.S.D. a demonstrat prin mãsuri legislative, administrative ºi financiare angajamentul politic ferm de a rezolva problema copiilor instituþionalizaþi. Aceste rezultate sunt consecinþa concentrãrii intervenþiilor în domeniu, pe urmãtoarele arii prioritare: dezinstituþionalizarea copiilor aflaþi în sistemul rezidenþial ºi prevenirea instituþionalizãrii, integrarea copiilor cu deficienþe în învãþãmântul de masã, reintegrarea copiilor strãzii, îmbunãtãþirea ºi armonizarea legislaþiei din domeniu.

Putem spune cã Guvernul a reuºit. A fost transmis societãþii civile, organelor administraþiei publice locale ºi centrale, precum ºi instituþiilor ºi organizaþiilor internaþionale un pachet legislativ, care are ca prevedere expresã scoaterea copilului din familie numai în situaþii excepþionale, expres prevãzute de lege, dar în nici un caz pânã la împlinirea vârstei de 2 ani.

Spuneam cã Guvernul a reuºit sã porneascã reforma în domeniu ºi am sã vã exemplific prin: numãrul de copii instituþionalizaþi, care a scãzut de la 57 de mii la 43 de mii; restructurarea celor 47 de instituþii de tip vechi; numãrul de asistenþi maternali profesioniºti a crescut de la 3.200 la 8.600; a crescut gradul de implicare al comunitãþii locale, a crescut gradul de transparenþã a activitãþii de protecþie a copilului, au fost elaborate sau se aflã în curs de elaborare proiecte de acte normative, în vederea completãrii ºi armonizãrii cadrului legislativ actual.

Zilele trecute, aºa cum vã spuneam, a fost supus dezbaterii publice un pachet legislativ în domeniul protecþiei copilului, care se constituie într-o prioritate naþionalã, el fiind un angajament ferm al Guvernului României, reprezintã totodatã un criteriu politic în procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã ºi, de asemenea, un capitol în cadrul procesului de aderare a României la NATO. Pachetul legislativ, alcãtuit din Legea protecþiei drepturilor copilului, Legea adopþiei ºi cele douã legi de funcþionare a organelor centrale, respectiv Autoritatea Naþionalã de Protecþie a Drepturilor Copilului ºi Oficiul Român de Adopþii, definesc un sistem legislativ unitar ºi integrat, contribuind la întãrirea capacitãþii instituþionale a structurilor centrale responsabile ºi stimuleazã sistemul naþional de pregãtire a cadrelor de specialitate în domeniu.

Prioritãþile în domeniul protecþiei copilului, în acest pachet legislativ, cuprind: prevenirea abandonului, diversificarea serviciilor comunitare ºi închiderea instituþiilor rezidenþiale, abordarea problematicii copilului în spiritul Convenþiei O.N.U., armonizarea-corelarea proceselor de reformã ºi parteneriatul cu societãþile civile.

Felicit Guvernul României pentru aceastã iniþiativã ºi vã invit sã vã aplecaþi cu atenþie în studiul acestui pachet legislativ, pentru a-l susþine în adoptarea de cãtre Parlament.

Vã mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului Nicolae Leonãchescu. Va urma domnul Ion Bozgã.

Domnii deputaþi Emil Rãdulescu ºi Eugen Nicolaescu vor depune la secretariat declaraþiile politice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

”Groparii democraþieiÒ este titlul intervenþiei mele.

Mi-a fost dat sã cunosc foarte bine realitãþile din oraºul Topoloveni, judeþul Argeº. Statutul de parlamentar mi-a oferit ocazia sã cunosc oameni din diferite straturi sociale, sã aflu nemulþumirile ºi speranþele locuitorilor ºi sã analizez modul de soluþionare a cererilor acestora de cãtre administraþia localã.

Oraºul Topoloveni are ºi o istorie aparte, cu accente dramatice dupã cel de Al Doilea Rãzboi Mondial. Revoluþia din Decembrie 1989 nu a vindecat rãnile trecutului, speranþele oamenilor s-au spulberat, societatea este atomizatã.

Nu cãutaþi în Topoloveni mugurii democraþiei, aºa ceva nu existã! Un primar primitiv a îngropat democraþia ºi a instaurat teroarea. El nu stimuleazã schimbul de idei, ci profeseazã reducerea la tãcere.

Nu veþi gãsi în Topoloveni decât un singur sediu de partid, cel al Partidului Social Democrat, care l-a propulsat primar. Celorlalte partide li se refuzã sistematic repartizarea unor sedii ºi, de aceea, viaþa politicã din Topoloveni are o singurã culoare Ð aceea a terorii partidului unic.

La fiecare solicitare primarul rânjeºte, desprins de realitãþi: ”Ce o sã-mi faceþi? Vã îngrop în bani pe toþi! N-aveþi voi oamenii pe care îi am eu!Ò

La Oficiul poºtal din Topoloveni salariaþii refuzã cererea unor orãºeni de a face abonamente la sãptãmânalul ”România MareÒ. Au fost ameninþaþi, se zice, de primarul din Topoloveni cã vor fi pedepsiþi.

În mandatul trecut, 1996-2000, poºtaºii din Topoloveni au refuzat sã primeascã ºi sã expedieze telegrame adresate liderului Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor. Nu conta structura puterii, primarul era acelaºi...

Organizaþia Partidului România Mare din Topoloveni s-a întãrit. ªedinþa din 15 decembrie 2002 s-a þinut însã în ilegalitate, la Leordeni, pentru cã în oraºul Topoloveni primarul nu respectã nici o lege, îºi bagã zvonacii în aceste ºedinþe, îi asmute, îi obligã la acte antidemocratice. Cum se formuleazã o criticã la adresa primarului din Topoloveni, începe vânãtoarea împotriva celui care a îndrãznit aºa ceva.

Presiunea psihologicã, ameninþãrile, dispreþul faþã de interlocutor, batjocorirea grobianã a celor sãraci, neacordarea unor drepturi legale, excluderea de la ajutorul social, tonul arogant ºi sfidãtor, atitudinea de mancurt etc., toate acestea fac parte din panoplia acestui primar. Un intelectual de elitã din Topoloveni, Iacob Cârciumãrescu, a scris admirabile pagini de istorie despre localitatea aceasta. Primarul nu l-a bãgat în seamã ºi nu l-a ajutat în nobilul sãu act de culturã. Ba, mai mult, nu i-a dat dreptul care i se cuvenea din pãmântul familiei sale. A murit bietul om, în dispreþul primitivului primar, care nu înþelege sã sprijine actul de culturã.

La cãminul cultural activitãþile de gen sunt file de istorie din alte epoci.

Primarul din Topoloveni refuzã sã primeascã multe cereri ale celor care l-au votat, ba, mai mult, recurge ºi la ameninþãri.

Multe ar fi de spus despre primarul din Topoloveni ºi suficienþa stilului de om al trecutului care blocheazã evoluþiile spre progres în mentalitãþi. Cum îl cheamã? Nu meritã sã-i pronunþãm numele! Reþineþi doar cã este un gropar al democraþiei, care nu a auzit de dreptul la libera gândire ºi exprimare!

Ca groparul din Topoloveni sunt mulþi primari, care nu s-au debarasat de stilul inchizitorial de muncã practicat de unii lucrãtori ai regimului totalitar comunist. Nu departe, într-un alt orãºel al judeþului, un alt gropar al democraþiei terorizeazã alegãtorii, care, democratic, l-au instalat în jilþul primãriei.

Groparii democraþiei au uitat cã în campania electoralã au promis sã conducã împreunã cu alegãtorii. Au învãþat sã terorizeze, sã ameninþe, sã mituiascã, sã ducã portbagaje întregi cu peºcheºuri mai-marilor lor; au învãþat ce este privatizarea în folos personal ºi folosirea banului public pentru ei ºi ai lor. Groparii democraþiei au fãcut purificarea politicã în localitãþile pe care le administreazã sub încurajatoarea umbrelã a ºefilor lor, au creat o lume cu o singurã culoare, de entropie zero, de care fug atât vârstnicii, cât ºi tinerii.

Pentru asta au fãcut tinerii revoluþia? Pentru groparii democraþiei sãrãceºte populaþia? Pânã când? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Bozgã. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la o parte din iniþiativele ºi realizãrile Guvernului României în domeniul sanitar-veterinar. În anul 2002, Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, a luat o serie întreagã de mãsuri, cuprinse în Planul strategic naþional sanitar-veterinar. O serie de mãsuri se referã la supravegherea efectivelor de animale ºi pãsãri prin examene clinice ºi de laborator, inclusiv examenul pentru depistarea trichinelozei la porcinele sacrificate în gospodãria populaþiei cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, care se efectueazã în mod gratuit, intrã în categoria examenelor de supraveghere.

Existã ºi mãsuri de profilaxie generalã, însã cele mai importante sunt cele de profilaxie specialã, care se realizeazã prin vaccinarea de douã ori pe an la animale ºi pãsãri. Aceste acþiuni se realizeazã de cãtre medicii veterinari concesionari, sub coordonarea direcþiilor sanitarveterinare judeþene.

Trebuie menþionat cã toate aceste acþiuni sunt subvenþionate de statul român. În anul 2002, 550 de miliarde de lei a fost suma cu care Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a subvenþionat acþiunile sanitarveterinare pe teritoriul României. Din aceastã sumã, au fost dotate ºi laboratoarele sanitar-veterinare judeþene cu aparaturã de diagnostic ultraperformantã, agreatã de specialiºtii Uniunii Europene.

În Bucureºti, în cadrul Institutului Naþional de Diagnostic pentru Animale s-a creat o secþie unicat în Europa de Est pentru diagnosticarea encefalopatiei spongiforme bovine, aºa-zisa ”boalã a vacii nebuneÒ. În acelaºi timp, în 10 judeþe din România au fost create mici laboratoare cu aparaturã ultraperformantã.

În anul 2002 Guvernul României a emis Ordonanþa de urgenþã nr. 168, care, ulterior, a devenit lege, cu completãrile ºi modificãrile ulterioare, prin care aloca tinerilor ºi fermierilor din România care doreau sã creascã animale ºi pãsãri spaþii din zootehnie dezafectate, în mod gratuit. Au fost acordate un numãr de 796 de asemenea spaþii.

Prin ordine ale ministrului agriculturii au fost alocate aproape 1.000 de miliarde de lei pentru procurarea de utilaje agricole ºi utilaje în zootehnie.

Acestea sunt numai o parte din realizãrile Guvernului României în domeniul sanitar-veterinar, pentru care îl felicit ºi vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu, va urma doamna deputat Maria Lazãr.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi domni deputaþi,

Declaraþia mea politicã se referã la faptul cã, iatã, Parlamentul creeazã ºi aprobã legi, dar nimeni nu le respectã. ªi am sã iau numai o falie, respectiv cea legatã de protecþia mediului.

Mã adresez domnilor guvernanþi în legãturã cu douã atribute ale Ministerelor Administraþiei Publice ºi al Mediului, respectiv cum se pãstreazã curãþenia pe domeniul public ºi rolul administraþiei publice locale în urmãrirea ºi sancþionarea contravenþiilor legate de protecþia mediului înconjurãtor, îndeosebi pe domeniul public, dar nu numai.

Se ºtie cã Valea Prahovei este zona cu cel mai mare aflux de turiºti, dar ºi de cãlãtori care acced cãtre sau dinspre Capitala þãrii. La o banalã cãlãtorie cu trenul, te izbeºte discrepanþa între salbele de vile sau case de vacanþã ce au apãrut în zonã, nota bene, ºi starea jal-

nicã de curãþenie a mediului înconjurãtor, cu multã mizerie, cu foarte multe gunoaie, copaci cãzuþi în râul Prahova sau pe lângã râu.

Toate aceste aspecte reflectã indolenþa autoritãþilor administraþiei publice locale, dar ºi a inspectorilor de mediu în pãstrarea ºi protejarea mediului. E greu de explicat altfel decât prin marea dozã de indolenþã a celor rãspunzãtori de acest fenomen, cum, în urma adoptãrii Legii nr. 515/2002 pentru aprobarea Ordonanþei nr. 21/2002 privind gospodãrirea localitãþilor urbane ºi rurale ºi a Legii mediului, prin care s-a înfiinþat Poliþia de Mediu ºi s-au dat competenþe primarilor sau inspectorilor de mediu în probleme de verificare, somare ºi sancþionare a agenþilor economici sau a persoanelor private care încalcã aceste legi, cã totuºi pe teren se mai gãsesc încã multe aspecte de acest gen ºi încã în zone foarte mult circulate. Oare ce o fi acolo unde nu se vede?

Care or fi oare motivele pentru care nu s-a întreprins nimic de cãtre Compania Naþionalã ”Apele RomâneÒ, instituþie bugetarã, dar ºi de Regia ”RomsilvaÒ, tot bugetarã, pentru scoaterea copacilor din râul Prahova, doborâþi de furtunile din anii trecuþi sau din primãvara acestui an? Ce se aºteaptã, domnilor miniºtri, ca o viiturã sã antreneze aceºti copaci, împiedicând scurgerea apelor, ºi astfel sã avem terenuri ºi case inundate sau, mai grav, sã se dãrâme culeele podurilor?

Tot prin lege s-a realizat protecþia socialã a persoanelor cu venituri mici, sub venitul minim garantat, în schimbul prestãrii cãtre comunitate a unor zile de muncã. De ce aceºti oameni nu sunt organizaþi ºi pentru salubrizarea domeniilor publice, mãcar o datã pe lunã, astfel ca sã nu te mai izbeascã mizeria la tot pasul?!

Dacã inspectorii din primãrii nu-ºi fac datoria, dacã primarii nu-ºi fac datoria legalã, dacã inspectorii de mediu, ºi ei, la rândul lor, se complac în astfel de situaþii, atunci ministerele cu atribuþii în problemele semnalate oare nu au nici o rãspundere?

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Maria Lazãr, va urma domnul Dumitru Bãlãeþ.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sfârºitul anului 2002 reprezintã pentru România înfãptuirea unor obiective fundamentale: admiterea în NATO ºi nominalizarea, pentru aderarea în 2007, la Uniunea Europeanã. Consiliul Uniunii, întrunit sãptãmâna trecutã la Copenhaga, a hotãrât cea mai amplã extindere a Uniunii Europene, punând bazele unei Europe unite, prin admiterea a încã zece state ºi nominalizarea a douã, între care România ºi Bulgaria, pentru aderarea în 2007.

Am venit la tribuna Parlamentului pentru a-mi exprima deplina satisfacþie cã, la numai 2 ani de la preluarea puterii, Guvernul P.S.D. a reuºit sã scoatã þara din conul de umbrã în care a fost plasatã de guvernarea precedentã, creând un climat de stabilitate ºi credibilitate în plan intern ºi internaþional. Meritul nominalizãrii României pentru anul 2007 revine actualei puteri, care a fãcut eforturi deosebite pentru recuperarea handicapului înregistrat în anii 1997-2000, reuºind ca în aceastã perioadã sã încheie un numãr de 15 capitole din Programul de ade- rare. Momentul Copenhaga înseamnã pentru noi asumarea mai multor responsabilitãþi, dar ºi recunoaºterea din partea organismelor europene a progreselor înregistrate de þara noastrã în drumul ei spre aderare.

Apreciind rezultatele, subliniind anumite restanþe, Consiliul Europei a hotãrât la acest summit un pachet de mãsuri pentru sprijinirea þãrii noastre în aceastã perioadã de preaderare, prin acordarea unei asistenþe sporite ºi a unor fonduri financiare nerambursabile consistente. Foarte importante sunt promisiunile ferme fãcute cu acest prilej în ceea ce priveºte România ºi Bulgaria, care, sprijinite ºi încurajate, vor beneficia de un tratament al negocierilor pe aceleaºi baze ºi aceleaºi principii ca ºi în cazul statelor care vor adera începând cu 2004.

Faþã de un asemenea tratament favorabil, mi se par deplasate ºi rãutãcioase anumite declaraþii fãcute de unii lideri politici din partidele de opoziþie, în special din Partidul Naþional Liberal, care vede momentul Copenhaga ca un insucces, anul 2007 fiind apreciat prea îndepãrtat. Domnii la care m-am referit uitã cã acest termen a fost determinat de iresponsabilitatea de care au dat dovadã în guvernarea precedentã privind pregãtirea aderãrii þãrii, plasând România la coada clasamentului.

Dincolo de rãutãþile ºi invidiile politice, hotãrârea Consiliului Europei de la Copenhaga reprezintã un moment istoric pentru noi, românii, ce va deschide alte orizonturi ºi cãi, mult mai sigure, în evoluþia noastrã viitoare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Bãlãeþ, urmeazã domnul Florin Iordache.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi deputaþi,

Asistãm, din pãcate, la un proces de degradare continuã a vieþii, la încãlcarea flagrantã a drepturilor cetãþeneºti de cãtre actuala putere. Iatã, spre exemplu, frumoasele comune Chirnogi ºi Cãscioarele, din dreapta Argeºului, aºezate pe prispele însorite ale Dunãrii, care sunt în momentul actual zguduite de întâmplãri neobiºnuite nici pe vremea turcilor.

Nu se ºtie prin ce manopere, vestitul I.A.S. Chirnogi, cu o suprafaþã de peste 14 mii de ha ºi active: maºini agricole, clãdiri, instalaþii de mii de miliarde, a intrat pe mâna a doi arabi, pe o sumã modicã, vorbesc oamenii, numai de aproximativ 8-9 miliarde de lei, valoarea doar a douã-trei din cele 10 maºini de recoltat ”GloriaÒ pe care le poseda I.A.S.-ul respectiv.

Abia instalaþi în fruntea fostului I.A.S. Chirnogi, acum denumit ”Agro ChirnogiÒ, noii proprietari, însoþiþi de niºte incredibile cozi de topor, au ºi trecut la un regim de teroare împotriva locuitorilor din cele douã comune. Acestora li se interzice sã treacã pe drumurile din perimetrul fostului I.A.S. spre þãrmul Dunãrii, unde au terenuri, fac pisciculturã sau exploateazã lemn de luncã, acestea fiind chiar sursele lor de existenþã. De la perceperea de taxe pentru tranzitarea pe aceste drumuri, noii stãpâni au trecut la ameninþãri ºi bãtãi.

Astfel, un muncitor din Chirnogi, pe nume Dobre Nicolae, pentru cã a trecut cu tractorul pe un asemenea drum, a fost bãtut cumplit. Acum bietul Dobre se aflã în spital, spun oamenii, iar copilaºii lui e posibil sã rãmânã orfani. O întâmplare asemãnãtoare, dacã nu chiar mai rea, era sã i se producã ºi preotului Traian Nicolae din

Chirnogi. Oamenii din cele douã comune au fost cutremuraþi auzind-o.

Noi l-am cãutat pe preot peste câteva zile, sã aflãm chiar de la dânsul cele petrecute. L-am gãsit în costum de zidar, lucrând la înãlþarea propriei locuinþe. Preotul se întorcea cu maºina, cu niºte prieteni, de la pescuit, de pe o baltã de lângã Dunãre. A fost întâmpinat cu pistolul, s-au tras focuri de armã asupra lui ºi asupra colegilor sãi!

”A doua ziÒ, completeazã preotul Traian Nicolae, ”m-am dus la poliþie, cu dosarul de arestare a arabului pentru uz de armã. Dar în loc sã-l gãsesc acolo, arestat, am fost luat tot eu la întrebãri ºi reþinut, iar peste câteva zile am aflat cã dosarul întocmit de mine a fost fãcut pierdutÒ. Alte cozi de topor...

Dar coada de topor cea mare, spun oamenii din Chirnogi, este Chioca Gheorghe, devenit director al ”Agro ChirnogiÒ, pus în slujba noilor proprietari. La sfatul ºi cu sprijinul lui, aceºtia au trecut la înlãturarea personalului de conducere din fostul I.A.S. Vreo 7-8 ingineri dintre cei mai buni au fost deja daþi afarã ºi înlocuiþi cu arabi.

Ceva asemãnãtor i s-a întâmplat ºi doctorului Mihãilescu, legat trup ºi suflet de ferma de oi ºi de vaci, pe care el a creat-o ºi a condus-o mulþi ani în mod strãlucit. Acum a fost înlocuit cu un cioban!

Mai mult, noii proprietari, care au în concesiune ºi pãmântul de la I.A.S. Chirnogi, influenþeazã autoritãþile, pentru a nu reconstitui, conform Legii nr. 18 ºi a Legii nr. 1/2000, izlazul comunal Cãscioarele, în suprafaþã de 696 ha izlaz, încorporat abuziv la ”Agro ChirnogiÒ.

Oamenii din Chirnogi ºi Cãscioarele vorbesc tot mai mult de existenþa unui substrat de influenþã venit de sus, dinspre vârfurile puterii actuale din România. Altfel nu-ºi explicã obrãznicia cu care se comportã faþã de ei noii proprietari de la ”Agro ChirnogiÒ ºi cozile lor de topor, faptul cã li se iau, prin tot felul de tertipuri, drepturile care li se cuvin asupra pãmântului lor. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Florin Iordache. Va urma domnul Mircea Ifrim.

## **Domnul Eugen Lucian Pleºa** _(din salã):_

ªi dupã aceea urmez eu!

Dacã o sã mai aibã timp Eugen Pleºa...

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea de astãzi se referã la programul guvernamental cu cele 400 de sãli de sport, iniþiat de Guvernul Adrian Nãstase.

Parte integrantã a programului de guvernare pentru perioada anilor 2000-2004, construirea celor 400 de sãli de sport în întreg teritoriul þãrii, constituie ºi pentru consiliile locale municipale ºi orãºeneºti din judeþul Olt un obiectiv urmãrit cu atenþie ºi seriozitate. Aºa se explicã ºi faptul cã din acest program vast, costisitor, dar benefic pentru tineret în mod deosebit, în municipiul Caracal a fost datã în folosinþã o salã de sport la ªcoala Generalã nr. 7, o bijuterie în materie, ºi care poate gãzdui în condiþii excelente orele de educaþie fizicã ºi sport ale celor peste 1.200 de elevi, dar ºi întreceri oficiale de baschet, volei, tenis de masã, tenis de câmp ºi, nu în ultimul rând, manifestãri cultural-artistice pentru elevii din localitate. Urmeazã ca în perioada imediat urmãtoare Inspectoratul ªcolar Olt, cu sprijinul Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi al factorilor locali, sã se ocupe de dotarea acestei sãli de sport cu aparatura necesarã optimizãrii procesului de instruire sportivã a elevilor.

Un al doilea obiectiv al Programului ”Sãli de sportÒ al Guvernului Adrian Nãstase este ºi Sala polivalentã de la Liceul ”Mihai ViteazulÒ, construcþie cu 500 de locuri ºi terenuri de baschet, handbal, volei, dar care poate gãzdui ºi întreceri de gimnasticã, lupte, precum ºi manifestãri cultural-artistice. Ritmul lucrãrilor este unul susþinut ºi sunt certe speranþe ca în aprilie 2003 ºi acest obiectiv sã fie dat în folosinþã.

Menþionez cã sprijinul eficient ºi permanent al M.L.P.T.L.-ului a dat rezultate foarte bune, iar calitatea lucrãrilor este ºi ea la nivelul exigenþelor ºi cerinþelor actuale. Consider cã nominalizarea municipiului Slatina cu 3 sãli de sport, precum ºi a oraºelor Balº, Drãgãneºti, Piatra Olt, Corabia ºi Scorniceºti este o mãsurã bunã, cunoscând tradiþia ºi rezultatele obþinute în decursul anilor de elevii sportivi din aceste localitãþi. Trebuie doar ca ºi Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi organismele sale din teritoriu sã se intereseze mai mult ºi din timp de dotarea acestor obiective, dar ºi de felul în care vor fi întreþinute ºi, mai ales, exploatate.

