Vã mulþumesc foarte mult pentru toate aceste întrebãri. Mã simt deja foarte familiar cu procedurile parlamentare ºi îmi amintesc cã ultima datã când a trebuit sã rãspund în Parlament întrebãrilor s-a întâmplat în urmã cu doi ani, pe când eram încã membru al Bundestagului, al Parlamentului german, dar pot sã vã spun cã întrebãrile care s-au pus acolo nu erau defel atât de politicoase ca formulãrile pe care le-aþi gãsit dumneavoastrã.
Mã voi referi la prima întrebare, a senatorului Pãunescu, în legãturã cu libera circulaþie a persoanelor. De fapt, sunt douã întrebãri. Pe de o parte, libera circulaþie a persoanelor ºi, pe de altã parte, cazul mai particular, libera circulaþie a muncitorilor. În ce priveºte primul aspect, sigur cã este un drept vital în Uniunea Europeanã. Toatã lumea din România va beneficia de un asemenea drept.
Întrebarea este când se va lua decizia ca România sã beneficieze de acest drept. ªtiþi cã, imediat dupã Helsinki, eu am fãcut o propunere ºi comisia a susþinut-o, ca România sã disparã de pe lista neagrã a statelor care nu beneficiazã de liberã circulaþie ºi sã fie trecutã pe o altã listã, pentru cã altfel ar fi fost într-un statut conflictual în ce priveºte statele care deja negociazã aderarea. A fost o chestiune care s-a discutat în consiliu, în statele membre ºi în ciuda dificultãþilor întâmpinate, împreunã cu comisarul care rãspunde de aceste probleme, domnul Vitorino, anul trecut am reuºit sã vã trecem pe altã listã. Depinde acum de momentul în care comisia îºi va prezenta raportul în iunie, înainte de sfârºitul lunii iunie. Nu mai este mult pânã atunci. Parlamentul cu siguranþã cunoaºte situaþia. Noi am comunicat ºi Guvernului României ce trebuie întreprins pentru a îndeplini condiþiile puse de sistemul statelor Schengen. Eu nu mã îndoiesc cã România poate îndeplini aceste condiþii. În ce priveºte securitatea graniþelor, combaterea traficului ilegal, inclusiv de persoane, se pot face progrese în acest sens, iar dacã raportul comisiei va fi pozitiv în legãturã cu progresele fãcute în România în toate aceste domenii, atunci eu cred cã va fi foarte probabil sã obþinem o decizie pozitivã în consiliu. Nu pot decât sã vã spun cã la nivelul comisiei noi vom continua sã susþinem, cât ne stã în puteri, eforturile dumneavoastrã în acest sens.
În ce priveºte libera circulaþie a muncitorilor este un caz mai particular, pentru cã aici este vorba ºi de libertãþile pieþelor interne, care existã ºi care mai reglementeazã libera miºcare a forþei de muncã în cadrul Uniunii Europene. Acest aspect pentru România va deveni, eventual, o înlesnire abia dupã aderare. Este mult prea devreme sã discutãm de pe acum dacã va fi sau nu necesar sã avem niºte mãsuri tranzitorii în ce priveºte libera circulaþie a forþelor de muncã. ªtiþi cã existã discuþii în Uniunea Europeanã, unele state membre se tem cã va exista o suprasolicitare a pieþei muncii ºi care va crea distorsiuni în piaþa forþei de muncã din Uniunea Europeanã prin venirile din afarã ºi, ca atare, au apãrut ºi temeri cã ar putea sã existe amânãri în ce priveºte dreptul de liberã circulaþie a forþei de muncã. Pe de o parte, aºteptãm garanþii din partea statelor membre în ce priveºte accesul ºi, pe de altã parte, ºi condiþii pentru flexibilizarea sistemului de circulaþie a forþei de muncã. Sistemul pe care-l propunem noi pentru a clarifica lucrurile nu înseamnã cã vom interzice accesul muncitorilor, al celor care cautã un loc de muncã în Uniunea Europeanã definitiv. Dar problemele nu se vor rezolva la nivelul Uniunii Europene, ci la nivel naþional, pe plan bilateral, între state, în câþiva ani, însã probabil cã piaþa muncii în Uniunea Europeanã va fi liberã pentru toþi cei care sunt membri ai Uniunii Europene ºi cetãþeni liberi în interiorul Uniunii.
Înþeleg cã problema liberei circulaþii a persoanelor ºi a forþei de muncã este un subiect extrem de sensibil. Vreau sã explic un singur lucru aici. Faptul cã Uniunea Europeanã discutã o perioadã de tranziþie în acest domeniu nu are nici o legãturã cu discriminarea sau cu state membre care fac parte dintr-o a doua categorie de state sau de cetãþeni. Este un instrument cât se poate de normal în procesul de integrare europeanã ºi, de fapt, nu altceva decât aceste reglementãri tranzitorii le negociem. Noi trebuie sã vedem cum puteþi adopta dumneavoastrã o legislaþie, cum o puteþi implementa ºi, eventual, discutãm ºi niºte derogãri temporare.
