Stenogramă plen

Numirea lui Ion Giurãscu, secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, în funcþia de preºedinte al Consiliului Economic ºi Social

24 de discursuri

1. Valer Dorneanu

   #2158

   ## **Domnul Valer Dorneanu:**

   Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi oaspeþi,

   Parlamentul României este astãzi gazda unui oaspete de seamã. Sunt onorat ºi deopotrivã bucuros sã salut

   prezenþa, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului, a domnului GŸnter Verheugen, comisar european pentru extindere.

2. Valer Dorneanu

   #2490

   Stimate domnule comisar european,

   Parlamentul României dã o înaltã apreciere efortului pe care dumneavoastrã îl dedicaþi reuºitei ambiþiosului ºi vizionarului proiect european de extindere. Lãrgirea Uniunii Europene reprezintã o ºansã istoricã de a extinde stabilitatea, democraþia ºi statul de drept la nivelul întregii Europe, ceea ce poate duce la realizarea celui mai solid proiect de pace continental. Idealul european a devenit un stimulent puternic pentru transformãrile democratice în centrul ºi estul Europei.

   Îm face plãcere sã vã reamintesc, domnule Verheugen, cã într-un recent discurs pe care l-aþi þinut la Berlin, la 3 aprilie anul curent, Excelenþa voastrã constatã cã una din marile întrebãri ale Europei, la începutul secolului al XXI-lea, este cum vom putea evita o nouã împãrþire a Europei, de data aceasta nu printr-o graniþã între blocuri militare, ci printr-o graniþã între cei cu speranþe în viitor ºi cei fãrã speranþe.

   Încrederea dumneavoastrã, domnule comisar european, faþã de procesul de extindere a Uniunii Europene, hrãneºte speranþele celor 23 de milioane de cetãþeni ai României, din care peste 80% sprijinã demersul þãrii noastre de integrare în Uniunea Europeanã.

   Apreciem cã prezenþa dumneavoastrã aici este atât o formã de încurajare, cât ºi un act de solidaritate cu aspiraþiile românilor de participare la construcþia europeanã. Strãduinþa continuã pentru solidaritate ºi coeziune reprezintã, de altfel, o valoare europeanã distinctã.

   România este decisã sã punã rapid în practicã promisiunile ºi angajamentele faþã de partenerii noºtri europeni. Privatizarea ºi restructurarea rapidã, dezvoltarea instituþionalã, crearea unui mediu de afaceri prietenos, combaterea corupþiei ºi accelerarea armonizãrii legislative, cu efecte pozitive asupra ritmului negocierii de aderare sunt prioritãþi strategice ale noului Guvern de la Bucureºti.

   Parlamentul României este angajat pe deplin în acest efort de reformã ºi integrare europeanã. Optimizarea ºi accelerarea procedurilor legislative în ambele Camere ale Parlamentului a fãcut posibilã creºterea eficienþei procesului legislativ.

   Doresc totodatã sã vã informez, domnule comisar european, cã, alãturi de sarcina noastrã principalã ca parlamentari, care este aceea de a face tot ce este necesar pentru a armoniza legile noastre cu standardele juridice ale Uniunii Europene, în calitate de reprezentanþi nemijlociþi ai cetãþenilor, dorim sã le oferim rãspunsuri ºi clarificãri problemelor legate de viitorul nostru în Europa, astfel încât atitudinea realistã ºi pozitivã despre Uniunea Europeanã sã creascã în rândul cetãþenilor.

   Sunt convins cã întrunirea de astãzi, în cadrul cãreia domnul comisar Verheugen ne va împãrtãºi câteva reflecþii despre extindere ºi viitorul comun european ºi ne va oferi, cu generozitate, ºansa de a-i pune întrebãri legate de frãmântãrile noastre, va fi un foarte bun prilej de cristalizare reciprocã a percepþiilor privind procesul bidirecþional de integrare europeanã.