Vã mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Ifrim, va urma domnul Cristian Sandache.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În declaraþia mea actualã doresc sã atrag atenþia asupra unei situaþii de gravitate extremã pentru sistemul de sãnãtate: ”Cine nu are trecut nu poate avea prezent ºi cu atât mai puþin viitorÒ.

Medicina româneascã are o tradiþie care i-a asigurat a fi cunoscutã în întreaga lume. Aº dori sã subliniez cã aveam câteva institute de cercetare a cãror faimã era ºtiutã în întreaga lume.

Astfel, Institutul de Fiziologie, înfiinþat în 1911 de cãtre profesorul Paulescu, cel care a descoperit insulina ºi i s-a recunoscut, dupã atâþia ani, aceastã prioritate, ºi, în continuare, condus de profesorul Danielopolu, din nefericire, a fost desfiinþat printr-o hotãrâre de guvern, la sfârºitul lunii octombrie. Acest institut are contracte de cercetare cu institute din întreaga lume, are schimburi de publicaþii ºi un corp valoros de 140 de cercetãtori ºtiinþifici.

De asemenea, Institutul de Geriatrie, fondat de Ana Aslan, elevã a marelui savant Parhon, care, prin contribuþiile lor, s-au fãcut cunoscuþi în întreaga lume Ð endocrinologia româneascã fiind cea care a pus temeliile acestei ºtiinþe la nivel mondial, în 1909, prin ”Tratatul de endocrinologieÒ scris de Parhon ºi Golstein, tradiþie continuatã de Ana Aslan, care a descoperit preparatul ”GerovitalÒ, cunoscut în toatã lumea pentru efectele lui benefice în gerontologie. Acest al doilea institut, de geriatrie, trece în patrimoniul Protocolului de Stat, lucru inadmisibil ºi în contradicþie cu legislaþia sanitarã care, cu claritate, stipuleazã faptul cã instituþiile medicale trebuie sã stea în sistemul de sãnãtate.

Doresc sã atrag atenþia asupra acestor fapte, întrucât nu este prea târziu ca o asemenea hotãrâre, complet neavenitã, de a desfiinþa un institut cu tradiþie de aproape 100 de ani, de a scoate din patrimoniul sãnãtãþii un institut cunoscut în toatã lumea, sã poatã fi stopatã.

Aº dori sã spun cã Institutul de Seruri ºi Vaccinuri Cantacuzino a fost la un pas de a fi tot în aceastã manierã distrus ºi privatizat, ca ºi Institutul ”PasteurÒ, dar, printr-o intervenþie fãcutã la timp, de asemenea, în plenul Parlamentului ºi cu sprijinul Preºedinþiei României, am reuºit sã stopãm acest lucru, Institutul ”CantacuzinoÒ fiind actualmente institut de cercetare-dezvoltare.

Fac aceastã declaraþie punând în atenþia Guvernului ºi a forurilor de drept luarea unor mãsuri urgente pentru ca Institutul de Fiziologie sã îºi recapete statutul ºi locul, iar Institutul de Geriatrie sã poatã funcþiona în continuare în sistemul Ministerului Sãnãtãþii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache. Va urma domnul Radu Ciuceanu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi se intituleazã ”Un alt fel de patriotismÒ.

Unul dintre cei mai mari ierarhi din istoria bisericii româneºti, mitropolitul transilvãnean Andrei ªaguna, a lansat o maximã pe care anumiþi oameni politici din perioada interbelicã o socoteau fãrã sens. ”Fã ºi taci!Ò glãsuia cugetarea lui ªaguna ºi gãsim într-adevãr în substanþa ei un descurajant avertisment dat sforarilor de profesie, demagogilor, tuturor acelora care nu fac altceva decât sã se batã cu pumnii în piept, înfrãþindu-se cu poporul ori de câte ori calculul electoral le dicteazã atitudinile.

Maxima mitropolitului ªaguna este valabilã ºi astãzi. Vedem, bunãoarã, personaje ale politichiei noastre emanând râuri de cernealã ºi sumedenii de discursuri în care se constatã toate tarele posibile ºi imposibile. Se fac descrieri cutremurãtoare ale sãrãciei ºi nedreptãþii, sunt mângâiaþi pe frunte copiii ºi bãtrânii, iar cei vinovaþi sunt însemnaþi cu fierul roºul al mâniei. Când este vorba de soluþii concrete, aceºti retori neobosiþi recurg fie la metafore, fie la teorii, fie la evitarea cu dibãcie a problemelor.

Guvernul Adrian Nãstase, prin întrega sa conduitã, cautã sã impunã o nouã mentalitate actului politico-administrativ, pornind de la cultivarea rigorii ºi a luciditãþii operaþionale, în total dezacord cu pseudopatriotismul demagogic populist.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Radu Ciuceanu. Va urma domnul Eugen Pleºa.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Multe ºi mari sunt blestemãþiile în aceastã þarã.

Dupã cum cunoaºteþi, în urmã cu mai bine de o lunã, Parlamentul a respins abia dupã trei ani Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 186 din 1999, actul normativ criminal, zic eu, elaborat, semnat într-o singurã zi ºi publicat în ”Monitorul OficialÒ în aceeaºi zi fatidicã de 19 noiembrie 1999, prin care au fost distruse mai multe bãnci româneºti de cãtre un grup mafiot organizat, cu ramificaþii în Banca Naþionalã a României, în rândul unor magistraþi, toþi aflându-se sub bagheta diriguitoare a unei aºa-zise firme de lichidatori, în fond ciocli ai bãncilor noastre, respectiv reconversia ºi valorificarea activelor, având ca patroni doi celebri avocaþi, aº zice eu.

Cunoaºteþi desigur, de asemenea, faptul cã, timp de aproape doi ani, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii a avut, în virtutea competenþelor ºi atribuþiilor sale, ca preocupare efectuarea de cercetãri ºi verificãri la repetatele sesizãri ale acþionarilor Bãncii Internaþionale a Religiilor, ºi nu numai, a modului în care a fost declanºat falimentul la aceste bãnci ºi a modului în care se efectueazã lichidarea acestora.

În toatã aceastã perioadã, membrii comisiei noastre, cu excepþia unui singur coleg, din pãcate, ºi experþii noºtri au efectuat operaþiuni de cercetare, de verificare aprofundatã a tuturor aspectelor, au solicitat expertize de specialitate, ajungând fãrã echivoc la concluzia certã cã falimentul acestor bãnci a fost organizat ºi premeditat, spus într-un mod mai elegant, de cãtre un grup de interese, în realitate fiind vorba de o adevãratã bandã de rãufãcãtori.

Vã amintiþi cã în vara acestui an, în baza unor probe ºi dovezi indubitabile, comisia noastrã a prezentat concluziile în acest caz, concluzii prin care s-a demonstrat tristul adevãr, realitatea crudã a ceea ce a însemnat practica numitului act normativ Ð este vorba de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 186 din 1999, redactat ºi adoptat la cererea numitului grup de interese, constituind umbrela proteguitoare a legii pentru prãduirea fondurilor unor bãnci româneºti.

Actul normativ incriminat ºi respins pe bunã dreptate de Parlament, din nefericire, ºi accentuez, numai dupã trei ani, ºi de ce numai dupã trei ani?, care a produs în acest timp efecte deosebit de pãgubitoare pentru câteva bãnci româneºti, act normativ emis în mod special pentru a da posibilitatea unui adevãrat jaf al fondurilor unor astfel de bãnci, a constituit imediat în anul 2000 obiectul mai multor interpelãri ale unor colegi ai noºtri.

Este greu de înþeles motivul pentru care nu s-a grãbit procedura de analizã a acestei ordonanþe de urgenþã, pentru a se stopa cel puþin prãduirea, distrugerea, în fond, a acestor bãnci.

Vã reamintesc aici faptul cã grupul de interese foarte bine cunoscut nu a avut în vedere decât imensele profituri, procentul de 10% rezultat din lichidarea acestor active ºi creanþe de mii de miliarde însumând sute de miliarde obþinute fãrã nici o investiþie. Bunã afacere, aº zice eu.

Aceasta a fost, practic, esenþa afacerii falimentului bãncilor româneºti.

Dacã mai aveþi în vedere ºi faptul cã aceeaºi firmã de reconversie ºi valorificare a activelor este prezentã în lichidarea tuturor acestor bãnci, cei câþiva avocaþi care, în loc sã-ºi vadã de avocaturã, prãduiesc în continuare ºi fãrã ruºine bãnci româneºti, veþi realiza substratul interesului unui grup aparþinând, din nefericire, unui partid care, în istorie, a creat chiar sistemul bancar românesc.

Este acum de notorietate faptul cã aceste bãnci au fost falimentate în mod intenþionat, din interese politice ºi pecuniare, cu participarea chiar a unor persoane din conducerea Bãncii Naþionale a României, prin elaborarea de reglementãri, bineînþeles tot sub umbrela legii Ð a se vedea Ordonanþa de urgenþã Guvernului nr. 186 din 1999 Ð organizându-se adevãrate scenarii, aºa cum s-a petrecut cu B.I.R., prin intermediul cãrora au declanºat mai uºor procedura de faliment, ca apoi grupul pãsãrilor

de pradã, acþionând ca societate de lichidare, sã le jefuiascã cât mai operativ ºi cât mai benefic pentru el.

Vreau sã vã precizez, domnilor deputaþi, cã membrii comisiei noastre au analizat cu toatã seriozitatea ºi cu toatã rãspunderea tot ce s-a petrecut în aceastã bancã.

Pentru a se acoperi ºi a putea jefui nestingheriþi, aºaziºii lichidatori, din nefericire, de conivenþã cu anumite persoane din Banca Naþionalã, au lansat presiuni care sã inducã opiniei publice fapte ce s-ar fi petrecut în B.I.R. de-a dreptul incredibile. În aceastã acþiune au fost din nefericire implicaþi ºi unii funcþionari guvernamentali care au lansat ipoteza spãlãrii de bani, de traficare de droguri etc.

Ei bine, afirm aici cã, pe baza verificãrilor efectuate de cãtre organele competente în materie, nimic din toate acestea nu a avut o bazã realã, constatându-se numai faptul cã toate aceste informaþii de presã au fost plãtite din fondurile acestei bãnci, aceasta este culmea!, ca publicitate sau anunþuri, pentru a compromite pe aceia care au avut curajul sã demaºte impostura ºi jaful efectuat de grupul de interese menþionat.

Iatã cã de curând un eveniment Ð arestarea unui funcþionar guvernamental Ð vine sã demonstreze faptul cã grupul menþionat reuºise dupã alegerile din anul 2000 sã obþinã o nouã umbrelã la noua putere, controlând o întreagã secþie comercialã a Tribunalului Bucureºti ºi, culmea, dupã arestare, se confirmã faptul cã hotãrârile în cazul falimentului B.I.R. ºi în alte dosare de faliment erau luate într-un apartament dintr-un bloc din centrul Bucureºtiului, iar unele deliberãri în dosar aveau loc la faimoasa ”CafŽ OlŽÒ din Piaþa Amzei.

Dar nu putem sã nu recunoaºtem faptul cã noi, chiar comisia noastrã nu a avut eºecuri în activitatea de cercetare ºi de verificare a acestui caz. Cum am putea, de exemplu, sã nu ne reproºãm faptul cã chiar noi, în baza atribuþiunilor noastre, informam cu toatã buna-credinþã toate organele competente ale statului, de la cel mai înalt nivel, atrãgând atenþia asupra realitãþii, pe mãsurã ce dovezile ºi probele noastre erau pertinente ºi verificate? Oare de unde puteam noi cunoaºte faptul cã tocmai unii dintre cei pe care noi îi informam, ºi mã refer aici la cei doi secretari de stat din Ministerul Justiþiei, erau ei înºiºi implicaþi în reþeaua mafiei falimentare bancare?

Desigur, pentru noi este încã de neînþeles, dupã ce Parchetul Naþional Anticorupþie aresteazã în condiþii de flagrant pe unul dintre pilonii principali ai acestei mafii, ºi nu singurul, zic eu, dupã aceasta, implicat în lichidarea, a se înþelege în distrugerea, B.I.R.-ului, dupã ce se cunoaºte cu certitudine faptul cã acest consilier guvernamental controla un important numãr de magistraþi cãrora le dicta efectiv hotãrârile, dupã ce se ºtie cã respectivul patrona chiolhanuri cu magistraþi la una din vilele sale de la Snagov, deci nimeni nu mai poate înþelege pentru care motiv nu se întreprind încã mãsuri energice, radicale, pentru a se putea pune capãt, în fine, întregii... acestei crime, în fond, organizate. Cum, de asemenea, nu poate fi de înþeles faptul cã parteneri ai respectivului escroc sau ºefi ai sãi ºi persoane ce i-au favorizat sau au participat efectiv la operaþiunea ”Distrugeþi bãncile româneºtiÒ mai au încã posibilitatea sã continue jaful.

Sutele de miliarde jefuite de aºa-zisa firmã de lichidare, constituind infracþiuni, în baza Legii nr. 78 din 2000 privind faptele de corupþie, nu este oare suficient pentru aceºti adevãraþi infractori ca sã fie opriþi din jaful lor?

Mai mulþi acþionari ai B.I.R.-ului ne-au informat încã din cursul acestei veri cã se vor adresa Curþii Europene de Justiþie de la Strasbourg pentru a solicita despãgubiri statului român pentru soluþiile juridice date în susþinerea jefuirii bãncilor româneºti ºi au fost opriþi de noi ºi determinaþi, la recomandarea noastrã, sã renunþe la aceastã idee, pentru a preveni plata unor daune de cãtre þara noastrã, mai mult decât atât, un eventual proces de la Strasbourg, care ar duce la situaþia paradoxalã în care instituþii ale statului român, fiind vorba chiar de comisia noastrã, prin concluziile date publicitãþii, Ministerul Public, Parchetul General, prin faptul cã a declanºat un recurs în anulare bine motivat de faptul cã în dosarul B.I.R. s-au dat hotãrâri netemeinice ºi vãdit nelegale, ar antrena aceste instituþii alãturi de B.I.R. împotriva statului român.

De curând, mai mulþi acþionari ai B.I.R.-ului, dupã arestarea lui Fãnel Pãvãlache, care, dupã puterile sale, avea posibilitatea sã rezolve cazul B.I.R. contra unei sume insignifiante, pentru el, de numai 4 milioane de dolari, ºi dupã ce acþionarii acestei bãnci au constatat cã aºa-ziºii lichidatori, a se înþelege adevãraþii jefuitori, continuã sã prãduiascã în liniºte, ne-au informat cã, trecând peste avizul nostru, s-au adresat totuºi ºi Curþii de la Strasbourg, solicitând daune statului român de peste 100 de milioane de dolari.

Am þinut sã fac aceastã declaraþie în plenul Camerei pentru a vã informa de rezultatul cercetãrilor în acest caz ºi a vã preciza cã vom sprijini întru totul Parchetul Naþional Anticorupþie în procedura de devoalare ºi sancþionare a acelora care au distrus bãncile româneºti în scopul jefuirii acestora.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Eugen Pleºa. Va urma ultimul înscris, domnul deputat Dorin Popescu.

Deja am depãºit timpul, deci vã rog sã concentraþi declaraþiile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Veþi vedea model de declaraþie politicã. De fapt, am scris douã teme scurte ºi concise.

1. La 21 decembrie 1989, Nicolae Ceauºescu, bazându-se pe sprijinul larg al maselor populare, a organizat o mare adunare în Piaþa Palatului. A plecat de acolo cu elicopterul, iar locul a devenit Piaþa Revoluþiei.

În zilele noastre, domnul Adrian Nãstase, singur sau sfãtuit ca bietul Ceauºescu, are mare încredere cã atât NATO, Praga, cât ºi Copenhaga l-au aureolat cu marea dragoste a poporului, cu acel larg sprijin din partea populaþiei. Uneori istoria se repetã, iar narcisismul este ca bãutura Ð trebuie consumatã cu mãsurã, ca sã nu te compromitã.

Planurile premierului ar putea provoca multe nemulþumiri mocnite, ºi nu ºtiu dacã pe Palatul Victoria aterizeazã elicopterul. La tinereþea sa, mai are timp sã construiascã, iar rãbdarea poate fi o virtute.

2. În actul politic, discriminãrile evidenþiazã coaliþii.

Luni searã, adicã luni, 16 decembrie, la TVR1 s-a consumat o emisiune-dezbatere fãrã nici un reprezentant al Partidului România Mare. Consider aceasta o ofensã gravã pentru mine ºi câteva milioane de concetãþeni.

A exclude Partidul România Mare din fenomenul politic este ca ºi cum ai decupa România din harta Europei.

Bunul plac al unor indivizi nu poate administra viaþa întregii populaþii. De aceea, protestez ºi cer sancþionarea redactorului, a producãtorului emisiunii, cât ºi a actualului

preºedinte al TVR1, adresându-mã Comisiei pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã din Camera Deputaþilor ºi C.N.A.

În rest, sãrbãtori fericite ºi ”La mulþi ani!Ò tuturor celor din România. Cu respect.

Vã mulþumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Dorin Popescu.

## Domnule preºedinte,

”S-a nãscut o nouã EuropãÒ, ºi-a încheiat premierul danez Anders Fogh Rassmussen, preºedintele în exerciþiu al Uniunii Europene, discursul, în apauzele celor prezenþi, la sfârºitul sãptãmânii trecute, la Copenhaga, la Summitul Consiliului European, unde România ºi Bulgaria au obþinut confirmarea din partea Uniunii Europene cã vor putea adera la 1 ianuarie 2007, cu condiþia sã fie pregãtite la aceastã datã.

Consiliul European de la Copenhaga a marcat un moment istoric pentru români. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene ºi-au reafirmat voinþa ca România sã devinã în anul 2007 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ºi au oferit României ºi Bulgariei câte un _road map_ clar pentru perioada urmãtoare.

Aceeaºi euforie am simþit-o dupã momentul Helsinki, la 13 decembrie 1999, atunci când România a fost invitatã sã înceapã negocierile de aderare la Uniunea Europeanã. Consiliul European a decis atunci începerea negocierilor de aderare la Uniune cu o nouã serie de ºase state, România aflându-se în fruntea seriei, care mai includea Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta ºi Slovacia. Atunci se considera cã începe o etapã decisivã în construirea noii Europe.

Guvernul de atunci al României considera cã decizia adoptatã la Helsinki reprezenta un prim pas în dobândirea calitãþii de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene ºi conºtientiza realizarea acestui deziderat ca un efort continuu ºi complex, susþinut de toate forþele politice din þarã.

Acum succesul obþinut de România la Copenhaga este prezentat ca un rezultat al politicii Guvernului Nãstase.

Întregul spectru politic românesc, trecut prin alternanþa la guvernare, a contribuit la schimbarea imaginii României. Parlamentarii români au fost invitaþi altãturi de parlamentari ai statelor membre la Strasbourg ºi, nu în ultimul rând, este vorba de contribuþia liderilor liberali europeni.

”Parlamentul European a insistat ca, la Consiliul European de la Copenhaga, România ºi Bulgaria sã priveascã anul 2007 ca datã þintã pentru integrarea lor în Uniunea EuropeanãÒ, a declarat vineri seara, într-o conferinþã de presã, preºedintele Parlamentului European Pat Cox. Pat Cox a întreprins douã vizite în toamna aceasta în cele douã þãri, ocazie cu care a subliniat cã va ajuta cele douã þãri sã devinã mai bine orientate ºi le va ajuta sã-ºi mobilizeze mai bine resursele.

La Helsinki, preºedintele P.D.S.R.-ului de atunci, Ion Iliescu, a declarat cã este foarte important modul în care România va ºti sã valorifice aceastã ºansã pentru relansarea economicã. Preciza cã începerea negocierilor nu înseamnã concretizarea perspectivei integrãrii þãrii noastre în Uniunea Europeanã.

Revenind la momentul Copenhaga, România ºi Bulgaria vor fi viitorii membri UE, iar europenii trebuie sã-ºi sporeascã eforturile pentru a ajuta aceste state ”sã respecte data þintã 2007 decisã de guvernele lorÒ, a declarat Romano Prodi. ”Europenii trebuie sã discute ºi sã decidã ei înºiºi unde se situeazã frontierele Europei. Nu trebuie sã acceptãm ca graniþele Uniunii sã fie impuse din exteriorÒ.

Guvernul trebuie sã fie conºtient cã anul 2007 va deveni anul în care ne vom alãtura marii familii europene doar dacã ºi pe plan intern vom realiza reformele necesare care sã ne ajute sã îndeplinim criteriile de aderare. Pentru aceasta, este necesar un efort al întregii comunitãþi naþionale, pentru a demonstra capabilitatea României de a accelera procesul de pregãtire pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

Evoluþiile economice din ultima perioadã ne fac sã fim optimiºti cã în cursul anului 2003 vom obþine calificativul de economie de piaþã funcþionalã, pe fondul unei creºteri economice susþinute, al reducerii inflaþiei, al scãderii deficitului bugetar, al accelerãrii privatizãrii ºi al reducerii arieratelor din economie, lucruri care sunt numai niºte deziderate ale Guvernului condus de Adrian Nãstase.

Foaia de parcurs adoptatã de cãtre Consiliul European, care cuprinde obiective pe termen scurt (2003), mediu (2004, 2005) ºi lung (2006), ne va ajuta sã structurãm pregãtirea ºi eforturile în negocierile de aderare.

”În efortul intern de pregãtire pentru aderare nu suntem singuri, ci avem alãturi Uniunea EuropeanãÒ, declara premierul. Este vorba de sprijinul financiar pe care Uniunea Europeanã îl oferã României pentru realizarea unor proiecte care vor impulsiona pregãtirea pentru aderare atât din punct de vedere al criteriilor economice, cât ºi al celor administrative. Necesitãþile României sunt mai mari, dar, cu un bun management al resurselor interne ºi externe, sperãm sã realizãm toate programele convenite cu Uniunea Europeanã.

”De astãzi trebuie sã ne mobilizãm cu toþii, de la Guvern, Parlament, pânã la fiecare cetãþean, pentru a dovedi cã poporul român are resursele necesare, este capabil sã facã faþã acestei mari provocãri a istoriei: integrarea în Uniunea Europeanã în 2007, care este atât în interesul cetãþenilor români, cât ºi al celor europeni.Ò

Conºtientizãm noi oare ce înseamnã acest efort pentru România? Vezi cazul Poloniei, care a negociat cu Uniunea Europeanã în domeniul financiar, obþinând fonduri suplimentare.

Ion Iliescu a spus cã Polonia doreºte sã supunã referendumului decizia de a adera la Uniunea Europeanã, iar rezultatul votului era pus sub semnul întrebãrii dacã acest stat nu ar fi obþinut o serie de avantaje la Copenhaga.

”Mulþumim statelor membre, instituþiilor europene care au susþinut deciziile Consiliului European de la Copenhaga, O.N.G.-urilor, mass-media ºi tuturor cetãþenilor europeni, dovedind astfel cã sunt alãturi de România, au încredere în noi ºi în potenþialul nostru.Ò Încã o datã remarcãm lipsa partidelor politice din înºiruirea premierului Nãstase, în calitate de contributori la acest moment festiv pentru România, România partidului unic.

În Ungaria, opoziþia de dreapta a formulat o serie de critici Ð ”Suntem fericiþi cã Summitul de la Copenhaga a încheiat procesul de negociere, care devenise neplãcut chiar pentru UngariaÒ, se aratã într-un comunicat al Partidului Tinerilor Democraþi (FIDESZ) al fostului premier Viktor Orban.

”Viitorul va spune dacã aceastã zi este o sãrbãtoare pentru Ungaria sau pentru Uniunea EuropeanãÒ, continuã FIDESZ, care criticã Guvernul pentru ”lipsa de fermitate

în timpul negocierilorÒ. Orban a acuzat Executivul cã reprezintã interesele Uniunii, ºi nu pe cele ale Ungariei.