Pânã acum peste 500 de aranjamente tranzitorii au fost deja negociate ºi ele merg în multe amãnunte. Pentru mine este foarte greu sã dau amãnunte. În nici un caz nu aº spune cã aranjamente de acest tip vor crea un fel de statut de membru second class. Pe de altã parte, noi aºteptãm calitate ºi cum putem reconcilia criteriile noastre. Singura cale este sã existe sisteme tranzitorii, aranjamente tranzitorii pentru a se putea ajunge acolo unde ne dorim de fapt.
În ce priveºte condiþiile pentru România ele sunt aceleaºi ca pentru toate celelalte þãri candidate. Nu existã niºte condiþii particularizate individual pentru un stat sau altul. Procesul de aderare se bazeazã pe acelaºi tip de criterii pentru toatã lumea. ªi principiile sunt aceleaºi. Eu am menþionat deja criteriile, nu trebuie sã le repet. Principiile sunt cã fiecare þarã trebuie sã se bazeze pe propriile merite, propriile progrese. Existã din acest punct de vedere o diferenþiere. Asta înseamnã, cu alte cuvinte, cã þãrile candideazã, decid când, ce negociem, ce capitol de negocieri deschidem ºi existã, sigur, ºi un capitol de ajungere din urmã care este important pentru România, pentru cã unele state care au început negocierile abia anul trecut, au totuºi posibilitatea sã ajungã din urmã alte state care au negociat deja mai multe capitole. Eu sunt convins cã România este în stare sã facã acest lucru ºi sã recupereze.
A treia întrebare, pusã de domnul Meºca, a fost dacã economia ºi cum va influenþa economia româneascã raporturile economice cu Uniunea Europeanã. Este greu de prezis acest lucru. În principiu, aº spune cã impactul economic al unui stat candidat din Europa Centralã ºi Rãsãriteanã în confruntarea cu economia din statele deja membre ale Uniunii Europene poate fi cu grijã controlat, dar, bineînþeles, ºi veþi înþelege, statele candidate reprezintã doar 6% ale P.N.B. din statele Uniunii Europene ºi vã daþi seama cã existã o diferenþã foarte mare. Impactul trebuie sã fie limitat. Nu cred cã existã probleme speciale pentru România. România deja, de mulþi ani, este un partener comercial puternic pentru Europa. Dumneavoastrã ºtiþi mai bine decât mine în ce domenii, unde sunt punctele forte, unde sunt punctele slabe. Eu cred cã, în principiu, lucrurile vor continua deja pe calea deschisã.
Rãspunsul la urmãtoarea întrebare îmi va da prilejul sã spun ceva despre agriculturã. Agricultura va fi o posibilitate mare pentru dumneavoastrã, dar existã ºi posibilitãþi de colaborare în sectorul industrial.
Domnul Dumitrescu m-a întrebat însã, în mod special, ce cred despre agriculturã. Ei bine, România are un potenþial agricol mare, dar pentru a putea sã-l dezvoltaþi cred cã necesitaþi reglementãri foarte clare în ce priveºte proprietatea asupra pãmântului, privatizarea fermelor de stat, o politicã economicã care sã susþinã investiþiile în agriculturã, sã le stimuleze. În ce priveºte producþia agricolã, comercializarea produselor agrare, necesitã reforme structurale pentru ca micii fermieri sã devinã totuºi niºte unitãþi economice viabile, competitive. Noi suntem dispuºi sã vã susþinem. L-aº îndemna pe ministrul agriculturii ºi Agenþia SAPARD sã continue sã se miºte repede, pentru a finaliza pregãtirile în ce priveºte implementarea programului SAPARD în România. Cel puþin 150 de milioane de euro sunt la dispoziþia dumneavoastrã pentru a fi utilizaþi ºi ei trebuie sã fie valorificaþi la timp pentru a-i putea folosi cât mai eficient. Pregãtirile în acest sens trebuie sã fie fãcute la timp.