   În finalul scurtei mele alocuþiuni de deschidere, permiteþi-mi sã vã prezint câteva repere ale biografiei domnului GŸnter Verheugen.

   Domnia sa s-a nãscut la 28 aprilie 1944 ºi este cãsãtorit.

   A studiat istoria, sociologia ºi ºtiinþele politice la Kšln ºi Bonn.

   Timp de 30 de ani a jucat un rol esenþial în mecanismul de decizie a politicii externe în Bundestagul german, în Ministerul Federal de Externe din Germania ºi în Internaþionala Socialistã.

   În debutul carierei sale profesionale a ocupat funcþia de ºef al Diviziei de relaþii publice în Ministerul Federal de Interne ºi apoi ºef al Grupului operativ de analizã ºi informaþie din Ministerul Federal de Externe.

   Între 1983 ºi 1999 a fost membru al Bundestagului german, din partea Partidului Social Democrat, activând în Comisia pentru afaceri externe.

   Între 1998 ºi 1999 a ocupat funcþia de ministru de stat în cadrul Ministerului Federal de Externe.

   Alte repere ale activitãþii Excelenþei sale cuprind funcþia de redactor-ºef al ziarului Partidul Social Democrat, format între 1987Ð1989, preºedinte al Consiliului Radioului ”Deutsche WelleÒ între 1990Ð1999.

   Din 1997 domnul Verheugen este preºedinte al Consiliului pentru pace, securitate ºi dezarmare al Internaþionalei Socialiste.

   Stimate domnule comisar european Verheugen, sunt onorat sã vã adresez invitaþia de a lua cuvântul în faþa Camerelor reunite ale Parlamentului României. **Domnul GŸnter Verheugen Ñ** _comisar pentru extindere în Comisia Europeanã_ **:**

   Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

   Într-adevãr, este o plãcere sã mã aflu din nou în România.

   Este o plãcere sã mã pot adresa celor douã Camere ale Parlamentului României. Este, într-adevãr, o onoare pentru mine cã s-a putut organiza aceastã reuniune a celor douã Camere.

   A trecut peste un an de când s-a luat decizia, la nivelul summit-ului de la Helsinki, din partea Consiliului Europei, de a deschide negocierile de aderare cu România. Acest lucru nu s-a întâmplat cu foarte multã vreme în urmã ºi, cu toate acestea, putem spune cã a trecut destul timp, astfel încât sã putem acum vedea care au fost progresele înregistrate, ºi sã vedem care sunt ºi provocãrile ce se aflã în faþa noastrã.

   De când a fost creatã Uniunea Europeanã, ºi anume în urmã cu aproximativ 50 de ani, aceasta s-a dezvoltat în mod constant. S-a creat o piaþã unicã, s-a introdus ideea monedei unice ºi, de asemenea, este vorba despre o creare Ñ care se continuã Ñ a unei zone de libertate, de securitate, de justiþie pentru toþi cetãþenii europeni, ceea ce înseamnã cã s-au creat niºte jaloane esenþiale care sã ducã la o uniune tot mai stânsã a populaþiilor care trãiesc în Europa. Forþa aceasta magneticã, de atracþie magneticã a proiectului european a fost atât de mare în ultimele decenii, astfel încât multe þãri, un ºir întreg de þãri s-au decis sã adere la acest proiect. La început, sigur, erau 6 membri, dupã aceea am ajuns la 15 membri ºi vreau sã spun cã 13 alte state din Europa Centralã ºi de Rãsãrit sunt acum candidate la aderare. România este unul dintre aceste state ºi nu exsitã nici un fel de reducere a potenþialului numãrului de þãri care doresc sã adere la Uniunea Europeanã. Lista de aºteptare a candidaþilor actuali potenþiali de a adera nu este o coincidenþã, pentru cã Uniunea Europeanã poate sã fie ºi a ºi fost un instrument de exportare a pãcii, a stabilitãþii, a democraþiei, prosperitãþii în întreaga Europã. Robert Schumann spunea, în anul 1963: ”Noi trebuie sã construim o Europã unitã, dar nu numai în interesul unor popoare libere!Ò Trebuie sã fim, în acelaºi timp, în mãsurã sã le urãm ”Bun sosit!Ò acestor popoare care se aflã în partea de rãsãrit a Europei, care, sigur, dupã ce au fost eliberate de represiunea în care au fost nevoite sã trãiascã, sunt dispuse sã adere la Uniunea Europeanã. Nu putem sã spunem cã actuala lãrgire, extindere a Uniunii Europene este unicã. Noi am avut ºi avem în continuare o ºansã istoricã de a unifica, de a uni Europa nu prin forþã, ci în mod paºnic ºi pe baza unor valori comune: democraþie, supremaþia legii, respectul faþã de drepturile omului ºi protecþia minoritãþilor. Toate acestea sunt valorile noastre comune.