Ungaria este þara în care se înregistreazã cea mai mare susþinere popularã pentru extindere, cu 71% din opinii favorabile. Un referendum naþional asupra aderãrii e prevãzut pentru 12 aprilie 2003.

Chiar ºi Bulgaria recompenseazã ”eforturile fãcute de toþi bulgariiÒ, spicuim din declaraþia viceministrului afacerilor externe Petko Draganov, iar vicepreºedintele Parlamentului, Assen Agov, deputat al opoziþiei conservatoare, a subliniat cã ”Eforturile ºi ambiþia Bulgariei de a adera la Uniunea Europeanã în 2007 sunt recunoscute, fãrã ca þara sã fi obþinut ca datã de aderare 1 ianuarie 2007Ò. ”Nu existã angajamente din partea organismelor de la Bruxelles cã Bulgaria va fi admisã la o datã concretãÒ.

P.N.L.-ul apreciazã cã integrarea în Uniunea Europeanã nu va fi posibilã decât în condiþiile în care România va îndeplini toate obiectivele incluse în foaia de parcurs, rapoartele de þarã din ultimii doi ani arãtând cã România mai are încã multe de fãcut pentru a atinge standardele impuse de Uniunea Europeanã. Adicã România este singura þarã dintre toate statele aspirante la aderare care nu are încã o economie de piaþã funcþionalã, nu îndeplineºte în totalitate criteriul politic ºi a dovedit cã nu are capacitatea administrativã de a adopta acquis-ul comunitar.

P.N.L. va sprijini orice tip de acþiune menitã sã asigure integrarea României în Uniunea Europeanã, monitorizând în paralel cu forurile europene îndeplinirea de cãtre actualul Guvern a criteriilor cuprinse în foaia de parcurs fixatã la Copenhaga.

Partidul Naþional Liberal salutã angajamentul liderilor europeni reuniþi la Copenhaga de a sprijini România sã adere la Uniunea Europeanã. ”România a ajuns în acest punct datoritã efoturilor depuse deopotrivã de societate ºi de clasa politicã româneascãÒ.

Decizia de la Copenhaga reprezintã însã numai continuarea unei curse în care România va trebui sã demonstreze în fiecare zi cã este un competitor de succes. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu. Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã.

Fiind ultima ºedinþã pentru declaraþii politice, daþi-mi voie sã vã urez ºi eu ”Sãrbãtori fericite!Ò, ”La mulþi ani!Ò, ºi sã dea Domnul ca anul 2003 sã aducã mai multã toleranþã în viaþa politicã româneascã!

Vã mulþumesc.

Iatã cã nu s-au stins bine ecourile reuniunii de la Copenhaga, cã cel mai mediatizat om din România, premierul Adrian Nãstase, lanseazã din nou subiectul alegerilor anticipate. Însã acesta nu este pus pe tapetul dezbaterii publice, prin intermediul cãreia cât mai mulþi dintre cetãþeni sã poatã sã îºi exprime pãrerea asupra acestui subiect, ci este abordat în aceeaºi manierã ciudatã a insinuãrilor ºi a argumentelor fãrã substanþã.

Mai nou, tema convingerii preºedintelui Iliescu de oportunitatea organizãrii alegerilor anticipate pare sã þinã capul de afiº al strategiilor ºi preocupãrilor guvernamentale.

Dar în aceastã perioadã în care majoritatea românilor se zbat în dilema între a plãti facturile la întreþinere ºi energie electricã sau a pune ceva pe masa de Crãciun pentru copii, nimãnui nu pare sã îi pese de greutãþile prin care trec oamenii din aceastã þarã. Discuþia despre organizarea alegerilor anticipate este ”tichia de mãrgãritarÒ aºezatã pe capul unei populaþii tot mai sãrãcite.

Vã întrebãm, domnule premier: sloganul partidului pe care îl conduceþi Ð ”Alãturi de oameni, împreunã cu eiÒ Ð a rãmas doar o formulã stilisticã prin care actualii guvernanþi ºi-au asigurat ocuparea fotoliilor cãlduroase de la Palatul Victoria? Promisiunile de îmbunãtãþire a vieþii rãmân prioritãþi ale Guvernului Nãstase, aºa cum aþi declarat pe perioada campaniei electorale de la sfârºitul anului 2000? Mai reprezintã P.S.D. pe cei mulþi ºi problemele lor?

Credem cã aceste întrebãri vor rãmâne fãrã rãspuns, cetãþenii României primind în schimb doar ironia unui guvern care s-a îndepãrtat din ce în ce mai mult de o populaþie tot mai sãracã ºi dispreþul unui partid pentru care protecþia socialã este doar o siglã fãrã acoperire.

Partidul Naþional Liberal cere Guvernului României sã îºi defineascã prioritãþile pentru anul 2003 ºi sã precizeze cât din eforturile sale vor fi dedicate pentru creºterea nivelului de trai al cetãþenilor României ºi cât se va irosi în tentativa de a provoca organizarea alegerilor anticipate, într-o Românie care numai de asta nu are nevoie.

## **Domnul Grigore Emil Rãdulescu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Din luna ianuarie anul viitor intrã în vigoare noul Cod al muncii.

Între 1,5Ð2 milioane de colaboratori vor rãmâne fãrã bazã de angajare. Convenþia civilã, forma cea mai ieftinã de angajare, va dispãrea o datã cu adoptarea noului Cod al muncii. În plus, plata unor salarii bunicele pe cartea de muncã s-a scumpit în ultima lunã, prin creºterea contribuþiei la asigurãrile sociale (mult-discutata în ultima vreme Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002).

Codul muncii seamãnã cu o instalaþie de Crãciun pusã pe un brad cãruia i-au cãzut toate acele. Fondul de garantare a salariaþilor, creºterea bazei de calcul a C.A.S. ºi desfiinþarea convenþiilor civile au uscat trunchiul pe care ar trebui sã lumineze mai nou poleitul Cod al muncii.

Faþã de cel din 1972, noul proiect aduce reglementãri moderne, adaptate la piaþa europeanã, care protejeazã salariaþii ºi le dau o mai mare siguranþã la locul de muncã. Se pune însã problema care salariaþi. Numãrul lor a scãzut semnificativ în ultimii ani la 4,5 milioane, faþã de 5,6 milioane de pensionari. Mai mult decât atât, sumele înscrise în cãrþile de muncã au scãzut progresiv.

Contractele de muncã au fost în ultimul timp tot mai mult înlocuite cu formele alternative: de la plata din dividendele patronului la crearea de firme, contracte de drepturi de autor ºi, pânã mai ieri posibile, cunoscutele colaborãri. În locul acestora, se prefigureazã o posibilã soluþie prin practicarea contractelor cu timp parþial, singurele în cazul cãrora taxele sunt mai mici.

Conceput în favoarea angajaþilor, Codul muncii a fost primit cu un nod în gât deopotrivã de cãtre aceºtia ºi de cãtre patroni. ªi unii, ºi alþii realizeazã cã, dacã patronilor le va fi greu, nici salariaþilor nu poate sã le fie prea bine.

Fondul de garantare a salariilor prevãzut de Codul muncii va obliga companiile sã anunþe o sumã echivalentã cu triplul fondului de salarii într-un cont al statului.

Oriunde în statele occidentale firmele constituie un fond propriu pentru situaþii de crizã. La noi, acest fond se doreºte centralizat, pentru ca o singurã instituþie a sta-

tului sã controleze aceºti bani. În felul acesta, companiile bun platnice sunt puse sã plãteascã borcanele sparte de cele falimentare. Companiile profitabile sunt sacrificate pentru a acoperi restanþele din economie.

Codul muncii constituie, în schimb, forme noi ale contractului de muncã Ð pe duratã determinatã (pânã la 18 luni), de muncã temporarã (maximum 12 luni) ºi contractul cu timp parþial (minimum 2 ore/zi), în cazul cãruia contribuþiile sunt reduse.

În funcþie de mãrirea salariilor, se desprind urmãtoarele concluzii: 1) acordarea de salarii mari a devenit o practicã prohibitã în România; 2) pentru salariaþii cu venituri medii, înfiinþarea unei microîntreprinderi este dificilã; 3) noul Cod al muncii acordã mai multã protecþie salariaþilor cu venituri la minima rezistenþã; 4) pentru prima datã se introduce munca sezonierã prestatã numai prin agent de muncã temporarã.

Guvernul ºi-a asumat rãspunderea pe Codul muncii, însã s-a ascuns de votul Parlamentului, dar ºi al opiniei publice, atunci când au crescut taxele.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã partea a doua a ºedinþei de astãzi ºi sã vã anunþ prezenþa. Din cei 344 de deputaþi, sunt înregistraþi prezenþi 268. 76 sunt absenþi. 26 participã la alte acþiuni parlamentare.

Daþi-mi voie sã

Privind propunerea legislativã referitoare la exercitarea profesiunii de biochimist, biolog, chimist, înfiinþarea ºi funcþionarea Colegiului Naþional al Biochimiºtilor din sistemul sanitar din România, comisia a analizat aceastã propunere legislativã.

Propunerea legislativã reglementeazã situaþia acestei categorii de specialiºti care îºi desfãºoarã activitatea foarte legat de tot sistemul sanitar. De asemenea, a þinut cont de reglementãrile europene în acest domeniu ºi vã supunem spre aprobare. Vã rog sã votaþi forma adoptatã de comisie.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, v-aº ruga sã ne lãmuriþi. A mai fost o datã pe ordinea de zi. Ce s-a întâmplat? Au avut loc dezbaterile generale sau nu?

Da, au avut loc dezbateri generale. A fost pe ordinea de zi, însã pentru o discuþie care a avut loc, referitoare la nomenclatura acestuia, s-a dat spre a se face un raport suplimentar la comisie.

Am înaintat raportul suplimentar, care menþine primul raport al comisiei.

Din partea ministerului, doamna ministru Luminiþa Gheorghiu.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi parlamentari,

Obiecþiunea noastrã se referã la titulaturã. Nu suntem de acord cu sintagma ”colegiuÒ. Sã fie ”ordinÒ. Aceastã este o chestiune punctualã. ”ColegiuÒ este o sintagmã care aparþine numai Colegiului Medicilor din România, care reglementeazã toatã activitatea medicalã. Vreau sã vã spun cã în ultimul timp s-a ajuns sã se adopte câte un act normativ pentru fiecare specialitate din medicinã.

Deci nu suntem de acord cu titulatura de ”colegiuÒ. Dorim schimbarea în ”ordinÒ.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate ºi familie.

A avut loc o discuþie în comisie în legãturã cu aceastã propunere. Comisia pentru sãnãtate ºi familie este de acord cu propunerea Ministerului Sãnãtãþii.

Deci se propune înlocuirea ”ColegiuluiÒ cu ”OrdinulÒ. Vã rog.

Aºa cum a sesizat ºi doamna, este aberant ceea ce facem noi. Noi facem câte o lege ºi câte un colegiu pentru fiecare meserie în þara aceasta. Orice absolvent care are o diplomã pentru domeniul respectiv în orice þarã din lume poate sã practice meseria respectivã.

La noi s-a ajuns ca aceste colegii sã dicteze. Nu mai poþi sã intri în farmacii, în notariat, nu mai poþi sã faci nimic dacã nu ai avizul acestor colegii. Ele sunt niºte O.N.G.-uri ºi au niºte drepturi care exced orice reglementare din orice þarã europeanã.

Noi vrem sã intrãm în Comunitatea Europeanã. Pãi, dacã facem aºa ceva ºi blocãm profesiile liberale, nu ºtiu...

Am vãzut acum cã a venit o lege pentru detectivi particulari. A venit una pentru ingineri. A venit una pentru psihologi. Deci în România vom avea numai colegii ºi legi pentru toate meseriile. Eu vã spun cã aºa ceva nu am vãzut nicãieri în lume ºi cred cã este aberant.

Propunerea legislativã trebuia sã vinã ºi la Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport mãcar pentru aviz, dar nu a venit.

Eu cred cã legea aceasta nu trebuie aprobatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, eu am înþeles cã au avut loc dezbaterile generale. Trecusem acum la titlul legii.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu**

**:**

Îmi cer scuze, dar am fost plecat în strãinãtate când au avut loc discuþiile.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Deci dumneavoastrã redeschideþi discuþia oportunitãþii asupra acestei legi.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu**

**:**

Exact.

Doamna Paula Ivãnescu, poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi fac datoria faþã de colegii aflaþi astãzi la dezbateri sã reamintesc faptul cã, în cadrul lucrãrilor de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, unde am fost învestiþi numai cu avizare, s-a dat aviz negativ. Nu mai repet argumentele care au fost susþinute data trecutã, numai cã vreau sã reamintesc colegilor cã nu este normal, iar Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a dat aviz negativ, ea fiind cea care gestioneazã într-un fel toate aceste organizaþii profesionale care nu trebuie sã aibã legi separate.

De aceea, domnule preºedinte, pentru cã ne aflãm la titlul legii, de fapt la începutul legii, vã propun sã supuneþi aprobãrii respingerea acestei legi.

Domnul preºedinte al comisiei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº dori sã subliniez cã dezbaterile generale au avut loc ºi cã, într-adevãr, avizul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a fost negativ, dar cu argumente care, sigur, cu competenþa corpului medical care a alcãtuit aceastã lege, nu sunt valide. Argumentul împotriva legii a fost cã noi creãm diferite asociaþii profesionale. În acel moment, s-a fãcut paralelã între Ordinul Cavalerilor de Malta ºi Ordinul biologilor. Sunt probleme care cred cã nu suferã discuþii.

Ce vrem sã vã spunem, stimaþi colegi, este faptul cã în Comunitatea Europeanã existã aceste reglementãri, respectiv existã Colegiul Medicilor, existã Colegiul Farmaciºtilor, existã acest Ordin al biologilor ºi biochimiºtilor. Este o categorie profesionalã care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul sistemului sanitar, ºi este necesar sã existe asemenea reglementãri, precum avem Colegiul Medicilor, care discutã ºi stabileºte o serie de lucruri.

Vreau sã vã spun cã în Comunitatea Europeanã, la ora actualã, se discutã problema echivalãrii unor prestãri de servicii. Ei bine, partenerii luaþi în discuþie pentru medici de Comunitatea Europeanã sunt Ministerul Sãnãtãþii ºi Colegiul Medicilor. Acelaºi lucru se întâmplã cu biologii ºi biochimiºtii.

Vreau sã vã spunem... ºi vã rugãm sã ne credeþi cã în Comisia pentru sãnãtate ºi familie am dezbãtut pe larg aceste lucruri. Ne-am documentat. Vã putem pune la dispoziþie o documentaþie în care dumneavoastrã veþi vedea cã în Uniunea Europeanã existã un asemenea ordin al biochimiºtilor ºi biologilor.

Ministerul Sãnãtãþii a fost de acord ºi punctul de vedere al Guvernului este favorabil, tocmai pentru faptul cã aceste lucruri existã.

Noi ne-am documentat foarte temeinic ºi, totuºi, vã rugãm foarte mult sã ne permiteþi sã ne exercitãm competenþa de medici. Precum noi nu ºtim în alte domenii atât de bine, lãsaþi-ne ca, în acest domeniu, sã reglementãm lucrurile prin prisma cerinþelor ºi a reglementãrilor medicale.

## Stimaþi colegi,

Este adevãrat cã este vorba de o problemã medicalã aici, dar statutul unei profesii este, în egalã mãsurã, de competenþa Comisiei pentru muncã.

Eu vã întreb dacã existã condiþii sã continuãm lucrãrile în plen atâta timp cât, între cele douã comisii, existã o gravã contradicþie.

Domnul Valentin Iliescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori, tocmai pentru cã, iatã, reluãm discuþia dupã cel puþin trei sãptãmâni de la precedenta discutare în Camerã a acestui proiect de lege, sã vã reamintesc câteva lucruri care s-au spus atunci. Vã aduc aminte cã, în numele comisiei, colegul nostru, domnul vicepreºedinte Dumitru Buzatu, a menþionat cã, faþã de aceastã iniþiativã legislativã, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi-a exprimat punctul de vedere de respingere, punct de vedere pe care colegii de la Comisia de sãnãtate nu l-au luat în considerare, urmând, ºi eu aºa am înþeles, cã dânºii ar fi trebuit sã ia în discuþie avizul nostru ºi, pe baza acestui aviz, sã vinã cu un raport suplimentar.

Mã raliez colegilor care au formulat puncte de vedere, consider cã este oportunã o asemenea propunere legislativã ºi considerãm cã nu s-a epuizat, în ºedinþa precedentã, dezbaterea generalã. Repet, ea s-a stopat undeva la jumãtate ºi s-a solicitat reluarea ei, la momentul în care Comisia de sãnãtate va veni cu un nou raport care sã þinã cont de aspectele prezentate de Comisia de muncã, motiv pentru care vã rog sã nu consideraþi dezbaterile generale încheiate ºi sã ne exprimãm asupra oportunitãþii acestei legi. Repet, Comisia de muncã considerã cã sunt un lucru absolut inutil prevederile acestei propuneri legislative, motiv pentru care, sincer, nu suntem de acord cu ea.

Comisia de muncã îºi menþine punctul de vedere, de respingere a acestei iniþiative legislative. Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu nu cred cã trebuie sã compromitem ziua de astãzi destinatã dezbaterii mai multor legi cu discuþii contradictorii care nu se vor sfârºi nici într-un ceas.

Poftiþi, doamnã Paula Ivãnescu!

Pentru cã suntem în pragul unor sãrbãtori creºtineºti, eu vã propun o soluþie de amânare a discuþiei acestei legi în februarie, dupã o întâlnire în plenul celor douã comisii, Comisia de muncã ºi Comisia de sãnãtate.

Cred cã este mai corect aºa decât sã ne facem, sã zicem, ambiþia, sã transmitem, din partea Comisiei de sãnãtate, ne menþinem raportul iniþial, nici mãcar sã nu discute mãcar cu un reprezentant al comisiei noastre.

Deci, domnule preºedinte, vã rog frumos sã luaþi act de propunerea de a trimite înapoi legea ºi sã fie discutatã numai dupã întâlnirea dintre cele douã comisii.

Poftiþi, stimatã colegã!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi deputaþi,

Este pentru mine foarte ciudat cã un proiect de lege tehnic a stârnit atât de multe pasiuni în Parlamentul României, pentru cã ceea ce se doreºte prin aceastã propunere legislativã nu este altceva decât un drept prevãzut în Constituþie, ºi anume dreptul la asociere, ºi este un triumvirat.

Pentru cei care nu cunosc, vã reamintesc: în lumea medicalã existã laborator, medicul care este clinicianul care pune diagnosticul ºi dã tratament ºi farmacia. Pânã acum era acoperit domeniul medical. Existã Colegiul Medicilor, care este cel mai îndreptãþit, evident, în lumea medicalã ºi pune diagnostic ºi dã tratament, diagnostic pe care-l pune pe baza analizelor oferite de cãtre laboratorul de analize medicale, în care ponderea de 85% este alcãtuitã din biologi, chimiºti ºi biochimiºti ºi tratament pe care i-l dãm pacientului, farmacia, unde lucreazã un farmacist. Nu înþelegem de ce am fost de acord cu o organizaþie profesionalã a farmaciºtilor, organizaþie profesionalã a medicilor ºi sunt atâtea pasiuni la o organizaþie profesionalã a personalului cu studii superioare din laboratorul medical. ªi sub aceste profesii existã, evident, profesia de asistent medical, care lucreazã în toate cele trei compartimente, profesie care, de asemenea, are o asociaþie care a trecut prin Parlamentul României.

În ceea ce priveºte obiecþia principalã a Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, în raportul pe care comisia l-a înaintat plenului de astãzi, se precizeazã foarte clar faptul cã punctul de vedere al comisiei nu a ajuns la Comisia de sãnãtate ºi familie decât dupã discutarea ei în plenul Camerei Deputaþilor. Deci nu a ajuns la comisie, nu a fost trimis la comisie. Deci cum se putea þine cont de un raport care nu a ajuns la comisie?

Vã reamintesc, de asemenea, domnilor ºi doamnelor colegi din Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, cã anterior punctului de vedere al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã s-a primit de la Guvern, cu o datã, vã repet, anterioarã acestui punct de vedere, s-a primit de la Guvern un aviz favorabil, cu recomandarea de a se respecta anumite obiecþii, observaþii pe care Guvernul le-a formulat ºi avem ºi un punct de vedere favorabil, de la Guvern, anterior comisiei.

Nu conteazã nici unul dintre argumentele pe care dumneavoastrã ... Vreþi, aveþi, punctual, niºte observaþii, una dintre ele se referã la faptul cã aceastã profesie nu încheie contracte directe cu furnizorii de servicii de sãnãtate. În raportul pe care comisia îl prezintã astãzi...

## Stimatã colegã,

Nu facem, totuºi, dezbateri de fond, v-aº ruga foarte mult...!

Voiam numai sã rãspund obiecþiilor colegilor de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, deoarece dânºii, ca principal argument folosit, este faptul cã nu se încheie contracte. Or, Ordonanþa nr. 250 din 20 noiembrie 2002 precizeazã clar cã se încheie contracte de servicii între Casa de Asigurãri ºi serviciile conexe actului medical, iar Ordonanþa nr. 83, devenitã Legea nr. 598/2001, de asemenea, precizeazã cã se încheie contracte cu aceºti furnizori.

În ceea ce priveºte exceptarea unor categorii care presteazã activitãþi conexe actului medical, printre care ºi psihologii, prezint plenului Camerei Deputaþilor faptul cã, de exemplu, profesia de psiholog este reglementatã de un act special, care a trecut de Senat ºi probabil va ajunge în Camera Deputaþilor, ºi este vorba de Colegiul Psihologilor din România, înfiinþat pe aceleaºi coordonate pe care ºi noi am prezentat în propunerea legislativã înfiinþarea acestui colegiu. Deci suntem deschiºi oricãrei discuþii pe care o putem avea cu membrii Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, însã fiecare din argumentele aduse ºi-au gãsit o explicaþie în raportul pe care comisia l-a întocmit.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Am o rugãminte. S-a ridicat o problemã de procedurã. Eu nu înþeleg sã epuizãm toatã ziua de astãzi cu dispute de orgolii.

## **Domnul Mircea Ifrim:**

Suntem de acord.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu**

_**:**_

Trebuie respins!

Mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Abþineri?

Deci se restituie proiectul la comisie ºi aº ruga Comisia pentru sãnãtate sã aibã, totuºi, nu numai declaraþii de înclinaþie spre dialog, pentru cã totuºi organizarea unei profesii este ºi de competenþa Comisiei pentru muncã.

Vã rog.

Eu aº vrea sã ridic o problemã de procedurã.

De la bun început, cu propunerea am fost de acord s-o discutãm în plen, dar trebuie sã se þinã cont de un fapt: avizul Comisiei de muncã nu a ajuns ºi deci, practic, obiecþiile s-au ridicat în plen. S-a fãcut, dupã aceea, raport suplimentar, arãtându-se, punct cu punct, ce considerã Comisia de sãnãtate.

Suntem de acord pentru o nouã discuþie în plenul celor douã comisii, în viitoarea sesiune, dar, ca procedurã, nu Comisia de sãnãtate este cea care are vreo culpã în desfãºurarea acestui proiect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Tot cu privire la asta? Domnule coleg, uitaþi-vã câte puncte mai sunt pe ordinea de zi. Am rugãmintea sã

aveþi atâta rãbdare ºi sã renunþaþi la orgoliile profesionale.

Dupã ce am hotãrât trimiterea la comisie, spuneþi-mi ºi mie care mai e oportunitatea intervenþiei?!