Domnul Mircea, mi-e teamã cã nu vor exista compensaþii pentru pierderile pe care o þarã ca România le-a suferit în timpul diverselor crize internaþionale ºi în legãturã cu embargoul pentru fosta Iugoslavie. Nu veþi vedea compensaþii. Dar singura compensaþie pe care o vãd eu, ca pe o posibilitate, este ca Uniunea Europeanã, dar nu numai Uniunea Europeanã, sã facã eforturi mari pentru a îmbunãtãþi situaþia economicã ºi politicã pentru ca asemenea situaþii de crizã sã nu se mai repete. Încercãm din acest punct de vedere sã acþionãm, sã îmbunãtãþim situaþia din zona dumneavoastrã geograficã, sã creãm oportunitãþi economice pentru a restabili legãturile economice care au existat tradiþional, dar compensaþii în sensul strict al cuvântului, la acestea nu trebuie sã vã aºteptaþi. Nu vreau sã creez speranþe din acest punct de vedere, care nu vor ajunge sã fie îndeplinite.
Întrebarea domnului Alexandru de la Partidul Naþional Liberal este o întrebare interesantã ºi este, de fapt, unul din motivele pentru care mã aflu aici pentru a trece în revistã, împreunã cu Guvernul, sã vedem unde ne aflãm dupã primele o sutã de zile. De fapt, ne propunem chiar ceva mai mult. Eu aº spune Parlamentului cã apreciez foarte mult faptul cã la scurt timp dupã ce noul guvern s-a format primul-ministru ºi echipa sa au venit la Bruxelles, cred cã a fost prima sa vizitã în strãinãtate în
noua calitate, ºi am avut o discuþie extrem de utilã la Bruxelles, a mai avut loc ºi o a doua întâlnire între timp, deci noi am stabilit deja o relaþie foarte bunã de lucru, plinã de încredere.
Apreciez foarte mult faptul cã Guvernul a putut sã-ºi îmbunãtãþeascã structurile în interiorul Guvernului în ce priveºte ºi integrarea europeanã. Doamna ministru Puwak a reuºit într-o perioadã extrem de scurtã de timp sã creeze o unitate guvernamentalã extrem de eficientã care a devenit principalul nostru interlocutor, partener de dialog. Din acest punct de vedere sunt destul de mulþumit. În ceea ce priveºte politica ºi direcþia în care s-a înscris politica þãrii îl încurajez pe primul-ministru, echipa sa ºi Parlamentul cã continue. Cred cã þara se miºcã pe calea cea bunã. ªtiu sã sunt probleme, am toatã înþelegerea, dar dumneavoastrã trebuie sã fiþi conºtienþi de faptul cã nu are rost sã amâni un proces al reformelor care este inevitabil, iar el este inevitabil ºi cu cât veþi porni mai repede, cu atât angajamentul dumneavoastrã va fi mai evident, cu atât mai uºor veþi ajunge sã recoltaþi ºi fructele acestor eforturi.
Cea de-a doua întrebare a domnului Alexandru a fost o întrebare legatã de eficienþa administrativã. Pentru mine aº spune cã este o întrebare poate puþin prea dificilã. Cu siguranþã dumneavoastrã aveþi experþi care sã vã dea un rãspuns mai bun. Eu pot sã vã spun liniile directoare, în mare, în ce înseamnã o administraþie eficientã. Cred cã pregãtirea profesionalã e importantã. Imparþialitatea administraþiei e importantã, o bunã structurã a sistemului administrativ este importantã ºi pentru a mai pune un accent, cred cã domnul preºedinte al Parlamentului, în cuvântul sãu de salut, a menþionat deja faptul cã administraþia trebuie sã fie o piatrã de hotar în lupta împotriva corupþiei.
Corupþia este o problemã nu doar a României, ci ºi într-o serie întreagã de þãri, în multe þãri, ca sã fim sinceri, iar corupþia din punctul meu de vedere nu trebuie vãzutã ca un fel de moºtenire culturalã sau ceva de genul acesta. Într-o societate modernã, într-o economie de piaþã, într-o lume globalizatã corupþia este exprem de periculoasã pentru cã, probabil, este cea mai importantã piedicã în calea investiþiilor strãine. Investitorii nu vor veni dacã condiþiile pentru investiþiile lor nu sunt clare ºi transparente ºi din acest punct de vedere este în interesul þãrilor care trebuie sã recupereze, cum este situaþia României, sã combatã corupþia.
Ministrul finanþelor din România, cu câteva zile în urmã, s-a întâlnit cu omologii sãi din alte state, din statele candidate ºi cu o serie de reprezentanþi ai Comisiei Europene, la Malmš, în Suedia. A fost o reuniune extrem de importantã. Noi am discutat situaþia economicã, strategia economicã pentru statele candidate ºi a fost clar cã statele candidate care trebuie sã recupereze vor avea totdeauna probleme cu un deficit bugetar al balanþei economice ºi cã trebuie gãsitã o cale sãnãtoasã. Dumneavoastrã necesitaþi un flux sãnãtos de fonduri din strãinãtate, din partea investitorilor. Vedeþi deci unde este punctul de legãturã, sistem de Gutkawenents, buna administraþie, combaterea corupþiei sunt cheia pentru dezvoltarea economicã a þãrii.