   În iunie 1993, Consiliul Europei, ºi întrunirea sa care a avut loc la Copenhaga, a stabilit un set de criterii pe baza cãrora noile state vor putea sã adere la Uniunea Europeanã ºi acest lucru a avut un impact pozitiv asupra posibilitãþii statelor de a adera. Ne este, în momentul de faþã, mai clar decât altã datã, ºi mã refer la Conferinþa care a avut loc la Nisa. Este vorba de summit-ul din decembrie de la Nisa. Deci ne este acum, dupã ce am depãºit momentul acestei conferinþe, ne este mai clar ca pânã acum cã Uniunea Europeanã ar trebui sã îºi þinã deschise uºile în ceea ce priveºte aderarea de noi membri la Uniunea Europeanã. Deciziile care s-au luat la Nisa au dat la o parte ultimele obstacole instituþionale care mai existau în calea extinderii Uniunii Europene ºi de îndatã ce Tratatul de la Nisa va fi ratificat Uniunea Europeanã va fi dispusã sã primeascã noile state candidate care îndeplinesc condiþiile economice ºi politice necesare pentru a adera.

   În momentul de faþã noi nu ne punem întrebarea dacã vor fi admise noi state, ci ne puntem întrebarea când se va întâmpla acest lucru. Este o chestiune de timp când va putea sã aparã momentul în care fiecare stat candidat sã poatã, într-adevãr, sã fie adoptat în cadrul Comunitãþii Europene.

   Uniunea Europeanã este pregãtitã, de fapt, sã se miºte foarte repede ºi Comisia a ºi elaborat un fel de schiþã, nu?, un fel de grafic în timp, astfel încât urmãtorul pas sã aibã loc la sfârºitul anului 2002 ºi care sã constituie o replicã a summit-ului de la Nisa.

   Primele state care au aderat în momentul de faþã vor putea sã participare la urmãtoarele alegeri care vor avea loc în Parlamentul European în anul 2004.

   Vreau sã mai adaug faptul cã deja vedem niºte prime semne pozitive de progres care au fost înregistrate în deschiderea discuþiilor de negociere în timpul preºedinþiei suedeze.

   Comisia, de asemenea, a fãcut ºi face în continuare o sumedenie de demersuri, astfel încât sã poatã fi continuate negocierile cu statele care doresc sã adere.

   Uniunea Europeanã va monitoriza, cu siguranþã, demersurile României, în ideea aderãrii ei la Uniunea Europeanã.

   Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

   În ce priveºte pregãtirile României de acces, existã semnale pozitive ale Consiliului Europei date la Nisa, de relevanþã pentru România. Nu existã nici un dubiu cã Uniunea Europeanã este angajatã în a saluta România ca membru în momentul în care va fi pregãtitã de aderare. Uniunea Europeanã doreºte ºi necesitã România. Þara a jucat ºi poate continua sã joace un rol inestimabil, ca o sursã a stabilitãþii în regiune, iar noi toþi ºtim cât de importantã este stabilitatea în aceastã regiune. România are multe de demonstrat, de dovedit vecinilor: o democraþie bine stabilitã, un progres vizibil ºi în tratamentul minoritãþilor naþionale. Aceste progrese pot fi un exemplu din care se pot inspira ºi alte state din regiune.