## **Domnul Dumitru Buzatu**

**:**

Eu sunt de acord, dar domnul preºedinte... tot dupã ce am hotãrât! Deci dacã tratamentul e...

## Stimaþi colegi,

Toþi care mai vreþi sã vorbiþi vã rog sã poftiþi la microfon ºi sã epuizaþi disputele dintre dumneavoastrã.

Mai vrea cineva sã intervinã?

Poftiþi, domnule Nãstase! Dar v-aº ruga sã ºi explicaþi plenului care mai este raþiunea intervenþiei, în afarã de faptul de a vã manifesta dorinþa de a...

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Activitatea noastrã se vrea una profesionalã în acest Parlament. Atunci nu ºtiu de ce o serie de persoane din acest Parlament îºi permit, fãrã sã cunoascã specificul activitãþii din sãnãtate, sã vinã sã susþinã niºte aberaþii. Toatã lumea se pricepe la sport, la fotbal ºi la sãnãtate.

Daþi-mi voie sã vã spun cã aici e o problemã de specialitate, o problemã de profesionalism, nu ceea ce se invocã aici, cã se vrea sã se câºtige bani sau alte lucruri.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu**

**:**

Asta se vrea!

## **Domnul Ioan Mihai Nãstase:**

Nu, nu este adevãrat! Este cu totul altceva. Cred cã trebuie sã respectãm profesionalismul Comisiei de sãnãtate ºi, ca atare, sã respectãm aceastã hotãrâre a comisiei.

## **Domnul Radu-Liviu Bara**

**:**

Nu le mai daþi cuvântul, domnule preºedinte! Au interese personale.

E gradul de înþelegere al colegilor noºtri. Dacã doresc sã se audã, eu le dau posibilitatea!

Domnule Bara, doar un minut!

Doamna a spus niºte lucruri neadevãrate. Constituþia dã dreptul la asociere, dar nu trebuie sã se facã o lege pentru fiecare asociaþie profesionalã. Puteþi sã faceþi 20 de asociaþii ale chimiºtilor, biochimiºtilor ºi ce vreþi dumneavoastrã, dar nu trebuie sã se facã o lege pentru fiecare meserie.

Aceste colegii au ajuns o frânã în România în integrarea tineretului care absolvã universitãþile, pentru cã trebuie sã dea bani grei ca sã intre în x, sau y, sau z domeniu. ªi ºtiþi bine acest lucru. ªi asta se urmãreºte prin aceste colegii. Aceste colegii sunt niºte O.N.G.-uri ºi ele nu trebuie sã aibã drepturi de decizie în privinþa practicii sau nepracticii unei meserii.

Reluãm discuþiile la proiectul de la punctul 23. Eram la punctul 10 din raport.

Am înþeles, domnule vicepreºedinte Bivolaru, cã la punctul c) de la art. 6 alin.2 s-a ridicat o obiecþie. Care este?

La punctul c) s-au ridicat obiecþii în legãturã cu cei doi termeni care considerãm, pe undeva, cã nu sunt prea fericit exprimaþi, ºi anume ”neavizatãÒ ºi ”neagreatãÒ. În consecinþã, am propune, într-adevãr, sã reformulãm textul ºi sã spunem cã aceastã utilizare, în activitatea de inspecþie tehnicã periodicã, de aparaturã fãrã aviz metrologic sau fãrã agreare de cãtre R.A.R. ...acesta ar fi un text care ar renunþa la aceste douã reformulãri, aceste douã negaþii, ”neavizatãÒ ºi ”neagreatãÒ.

Dacã sunteþi de acord? Domnul Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am spus ºi ieri cã ”agrearea aparaturiiÒ este un termen care nu poate fi acceptat. Aparatura, în coordonatele ei funcþionale, metrologice, este atestatã, verificatã, etalonatã de institutul de specialitate.

Vã imaginaþi ce înseamnã sã pãstrãm ”neagreateÒ sau ”fãrã agrearea R.A.R.-uluiÒ în acest proiect de lege? Ar însemna ca orice director care vine la conducerea R.A.R.-ului sã-ºi impunã punctul de vedere. Or, aici sunt norme stricte în domeniul utilizãrii ºi etalonãrii aparaturii respective. Noi nu putem lãsa norme tehnice la buna inspiraþie a unei conduceri a R.A.R.-ului. De aceea opinez pentru eliminarea ultimei pãrþi care vizeazã ”agreareaÒ, care este un termen subiectiv. Mulþumesc.

Poftiþi, domnule Bivolaru, dar v-aº ruga sã vã referiþi ºi la conotaþia de subiectivitate pe care o dã termenul ”agreareaÒ de cãtre instituþia R.A.R., care ºi-a acumulat destule competenþe pânã acum. Dã naºtere la subiectivism.

În ce priveºte definiþia ”agreãriiÒ, asta înseamnã validarea funcþionalitãþii aparatului pentru îndeplinirea de cãtre acesta a scopului tehnic impus sau cerut printr-o anumitã reglementare. E nevoie de aceastã ”agreareÒ. Noi am introdus ”agreareaÒ în foarte multe domenii de activitate în care existã o autoritate care, dintr-o multitudine de dotãri, sau de aparate, sau de procedee, ºi procedeele se agreeazã, domnule preºedinte, alege, pentru domeniul respectiv, ceea ce corespunde funcþionalitãþii sau procesului respectiv.

În cazul Registrului Auto Român, pot sã vã spun cã întreaga aparaturã existentã ºi care se pune în comerþ, care are, poate, multiple funcþionalitãþi sau, în anumite domenii cu funcþionalitãþi restrânse, Registrul Auto Român trebuie sã îºi spunã punctul de vedere în ceea ce priveºte aceastã corespondenþã cu gradul de funcþionalitate.

V-aº da un simplu exemplu. Se ºtie cã existã o inspecþie tehnicã privind mediul în care se face analiza gazelor de eºapament. Sunt analizoare de gaze puse în circulaþie ºi în comerþ, foarte multe tipuri. Deocamdatã, din punctul de vedere al legii ºi al ITP-ului, pe noi nu ne intereseazã decât acele analizoare de gaze care, de exemplu, stabilesc concentraþiile de CO ºi de azot. Deci, deocamdatã, acestea sunt aparatele agreate de Registrul Auto. Fiind agreate, atunci este o mãsurã de protecþie pentru agenþii economici care fac ITP-ul, de a nu cumpãra sau de a nu li se bãga pe gât diverse aparate care, efectiv, nu corespund funcþionalitãþii respective ºi ei agreeazã anumite aparate, deci Registrul Auto care funcþioneazã exact în domeniul care e. Când o sã introducem, eu ºtiu, prin lege, cã se doreºte sã verificãm ºi alte concentraþii de noxe, sigur cã atunci vor fi agreate ºi alte aparate. V-am dat numai un simplu exemplu. ªi pe standul de frânã este la fel, o astfel de agreare, numai a unor anumitor standuri de frânã care corespund condiþiilor tehnice impuse de cãtre aceste RMTR-uri, adicã reglementãri ale Registrului Auto Român.

Agrearea am introdus-o ºi în alte legi, domnule preºedinte, la Legea privind activitatea nuclearã. De asemenea, Autoritatea Nuclearã Ð CNCAN-ul agreeazã anumite aparaturi, ºi nu toate care se pun în comerþ.

Aº ruga, totuºi, reprezentantul iniþiatorului sã se pronunþe cu privire la aceastã controversã. Deci este nevoie de douã operaþiuni: ”avizareÒ ºi ”agreareÒ.

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã îmi permiteþi, în plus faþã de ce a spus domnul deputat Bivolaru, nu vãd ce alte argumente tehnice pot sã aduc asupra necesitãþii agreãrii acestei aparaturi de cãtre Registrul Auto Român. Este un procedeu care, în momentul de faþã, funcþioneazã ºi considerãm cã este necesar sã funcþioneze în continuare, fiind vorba cã Registrul Auto Român este autoritatea în domeniu a Ministerului Transporturilor ºi, prin aceastã autoritate, agreeazã ministerul, cu delegare de atribuþiuni, acea aparaturã care poate fi folositã în efectuarea inspecþiilor tehnice periodice.

Nu este o noutate din acest punct de vedere, nu numai pentru ministerul nostru. Domnul deputat a exemplificat ºi alte autoritãþi care agreeazã aparatura care se foloseºte în procesul respectiv.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Supun atunci lit. c) votului dumneavoastrã, în formula pe care v-o propune, de ultimã orã, domnul deputat Bivolaru, ”ºi agreatã de iniþiatorÒ.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Douã voturi împotrivã.

Abþineri?

Stimaþi colegi,

V-aº ruga, totuºi, sã fiþi atenþi, pentru cã nu aþi votat toþi ºi sã nu aparã impresia cã am trecut în mod neregulamentar de modul de soluþionare corect.

Deci, încã o datã, la lit. c) aþi ascultat reformularea textului, propusã de cãtre domnul deputat Bivolaru, pentru a evita repetiþia ”neavizatãÒ ºi ”neagreatãÒ. Aþi ascultat ºi argumentele Domniei sale, ºi ale domnului Leonãchescu, ºi ale iniþiatorului.

Cine este pentru formularea propusã de domnul Bivolaru pentru lit. c)? Vã rog sã vã pronunþaþi toþi. 50 de voturi pentru.

Împotrivã? 7 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere.

Deci cu 50 voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi foarte multe abþineri de la lucrãri, s-a adoptat punctul c), în formularea propusã de domnul Bivolaru.

La punctele d) Ð i) de la alin.1 dacã mai sunt obiecþii? Domnul Bivolaru.

S-a propus de cãtre corpul tehnic, ºi este corectã aceastã reformulare, cu lit. e), sã renunþãm la sintagma ”de cãtre o staþieÒ ºi atunci sã rãmânã textul ”efectuarea inspecþiei tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva staþie de inspecþie tehnicã nu este autorizatãÒ ºi deci de reintrodus aceastã sintagmã, ”staþie de inspecþie tehnicãÒ, text final, pentru acurateþea textului.

Mai citiþi textul pe care-l propuneþi.

Deci textul final sã rãmânã: ”efectuarea inspecþiei tehnice periodice pentru vehicule rutiere din categoria celor pentru care respectiva staþie de inspecþie tehnicã nu este autorizatãÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Se eliminã sintagma ”de cãtre...Ò.

A fost o propunere ieri din partea domnului deputat Brudaºca, la lit. i), de realizare a unui acord final, ceea ce înseamnã cã, în finalul textului, la lit. e), trebuie sã sune aºa: ”...în certificatul de înmatriculare a acesteia, dupã cazÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu sunt. La alin. 3.

Alineatul 3.

O inversare: ”prin derogare de la prevederile Ordonanþei nr. 44, aprobatã prin Legea nr. 105/2000Ò. Aceastã inversare este necesarã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi la 4?

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Eu am la alin. 4.

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca!

Pânã corpul tehnic, aºa cum cerea domnul preºedinte, se va ocupa de prezentarea unor texte corecte, daþi-mi voie sã vã propun, la alin. 4, sã înlocuim sintagma ”în funcþie deÒ cu sintagma, mai corectã ºi mai exactã, ”în raport cu gravitatea faptelorÒ.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã precizare corectã? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Stimaþi colegi,

Am o rugãminte: cine mai are chestiuni de acest gen semnalaþi-le comisiei, nu aparatului tehnic, dacã nu aveþi încredere cã la finalizarea proiectului îºi vor face datoria ca lumea, pentru cã nu se poate sã ne pierdem timpul cu corecturi la ceea ce trebuia sã facã aparatul pânã acum. Deci semnalaþi direct corpului tehnic, pentru cã în mod firesc este sã foloseascã acordul cuvenit ºi modul de formulare a frazei potrivit.

Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu este vorba de o modificare de text, este vorba, la alin. 6, sã fie un alineat nou, 6[1] , eventual, fiindcã, aºa cum este formulat, ”împotriva sancþiunilor prevãzuteÒ, deci contravenþiile, ”pot depune contestaþiiÒ, dar aceste contestaþii, la rândul lor, nu pot fi niciodatã atacate. ªi mi se pare corect sã fie adãugat un alineat nou: ”Rezultatul contestaþiei poate fi atacat la instanþa competentã, în termen de 15 zile de la comunicareÒ, altfel nu-ºi mai are rostul aceastã formulare a alin. 6. Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vom supune votului propunerea colegului nostru, dupã ce, întâi, o sã lãmurim situaþia alin. 5, unde domnul Leonãchescu are o obiecþie.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 182/27.XII.2002

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La acest proiect de lege se lucreazã din anul 2000 cel puþin, ºi personalul tehnic a avut ocazia sã aducã toate corecþiile de rigoare. Iatã cã la alin. 5 e o redactare care nu convine limbii române: ”În cazul comiterii faptelor prevãzute în alin. 1, lit. b), pe lângã amenda contravenþionalã prevãzutã la alin. 2, R.A.R. va dispune anularea autorizaþiei staþiei de inspecþie din...Ò. Sã nu cumva sã ia personalul tehnic aceastã dublare a cuvântului ”anulareaÒ drept literã de lege tehnicã. Este o prostie, trebuie înlãturatã.

Nu cred cã trebuie sã mai facem comentarii pentru înlãturarea acestei repetiþii într-adevãr supãrãtoare.

Mã uitam dacã este ºefa Departamentului legislativ, sã ajute mai mult comisia pentru întocmirea corectã a rapoartelor.

La alin. 6, domnule Bivolaru, vã rog sã vã pronunþaþi. Deci la alin. 5 se înlãturã repetiþia supãrãtoare.

Da. Domnule preºedinte, la alin. 5, o problemã de principiu. Suntem de acord cu aceastã organizare a colectivului tehnic care sã se implice între momentul în care a fost predat raportul cãtre Biroul permanent ºi difuzarea acestui raport cãtre Camerã, cu aceste corecturi. Sunt de acord cã peste tot se fac greºeli la aceastã repetare a termenului de anulare, putem sã facem ºi anchetã sã vedem cui i se datoreazã.

În ce priveºte propunerea fãcutã de colegul nostru în legãturã cu introducerea acestui text suplimentar de atacare a contestaþiei, este corectã aceastã observaþie, a fost o scãpare. Vedeþi, acest text de pe coloana 2 este textul amendat care a fost convenit ºi la sugestia iniþiatorului ºi a scãpat ºi iniþiatorului, dar ºi nouã ne-a scãpat din vedere aceastã problemã a contestaþiei ºi trebuie sã o introducem printr-un alineat nou, 61, aºa cum a fost pronunþat textul de cãtre colegul nostru.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

-

Deci nu în ”termen deÒ,

ci ”la 60 de zileÒ intrã în vigoare la art. II. A reþinut corpul tehnic. Mulþumesc, domnule ministru.

Art. III. Deci la art. III este vorba de republicare, tot staff-ului tehnic mã adresez. Cu aceastã precizare s-a adoptat ºi art. III.

Vã rog sã constataþi cã am parcurs, în fine, textul acestui proiect de lege, urmeazã sã-l supunem votului final.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi, propunerea legislativã privind efectuarea inspecþiei tehnico-periodice a remorcilor pavilion apicol. Iniþiatorul a vorbit ieri. Poftiþi, domnul...

Propunerea noastrã legislativã a fost rezolvatã în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2000, la art. 2 lit. l) ºi este menþionat în raportul întocmit de comisie.

În aceastã situaþie, suntem de acord cu proiectul de lege în care ne regãsim ºi acceptãm respingerea iniþiativei. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Deci vom supune propunerea de respingere votului final de astãzi, motivele sunt evidente.

La pct. 26, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2002 pentru modificarea art. 14 din Ordonanþa Guvernului nr. 125 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului. Suntem în procedurã de urgenþã. Comisia de sãnãtate, rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Fiind în procedurã de urgenþã, propunem 10 minute, câte un minut de fiecare luare de cuvânt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã la discuþii prealabile?

Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest proiect în ºedinþa de vot final.

Proiectul de Lege pentru modificarea alin. 6 al art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România, lege asupra cãreia urmeazã o nouã dezbatere. Nu sunt probleme prealabile. Doamna ministru? Nu.

Cine este iniþiatorul proiectului?

**Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Domnul deputat Napoleon Pop.

Vã rog sã prezentaþi raportul. Deci iniþiator a fost un coleg senator. Comisia pentru probleme de sãnãtate ºi familie va prezenta raportul.

Comisia de sãnãtate a luat în discuþie propunerea legislativã. Au fost unele probleme pe aceastã temã, pentru a nu se crea unele inechitãþi, acordând unor medici care au suferit din considerente politice, într-o anumitã perioadã, anumite drepturi mai mari decât ale colegilor lor, însã comisia a ajuns la concluzia cã este vorba de un numãr foarte restrâns de persoane ºi tocmai pentru a nu crea inechitãþi, pentru a nu intra în conflict cu Comisia de muncã, care este aici prezentã ºi se pregãteºte sã intervinã, am ajuns la urmãtoarea formulare la urmãtorul raport pe care noi îl considerãm echitabil. Acei medici care au fost obligaþi ca din cauza persecuþiilor politice sã îºi întrerupã activitatea pe o anumitã perioadã, un numãr de ani, sau sã-ºi întrerupã studiile un numãr de ani sã fie compensaþi prin posibilitatea de a-ºi exercita profesiunea suplimentar cu numãrul de ani cât au fost nevoiþi sã-ºi întrerupã activitatea. Aceasta este formula, aceasta este ideea în care Comisia de sãnãtate a încheiat raportul. În acest fel nu se mai creeazã, considerãm noi, inechitãþi. Dacã un om a stat 5 ani în închisoare, haideþi sã-l lãsãm 5 ani sã lucreze. Sperãm ca ºi Comisia de muncã sã agreeze într-un fel aceastã variantã.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Susþinerea doamnei preºedintã ar fi justificatã dacã ne-am afla într-o situaþie generalã, dar în Legea pensionãrii, cadrul general, toate prevederile se referã la posibilitatea de a se pensiona cineva ºi pensionându-se ar primi o pensie echitabilã, iar ceea ce se cere aici este posibilitatea de a mai lucra, nu de a fi pensionat cât mai repede. Deci este o situaþie cu totul alta ºi cred cã trebuie sã-i acordãm aceastã ºansã o perioadã de vreme cât timp a fost blocatã activitatea profesionalã a acestor persoane, din considerente politice.

Deci încã o datã vã spun, majoritatea medicilor ar dori sã mai lucreze. Legislaþia pe care o avem le interzice. Celor care au suferit o condamnare le-au mai fost rãpiþi câþiva ani de activitate.

Aceastã lege propune sã li se acorde încã o perioadã de activitate, deci nu se vine cu mila la un sac mare de bani din care sã primeascã niºte pensii normale, ci vor sã activeze, sã lucreze, sã contribuie în continuare la acest sac mare de bani, deci problema însãºi este alta decât dumneavoastrã aþi sugerat aici sau cel puþin cum s-ar înþelege din legea cadru general de pensionare.

Domnule preºedinte Ifrim...

Doamna preºedintã a Comisiei pentru muncã tocmai ºi-a manifestat dorinþa de a interveni.

Aveþi cuvântul, doamna deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Comisia de muncã considerã cã, chiar dacã Senatul a respins aceastã propunere legislativã, întoarsã spre rediscutare în Camera Deputaþilor, pe fond ar fi trebuit sesizatã Comisia de muncã, întrucât este un singur articol care, nu numai cã se referã la o reparaþie, la o problemã de protecþie socialã, dar se referã la o problemã privind cadrul general al pensionãrii. Din acest punct de vedere vreau sã vã spun cã este incorectã legislativ aceastã propunere legislativã, întrucât actuala Lege a pensiilor prevede ca stagii asimilate stagiilor în care se contribuie atât pentru perioada de facultate, cât ºi mai ales pentru perioada de detenþie. Deci aceastã perioadã de detenþie a fost luatã în seamã în cadrul Legii nr. 19 privind sistemul public de pensii ºi este tratatã ca atare; acelor oameni care au suferit profesional li se iau în considerare stagii de cotizare acele perioade în care au suferit prigoanã politicã sau detenþie. Acest lucru nu s-a întâmplat la nici o altã categorie. Cum ne-am propus cu toþii sã nu facem discriminãri, vã rog ºi de aceastã datã sã ne gândim la cadrul general, deci în numele Comisiei de muncã vã propun sã facem exact ca ºi Senatul, sã respingem aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

Domnul M‡rton çrp‡d.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În spiritul colaborãrii pe care am instituit-o, v-aº propune sã retrimitem legea pentru a o discuta împreunã în Comisia de sãnãtate ºi în Comisia de muncã.

## Stimaþi colegi,

Faþã de faptul cã, într-adevãr, problema pusã în discuþie face obiect de preocupare ºi a Comisiei pentru muncã, iar comisia s-a exprimat, prin glasul doamnei preºedinte, în sens negativ, cred cã propunerea Comisiei pentru sãnãtate este corectã. O supun totuºi votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deci se restituie proiectul la comisie pentru a fi consultatã ºi Comisia pentru muncã.

Propunerea legislativã privind manipularea cadavrelor umane ºi prelevarea organelor ºi þesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

Domnul preºedinte Ifrim.

Prin aceastã lege se reglementeazã manipularea cadavrelor ºi prelevarea organelor ºi þesuturilor de la cadavru. Este o lege care vine sã reglementeze un domeniu care nu era reglementat, respectiv aceste cadavre se manipulau, însã nu aveau bazã legalã ºi, în acelaºi timp, suntem în situaþia în care s-au oprit transplantele de cornee, corneea prelevându-se de la cadavru tocmai datoritã lipsei unei asemenea legislaþii.

Legea este în acord cu reglementãrile europene, avem avizul Guvernului ºi vã rugãm sã aprobaþi aceastã lege.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dumneavoastrã ati vorbit în numele iniþiatorilor. Din partea comisiei.

**Domnul Mircea Ifrim**

**:**

Am vorbit ºi din partea comisiei.

Bun, sãrim aceastã etapã atunci. Doamna ministru Luminiþa Gheorghiu.

Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Prin aceastã propunere legislativã se asigurã cadrul legal pentru desfãºurarea unor activitãþi premergãtoare transplantului de þesuturi ºi organe umane, respectiv prelevarea acestora de la unele persoane decedate din punct de vedere medical.

De asemenea, se asigurã ºi se reglementeazã condiþiile legale ºi etice de efectuare a autopsiei ºi de preluare a cadavrelor de cãtre instituþiile de învãþãmânt superior medical în scop didactic ºi ºtiinþific, precum ºi crearea unui sistem de bãnci de þesuturi ºi organe pentru conservarea acestora ºi a unui sistem informaþional în domeniu.

Se cunoaºte ºi cunoaºtem cu toþii ºi din mass-media faptul cã medicii români efectueazã transplanturi reuºite, apreciate în strãinãtate, dar ne trebuie ºi cadrul legal pentru a urma normele europene care sunt pe aceastã linie.

Suntem de acord cu susþinerea acestei propuneri. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului pe texte.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap. I. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La art. 2 vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni?

Poftiþi, domnul ministru Gaspar!

## _Ñ_ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În punctul de vedere exprimat de Guvern noi am fãcut douã observaþii de principiu asupra cãrora comisia urma sã se pronunþe, pentru cã ele trebuie introduse, dacã sunt acceptate, în cuprinsul întregului act normativ.

La art. 2 se vorbeºte despre spitalele, catedrele de anatomie ºi de anatomie patologicã ale instituþiilor de învãþãmânt superior medical uman de stat sau private, acreditate sau autorizate, care organizeazã serviciile de cadavre.

Noi am propus ca sintagma ”servicii de cadavreÒ sã fie înlocuitã cu aceea de ”servicii pentru explorarea cadavrelorÒ, mi se pare un termen mai apropiat de ceea ce se întâmplã, ºi nu sã le denumim ”servicii de cadavreÒ. Aceasta a fost prima observaþie.