Domnul M‡rton, din partea minoritãþii maghiare, mi-a pus o întrebare legatã de _restitutio_ . Sunt puþin decepþionat, dar trebuie sã vã spun cã nu este un domeniu al competenþei Uniunii Europene. Problemele de proprietate nu sunt acoperite de tratatul pe care se bazeazã
Uniunea Europeanã. Este o stare de fapt pe care eu nu pot sã o schimb, iar problemele care sunt ºi care au existat deja înainte de înfiinþarea Uniunii Europene, de asemenea, nu sunt în totalitate acoperite de acquis, dar ca sã fiu cinstit ºi noi monitorizãm situaþia ºi aceste aspecte pentru cã într-un fel, sigur, ºi ele fac parte din criteriile politice care ne intereseazã ºi dacã existã o violare a drepturilor omului în aceastã direcþie sau dacã sunt violate principiile democraþiei bineînþeles cã noi vom monitoriza acest lucru ºi vom discuta. Dar nu putem noi sã propunem Guvernului dumneavoastrã cum sã rezolve, în particular, în special în România problemele legate de proprietate.
Ce putem noi spune este cã nu trebuie sã existe discriminare. Singurul lucru pe care-l putem spune este cã deci nu trebuie sã fie discriminare ºi aº înþelege dacã dumneavoastrã veþi fi decepþionaþi de rãspunsul meu, dar Uniunea Europeanã nu poate, din acest punct de vedere, sã-i mâne ºi sã-i ghideze pe cei care sunt acum candidaþi ai aderãrii. Acest lucru þine de responsabilitatea naþionalã.
Domnul Szab— a pus o întrebare în ce priveºte cooperarea transfrontalierã în regiunea sa. Este, de asemenea, o chestiune foarte importantã cea legatã de euroregiuni. Apreciez faptul cã aþi pus aceastã întrebare, cã sunteþi conºtienþi de importanþa colaborãrii transfrontaliere în euroregiuni. Noi, în Uniunea Europeanã, încercãm sã dezvoltãm un sistem mai bun pentru a coordona cele 8 programe care sunt destul de dificil de aplicat, pentru cã sunt state candidate ºi alte state vecine care nu fac parte din grupul celor cu care negociem aderarea.
Trebuie sã vedem cum sã gãsim un sistem de programe ºi pentru þãri cum este grupul Moldova, Ucraina, România, ca sã devinã funcþional ºi sã existe o eficienþã a cooperãrii transfrontaliere într-o asemenea euroregiune. Noi am fãcut deja propuneri de îmbunãtãþire. Trebuie sã vedem ce mai putem face.
În ce priveºte cooperarea între state candidate, situaþia este mult mai simplã pentru cã este acelaºi sistem.
Deci cooperarea transfrontalierã, de pildã, între România ºi Ungaria, între România ºi Bulgaria, din acest punct de vedere poate fi susþinutã, îmbunãtãþitã ºi, prin intermedierea noastrã, suntem dispuºi sã facem acest lucru.
Aþi menþionat zona euroregiunii carpatice, sunt de acord cã ºi în acea regiune ar trebui sã fim activi.
Ultima întrebare s-a referit la modul în care privim politica pentru minoritãþile etnice. În România este unul din domeniile pe care le monitorizãm cu mare atenþie. Punctul meu de vedere este cã politica României este foarte satisfãcãtoare ºi, cum am spus ºi în discursul meu, România poate fi datã ca un exemplu pozitiv pentru modul în care se poate aborda problematica minoritãþilor naþionale. Deci nu pot decât sã vã încurajez sã continuaþi. Dacã ar fi sã aparã probleme particulare, cu siguranþã cã mai existã ºi probleme deschise, voi fi dispus sã le aflu, sã le discut.
Stimaþi membri ai Parlamentului, ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului, aº dori sã vã exprim mulþumirea mea pentru faptul cã aþi organizat o sesiune specialã a Parlamentului. ªtiu cât de dificil este sã organizezi asta. Sunt puþine ocazii de acest tip. Sunt deosebit de onorat de acest lucru ºi, în al doilea rând, aº dori sã vã spun cã vã mulþumesc pentru aceastã dezbatere. A fost foarte
concentratã, la subiect, ºi sper sã aveþi ºi mai multã încredere ca pânã acum, pentru cã sentimentul meu este cã dincolo de diferenþele de opinie în legãturã cu modul în care trebuie procedat, la nivelul Parlamentului este consens, cã integrarea europeanã este cea mai bunã cale pentru þara dumneavoastrã, cã România este o parte natural tradiþionalã a Europei ºi Europa vã aºteaptã.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.