   De asemenea, a existat o participare constructivã a României în pactul de stabilitate. Sã spun foarte clar: România nu este încã în interiorul pactului de stabilitate pentru cã necesitã sã fie stabilizatã ºi România trebuie sã contribuie la stabilitate.

   Dupã cum ºtiþi, în anul acesta România deþine ºi preºedinþia O.S.C.E. România a demonstrat energie ºi entuziasm în aceastã sarcinã extrem de importantã. Nu pot decât sã aplaud eforturile pe care le-aþi fãcut ºi sã vã încurajez sã continuaþi în acelaºi mod. Este ºi cazul altor state candidate. A stabili un orar pentru accesul României în Uniunea Europeanã depinde de eforturile României. Uniunea Europeanã va continua sã susþinã ºi sã faciliteze acest proces, dar, oricum, România însãºi este cea care trebuie sã facã progresele. Ca alte state din centrul ºi estul Europei, candidate la aderare, România, dupã cãderea comunismului, a trebuit sã facã faþã unei duble provocãri. Pe de o parte, sã ducã la bun sfârºit tranziþia în economia de piaþã ºi la o democraþie deplinã. Pe de altã parte, sã se pregãteascã pentru a deveni membrã a Uniunii Europene. Este important sã accentuãm cã aceste douã provocãri se suprapun. Reforma politicã ºi economicã în România este esenþialã, este, fãrã îndoialã, cheia supravieþuirii în lumea de astãzi ºi este baza prosperitãþii þãrii. România va trebui sã îºi completeze sarcina dificilã de a duce reforma la bun sfârºit în orice situaþie,. chiar dacã nu va deveni membrã a Uniunii Europene.

   Singura întrebare care se pune este: România doreºte sã parcurgã acest drum de una singurã, într-o situaþie izolatã, sau ghidatã ºi susþinutã de Uniunea Europeanã, ca un stat respectat ºi membru egal al unei lumi moderne? Aceasta este problema.

   Guvernul Român ºi poporul rãmân au rãspuns la aceastã întrebare în momentul în care au decis sã solicite aderarea la Uniunea Europeanã ºi îmi pare foarte bine sã pot spune acest lucru. În þara dumneavoastrã existã un foarte puternic consens naþional în ce priveºte integrarea europeanã. Nici o altã þarã, candidatã la aderare, nu are o asemenea susþinere din partea opiniei publice ca cea existentã în România. Pentru mine acest lucru înseamnã cã speranþele oamenilor din þara dumneavoastrã sunt extrem de ridicate ºi aceasta ne incumbã o responsabilitate specialã. În pregãtirea pe care o face pentru acces, pentru aderare, România a fost realistã. Spre deosebire de alte state candidate, România a trebuit sã îºi porneascã eforturile de la un nivel destul de jos, pentru cã, în cazul dumneavoastrã, moºtenirea trecutului a fost o povarã deosebit de grea. Dar România a fãcut deja progrese considerabile ºi apreciez în mod deosebit progresele fãcute. Însã, în mod evident, existã încã foarte multe de fãcut. Nu este surprinzãtor cã România nu se aºteaptã sã fie printre primele state care vor adera, pentru cã ºi-a propus niºte obiective în mod realist, pe care le piveºte ca pe un proiect pe termen mediu. Eu înþeleg acest lucru, iar, pe de altã parte, pentru a-þi îndeplini niºte obiective pe termen lung trebuie sã ai ºi acþiuni stabilite pe termen scurt. România trebuie sã demonstreze acest lucru în viitor. România trebuie sã demonstreze ºi doreºte sã demonstreze ºi în anul 2002, ca ºi statele mai avansate, cã a reuºit sã obþinã progrese substanþiale.