A doua observaþie, care este în concordanþã ºi cu legislaþia internã ºi cu cea comunitarã, este ca sintagma ”necropsieÒ sã fie înlocuitã cu aceea de ”autopsieÒ. Deci sunt douã propuneri care au fost de principiu în punctul de vedere al Guvernului ºi aº ruga ca, totuºi, comisia sã se pronunþe, dacã nu s-a pronunþat cu prilejul întocmirii raportului, cel puþin acum, în plen, asupra acestor observaþii de principiu.

Domnul profesor Ifrim, domnul preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate.

Suntem de acord cu cele douã obiecþii. Într-adevãr, am discutat mult dacã sã le numim ”servicii de cadavreÒ. Noi am lãsat formularea ”servicii de cadavreÒ, fiind o cutumã care se utilizeazã de peste 80 de ani în România, dar cred cã cele douã obiecþii de principiu sunt pertinente ºi suntem de acord cu ele.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, stimaþi colegi, supun art. 2, mai exact

15, cu aceastã precizare. Art. 12, urmãriþi amendamentul 16. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 12.

Art. 13, urmãriþi amendamentul 17. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 14, urmãriþi amendamentul 18. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 15, urmãriþi amendamentul 19. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 15.

Art. 16, amendamentul 20. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 16.

Titlul cap. IV. Dacã aveþi obiecþiuni? Rãmâne nemodificat.

Art. 17, urmãriþi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 18, amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat art. 18.

Titlul cap. IV. Nu sunt obiecþiuni. Rãmâne nemodificat.

Art. 19, urmãriþi amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat art. 19.

Art. 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Rãmâne în formularea iniþiatorului, neexistând obiecþiuni.

Art. 21, urmãriþi amendamentul 27. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, se modificã art. 21.

Art. 22, 23, 24, alin. 1, 2, pânã la aceste texte dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în formularea iniþiatorului.

La art. 24 urmãriþi însã alin. 3 unde comisia ne propune, prin amendamentul 30, modificarea acestuia. Nu aveþi obiecþiuni la amendament. Admis ºi se modificã alin. 3 de la art. 24 în mod corespunzãtor, celelalte rãmânând nemodificate.

Art. 25, urmãriþi amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat art. 25. Prin amendamentul 32 comisia propune douã noi articole, 26 ºi 27. Le aveþi la amendamentul 32. Nu aveþi obiecþiuni, admis amendamentul, se introduc cele douã texte.

Cap. VI, urmãriþi amendamentul 33, admis amendamentul, se modificã titlul cap. VI.

Art. 26 ºi 27, comisia propune eliminarea lor prin amendamentul 34. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, se eliminã cele douã texte.

Art. 28, urmãriþi amendamentul 35. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 35.

Domnule ministru Gaspar, vã rog sã urmãriþi la amendamentul 35. Aici este bine ”în termen de 30 de zileÒ, ºi nu la ”60 de zile vor supune aprobãriiÒ, pentru cã normele vor fi, dar înãuntrul acestui termen. Este corect, da?

Deci art. 28 rãmâne ca în formularea amendamentului 35.

La art. 29 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni, deci este admisã formularea textului în compunerea prezentatã de iniþiator.

Am parcurs textul acestui proiect de lege, îl vom supune votului final astãzi, este vorba de o lege cu caracter organic.

La pct. 29 propunerea legislativã privind formarea profesionalã ºi pregãtirea continuã a medicilor ºi farmaciºtilor.

Doamna ministru Gheorghiu are o intervenþie de procedurã. Poftiþi!

## Domnule preºedinte, Stimaþi parlamentari,

Rugãmintea noastrã este de a amâna aceastã discuþie, deoarece încã sunt puncte divergente între Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Comisia de sãnãtate. ªi

aceasta trebuie corelat chiar cu o ultimã întâlnire a rectorilor din toatã þara, de sâmbãtã, ºi nu a fost timpul fizic pentru a ne corela ºi cu acest punct de vedere. ªi pentru faptul cã doamna ministru nu este în þarã, solicitãm o amânare a discuþiei pe acest proiect. Mulþumim.

Da, domnule profesor, aveþi cuvântul! Domnul profesor Ifrim.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt de acord cu propunerea doamnei Luminiþa Gheorghiu, însã aº vrea sã informez colegii asupra faptului cã aceastã lege este o lege care a fost dezbãtutã, a revenit la comisie, au fost consultaþi toþi rectorii, s-a fãcut raport suplimentar ºi sunt de acord sã o mai discutãm ºi sã o mai amânãm ºi acum, dar problema în care suntem în divergenþã, ºi v-o supunem ºi atenþiei dumneavoastrã, este urmãtoarea: tinerii care intrã în învãþãmântul superior medical preparator, prin cutumã, pânã în urmã cu 2 ani, intrau în rezidenþiat. Dacã eºti profesor de obstetricã ºi ginecologie ai dreptul sã-þi iei prin concurs un preparator care sã-ºi facã specialitatea. Aceastã contradicþie este cea care ne face sã întârziem cu aceastã lege ºi vom discuta din nou ºi vom veni cu ea, însã deja de 5 luni de zile facem acest tur-retur.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, stimate coleg. Ceea ce ne-a solicitat doamna ministru Gheorghiu este doar amânarea proiectului, ºi nu restituirea lui la comisie, pentru a da posibilitate doamnei ministru Bartoº sã fie prezentã la dezbateri. Cine este pentru amânare? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La pct. 30, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea ºi funcþionarea societãþilor comerciale de turism balnear de recuperare. Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnul vicepreºedinte Bivolaru, aveþi cuvântul sã propuneþi termenul de dezbatere!

Domnule preºedinte, 15 minute, câte un minut ºi jumãtate de fiecare intervenþie.

Dacã sunteþi de acord, stimaþi colegi? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte domnul ministru eventual sã facã o scurtã prezentare. Poftiþi!

Iniþiatorul de la Ministerul Turismului. Suntem în procedurã de urgenþã, domnule ministru. Deci, foarte pe scurt, ca sã ne introduceþi în temã.

## **Domnul Nicu Rãdulescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aceastã ordonanþã de urgenþã a Guvernului a fost iniþiatã de cãtre Ministerul Turismului ºi Ministerul

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 182/27.XII.2002

Sãnãtãþii ºi Familiei. Ea a fãcut obiectul unor discuþii ºi dezbateri cu specialiºtii din cele douã ministere ºi acest obiect de reglementare, al proiectului de lege supus aprobãrii, constituie crearea unui cadru juridic care sã permitã motivarea investitorilor, în vederea modernizãrii tuturor structurilor turistice, inclusiv a bazelor de tratament, ca parte integrantã a societãþilor de turism balnear.

Evident cã în România legislaþia în vigoare nu permitea societãþilor de turism balnear sã-ºi angajeze personal medical ºi nici sã încheie contracte cu casele de asigurãri de sãnãtate, ultimele reglementãri în materie conducând la imposibilitatea realizãrii obiectelor de activitate, a obiectelor principale de activitate de cãtre aceste societãþi.

Evident cã prin aceastã ordonanþã de urgenþã a Guvernului atât Ministerul Turismului, cât ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei au urmãrit rezolvarea unor probleme legate, în primul rând, de motivarea investitorilor în turismul balnear. Din calculele pe care le-am fãcut rezultã cã prin angajarea medicilor la societãþile de turism balnear cheltuielile bugetare ar scãdea cu circa 6 miliarde lei anual. Evident cã ºi motivarea medicilor creºte, pentru cã ºi salariile lor vor creºte substanþial ºi, în acest sens, obiectul principal al acestei legi ºi ordonanþe îl constituie crearea unui cadru propice pentru a armoniza legislaþia în materia turismului balnear cu normele ºi legislaþia europeanã în vigoare.

Vã mulþumesc.

Comisia pentru sãnãtate ºi familie? Domnul Ifrim.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru sãnãtate ºi familie ar fi trebuit sã avizeze în fond aceastã lege. Noi am rãmas sã dãm un aviz. Vrem sã vã supunem atenþiei dumneavoastrã o problemã de principiu. Comisia pentru sãnãtate ºi familie nu poate fi de acord ca societãþile de turism balnear sã angajeze medici ºi sã facã contracte directe cu casele de asigurãri de sãnãtate.

Prin aceasta se contravine atât Legii nr. 343/2002 privind staþiunile balneare, de asemenea, Legii nr. 629/2001 privind organizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale ºi altor legi care reglementeazã sistemul de sãnãtate.

Noi am fãcut câteva amendamente în care se respectã în continuare legislaþia sanitarã, urmând ca personalul medical sã poatã încheia contracte cu societãþile de turism, aºa cum se face în prezent. Vom susþine ºi la amendamente. Aceste amendamente au fost respinse de Comisia pentru industrii ºi servicii. Noi avem aviz negativ dacã nu se respectã aceste amendamente ºi socotim cã se produc grave perturbaþii în sistemul de sãnãtate ºi nu putem sã fim de acord cu ordonanþa în aceastã manierã. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vã amintesc cã suntem în procedurã de urgenþã. Deci v-aº ruga sã vã rezervaþi restul intervenþiilor asupra textelor pe care le supunem dezbaterii. Am adoptat un timp de dezbatere. Deja am epuizat jumãtate din el prin intervenþii ale iniþiatorilor.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei.

Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 1 urmãriþi amendamentul nr. 4.

Nu sunt obiecþiuni.

Admis amendamentul nr. 4, inclusiv art. 1, în compunerea din amendamentul nr. 4.

La art. 2 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Poftiþi, domnule Burdaºca! Vã supãraþi prea repede, domnule Brudaºca, pentru cã nu v-am observat.

Nu mã supãr, admir posibilitatea ce ne este oferitã de a ne spune cuvântul asupra unor legi.

Dar sã revin la art. 1 alin. 3, unde, pânã când staff-ul tehnic o sã dea texte corespunzãtoare, permiteþi-mi sã o fac eu.

Vã rog.

La alin. b), alin. c) ºi alin. d) aº dori ca toate aceste sintagme sã fie articulate, la fel ca ºi la pct. a), respectiv: ”unitãþile sanitareÒ, ”cabinetele medicaleÒ, ”unitãþile sanitare de profilÒ. Existã o logicã, pentru cã nu spunem ”institut naþionalÒ, ci spunem ”institutul naþionalÒ. ªi trebuie sã existã o uniformitate, întrucât toate aceste alineate au valoare egalã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dar nu cred cã se impun dezbateri pe tema acestor propuneri evidente.

La art. 3 Comisia pentru sãnãtate ºi familie a propus reformularea art. 3. Este exact principiul de care vorbim. Deci nu angajeazã ea, societatea balnearã turisticã, medici ºi nu încheie contracte de sãnãtate.

Acest amendament al art. 3, ca sã nu mai repet, l-am supus noi. ªi, de asemenea, la paragraful 3 art. 2 sunt cele douã amendamente de principiu fãrã de care Comisia pentru sãnãtate ºi familie vã rugãm sã þineþi cont de faptul cã dã aviz negativ acestei ordonanþe.

Domnul deputat M‡rton ºi apoi comisia.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Poate nu întâmplãtor vin la acest microfon, provenind dintr-o zonã, cam aceeaºi, de fapt aceeaºi zonã, acelaºi judeþ ca ºi domnul ministru care a susþinut aici legea, care este foarte interesatã de acest proiect de lege. Zona unde stãm noi ar trebui sã aibã niºte surse financiare tocmai din aceastã activitate balnearã care, din pãcate, a fost stopatã în ultima perioadã, existând o confuzie legislativã totalã ºi nu funcþioneazã în parametrii cei mai buni.

Ca atare, noi credem cã aceastã comisie a gãsit o formulã normalã, aplicabilã, aºteptatã ºi e bine sã aprobãm cât mai repede aceastã ordonanþã, pentru a avea o legislaþie stabilã, sã se poatã investi în acest turism de care depinde viaþa mai multor judeþe. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bivolaru.

preluarea controlului de cãtre Ministerul Turismului asupra acestei mine de aur pe care o reprezintã staþiunile balneare de sãnãtate ºi de tratament.

Aº vrea sã precizez cã existã foarte mulþi medici care au fost de-a dreptul speriaþi de aceastã gãselniþã legislativã a Guvernului ºi ne-au solicitat, prin memorii pe care le-au adresat cabinetelor noastre parlamentare, sã ne opunem categoric acestui art. 3, care nu va aduce decât posibilitatea de a fi reziliate contracte cu acei medici indezirabili ºi sã dea posibilitatea Ministerului Turismului sã facã legea în acest domeniu.

Prin urmare, considerãm cu totul ºi cu totul întemeiat punctul de vedere exprimat de domnul academician Ifrim ºi-l vom susþine în momentul supunerii sale la vot.

Aº vrea sã-mi permiteþi, dacã tot sunt la microfon, sã atrag atenþia, în formularea actualã, la art. 3 alin. a), existenþa unei cacofonii Ð ”structura de primire turisticã cuÒ; eu aº înlocui aceastã formulã, ”cuÒ Ð ”având funcþiuni deÒ; deci ”cuÒ, cu acest gerunziu, ”având funcþiuniÒ.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru industrii ºi servicii, în special, de data aceasta, în calitate de comisie pentru servicii, ºi-a propus sã analizeze toate reglementãrile în vigoare, cele pe care le-a enumerat aici domnul deputat preºedinte al comisiei de sãnãtate ºi s-a þinut cont ºi de toate amendamentele venite pe linia de aviz a acestei Comisii de sãnãtate.

Sigur cã a trebuit sã gãsim o formulã care nu impieteazã ºi nu încalcã sub nici o formã reglementãrile pe care domnul preºedinte al Comisiei de sãnãtate le-a enunþat aici.

Aceastã dezbatere în comisie s-a fãcut ºi în prezenþa reprezentantului comisiei respective. ªi dacã dumnealui, acest reprezentant al Comisiei de sãnãtate, nu a reuºit sã ne convingã pe noi, se pare cã noi am reuºit sã convingem acest reprezentant cã legea îºi are rostul ei ºi reglementãrile respective îºi au rostul. Pentru cã existã o zonã din aceastã activitate care a rãmas descoperitã ºi, efectiv, Comisia pentru sãnãtate nu a venit cu nici un fel de propunere concretã pentru a suplini lipsa de reglementare a acestei zone. Singurul care a propus ceva a fost Ministerul Turismului.

În condiþiile acestea, noi nu acceptãm amendamentele acestei comisii, acele care nu au fost acceptate, cã o serie de amendamente au fost acceptate, pentru cã aceste susþineri, efectiv, nu sunt, aº putea sã spun, coerente faþã de reglementãrile existente pânã în prezent.

În condiþiile acestea, art. 3 pe care vi-l propunem trebuie sã rãmânã aºa cum este stabilit de comisie împreunã cu iniþiatorii.

Domnul Damian Brudaºca.

Dacã s-ar fi fãcut dezbateri generale, ceea ce urmeazã sã spun aº fi spus atunci.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Eu vorbesc ºi în numele colegilor de la Partidul România Mare. Susþinem punctul de vedere exprimat de preºedintele Comisiei pentru sãnãtate ºi familie, având în vedere faptul cã, prin acest articol, nu se încearcã decât

Domnule preºedinte, v-aº ruga totuºi sã fiþi concis, pentru cã aþi motivat ºi verbal, ºi în scris. Este motivatãÉ

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Voi fi foarte concis ºi nu voi mai lua cuvântul. Este pentru ultima oarã.

Vã mulþumesc.

În ce priveºte cele spuse de distinsul preºedinte al Comisiei de industrii ºi servicii, doresc sã spun cã reprezentantul nostru la dezbateri a fost convins prin votul Comisiei de industrii ºi servicii, ºi nu prin argumente.

Doresc sã subliniez încã o datã: aici s-a votat Legea nr. 343/2002 pentru Ordonanþa Guvernului nr. 109/2000 privind staþiunile balneare. Prin acea lege am pus ordine în sistemul de turism, reuºeam sã recãpãtãm ºi o serie de patrimonii ºi acest sistem de medicinã balnearã, care este parte componentã a sistemului medical, îºi pãstra profesionalitatea.

Prin ceea ce se face acum trece acest sistem într-o subordine care nu mai este a sistemului de sãnãtate, nu va mai aparþine Ministerului Sãnãtãþii ºi sistemului de sãnãtate ºi este de-a dreptul straniu sã încheie un sistem de turism contracte cu case de asigurãri de sãnãtate ºi sã iasã din acest sistem.

Subliniez, avizul nostru este negativ, iar prin aceastã ordonanþã nu facem altceva decât sã lãsãm acest sistem de medicinã balnearã la mâna unor privatizãri intempestive care au fost ºi fãrã controlul ºi rigoarea pe care trebuie sã le aibã un sistem medical, iar experienþa din toate celelalte þãri aratã cã ceea ce pledeazã Comisia de sãnãtate este o realitate. Nu s-a þinut cont de absolut nici un amendament de fond al Comisiei de sãnãtate ºi am mandatul de a spune cã avizul este negativ.

Din partea iniþiatorului?

Vã rog sã vã pronunþaþi strict cu privire la amendamentul nr. 4 al Comisiei de sãnãtate, cel cu privire la art. 3.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 182/27.XII.2002

## Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

Repet, aceste articole au fost dezbãtute cu reprezentanþi ai Ministerului Turismului ºi ai Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi am avut în vedere faptul cã în toatã legislaþia europeanã produsul turistic este un produs turistic integrat în sistemul balnear. Respectiv, avem cazare, avem alimentaþie pentru turism ºi avem tratament balnear. Ruperea actului medical de actul turistic înseamnã o gravã problemã de management ºi urgenþa ºi iminenþa acestei situaþii o cere, în primul rând contractele noastre externe cu marile case de asigurãri de sãnãtate ºi, evident, investitorii din turism. Pentru cã societãþile de turism balnear nu sunt ale Ministerului Turismului, ºi nici ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Ele sunt în proprietatea unor investitori care, în situaþia în care gândim acest produs integrat, ei vor fi motivaþi sã investeascã.

Deci, la ora actualã, angajarea medicilor nu este un act imperativ în aceastã ordonanþã. Pur ºi simplu societãþile pot sã-ºi angajeze medici sau pot sã angajeze diferite societãþi. Deci nu este un act imperativ, pe de o parte. Pe de altã parte, profesia de medic este o profesie liberalã, ca ºi cea de inginer ºi de arhitect, ºi am face o discriminare a profesiilor dacã pur ºi simplu am putea angaja ingineri sau arhitecþi la societãþi ºi n-am putea angaja medici.

Domnul preºedinte Bivolaru, poftiþi!

## Stimaþi colegi,

Aici este o problemã de principiu ºi sã realizãm o tranºare... sã nu spunem decât a intereselor benefice, ca sã nu enunþãm despre alte interese în zona acestor staþiuni balneo...

Sigur, existã Ministerul Turismului care deþine în aceste staþiuni active. Ministerul Turismului, în activele respective, aºa este consacratã activitatea respectivã, desfãºoarã ºi activitate þinând de bazele de tratament, care sunt în proprietatea Ministerului Turismului. Noi nu ne legãm în aceastã lege de ceea ce þine în mod direct de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, de exemplu.

Am tranºat aceste probleme ridicate, toate obiecþiunile ridicate de principiu din partea Comisiei de sãnãtate ºi familie în art. 4, dacã o sã aveþi amabilitatea sã-l priviþi, unde am stabilit cã toate aceste activitãþi specifice actului medical de tratament ºi recuperare se autorizeazã sub egida Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ºi nimic altceva.

Deci din acest punct de vedere toatã problema este tranºatã de cãtre Comisia de industrii ºi servicii, în acel articol þinându-se cont de toate doleanþele Comisiei de sãnãtate ºi familie, pe care le-a considerat pertinente pe acest domeniu.

În rest, domnule preºedinte, între art. 3 alin. 1, admis de comisie, ºi art. 3 alin. 1 propus de Comisia de sãnãtate ºi familie, pe fond nu este nici un fel de diferenþã ºi nu înþeleg de unde rezidã, de exemplu, noþiunea de respingere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aþi auzit toate argumentele. Pentru cã din partea comisiei se propune pãstrarea actualului alin. 1 ºi existã

un amendament respins de Comisia de industrii ºi servicii, amendamentul nr. 3 de la pagina 12,

- Comisiei de sãnãtate ºi familie. Împotrivã? 81 de voturi împotrivã.

- Abþineri? Nu sunt abþineri.

- Cu 81 de voturi împotrivã, 19 pentru, amendamentul

- nr. 4 de la pagina 12 din raport a fost respins.

-

Cu 81 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat formularea art. 3, potrivit amendamentului nr. 6.

La art. 4 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 7.

Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul nr. 7 al Comisiei de industrii ºi servicii, se modificã art. 4 în mod corespunzãtor.

Art. 5. Nu are obiecþiuni comisia.

Dacã aveþi dumneavoastrã? Nici dumneavoastrã. Votat în formularea Guvernului.

Am parcurs textele proiectului de lege, urmeazã sã

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca urmare a creºterii alarmante a cazurilor de încãlcare a normelor financiar-fiscale ºi pe fondul aplicãrii greoaie a unor prevederi ale Legii nr. 87/1994, s-a impus modificarea ºi completarea unor dispoziþii ale legii, astfel încât aceasta sã devinã un instrument mai puternic de descurajare a sustragerilor de la plata obligaþiilor fiscale.

Prin aceste modificãri se urmãreºte controlul evaziunii fiscale, readucerea în bugetul statului a unei pãrþi însemnate din sumele sustrase ºi asigurarea încasãrii la timp ºi într-o proporþie mai mare a veniturilor bugetare.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de adoptare cu amendamente care sunt acceptate de Ministerul Finanþelor Publice, motiv pentru care propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, a întocmit raport favorabil, a acceptat o serie de amendamente care sunt în anexã, s-au avut în vedere avizele de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, respectiv Consiliul Legislativ, ºi propunem plenului Camerei Deputaþilor dezbaterea ºi adoptarea în forma prezentatã, cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe texte. La titlu dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului.

Preambulul articolului unic.

Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în formularea iniþiatorului.

La pct. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1. Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul nr. 1 din raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, modificat pct. 1 cu privire la articol, în mod corespunzãtor.

La pct. 2 din proiectul de lege urmãriþi amendamentul nr. 2.

Nu aveþi obiecþiuni. Admis amendamentul nr. 2, se modificã pct. 2 în mod corespunzãtor.

Pct. 3. Comisia nu a avut obiecþiuni. Nici dumneavoastrã.

Votat în formularea iniþiatorului.

La pct. 4 urmãriþi amendamentul nr. 3.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul nr. 3, modificat pct. 4 cu privire la art. 4.

Pct. 5. Urmãriþi amendamentul nr. 4.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul nr. 4, se modificã pct. 5 cu privire la art. 9 în mod corespunzãtor.

La pct. 6, cu privire la art. 10, urmãriþi amendamentul nr. 5.

Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul nr. 5, se modificã art. 6 cu privire la art. 10.

Pct. 7. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Pct. 8 ºi pct. 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Pct. 10 ºi pct. 11. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 12 urmãriþi amendamentul nr. 6. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul, se modificã pct. 12 cu privire la art. 20.

Pct. 13 ºi pct. 14. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului. Art. II. Nu aveþi obiecþiuni.

Votat în unanimitate, în formularea iniþiatorului. Am parcurs textele proiectului de lege.

Urmeazã sã-l supunem astãzi votului final.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare.

Rog iniþiatorul sã prezinte.

Doamna ministru Manolescu, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc.

Noul act normativ privind colectarea creanþelor bugetare are ca obiective principale dezvoltarea capacitãþii de colectare a veniturilor bugetare, disciplinarea fiscalã a contribuabililor ºi creºterea gradului de conformare voluntarã a acestora în achitarea obligaþiilor bugetare, precum ºi diminuarea volumului important de arierate bugetare, obiective care au consecinþe directe asupra echilibrului bugetar, precum ºi asupra politicii financiare.

În elaborarea actului normativ am urmãrit, cu prioritate, unificarea tuturor prevederilor legale existente în materie, într-un singur act normativ, corelarea dispoziþiilor acestui act normativ cu alte reglementãri legale adoptate pânã în prezent.

Totodatã, reglementarea vine cu elemente de noutate în ceea ce priveºte termenele de platã a creanþelor bugetare stabilite de organele de control, în funcþie de data comunicãrii documentelor.

Pentru egalitate de tratament s-a prevãzut acordarea unei dobânzi pentru sumele ce urmeazã a fi restituite sau rambursate contribuabililor potrivit legii.

De asemenea, s-a prevãzut posibilitatea înfiinþãrii mãsurilor asiguratorii de cãtre creditorii bugetari.

Comisia de specialitate a întocmit raport de adoptare, cu unele amendamente acceptate de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, care propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma care rezultã din raport. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã ministru.

Domnul deputat Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei, cu amendamentele prezentate în anexã.

S-au avut în vedere avizele primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Consiliul Legislativ ºi respectiv Consiliul Economic ºi Social.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã intervinã la dezbaterile generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe texte. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul de lege adoptat de Senat, ordonanþa ºi raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege nu aveþi obiecþiuni, votat în unanimitate.

La preambulul articolului unic nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

La pct. 1, 2, 3, 4, 5, 6 ºi 7 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Cu privire la pct. 8, urmãriþi, vã rog, amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1 care se referã la modificarea art. 19 alin. 1? Nu sunt obiecþiuni, admis pct. 1 din raport.

Prin amendamentul 2 comisia propune un nou alineat la art. 19. Dacã aveþi obiecþiuni la pct. 2 din raport? Nu aveþi, votat în unanimitate.

Amendamentul 3, tot cu privire la art. 19. Nu aveþi obiecþiuni, votat în unanimitate.

Revenim la proiectul de lege, la pct. 9 din proiectul de lege, cu privire la art. 24 alin. 2. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Admis amendamentul 4, deci art. 24 alin. 2 de la pct. 9 din proiectul de lege se modificã în mod corespunzãtor.

Prin pct. 5 din raportul comisiei se propune modificarea art. 36. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 38, urmãriþi pct. 10 din proiectul de lege al Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Admis pct. 10 în formularea Senatului.

Prin amendamentul 6 comisia propune modificarea art. 39. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 6 ºi se modificã art. 39 în mod corespunzãtor.

La pct. 11 din proiectul de lege adoptat de Senat dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Pct.12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, dacã pânã la aceste puncte din proiectul de lege adoptat de Senat aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.

Cu privire la art. 116, vã rog sã observaþi cã prin amendamentul 8 din raportul comisiei de buget se propune un alineat nou. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 7? Nu sunt. Admis amendamentul ºi se adaugã la art. 116 un alineat nou, 7.

În continuare urmãrim proiectul de lege adoptat de Senat cu privire la art. 126. Deci pct. 27, 28 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat 27, 28 în formularea Senatului.

Dupã pct. 28 vã rog sã urmãriþi amendamentul 8 al comisiei, din raport. Comisia propune modificarea art. 133 alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 8 ºi se modificã art. 133 alin. 1.

În continuare, vã supun atenþiei ºi dezbaterii pct. 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35 ºi 36 din proiectul de lege adoptat de Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în formularea Senatului.

Prin amendamentul 9 comisia ne mai propune ºi modificarea art. 169. Dacã aveþi obiecþiuni? Adoptat amendamentul ºi se modificã art. 169 din proiectul de lege.

Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale raportului comisiei, urmeazã sã vã supun dezbaterii în continuare ordonanþa. Aº vrea sã vã atrag atenþia cã pentru a face corelãrile între textele ordonanþei ºi cele care au fost modificate deja de Senat, modificãri care au fost adoptate ºi de dumneavoastrã, la aceste modificãri adãugându-se ºi propunerile de modificare formulate de comisia noastrã, urmeazã ca textele ordonanþei pe care noi acum le adoptãm sã le adoptãm ºi cu modificarea din cuprinsul legii adoptate de Senat ºi din raportul comisiei de fond.

La titlul ordonanþei dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul I. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

La art. 1, 2, 3, 4 din capitolul I dacã aveþi obiecþiuni? Nu, votate toate în formularea iniþiatorului.

Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului.

Art. 5 ºi 6, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în formularea Guvernului.

Art. 7 din ordonanþã, am adoptat deja modificãri efectuate de Senat. Dacã aveþi obiecþiuni la art. 7, astfel cum a rezultat din modificãrile aduse de Senat ºi de propriul nostru raport? Nu aveþi, votat în unanimitate.

Art. 8, de asemenea, au fost formulate modificãrile fãcute de Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Titlul capitolului IV. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art. 10 am operat modificãri împreunã cu Senatul. Dacã aveþi obiecþiuni la textul rezultat? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art. 11. Votat în unanimitate, în formularea rezultatã din voturile noastre anterioare.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 12. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 13, 14, 15, 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în formularea rezultatã din intervenþiile din Senat ºi la comisia noastrã.

Secþiunea a II-a. Nu sunt obiecþiuni.

Art. 17, 18. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Secþiunea a III-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 19 alin. 1, urmãriþi amendamentul pe care l-am votat.

Textul va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentelor noastre, ºi la alin. 2 la fel.

- La alin. 3 dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în

- unanimitate.

Titlul II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 20, 21. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în

- unanimitate.

- Titlul capitolului II. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Art. 22, 23. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Art. 24, alin. 1 nu sunt obiecþiuni. La art. 24 alin. 2 am votat deja amendamentul 4, deci

- acestea se modificã în mod corespunzãtor.

- Capitolul III din titlul II. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Art. 25, 26, 27. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Capitolul IV, art. 28, 29. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Capitolul V, art. 30. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul III. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Art. 31, 32, 33, 34, 35. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Art. 36, am votat amendamentul 5, în consecinþã,

- acestea se modificã în mod corespunzãtor.

- Art. 37 ºi 38. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Art. 39, am votat amendamentul 6, deci acestea se

- modificã în mod corespunzãtor.

- Titlul IV ºi capitolul I. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Art. 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu.

- Art. 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58,

- 59, 60. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Art. 61. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Capitolul II. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Art. 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69. Dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu.

- Art. 70. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Art. 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu.

- Art. 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87. Dacã aveþi

- obiecþiuni? Nu.

Art. 88, 89, 90, 91, 92. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul capitolului III. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Art. 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99 pânã la art. 102. De la art. 103 la art. 110. De la art. 111 la art. 115. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

La art. 116 pânã la alin. 6 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Dar prin amendamentul 7 noi am adoptat deja un alineat nou, 7, care se adaugã la textul 116.

Art. 117 pânã la art. 123. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul V. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

De la art. 124 pânã la art. 130 dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Titlul VI. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

De la art. 131 la art. 132 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul capitolului II. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

La art. 133 alin. 1 am adoptat amendamentul 8, în consecinþã, alin. 1 s-a modificat.

Alin.2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

- Art. 134. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Capitolul III. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Art. 135-136. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Capitolul IV. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- De la art. 137 la art. 143 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul VII. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- De art. 144 la art. 146 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul VIII. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- De la art. 147 la art. 150 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul IX. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- De la art. 151 la art. 153 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Titlul X. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. De la art. 154 pânã la art. 168 dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu.

Art. 169, vã rog sã aveþi în vedere cã prin amendamentul 9 am modificat acest text. În consecinþã, nu-l mai

Comisia pentru buget finanþe, bãnci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/2002 timp total 5 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Existã ºi douã amendamente reþinute.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu o precizare prealabilã? Nu.

Titlul proiectului de lege. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic semnalez comisiei necesitatea de a fi completat cu precizarea: ”Se aprobã ordonanþa, cu urmãtoarele modificãri...Ò, pentru cã aveþi douã amendamente. De acord, stimaþi colegi, da? Vã mulþumesc.

Articolul unic va fi aprobat cu precizarea rezultatã din votarea amendamentelor.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Votat în unanimitate.

La art. 1 alin. 1 urmãriþi amendamentul 1. Votat amendamentul ºi modificat alin. 1 în mod corespunzãtor. Alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.

Art. 2 din ordonanþã. Urmãriþi amendamentul 2. Admis amendamentul 2 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 2.

Am parcurs proiectul de lege ºi textele ordonanþei de urgenþã. Vom supune proiectul votului dumneavoastrã final la ºedinþa de astãzi.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului R.A. ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ. Comisia pentru buget, finanþe, bãnci sã propunã timpii de dezbatere, ºi aici aflându-ne în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget finanþe, bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2002, a fost de acord cu forma prezentatã de Senat, propunem dezbaterii ºi adoptãrii plenului Camerei aceastã formã ºi credem cã sunt suficiente 10 minute pentru dezbatere per total ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

Titlul proiectului de lege. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Senatului.

Preambulul art. I. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Pct. 1, 2, 3 din proiectul de lege, adoptate de Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în formularea iniþiatorului. Art. II. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Art. III. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.

Titlul ordonanþei de urgenþã urmeazã a fi modificat cum a propus, ºi am votat ºi noi prin proiectul de lege, Senatul.

De asemenea, la partea introductivã a art. I din ordonanþã am votat modificãrile corespunzãtoare.

La art. I din ordonanþã nu sunt obiecþiuni, votat în formularea Guvernului.

La art. II din ordonanþã, urmãriþi pct. 3 din proiectul de lege. Noi l-am votat deja împreunã cu Senatul, deci se modificã în mod corespunzãtor.

- Art. II din ordonanþã. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat

- în unanimitate.

Am parcurs ºi proiectul de lege, ºi textele ordonanþei de urgenþã. Vom supun proiectul de lege votului final în ºedinþa de astãzi. Proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii Europene ”DrãganÒ, din Lugoj.

Din partea iniþiatorului? Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã tineret ºi sport, domnule profesor Stanciu?

Domnule profesor Stanciu, dumneavoastrã participaþi la ºedinþa de astãzi sau numai aþi venit în trecere pe aici?

În trecere...

Treceþi atunci la microfon ºi susþineþi, vã rog, proiectul de Lege cu privire la Universitatea Europeanã ”DrãganÒ. Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, Onorat prezidiu, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Venim astãzi în faþa dumneavoastrã prezentând un raport favorabil asupra proiectului de Lege privind înfiinþarea Universitãþii Europene ”DrãganÒ din Lugoj, judeþul Timiº, trimis comisiei pentru examinarea în fond cu adresa nr. 256 din 5 iunie 2000. La întocmirea raportului comisia a avut în vedere ºi avizele primite de la urmãtoarele comisii: Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. De asemenea, comisia a avut în vedere ºi avizul Consiliului Legislativ.

Vã rugãm sã aprobaþi în forma prezentatã de comisie, cu un anumit amendament la anexã, pe care o sã-l prezinte distinsul nostru secretar, profesorul universitar dr. ing. Petru Andea.

Vreau sã subliniez, domnule preºedinte, în mãsura în care îmi permiteþi, un aspect. Este singura universitate privatã care a demarat cu fondurile fundaþiei respective, adicã ale Fundaþiei Europene ”DrãganÒ, urmând deci calea fireascã ºi normalã.

În momentul de faþã, noi sperãm cã Lugojul, centru de culturã important al Transilvaniei, se va îmbogãþi cu aceastã universitate cãreia îi urãm acum, în preajma sãrbãtorilor, cât mai mulþi ani. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnule profesor Andea, interveniþi acum sau la fiecare amendament?

La anexe, domnule preºedinte.

La anexe.

Mai doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlu nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul ºi se modificã articolul în mod corespunzãtor.

Art. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Art. 3. Urmãriþi amendamentul 4. Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul 4. Deci se modificã în mod corespunzãtor art. 3.

Art. 4. Urmãriþi amendamentul 5. Comisia propune abrogarea. Nu aveþi obiecþiuni. Se admite amendamentul ºi se abrogã textul.

Prin amendamentul 6 comisia propune un alt articol 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Admis amendamentul 6 ºi se introduce un art. 4 într-o altã formulare ºi în alt text, bineînþeles.

Art. 5, urmãriþi, vã rog, amendamentul 7. Nu aveþi obiecþiuni. Este admis amenmdamentul 7 ºi se modificã art. 5 în mod corespunzãtor.

La art. 6 dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Se admite textul iniþial, dar se renumeroteazã potrivit pct. 8 din raport.

Dupã art. 7, prin renumerotare, comisia propune un amendament 9, un articol nou 8. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul ºi se introduce art. 8.

La anexã am înþeles cã domnul profesor Andea are un amendament. Vã rog sã vi-l susþineþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Exprimându-mi satisfacþia cã Lugojul, capitala spiritualã a Banatului, are începând probabil de astãzi, prin votul dumneavoastrã, o universitate, ºi este singura universitate din Lugoj, doresc doar sã fac menþiunea cã la anexa propusã ca patrimoniu al universitãþii, din preaplinul, ca sã zic aºa, al universitãþii, s-a strecurat o greºealã în sensul cã una dintre clãdiri care este prevãzutã cu contract de închiriere nu poate sã facã parte din patrimoniu ºi, în consecinþã, propun doar corectarea anexei în sensul ca acea clãdire din Braºov sã fie scoasã din anexã, întrucât este deþinutã cu titlul de închiriere, ºi nu cu titlul de proprietate.

Vã mulþumesc.

Dacã existã obiecþiuni la aceastã propunere? Domnule Niþã, doriþi ºi dumneavoastrã sã faceþi o precizare la universitãþile braºovene?

Nu.

Nu. Vã mulþumesc. Deci sunteþi de acord cu propune-

rea.

Supun anexa nr. 1 votului dumneavoastrã, potrivit amendamentului formulat de domnul deputat Andea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Am parcurs ºi acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule profesor Stanciu, sper cã universitãþile din Iaºi nu au auzit laudele excesive pe care le-aþi adus universitãþii din Ardeal.

Nu.

La pct. 36, reexaminarea Legii privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, domnul preºedinte Oltean. Domnule Ioan Oltean, vã rog sã prezentaþi, sunteþi ºi în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi ºi timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã prin adresa nr. 16 din noiembrie 2002 cu reexaminarea proiectului de Lege privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãþilor administrativ-teritoriale destinate sediilor partidelor politice, reexaminare care a fost solicitatã de cãtre preºedintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituþia României.

Comisia a luat în examinare, a apreciat cã toate motivele ºi cerinþele preºedinþiei sunt întemeiate, sunt pertinente, ele au fost acceptate ºi au fost incluse în noul raport pe care comisia îl prezintã astãzi, cu rugãmintea de a-l vota în forma în care vã este prezentat.

Propunem ca termen general de dezbatere 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit procedurii regulamentare, în cazurile reexaminãrii se supun dezbaterii textele asupra cãrora preºedintele a avut obiecþiuni ºi comisia s-a pronunþat prin amendamentele din raport.

Deci la amendamentul 1 cu privire la art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat în formularea comisiei.

La pct. 2 cu privire la art. 8? Nu aveþi obiecþiuni, adoptat amendamentul comisiei, art. 8 se modificã în mod corespunzãtor.

La pct. 3 din raport, cu privire la art. 9, nu aveþi obiecþiuni, admis amendamentul 3 ºi se modificã art. 9 în mod corespunzãtor.

La art. 10 urmãriþi amendamentul 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admis amendamentul ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 10.

Vom supune proiectul votului final astãzi.

Stimaþi colegi,

Mai avem vreo 7 proiecte în care comisiile au propus respingerea. V-aº ruga sã fiþi de acord cu prezentarea acestora pentru a le supune ºi pe acestea votului final ºi, apropo de vot final, aº ruga pe toþi ºefii grupurilor parlamentare sã invite colegii în salã pentru a nu fi obligaþi sã apelãm nominal...

Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

La pct. 42, unde trebuia modificatã Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, aceastã propunere legislativã prin completarea art. 7 din Legea nr. 148/2000 a dat drept scop interzicerea organizãrii loteriilor publicitare care condiþionau consumatorul...

Stimate coleg, numai puþin, noi suntem la pct. 37 acum.

Eu aºa am înþeles cã putem discuta acum...

Nu, pe rând trebuie sã dau cuvântul comisiilor, în ordinea aceasta. Deci la pct. 37 rog Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã sã se pronunþe ºi sã explice propunerea de respingere cu privire la acest punct de pe ordinea de zi.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã propune plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât art. 37 din Legea nr. 53/1991, republicatã, a fost abrogat implicit de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, deoarece avea prevederi diferite de cele din legea-cadru. Ca atare, nu se poate obþine o pensie din sistemul public de pensii pe baza unei formule de calcul diferite de cea din legeacadru. Acesta este motivul pentru care comisia vã propune dumneavoastrã, plenului, respingerea propunerii. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu privire la propunerea de respingere? Nu. Nu, nefiind dezbateri, vom supune propunerea de respingere votului final astãzi.

La pct. 38, tot Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã privind propunerea legislativã privind acordarea unui ajutor social mamelor care nasc ºi cresc trei sau mai mulþi copii.

Comisia de muncã a respins aceastã propunere legislativã întrucât existã numeroase alte acte normative care reglementeazã diferite tipuri de ajutoare pentru mamele care au mai mult de trei copii.

Printre acestea amintim: alocaþia de stat pentru copii; alocaþia suplimentarã pentru familiile care au în întreþinere doi sau mai mulþi copii ºi aceasta este legea care ar fi trebuit sã fie cunoscutã de cãtre iniþiator; alocaþia de întreþinere pentru copiii încredinþaþi sau daþi în plasament; indemnizaþia de maternitate; indemnizaþia pentru creºterea copilului, respectiv pentru îngrijirea copilului bolnav; alocaþia pentru copiii nou-nãscuþi; rechizitele ºcolare; drepturile conferite de Legea nr. 116 pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale.

În afarã de acest lucru, Ministerul Muncii a definitivat proiectul Legii privind protecþia maternitãþii ºi familiilor cu copii în vârstã de pânã la 3 ani. Scopul acestui proiect de act normativ îl constituie creºterea natalitãþii, o anumitã politicã demograficã potrivitã momentului, prin adoptarea de mãsuri de protecþia sãnãtãþii salariatelor gravide, lãuze ºi cele care alãpteazã, precum ºi asigurarea creºterii ºi îngrijirii copilului de pânã la 3 ani, respectiv 4, pentru copiii cu handicap. Aceastã lege este armonizatã cu legislaþia europeanã.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, doamna deputat!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Doamnelor ºi domnilor,

Într-adevãr, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a dat aviz negativ, a respins propunerea invocând o serie de motive. În primul rând cã nu a fost indicatã sursa de finanþare pentru a se putea acorda ajutorul solicitat mamelor.

Cât priveºte faptul cã statul român acordã o serie de ajutoare mamelor care nasc ºi cresc mai mulþi copii, aº avea de obiectat urmãtoarele: indemnizaþia de naºtere care se acordã mamei la naºtere este unicã, adicã doar o singurã datã. Un proverb german spune cã ceea ce iei o datã înseamnã niciodatã.

De asemenea, alocaþia de stat pentru copii, potrivit Legii nr. 61 din 1993, se acordã copilului, ºi nu mamei, ºi este în valoare de 180.000 de lei. Rechizitele ºcolare, ca ºi cornul ºi laptele, se acordã copilului, ºi nu mamei. Or, propunerea legislativã solicitã acordarea unui ajutor mamei care creºte mai mulþi copii pânã ajung sã-ºi câºtige singuri existenþa. Este vorba de recunoaºterea, de rãsplata efortului fãcut de mamã pentru creºterea ºi educarea copiilor, mamã care nu mai poate presta nici o altfel de muncã de vreme ce trebuie sã creascã ºi sã educe trei sau mai mulþi copii ºi, de altfel, majoritatea mamelor de acest fel se aflã în mediul rural, unde nu au nici mãcar unde sã munceascã.

Sã nu uitãm cã aceastã lege a existat în þara noastrã pânã în 1990, când a fost lãsatã deoparte. Ea nu este o noutate, ci se dorea doar reintroducerea ei.

Prin acordarea acestei alocaþii de 500.000 de lei mamelor statul ar face mari economii, ºi anume când statul dã în plasament copii la diferite persoane, acestora li se acordã un salariu minim pe economie, deci sunt angajate ºi li se recunoaºte vechimea în muncã ºi li se acordã o alocaþie de întreþinere a copilului.

Per total, statul cheltuieºte circa 4 milioane lunar. De asemenea, statisticile aratã cã statul cheltuieºte pentru fiecare copil aflat în grija sa, în instituþiile de ocrotire, orfelinate, sume cuprinse între 5 ºi 6 milioane, în timp ce pentru iniþiativa solicitatã de noi se cerea doar un ajutor de 500.000 de lei pentru trei copii. Iatã de unde sunt economiile, ºi nu cheltuielile. Dar aºa e la noi. Suntem scumpi la tãrâþe ºi ieftini la fãinã, ca sã nu mai spun cã nu s-a încercat sã se facã un bilanþ economic al acestor probleme.

La acest aspect financiar se pot adãuga ºi implicaþiile sociale pe care le genereazã, cum ar fi mulþi copii din casele de copii rãmân cu o traumã totalã toatã viaþa, dorul de o familie, oricâþi educatori ºi îngrijitori ar avea. Rãmân cu numeroase carenþe educaþionale, pentru cã e bine sã ne amintim niºte cugetãri celebre, cã o mamã nu poate fi înlocuitã cu nimic ºi cã o mamã face uneori mai mult decât zece ºi mai mulþi educatori.

Tot legat de implicaþiile sociale, ar fi faptul cã prin acordarea ajutorului social mamelor s-ar reduce foarte mult fenomenul social de abandonare a copiilor de cãtre mame în spitale ºi în alte ocazii, abandon care obligã statul la aºa de mari cheltuieli pe care le-am prezentat. ªi, de asemenea, tot acordarea acestui ajutor ar reduce totodatã ºi groaznicul fenomen social de pruncucidere care se întâlneºte destul de des în ultimul timp. Alãturi de aceste implicaþii sociale, trebuie sã nu uitãm cã acordarea ajutorului pentru mame ar duce la creºterea natalitãþii care, dupã cum se cunoaºte, a scãzut dramatic în ultimii zece ani, periclitând însãºi fiinþa poporului român.

Ar fi multe de spus pe marginea acestei probleme, cât ºi asupra implicaþiilor sociale ale ei, dar înainte de a încheia aº reaminti ºi faptul cã se declarã la tot pasul cã este necesarã compatibilizarea legislaþiei noastre cu cea europeanã. Este foarte bine. Dar constat cã aceastã acordare se face doar selectiv, fiind promovate doar anu-

mite iniþiative, cele propuse de guvern ºi deputaþii P.S.D., în timp ce iniþiativele deputaþilor opoziþiei, în special ale P.R.M.-ului, sunt respinse ostentativ.

Nu uitaþi, domnilor deputaþi, cã meseria de pãrinte nu are culoare politicã, sã nu uitaþi cã avem surori, fiice, nepoate ºi ºtim ce eforturi implicã creºterea ºi educarea copiilor, copiii, care constituie viitorul þãrii. Vrem sã avem viitor, sã ne creºtem copiii bine.

De aceea, domnilor deputaþi, apelez la conºtiinþa dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Damian Brudaºca.