   Eu salut foarte mult angajamentul Guvernului român de a se lãsa judecat pe baza faptelor sale, ºi nu pe baza promisiunilor. Uniunea Europeanã nu se aºteaptã la miracole, de la o zi la alta, dar noi dorim sã vedem, în mod limpede ºi neechivoc, cã existã dovada unor reforme substanþiale, care pot fi fãcute ºi pe termen scurt, pentru cã este esenþial sã se facã progrese în douã domenii-cheie: reforma economicã ºi reforma în administraþia publicã. Ameliorãrile în aceste douã domenii vor fi un beneficiu extraordinar pentru întreaga þarã. Ele vor face posibilã o progresare a României în ceea ce priveºte negocierile de aderare.

   Rolul Parlamentului va fi decisiv, pentru cã pe umerii dumneavoastrã se va afla sarcina principalã de a adopta legislaþia necesarã, care sã facã cetãþenilor României viaþa mai uºaorã ºi care sã permitã, într-un viitor mai apropiat, ca România sã devinã membrã a Uniunii Europene. ªi eu am încredere cã dumneavoastrã aveþi aceste abilitãþi. Aº da un exemplu, în ce priveºte adoptarea Legii privind regimul strãinilor. Este o lege importantã ºi, în legãturã cu acest progres, vor fi ºi deciziile Comisiei în ce priveºte actualele restricþii asupra vizei pentru cetãþenii României.

   Membrii Parlamentului României pot, de asemenea, sã joace un rol important în a explica ce înseamnã provocarea de a fi þarã membrã a Uniunii Europene, iar susþinerea publicã a maselor largi este vitalã. Reforma necesitã un dialog cu cetãþenii. Parlamentarii trebuie sã dezbatã, pânã la urmã, în legãturã cu preocupãrile principale. Aº conchide cã existã subiecte specifice, care sunt legate politic ºi economic de condiþiile pentru a deveni membru al Uniunii Europene.

   Dupã cum ºtiþi, Consiliul European de la Copenhaga din 1993 a introdus un set de condiþii politice ºi economice. Aceste criterii sunt legate de democraþie, de respectul legii, al drepturilor omului, de funcþionare a economiei de piaþã, de competitivitate ºi, în cele din urmã, respectând toate aceste criterii, poate fi implementatã legislaþia Uniunii Europene. Democraþia înseamnã respectul drepturilor omului, al valorilor pe care se bazeazã Uniunea Europeanã. Este o sumã a valorilor Uniunii Europene ºi este o condiþie centralã de a respecta aceste criterii în negocierile cu Uniunea Europeanã. România deja îndeplineºte criteriile politice. Existã însã probleme, de pildã legate de copiii instituþionalizaþi din România, existã necesitate de reforme. S-au fãcut deja unele, dar sunt bucuros cã actualul Guvern are iniþiativele sale, pentru cã progresul se va putea mãsura în legãturã cu aceste rezultate: închiderea instituþiilor de tip vechi ºi reducerea numãrului instituþiilor care în clipa de faþã îi adãpostesc pe copiii instituþionalizaþi.

   Un alt subiect important este legat de minoritatea romilor. Nu ne aºteptãm ca România sã rezolve toate problemele comunitãþii romilor înainte de aderare, dar ne aºteptãm ca România sã adopte, sã implementeze o strategie clarã, adecvatã, pentru a îmbunãtãþi actuala situaþie a romilor.

   În cele din urmã, dar nu mai puþin important, este subiectul legat de independenþa justiþiei. Este un criteriu indispensabil într-o democraþie funcþionalã. Începând cu 1989, România a parcurs o cale destul de lungã ºi de grea în a dezvolta o justiþie, o magistraturã independentã, profesionistã. Dar, din acest punct de vedere, nu trebuie precupeþit nici un efort pentru ca judecãtorii sã poatã aplica legea într-o manierã imparþialã, obiectivã. Acestea sunt condiþii de lucru adecvate.