Deºi în orice Parlament pledoaria fãcutã de antevorbitoare ar trebui sã determine schimbarea de atitudine ºi ar fi fost suficientã, mã consider obligat sã intervin pentru a atrage atenþia asupra a douã dintre aspectele invocate de autoarea acestei iniþiative. Este, în primul rând, sporirea dramaticã ºi îngrijorãtoare a abandonului datoritã sãrãciei în care marea majoritate a familiilor se aflã ºi, nu în ultimul rând, ajungerea la o situaþie care ne face de râsul lumii, copiii de români fac obiectul unor tranzacþii comerciale, chiar dacã, potrivit legislaþiei, aceste acþiuni se numesc altfel.

Având în vedere aceste lucruri, fiecare dramatice în sine, cred cã adoptarea unei asemenea propuneri legislative va permite stoparea sau reducerea lor ºi va crea condiþiile reale pentru ca familiile ºi mai ales mamele cu mulþi copii sã fie sprijinite în eforturile ºi demersurile pe care le fac în vederea creºterii ºi educãrii acestora. Mulþumesc.

Mulþumesc.

Vom supune votului final propunerea de respingere astãzi.

Tot pe doamna preºedinte a Comisiei de muncã o rog sã explice ºi propunerea de respingere a propunerii legislative pentru modificarea Legii privind acordarea tichetelor de masã.

V-aº ruga ºi pe dumneavoastrã, dar ºi pe vorbitori, sã fiþi mai conciºi, ca sã nu obosim prea mult colegii.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este a doua oarã când Comisia de muncã respinge o astfel de propunere legislativã care face apel la acordarea tichetelor de masã copiilor. Motivul respingerii a fost: prin normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind tichetele de masã, s-a creat un sistem integral de acordarea tichetelor de masã specific doar calitãþii de salariat. Tichetele reprezintã un bonus acordat de angajatori, care se plãteºte pe costuri din anumite beneficii. Orice altã propunere de tichete de masã în afara relaþiei angajatangajator nu-ºi are rostul în aceastã lege.

Mai mult, acordarea de tichete de masã elevilor din învãþãmântul preuniversitar la nivelul valorii nominale actuale, stabilitã potrivit legii, 50.000 de lei, ºi alocarea unor alocaþii de hranã în cuantum egal cu cel al tichetelor de masã ar conduce la influenþe fiananciare asupra bugetului general consolidat de peste 35.000 de miliarde anual. Nici o comisie a Parlamentului României nu cred cã poate sã-ºi permitã în afara Legii bugetului aprobatã o cheltuialã suplimentarã de 36.000 de miliarde aproape. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

La urmãtorul punct, propunerea legislativã pentru completarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/2001.

Comisia de industrii. Vã rog sã vã explicaþi propunerea de respingere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Colegul nostru, domnul deputat Toader, a abordat acest subiect, ºi anume de a modifica anexa de la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preþurilor ºi tarifelor reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei.

Comisia juridicã a avizat negativ, Guvernul a trimis rãspuns negativ, Ministerul Transporturilor a rãspuns negativ. Comisia propune respingerea.

Principalele obiecþiuni ale comisiei sunt relevate în raport ºi conþin urmãtoarele considerente: în primul rând, anexa respectivã de la Ordonanþa nr. 36 se referã în mod special ca o formã de protecþia consumatorilor în legãturã cu anumite tarife realizate în zona monopolului.

Ceea ce propune domnul deputat Toader nu se referã strict la domeniul protecþiei consumatorilor, ci în domeniul protecþiei persoanelor juridice, al operatorilor portuari ºi alþi operatori.

Al doilea lucru este cã administraþia portuarã care se cere sã fie inclusã în aceastã anexã are ca obiect de activitate o multitudine de servicii care reclamã practicarea unui numãr de câteva sute de tarife, unele fiind realizate în mediu concurenþial, altele fiind cu caracter de monopol. Proiectul acestei propuneri legislative nu face nici o diferenþiere între activitãþile ºi tarifele respective în zona de monopol ºi activitãþile ºi tarifele respective în zona concurenþialã.

Sigur cã, de asemenea, mai existã un motiv pentru respingere, ºi anume cã, în general, în legislaþia noastrã s-a stabilit cã controlul preþurilor ºi tarifelor practicate de administraþiile portuare ºi de cãi navigabile, precum ºi de cãtre autoritatea navalã românã, cele douã instituþii incluse în aceastã propunere legislativã, acest control revine autoritãþii de reglementare, care în cadrul legii este Ministerul Transporturilor.

Deci la nivelul Ministerului Transporturilor, prin lege este stabilitã aceastã sarcinã a ministerului de a reglementa aceste preþuri ºi tarife în zona de abilitare pe care o are.

În consecinþã, propunem respingerea acestei propuneri legislative cu toatã aprecierea faþã de activitatea pe care domnul deputat o desfãºoarã la noi în comisie ºi, aº putea sã precizez, chiar meritorie.

Stimaþi colegi,

Aº întreba ºi preºedinþii de comisie la proiectele care urmeazã ºi pe iniþiatori dacã putem fi mai conciºi ca sã le dezbatem astãzi sau ne întâlnim vineri ca sã facem dezbateri mai îndelungate.

Dacã fiecare dorim sã fim cât mai... Îmi pare rãu, domnul deputat, nu mã refer la dumneavoastrã... _(Se_

_referã la domnul deputat Mircea Nicu Toader.),_ ci la toþi care urmeazã.

V-aº ruga sã încercãm sã fim mai conciºi, ca sã nu trebuiascã sã facem o ºedinþã suplimentarã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc ºi domnului Bivolaru pentru aprecieri. Dar iniþiativa legislativã pe care am fãcut-o, ºi nu singur, mai sunt încã 5 colegi semnatari ai acestei iniþiative, se datoreazã modificãrilor fãcute la Ordonanþele nr. 42 ºi 22 care reglementeazã activitãþile din domeniul transporturilor navale ºi activitãþilor portuare unde, în mod expres, am încercat atunci printr-un amendament sã introduc o modalitate de control a acestor tarife.

Pot sã vã spun cã, chiar în cadrul comisiei, atunci s-a hotãrât sã încercãm o iniþiativã legislativã pentru modificarea acestei anexe a Ordonanþei nr. 36 tocmai pentru a gãsi o modalitate de verificare ºi control a acestor tarife, tarife care, cu toatã consideraþia pentru domnul Bivolaru, pot sã spun cã sunt tarife de monopol. Existã un singur canal Dunãre-Marea Neagrã, existã o singurã Dunãre, existã o singurã autoritate navalã ºi ca sã nu mai spun cã suntem ºi singura þarã din lume unde Autoritatea Navalã Românã, autoritatea care reglementeazã ºi verificã modul de aplicare a legislaþiei în domeniul naval, este autofinanþatã.

Deci, poliþia apelor, practic, este autofinanþatã. Ne întrebãm ce s-ar întâmpla dacã poliþia rutierã va fi autofinanþatã. El dã legea, el o verificã, el dã amendã, el o încaseazã.

Din acest motiv, am considerat utilã o astfel de reglementare pe care, cu tot regretul pe care îl am, în cadrul comisiei n-am putut sã îndeplinesc cvorumul necesar pentru trecere, dar vreau sã subliniez cã nu este numai punctul meu de vedere, este punctul de vedere al asociaþiilor patronale care au susþinut aceastã iniþiativã ºi care, prin modul de comportare a administraþiilor portuare ºi a autoritãþii navale, demonstreazã necesitatea unei astfel de reglementãri.

Celelalte supoziþii, celelalte motivaþii referitoare la modul în care aceastã anexã poate fi modificatã, putem gãsi oricând astfel de motivaþii, principalul este cã trebuie sã gãsim o formã ca aceste tarife sã poatã fi verificate. Altfel, vom ajunge la o situaþie care mie mi s-a pãrut de-acum de neconceput ca o administraþie portuarã subordonatã Consiliului Municipal Brãila sã inventeze tarife, repet, sã inventeze tarife unice în lume, cei care sunt în domeniu pot sã cunoascã cã a lua o taxã pentru cã o macara se gãseºte pe chei mi se pare de neacceptat. Ar trebui ca asociaþia armatorilor ºi operatorilor portuari s-o conteste în contencios, sã obþinã într-adevãr o astfel de hotãrâre de anulare ºi ne întrebãm de ce, fiindcã nu existã nici o modalitate de verificare.

Ministerul Transporturilor nu poate sã facã acest lucru ºi a demonstrat faptul cã întotdeauna tarifele din activitatea portuarã ºi cele din domeniul navigaþiei civile au fost aprobate de ministru ºi sunt aprobate din 6 în 6 luni de zile, cu modificãri permanente atât ale valorii, cât ºi a structurii acestora.

Din acest motiv, vã rog, stimaþi colegi deputaþi, sã reanalizaþi hotãrârea pe care a luat-o comisia ºi sã acceptaþi propunerea legislativã cã este în binele activitãþii economice.

Mulþumesc.

Propunerea legislativã privind modificarea alin. 1 ºi 2 ale art. 1 din Ordonanþa de urgenþã nr. 29/2000.

Comisia de agriculturã. Vã rog sã motivaþi propunerea de respingere.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã a analizat iniþiativa legislativã, proiectul de lege, ºi acesta a fost respins cu 10 voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere. În urma dezbaterii, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative pentru urmãtoarele considerente: Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 29, aprobatã prin Legea nr. 42/2001, a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18/2002, aprobatã prin Legea nr. 442/2002, în sensul introducerii dupã alin. 1 al art. 1 a unui nou text prin care se adaugã un spor de 20% la stimulentul acordat pentru fiecare litru de lapte livrat în perioada de iarnã.

În acest moment, posibilitãþile financiare nu permit alocarea altor sume. Art. 137 alin. 5 din Constituþia României ºi art. 10 alin. 2 din Legea nr. 72/1996 privind finanþele publice, cu completãrile ulterioare, prevãd ca atunci când în cursul execuþiei bugetare se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a cãror aplicare atrage micºorarea venitului sau majorarea cheltuielilor aprobate, iniþiatorii au obligaþia sã prevadã ºi sursele de finanþare.

Vã mulþumesc. Propunem respingerea.

Rog iniþiatorul sã se pronunþe ºi rog sã încerce sã fie tot aºa de concis ca ºi raportorul.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Prezenta propunere legislativã are ca obiect de reglementare modificarea alin. 1 ºi 2 ale art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 442/2002, în sensul mãririi stimulentelor acordate producãtorilor de lapte de la 1.400 de lei la 1.800 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat, pentru prelucrare agentului economic specializat în procesare, ºi acordãrii tuturor producãtorilor a unui stimulent de 2.000 de lei pentru fiecare litru de lapte livrat în lunile de iarnã, eliminându-se diferenþierile pe zone.

Aceastã iniþiativã este motivatã de faptul cã laptele este singurul produs agricol discriminat prin acordarea primei diferenþiat pe zone. Prin aceastã discriminare sunt descurajaþi producãtorii de lapte de la ºes, fapt ce va duce în timp la diminuarea efectivelor de vaci de lapte. Nu am cerut diminuarea primelor producãtorilor de lapte de la munte, ci ridicarea la aceeaºi sumã a celor de la ºes.

Un alt motiv a fost ºi stimularea producãtorilor de lapte de la ºes ce doresc sã înfiinþeze exploataþii agricole de creºtere a vacilor de lapte, negãsind în legea exploataþiilor agricole...

Stimate coleg, numai puþin!

...o diferenþiere pe zone în mãrime ºi componenþa lor.

Aº ruga vizitatorii ºi pe cei care le-au aprobat vizita sã intre într-o lojã ºi sã se aºeze.

Actul normativ poate evita afectarea bugetului de stat prin diminuarea cantitãþii de lapte premiat, prin stimularea diferenþei din rezervele bugetare ale Guvernului, aºa cum a fost rezolvatã ºi acordarea de îngrãºãminte, sau la prima rectificare a bugetului.

Iniþiativa legislativã nu intrã în contradicþie cu legislaþia Uniunii Europene, avându-se în vedere diferenþele foarte mari între populaþia din mediul rural de 8% din þãrile Uniunii Europene faþã de 47%, existentã în momentul de faþã în þara noastrã.

Diferenþele de populaþie sunt foarte mari ºi în zonele de munte, de 2-3% în þãrile Uniunii Europene, faþã de 15-20% în þara noastrã.

În Uniunea Europeanã, populaþia tot mai scãzutã din zona montanã este stimulatã, astfel încât sã o determine sã locuiascã în aceastã zonã. Suntem total de acord cu integrarea în Uniunea Europeanã, cu rezolvarea cap. VII, al agriculturii, unul dintre cele mai complexe capitole care cuprinde ºi Legea muntelui, ce va rezolva problemele populaþiei de la munte.

Prin aceastã iniþiativã susþinem ºi populaþia majoritarã din zona de ºes, fapt pentru care vã rog sã votaþi iniþiativa legislativã ce poate rezolva în timp situaþia precarã a producãtorilor ºi a producþiei de lapte ce este în continuã descreºtere. Nu trebuie sã uitãm niciodatã cã laptele este alimentul de bazã ºi în dezvoltarea creºterii copiilor, dar ºi pentru sãnãtatea celor de vârsta a treia. Vã mulþumesc.

Un rãspuns din partea comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Stimate ºi stimaþi colegi,

Pentru cei care au votat respingerea trebuie avut în vedere cã Ordonanþa nr. 29/2000 prevedea 500 lei/litru. Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 18, aceastã sumã a mers la 1.400 lei pe litru în zona de ºes ºi 1.800 în zona de munte, iar prin aceeaºi ordonanþã, Guvernul a aprobat o suplimentare pentru perioada de iarnã de 20%, ceea ce înseamnã 1.680 de lei în zona de ºes ºi 2.160 în zona de munte.

De ce e aceastã diferenþã? Este clar, sunt 3-4 luni de vegetaþie în zona de munte autentic, este zona în care trebuie sã facilitãm existenþa producãtorilor ºi a oamenilor; în zona de ºes sunt 7-8 luni de vegetaþie, se realizeazã culturi cu producþie mult mai mari numai dacã luãm în considerare lucerna cu cele patru coase în zona de ºes, indicele hidrotermic care este 5-5,5 în zona de ºes ºi 3,8-4 în zona de munte.

De aceea, Guvernul a apreciat, considerãm, bine în legãturã cu aceastã diferenþiere ºi comisia, în marea ei majoritate, a fost de acord cu aceastã hotãrâre a Guvernului ºi a respins iniþiativa legislativã, cu tot respectul pentru colegul Sadici. Pentru cã, într-adevãr, Guvernul vrea sã favorizeze zona de munte; va apãrea ºi Legea muntelui. Este un element care va fi cuprins ºi în zona de munte, în Legea muntelui. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Continuãm dezbaterile vineri sau ne oprim aici? Fiecare aveþi ambiþia sã vorbiþi în replicã câte ºapte minute. Am convenit o datã cu toþi liderii grupurilor parlamentare cã încercãm sã parcurgem ordinea de zi.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 148/2000.

Comisia pentru culturã.

## Domnule preºedinte,

Comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege pe care noi l-am respins ºi vã propunem ºi dumneavoastrã sã-l respingeþi. Motivele sunt legate de faptul cã iniþiativa legislativã a colegului nostru porneºte de la premisa cã promoþia cu premii este consideratã promoþie înºelãtoare. Or, în definiþia care se dã promoþiei publicitãþii înºelãtoare în actuala lege soluþiile prezentate de Domnia sa nu figureazã, iar definiþia este în conformitate cu Directiva 97 a Comunitãþii Europene, ceea ce face ca actuala reglementare sã fie aliniatã legislaþiei europene în materie.

Orice modificare în acest moment a Legii nr. 148 ar implica redeschiderea negocierilor de aderare pentru capitolul 23. Noi vã propunem sã acceptaþi raportul comisiei noastre care este, din pãcate, un raport de respingere. Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aceastã lege se referea, de fapt, la interzicerea loteriilor publicitare prin care consumatorul este obligat sã cumpere produsul. Acest mod de loterii publicitare vin ºi omoarã, practic, producãtorul mic, I.M.M.-urile. Din acest punct de vedere, eu am susþinut interzicerea acestor loterii publicitare. Aceste loterii sunt interzise în þãri din Uniunea Europeanã, cum este Germania ºi Franþa, ºi acceptate, ce-i drept, în alte þãri din Uniunea Europeanã.

Iniþial, aceastã propunere a avut adepþi în rândul I.M.M.-urilor ºi oponenþi în rândul marilor companii. La dezbaterea pe fond în Comisia de culturã au fost invitaþi numai reprezentanþi ai marilor companii care dupã pãrerea mea au influenþat decisiv luarea deciziei de respingere a propunerii legislative.

Datoritã acestui fapt, solicit retrimiterea propunerii legislative la comisie, iar la dezbateri sã fie invitaþi ºi reprezentanþi ai I.M.M.-urilor. De asemenea, cred cã este necesar a se cere punctul de vedere al Guvernului ºi, în special, al Ministerului Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie.

Tot în Comisia de culturã, în timpul dezbaterilor, unii colegi din comisie au fost de pãrere cã ar fi fost mai bine sã fie sesizatã pe fond Comisia de politicã economicã, reformã ºi privatizare, pentru cã propunerea are implicaþii în domeniul concurenþei ºi domeniul economic.

Din aceastã cauzã cred cã propunerea legislativã ar trebui sã fie dezbãtutã în comun de cãtre Comisiile de culturã ºi economicã.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Mãlaimare.

## Domnule preºedinte,

În alocuþiunea colegului nostru s-au strecurat totuºi câteva erori ºi-mi fac datoria moralã de a atrage atenþia cã nu este corect ce a spus Domnia sa aici.

Eu nu invit pe nimeni la Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã. Acolo uºile sunt deschise. Cine doreºte sã-ºi spunã punctul de vedere în legãturã cu proiectele de lege pe care le luãm în dezbatere este bine venit.

Faptul cã dumneavoastrã nu v-aþi fãcut lobby aºa cum se cuvine nu înseamnã cã trebuie sã aruncaþi în spatele nostru vinovãþia de a nu avea printre cei invitaþi, cum spuneþi dumneavoastrã, la lucrãrile comisiei, pe ministrul I.M.M.-urilor sau ceilalþi mici producãtori.

Deci acesta este un punct de vedere pe care vã rog sã-l acceptaþi, pentru cã am înþeles cã în dezbaterea de la comisie l-aþi acceptat.

Revin asupra faptului cã definiþia, în orice caz, nu are sens de loterie publicitarã. Asta este cu totul altceva. Iar definiþia datã în lege este, revin ºi insist, este în conformitate cu directivele europene ºi cã, dacã am schimba acum, cel puþin în acest moment, ar însemna un dezastru pentru noi.

Eu insist sã respingem acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu sunt obligat sã

Voturi împotrivã? 48 de voturi împotrivã. Abþineri?

Deci cu 123 de voturi pentru, 48 voturi împotrivã, s-a restituit propunerea comisiei.

Existã ºi propunerea domnului deputat Gaspar, sã sesizãm pentru aceastã propunere ºi Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, pentru aviz.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Aici s-a dat un vot, îmi pare rãu cã nu am intervenit, pe un enunþ gratuit. Reclama, cel puþin reglementarea reclamei, nu este nicidecum în forma care a fost prezentatã, un act care implicã concurenþa loialã, neloialã, I.M.M.-uri, marile companii ºi alte asemenea.

În al doilea rând, pe procedurã, conform Regulamentului Camerei Deputaþilor, dacã o comisie solicitã dezbaterea pe fond, deci dacã comisia considerã, un reprezentant al comisiei, de obicei preºedintele sau un vicepreºedinte, vine la acest microfon ºi în timp util solicitã aceastã trimitere.

De la acest microfon, nici în timpul util, nici în momentul actual nu s-a cerut de cãtre comisia respectivã trimiterea acestei legi acolo. ªi ar fi cel puþin un precedent foarte periculos, pentru cã ar însemna ca niºte legi sã se dezbatã în alte comisii decât în cele care, conform Regulamentului Camerei Deputaþilor, au în atribuþiuni dezbaterea legilor respective.

Reclama este, în primul rând, o activitate eminamente culturalã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Am votat restituirea propunerii la comisie. Dacã Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare va dori sã facã vreun aviz sau amendamente, sã le facã acolo. Cred cã nu mai este necesar sã continuãm dezbaterile cu privire la acest punct.

Stimaþi colegi,

A trecut, totuºi, foarte mult timp de la ora votului final. Eu vãd cã existã o ambiþie nemãsuratã a iniþiatorilor unor propuneri pentru care comisiile sugereazã respingerea, aºa cã le voi da posibilitatea, vineri, sã vinã sã-ºi susþinã propunerile legislative.

Vã propun sã întrerupem dezbaterile aici ºi sã trecem la votarea proiectelor înscrise pe lista votului final, precum ºi pe cele pe care le-am adoptat pânã acum în ºedinþa de astãzi.

Vã rog sã-mi prezentaþi lista, domnule Popescu.

Pe primul punct la ordinea de zi a votului final se aflã raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea ºi funcþionarea parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice. Ne aflãm în faþa unui proiect pe care vi-l

un votului dumneavoastrã în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? 27 voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.

202 voturi pentru, 27 voturi împotrivã, nici o abþinere.

La punctul 7, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2000 privind impozitele ºi taxele locale.

- Îl

- o abþinere.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 142/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somaþiei de platã.

Îl

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 151/2002 privind prorogarea termenului introdus la art. 1 alin. 1 din Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.

- Îl

Proiectul de Lege privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reþinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord ºi Þinutul Herþa, ca urmare a stãrii de rãzboi ºi a aplicãrii Tratatului de pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asociate.

- Îl

La punctul 11, îl

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/2002 privind unele mãsuri de accelerare a acþiunii de eliberare a titlurilor de proprietate asupra terenurilor agricole ºi forestiere.

Îl

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Înainte de 1989, ponderea populaþiei active în mediul rural era de 27,5%. În ultimii 13 ani, ca urmare a prãbuºirii economiei, s-a produs o migrare forþatã a populaþiei, de la oraºe cãtre sate, procentul amintit ajungând la 47%.

Acest segment de populaþie a sperat cã lupta pentru existenþã este mai uºoarã în mediul rural decât în cel urban.

Aºa ar fi fost dacã ajutorul acordat de stat agriculturii ar fi fost mai substanþial, aºa cum se întâmplã în majoritatea þãrilor civilizate.

În þãrile din Uniunea Europeanã agricultura este subvenþionatã în proporþie de 30 pânã la 40%, spre deosebire de România, unde subvenþiile reprezintã aproximativ 5%. Peste 4,2 milioane de agricultori care au terenuri cu o suprafaþã de pânã la 10 ha se confruntã cu sãrãcia.

Timp de aproape 2 ani actualul Guvern a uitat, practic, de agricultori. ªi-a amintit abia acum, o datã cu apariþia intenþiei de organizare a alegerilor anticipate. S-a gândit sã-ºi atragã aproximativ 2 milioane de voturi. Cam atâþia sunt proprietarii de terenuri extravilane, cu o suprafaþã de maximum de 2,5 ha, lucrate direct, proprietari care vor primi doi saci cu îngrãºãminte la hectar, conform Ordonanþei nr. 158/2002, votatã anterior.

Cantitatea oferitã are cel mult o valoare de propagandã preelectoralã, fiind prea micã. De exemplu, la grâu ar fi necesari cel puþin 8 saci la hectar.

Deºi este producãtoare de îngrãºãminte, prin cele 9 combinate care funcþioneazã pe teritoriul României, România se aflã pe locul 55 în lume în ceea ce priveºte consumul de îngrãºãminte chimice.

Considerãm cã ajutorul acordat agricultorilor care îºi lucreazã direct pãmântul ar fi trebuit sã fie cel puþin

dublu în ceea ce priveºte îngrãºãmintele chimice ºi sã aibã în vedere suprafeþe de pânã la 10 ha.

Cu toate acestea, trecând peste meschinãria Guvernului ºi þinând cont de faptul cã producþiile agricole obþinute în ultimii 13 ani în România s-au realizat în proporþie de peste 50% pe seama rezervelor nutritive ale solului, fãrã o compensare corespunzãtoare cu elemente fertilizante, prin aplicarea de îngrãºãminte chimice, Partidul România Mare a votat în favoarea acestei propuneri legislative.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La punctul 15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitãrii seminþelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea ºi constituirea fondului de garantare pentru certificate de depozit.

Îl

Domnule deputat Bolcaº, preºedintele Grupul parlamentar al P.R.M., aveþi cuvântul!

Vã rãpesc atenþia o singurã secundã, în acest ceas întârziat de dezbateri, ca sã vã justific abþinerea noastrã.

Consiliul Economic ºi Social este un organism parazitar, care nu a produs absolut nimic ºi nu ºi-a dovedit prin nimic utilitatea în sistemul organelor statului.

Este un exemplu al unei birocraþii preluate ºi perpetuate. De aceea, fiind împotriva unei funcþionãri inutile, sunt ºi împotriva vorbelor inutile, ºi pentru aceasta grupul nostru parlamentar s-a abþinut. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Proiectul de Lege privind serviciul universal ºi drepturile finanþatorilor cu privire la reþelele ºi serviciile de comunicaþii electronice.

Îl

Facem prezenþa, stimaþi colegi. Voturi împotrivã? 41 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Domnul deputat Boc ne explicã votul împotrivã al Partidului Democrat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Partidul Democrat a votat împotriva raportului de mediere la proiectul de Lege privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale.

Repet, este doar raportul comisiei de mediere, raport ce deturneazã sensul iniþial al legii propuse de cãtre colegii liberali, la un articol extrem de important. Este vorba de finanþarea partidelor politice. Iniþiatorul a propus ca sindicatele, asociaþiile ºi fundaþiile sã nu poatã finanþa partidele politice, sã nu poatã face donaþii.

Guvernul, în forma trecutã prin Senat, a eliminat asociaþiile ºi fundaþiile din categoria entitãþilor juridice care pot finanþa partidele politice. Cu alte cuvinte, în acest moment, dupã cum am votat astãzi, asociaþiile ºi fundaþiile vor putea finanþa partidele politice.

Eu cred cã astãzi lupta anticorupþie, anunþatã de Cabinetul Nãstase, a primit o grea loviturã. Practic, prin acest proiect de lege se încurajeazã corupþia, prin finanþarea partidelor politice pe uºa din dos a legii, prin acele asociaþii ºi fundaþii clãdite, de cele mai multe ori, cu unicul scop de a susþine partidele politice.

Am fi putut fi de acord, aºa cum este în unele legislaþii occidentale, de exemplu Marea Britanie, ca o singurã fundaþie, aceea care are drept obiectiv promovarea doctrinei politice a unui partid, sã poatã face donaþii, sã poatã sprijini partidul politic, dar nu orice asociaþie ºi fundaþie. Banii negri din economie se vor duce la partidele politice pe aceastã cale, a asociaþiilor ºi fundaþiilor. Este nepermis ºi, repet, acest lucru va dãuna luptei anticorupþie ºi rapoartelor de þarã pe care România le va avea în viitor.

Ne exprimãm ºi de aceastã datã convingerea cã preºedintele Iliescu va avea posibilitatea sã retrimitã aceastã lege, în privinþa acestui articol, la Parlament, pentru a o repune în standardele internaþionale în materie.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bolcaº, de asemenea, vrea sã explice votul grupului sãu parlamentar.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Am votat împotriva acestui proiect de lege pentru un simplu considerent: nu este vorba de susþinerile colegilor parlamentari P.D. ºi P.N.L. cu privire la fraudã sau la alte argumente în favoarea nefinanþãrii partidelor de asociaþii.

Aici este ceva mult mai grav, ºi este un atentat la libera exprimare ºi libera gândire a societãþii civile. Pentru cã, aºa cum s-a procedat cu sindicatele, care acum nu mai sunt sindicate, ci sunt filiale ale partidelor politice, aºa se procedeazã cu asociaþiile ºi fundaþiile care nu mai sunt asociaþii ºi fundaþii, ºi, practic, nu mai existã în perimetrul vieþii civile a României decât dacã finanþeazã un partid politic. De clienþi aveþi nevoie, pentru clienþi aþi votat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public ºi privat de interes local.

Îl

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2002 privind industria de apãrare.

- Îl

S-a votat cu 182 voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 33 de abþineri.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2002 privind monitorizarea pieþei transporturilor rutiere ºi mãsurile ce trebuie luate în situaþii de crizã în domeniul transportului rutier de mãrfuri.

Îl

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal.

- Îl

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate ºi de panificaþie pentru elevii din clasele I-IV din învãþãmântul de stat.

Îl

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat aceastã mult-discutatã ºi disputatã ordonanþã ºi raportul de mediere, pentru cã noi, ca social-democraþi nu putem sã votãm împotriva unei prevederi care dã ceva oamenilor, chiar dacã, sigur, este vorba de un corn ºi de un pahar cu lapte. Aºadar, am votat aceastã ordonanþã ºi raportul de mediere, dar exprimãm un regret. Un regret care nu cred cã va fi ºters de evoluþia ulterioarã a acestei chestiuni.

În Comisia de învãþãmânt, cercetare, tineret ºi sport noi am propus un amendament prin care cornul ºi laptele sã fie extinse ºi la preºcolari, adicã la grãdiniþe, la toate cele patru grupe: micã, mijlocie, mare ºi pregãtitoare.

Camera Deputaþilor a acceptat aceastã Ð comisia ºi dupã aceea Camera Ð prevedere, acest amendament al nostru, al P.D.-ului. Din pãcate, comisia de mediere a venit cu textele pe care, sigur, le-aþi acceptat ieri, care sunã aºa: ”Drepturile prevãzute la alin. 1Ò Ð este vorba de elevii claselor I-IV Ð ”se pot acorda în cursul anului 2003 preºcolarilor, precum ºi altor categorii de elevi din învãþãmântul de stat, pe mãsura asigurãrii resurselor financiare necesareÒ.

Este, trebuie sã recunosc, o formã elegantã de a nu da, de fapt, la aceºti copii în anul viitor acest corn ºi acest pahar cu lapte atât de celebre.

Cu aceastã rezervã ºi cu convingerea cã n-o sã daþi nimic la preºcolari, pentru cã o sã spuneþi cã nu aveþi de unde, cu aceastã rezervã noi am votat aceastã ordonanþã ºi raportul de mediere, pentru cã, totuºi, pentru clasele I-IV am spus cã s-a dat ceva. ªi noi facem paranteza cã acest dat ceva la anul poate cã va urma cãi mai ortodoxe, mai morale, când este vorba de licitarea acestui serviciu.

ªtim ce s-a întâmplat anul acesta cu licitarea acestui serviciu. Sperãm ca la anul, mai ales în cadrul acestei lupte, a acestei cruciade împotriva corupþiei, sã intre lucrurile pe un fãgaº mai normal.

Vã mulþumim pentru atenþie.

Domnul deputat Bolcaº doreºte sã exprime votul Grupului parlamentar al P.R.M.

aceea, pentru legi organice, exclus sã avem cvorum. Nu avem 173 de voturi pentru, dar nici pentru legile ordinare. Vã rog frumos, apelul!

Stimaþi colegi,

Consult ºi celelalte grupuri parlamentare. Într-adevãr, nu suntem în cvorum. Facem apelul nominal sau punem ºedinþã de vot final vineri?

Rog ºi celelalte grupuri parlamentare sã se exprime. Facem apel nominal, pentru cã nu avem... sau punem...

Procedurã! Cu respect, domnule preºedinte, dacã am înþeles bine, v-aþi exprimat aºa: într-adevãr, nu existã cvorum. Pãi, ce sã mai consultaþi atunci?

Facem apel nominal ca sã aducem lumea în salã sau ne reprogramãm ºedinþa de vot final. Am fost foarte explicit!

Iertaþi-mã! În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare este o alternativã care nu se poate pune. Sunt douã lucruri total diferite: o programare de ºedinþã sau actul procedural al apelului nominal. În condiþiile în care un lider al unui grup parlamentar a sesizat lipsa de cvorum, este normal sã decideþi apelul nominal. Vã mulþumesc.

Mã supun logicii dumneavoastrã. Îl rog pe domnul Leonãchescu sã înceapã apelul nominal.

Nu vreau sã vã rãpesc timpul. Totdeauna am fost scurt ºi concis. Problema este în felul urmãtor: sigur cã am votat pentru, având în vedere cã nici cornul, nici laptele nu este dat nici de Cabinetul Adrian Nãstase, nici de Guvernul României, ci este dat de noi, contribuabilii.

Aºa trebuie sã înþelegem, cã noi dãm copiilor României din ceea ce producem prin osul nostru. În acest sens am votat pentru. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul deputat Radu Stroe doreºte sã explice votul Partidului Naþional Liberal, pentru cã sunteþi ºi dumneavoastrã contribuabili.

Cum sunt? N-am înþeles ce-aþi spus.

Sunteþi ºi dumneavoastrã contribuabili la ”cornul ºi lapteleÒ.

Nu, nu, eu am cerut procedurã, domnule preºedinte. Constat cã ori de câte ori pronunþaþi ”pentruÒ, mâinile nu sunt mai mult de 100 Ð 110, prea mult chiar 110. De

## Stimaþi colegi,

În cele 40 de minute nu o sã termin apelul. Mã iertaþi cã îl consum pentru operaþia aceasta. Sã ne supunem deciziei dumneavoastrã.

|iziei dumneavoastrã.|| |---|---| |Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Andea Petru|absent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>prezent| |Andrei Ioan|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|prezent| |Anton Marin<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria|absent<br>absent<br>prezent<br>prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|absent| |Armaº Iosif<br>Arnãutu Eugeniu|absent<br>prezent| |Asztalos Ferenc|absent| |Baban ªtefan<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai|absent<br>absent<br>prezent| |Bahrin Dorel<br>Baltã Mihai|prezent<br>prezent| |Baltã Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu Liviu|absent|

## 42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 182/27.XII.2002

|ºi<br>iert|Barbu Gheorghe<br>prez<br>Bartoº Daniela<br>abse<br>Bãdoiu Cornel<br>prez<br>Bãlãeþ Miticã<br>prez<br>Bãlãºoiu Amalia<br>prez<br>Bãncescu Ioan<br>prez<br>Bâldea Ioan<br>prez<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>prez<br>Bentu Dumitru<br>prez<br>Bercãroiu Victor<br>prez<br>Eu insist pentru cã de multe ori unii colegi fac g<br>zic ”prezentÒ în locul celor absenþi ºi vã rog sã<br>aþi.<br>Berceanu Radu Mircea<br>abse<br>Bereczki Endre<br>prez<br>Birtalan çkos<br>abse<br>Bivolaru Ioan<br>prez<br>Bleotu Vasile<br>prez<br>Boabeº Dumitru<br>prez<br>Boagiu Anca Daniela<br>abse<br>Boajã Minicã<br>prez<br>Boc Emil<br>prez<br>Bogea Angela<br>abse<br>Boiangiu Cornel<br>prez<br>Bolcaº Augustin Lucian<br>prez<br>Bšndi Gyšngyike<br>prez<br>BorbŽly L‡szl—<br>prez<br>Bozgã Ion<br>prez<br>Bran Vasile<br>prez<br>Brînzan Ovidiu<br>prez<br>Brudaºca Damian<br>prez<br>Bucur Constantin<br>prez<br>Bucur Mircea<br>prez<br>Buga Florea<br>abse<br>Burnei Ion<br>prez<br>Buruianã Aprodu Daniela<br>abse<br>Buzatu Dumitru<br>prez<br>Buzea Cristian Valeriu<br>abse<br>Calcan Valentin Gigel<br>abse<br>Canacheu Costicã<br>abse<br>Cazimir ªtefan<br>prez<br>Cazan Gheorghe Romeo-Leonard<br>abse<br>Cãºunean-Vlad Adrian<br>prez<br>Cerchez Metin<br>abse<br>Cherescu Pavel<br>prez<br>Chiliman Andrei Ioan<br>prez<br>Chiriþã Dumitru<br>prez<br>Ciontu Corneliu<br>abse<br>Ciuceanu Radu<br>prez<br>Ciupercã Vasile Silvian<br>abse<br>Cîrstoiu Ion<br>prez<br>Cladovan Teodor<br>abse<br>Cliveti Minodora<br>prez<br>Coifan Viorel-Gheorghe<br>abse<br>Cojocaru Nicu<br>prez<br>Crãciun Dorel Petru<br>prez<br>Creþ Nicoarã<br>prez<br>Cristea Marin<br>abse<br>Criºan Emil<br>prez<br>Dan Matei-Agathon<br>abse<br>Daraban Aurel<br>prez<br>Dinu Gheorghe<br>prez<br>Dobre Traian<br>abse<br>Dobre Victor Paul<br>abse<br>Dobrescu Smaranda<br>prez<br>Dolãnescu Ion<br>prez<br>Dorian Dorel<br>prez|ent<br>ntã<br>ent<br>ent<br>entã<br>ent<br>ent<br>ent<br>ent<br>ent<br>lume<br>mã<br>nt<br>ent<br>nt<br>ent<br>ent<br>ent<br>ntã<br>ent<br>ent<br>ntã<br>ent<br>ent<br>entã<br>ent<br>ent<br>ent<br>ent<br>ent<br>ent<br>ent<br>nt<br>ent<br>ntã<br>ent<br>nt<br>nt<br>nt<br>ent<br>nt<br>ent<br>nt<br>ent<br>ent<br>ent<br>nt<br>ent<br>nt<br>ent<br>nt<br>entã<br>nt<br>ent<br>ent<br>ent<br>nt<br>ent<br>nt<br>ent<br>ent<br>nt<br>nt<br>entã<br>ent<br>ent<br>Dorneanu Valer<br>prezent<br>Dragomir Dumitru<br>absent<br>Dragoº Liviu Iuliu<br>absent<br>Dragu George<br>prezent<br>Drãgãnescu Ovidiu-Virgil<br>absent<br>Dreþcanu Doina-Micºunica<br>prezentã<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>prezent<br>Dumitriu Carmen<br>absentã<br>Duþu Constantin<br>absent<br>Duþu Gheorghe<br>prezent<br>Enescu Nicolae<br>prezent<br>Erdei Dol—czki Istv‡n<br>prezent<br>Eserghep Gelil<br>absent<br>Fâcã Mihail<br>prezent<br>Firczak Gheorghe<br>prezent<br>Florea Ana<br>prezentã<br>Florescu Ion<br>absent<br>Florescu Nicolae-Doru<br>prezent<br>Fotopolos Sotiris<br>prezent<br>Frunzãverde Sorin<br>absent<br>Gaspar Acsinte<br>prezent<br>Georgescu Florin<br>absent<br>Georgescu Filip<br>absent<br>Gheorghe Valeriu<br>absent<br>Gheorghiof Titu Nicolae<br>absent<br>Gheorghiu Adrian<br>prezent<br>Gheorghiu Viorel<br>prezent<br>Gingãraº Georgiu<br>absent<br>Giuglea ªtefan<br>prezent<br>Godja Petru<br>absent<br>Grãdinaru Nicolae<br>prezent<br>Grigoraº Neculai<br>prezent<br>Gubandru Aurel<br>absent<br>Gvozdenovici Slavomir<br>prezent<br>Haºotti Puiu<br>absent<br>Hogea Vlad Gabriel<br>prezent<br>Holtea Iancu<br>prezent<br>Hrebenciuc Viorel<br>prezent<br>Ianculescu Marian<br>prezent<br>Ifrim Mircea<br>prezent<br>Ignat Miron<br>prezent<br>Iliescu Valentin Adrian<br>prezent<br>Ionel Adrian<br>prezent<br>Ionescu Anton<br>absent<br>Ionescu Costel Marian<br>prezent<br>Ionescu Dan<br>prezent<br>Ionescu Daniel<br>absent<br>Ionescu Mihaela<br>prezentã<br>Ionescu Rãzvan<br>absent<br>Ionescu Smaranda<br>absentã<br>Iordache Florin<br>prezent<br>Iriza Scarlat<br>prezent<br>Ivãnescu Paula Maria<br>absentã<br>Jipa Florina Ruxandra<br>absent<br>Kelemen Attila BŽla Ladislau<br>absent<br>Kelemen Hunor<br>prezent<br>Kerekes K‡roly<br>prezent<br>K—nya-Hamar S‡ndor<br>prezent<br>Kov‡cs Csaba-Tiberiu<br>absent<br>Kov‡cs Zolt‡n<br>prezent<br>Lari Iorga Leonida<br>absentã<br>Lazãr Maria<br>prezentã<br>Lãpãdat ªtefan<br>prezent<br>Lãpuºan Alexandru<br>absent<br>Leonãchescu Nicolae<br>prezent<br>Lepãdatu Lucia Cornelia<br>prezentã<br>Lepºa Victor Sorin<br>absent| |---|---|---| Longher Ghervasen prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Loghin Irina absentã Nistor Vasile prezent Luchian Ion absent Niþã Constantin prezent Magheru Paul prezent Oltean Ioan absent Maior Dorin Lazãr prezent Olteanu Ionel absent Makkai Grigore prezent Oltei Ion prezent Man Mircea absent Onisei Ioan absent Manolescu Oana absentã Palade Doru Dumitru absent Marcu Gheorghe prezent Pambuccian Varujan absent Mardari Ludovic prezent Paºcu Ioan Mircea absent Marin Gheorghe prezent Pataki Iulia prezentã Marineci Ionel prezent Patriciu Dinu absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Paul Nicolae prezent Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Pãduroiu Valentin prezent Mãrãcineanu Adrian prezent Pãºcuþ ªtefan prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã PŽcsi Ferenc prezent Mândroviceanu Vasile absent Pereº Alexandru prezent Mera Alexandru Liviu prezent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Merce Ilie absent Petruº Octavian Constantin prezent Meºca Sever prezent Pleºa Eugen Lucian prezent Miclea Ioan prezent Podgoreanu Radu prezent Micula Cãtãlin absent Pop Napoleon absent Mihalachi Vasile prezent Popa Constanþa prezentã Mihãilescu Petru ªerban absent Popa Cornel absent Mincu Iulian prezent Popa Virgil absent Mircea Costache prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Mirciov Petru prezent Popescu Costel Eugen prezent Miron Vasile absent Popescu Gheorghe prezent Mitrea Manuela absentã Popescu Grigore Dorin absent Mitrea Miron Tudor absent Popescu Ioan Dan absent Mitu Dumitru Octavian absent Popescu Kanty Cãtãlin prezent Miþaru Anton prezent Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin Anton absent Mînzînã Ion absent Popescu Virgil prezent Mocioalcã Ion prezent Posea Petre prezent Mocioi Ion absent Predicã Vasile prezent Mogoº Ion absent Pribeanu Gheorghe prezent Mohora Tudor prezent Priboi Ristea absent Moisescu George Dumitru prezent Purceld Octavian-Mircea absent Moisoiu Adrian absent Puºcaº Vasile absent Moiº Vãsãlie absent Puwak Hildegard-Carola absentã Moldovan Petre prezent Puzdrea Dumitru absent Moldovan Carmen Ileana prezentã Radan Mihai prezent Moldoveanu Eugenia prezentã R‡duly R—bert K‡lm‡n prezent Moraru Constantin Florentin prezent Raicu Romeo Marius absent Motoc Marian-Adrian prezent Rasovan Dan Grigore prezent Muscã Monica Octavia prezentã Rãdoi Ion absent Muºetescu Ovidiu-Tiberiu absent Rãdulescu Grigore Emil prezent Naidin Petre prezent Roºculeþ Gheorghe prezent Nan Nicolae prezent Rus Emil prezent Nassar Rodica prezentã Rus Ioan prezent Naum Liana Elena prezentã Ruºanu Dan Radu prezent Nãdejde Vlad-George prezent Sadici Octavian prezent Nãstase Adrian absent Sali Negiat prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Sandache Cristian prezent Neacºu Ilie prezent Sandu Alecu absent Neagu Ion prezent Sandu Ion Florentin prezent Neagu Victor absent Sassu Alexandru prezent Neamþu Horia Ion absent Saulea Dãnuþ prezent Neamþu Tiberiu Paul prezent Savu Vasile Ioan prezent Nechifor Cristian prezent Sãpunaru Nini absent Negoiþã Liviu Gheorghe absent Sârbu Marian absent Nica Dan absent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Nicolae Ion prezent Selagea Constantin absent Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Sersea Nicolae prezent Nicolescu Mihai prezent Severin Adrian absent Nicolicea Eugen prezent Simedru Dan Coriolan absent Niculescu Constantin prezent Sireþeanu Mihail prezent

|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,<br>44|MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI,<br>44|PARTEA a II-a, Nr. 182/27.XII.2002| |---|---|---| |Sonea Ioan|absent|Þocu Iulian Costel<br>absent| |Spiridon Nicu|absent|Varga Attila<br>prezent| |Stan Ioan|prezent|Vasile Aurelia<br>prezentã| |Stan Ion|prezent|Vasilescu Nicolae<br>absent| |Stana-Ionescu Ileana<br>Stanciu Anghel<br>Stanciu Zisu<br>Stãnescu Alexandru-Octavi<br>Stãniºoarã Mihai<br>Stoian Mircea<br>Stoica Valeriu<br>Stroe Radu<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Vasile<br>Suditu Gheorghe<br>SzŽkely Ervin-Zolt‡n<br>Szil‡gyi Zsolt<br>ªnaider Paul<br>ªtefan Ion<br>ªtefãnescu Codrin|absentã<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Vasilescu Lia Olguþa<br>absentã<br>Vasilescu Valentin<br>prezent<br>Vekov K‡roly-J‡nos<br>prezent<br>Verbina Dan<br>prezent<br>Vida Iuliu<br>prezent<br>Videanu Adriean<br>absent<br>Viºinescu Marinache<br>prezent<br>Voicu Mãdãlin<br>absent<br>Voinea Olga Lucheria<br>prezentã<br>Voinea Florea<br>absent<br>Winkler Iuliu<br>prezent<br>Wittstock Eberhard-Wolfgang<br>prezent<br>Zãvoianu Dorel<br>prezent<br>Zgonea Valeriu ªtefan<br>prezent<br>Mulþumesc.| |ªtefãnoiu Luca<br>ªtirbeþ Cornel<br>Tam‡s S‡ndor|prezent<br>absent<br>absent|**Domnul Valer Dorneanu:**<br>Stimaþi colegi,| |Tãrâþã Culiþã<br>Târpescu Pavel|prezent<br>prezent|Sã vinã toþi cei care nu ºi-au înregistrat prezenþa la<br>prima strigare!| |Tcaciuc ªtefan<br>Teculescu Constantin|absent<br>absent|Stimaþi colegi,<br>Constat douã lucruri îngrijorãtoare: dupã consumarea| |Timiº Ioan<br>Toader Mircea Nicu|prezent<br>absent|apelului, în salã sunt sub 150 de persoane; al doilea<br>lucru care nu se potriveºte cu votul final este cã nu vom| |Todoran Pavel|prezent|putea parcurge lista pânã la încheierea programului. Sunt| |Tokay Gheorghe|prezent|nevoit sã declar închisã ºedinþa de astãzi. Ne vom întâlni| |Tor— Tiberiu|absent|mâine cu Comitetul ordinii de zi ºi probabil vom stabili| |Tudor Marcu|prezent|ºedinþa de vot final vineri.| |Tudose Mihai|prezent|Vã mulþumesc.| |Tunaru Raj-Alexandru|absent|| |Þibulcã Alexandru|prezent|_ªedinþa s-a încheiat la ora 13,55._|

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 182/27.XII.2002 conþine 44 de pagini.**

Preþul 40.876 lei