   În ce priveºte economia, nici nu are rost sã spun cât de important este acest domeniu pentru dezvoltarea þãrii

   dumneavoastrã. Dupã trei ani de recesiune, anul trecut, în sfârºit, a înregistrat o creºtere economicã. Este o bazã mai bunã de la care se poate porni. Este esenþial acum ca România sã srimuleze politici economice eficiente, sã îmbunãtãþeascã standardul de viaþã, sã reducã inflaþia. Sunt criterii indispensabile. Trebuie fãcute eforturi pentru o stabilitate macroeconomicã. Este important sã se stabileascã niºte criterii realiste în ce priveºte dezvoltarea sectorului public, pentru un climat de afaceri care sã fie atractiv pentru investitori. Trebuie sã existe un cadru legislativ adecvat.

   În ce priveºte reformele structurale, privatizarea este necesarã. Privatizarea marilor întreprinderi de stat, a bãncilor trebuie sã progreseze. Am vãzut, în ultimele luni, o serie de progrese. Nu pot decât sã vã încurajez sã continuaþi. Banca Agricolã a fost privatizatã cu succes ºi privatizarea pentru Conbinatul ”SidexÒ, cea mai mare companie de stat din România, de asemenea, este pe cale sã se realizeze. Este începutul unui proces care trebuie continuat.

   În ce priveºte cel de al treilea criteriu de la Copenhaga, aºa-numitul acquis, legislaþia europeanã, abilitatea de a o implementa, aº spune cã Uniunea Europeanã a pornit negocieri cu România pe diverse capitole ale acquis-ului în februarie anul trecut. În paralel, România a dezvoltat programe pentru transpunerea prevederilor relevante ale Uniunii Europene în legislaþia naþionalã. Este o preocupare constantã, de altfel, a tuturor statelor candidate, care se aflã într-un proces de negociere. Înþeleg acest lucru. Nu conteazã numãrul capitolelor cu care au început negocierile. Important pentru România este, chiar mult mai important, de a face pregãtirile necesare pentru adaptare. Mã întreb: existã o capacitate administrativã în acest sens? Este clar cã, dincolo de fondurile pe care le poate pune la dispoziþie Uniunea Europeanã, România necesitã o administraþie publicã independentã, de înaltã þinutã ºi calitate. România are 630 de milioane de euro fonduri din partea Uniunii Europene. Este o mare responsabilitate de ambele pãrþi în ce priveºte buna administrare a acestor sume pe care Uniunea Europeanã le pune la dispoziþie. România trebuie sã îºi sporeascã eforturile pentru a ridica nivelul competenþei ºi motivãrii administraþiei în multe sectoare vitale ºi este necesar un program amplu de reformã administrativã. Aceastã reformã administrativã este o piatrã de hotar pentru pregãtirile României în procesul de aderare ºi pot sã vã asigur cã sprijinul internaþional va depinde de aceste reforme.

   Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

   Doresc sã vã asigur cã din partea Comisiei aveþi cea mai largã hotãrâre de a susþine eforturile României pentru a adera la Uniunea Europeanã. Calea este deschisã României pentru a deveni membrã a Uniunii Europene. Nu se pune sub semnul întrebãrii. În ce priveºte timpul, orarul pe care îl stabiliþi pentru acces depinde de eforturile României ºi sunt convins cã România va face progrese rapide. Aceste progrese nu vor fi uºor de realizat, dar nu sunt nerealiste.

   ªi pentru a încheia, vã doresc mult succes în munca dumneavoastrã în lunile ºi anii care vor veni. Vã mulþumesc pentru atenþie.

3. Valer Dorneanu

   #22711

   Stimate domnule comisar european, Am asentimentul colegilor mei sã vã mulþumesc cãlduros pentru alocuþiunea dumneavoastrã, pentru marea dozã de speranþã ºi încurajare pe care ne-o transmiteþi, mai ales pentru anunþul cã Europa este pregãtitã sã ne primeascã foarte curând.

   Vã reamintesc cã suntem de 2000 de ani în Europa.

   Vã mulþumim foarte mult pentru fair play-ul dumneavoastrã, pentru francheþea cu care ne-aþi expus atât progresele pe care noi le-am realizat pe calea armonizãrii ºi compatibilizãrii noastre cu structurile Uniunii Europene, dar mai ales pentru punctarea problemelor unde întâmpinãm dificultãþi.

   Încã o datã, vã mulþumesc foarte mult ºi vã mulþumesc ºi pentru faptul cã salutându-se în limba românã aþi acceptat de pe acum cã limba românã a devenit o limbã oficialã, alãturi de celelalte, în Uniunea Europeanã.

   ## Stimaþi colegi,

   Urmeazã partea a doua a întâlnirii noastre, în cursul cãreia dumneavoastrã veþi putea sã puneþi întrebãri. V-aº ruga cu insistenþã ºi cu colegialitate sã vã abþineþi de la a transforma aceastã fazã în dezbateri. Domnul comisar european are un program foarte încãrcat ºi este mai important sã-i punem întrebãri punctuale pentru ca Domnia sa sã ne poatã rãspunde. Vã reamintesc, în acest sens, Birourile permanente au decis ca întrebarea sã fie pusã, ºi nu expusã, într-un termen de un minut. De asemenea, vã reamintesc cã am hotãrât ca fiecare grup parlamentar din cele douã Camere sã poatã sã punã câte o întrebare.

   Trecem la derularea acestei faze a întâlnirii noastre ºi dau cuvântul Grupului parlamentar de la Senat al P.D.S.R.-ului.

   Cine doreºte sã punã întrebarea? Domnul senator Pãunescu, poftiþi!

4. Adrian Pãunescu

   #24405

   ## **Domnul Adrian Pãunescu:**

   ## Domnule înalt comisar,

   Deoarece România, care a iubit mult libera circulaþie încã de pe vremea când graniþele ei cãtre lume erau lãcãtuite prin-nãuntru, nu priveºte cu plãcere blocarea liberului acces al cetãþenilor ei la ieºirea în lume prin lacãtele puse pe graniþele ei dinspre Europa, de aceastã datã doresc sã ºtiu cum consideraþi dumneavoastrã împãrþirea Europei în învingãtori ºi în învinºi ºi împãrþirea învinºilor în învinºi de rangul întâi ºi învinºi de rangul doi, când vom putea saluta, într-o Europã unitarã ºi esenþialmente, dacã nu unitã, mãcar compatibilã, cãderea tuturor lacãtelor, a tuturor interdicþiilor, a tuturor complexelor de inferioritate sau de superioritate, când vom avea dreptul de a fi ºi de a ne simþi fraþi egali întru Europa?

5. Valer Dorneanu

   #25215

   ## Mulþumim, domnule senator.

   Domnule comisar european, dacã doriþi sã rãspundeþi la aceastã întrebare sau ne prezentãm întâi toþi. Bun. Deci urmeazã întrebarea Grupului parlamentar al P.D.S.R.-ului din Camera Deputaþilor.

   Domnul comisar pentru a economisi timpul va rãspunde în final la toate aceste întrebãri. V-aº ruga pe ceilalþi colegi, existã mai multe microfoane ºi în salã, dacã doriþi sã facem economie cu deplasarea, v-aº recomanda sã le utilizaþi ºi pe acelea.

   Poftiþi, domnule deputat!

6. Traian Dobre

   #25748

   Stimate domnule comisar GŸnter Verheugen,

   România se strãduieºte sã închidã cât mai multe dosare de negociere, astfel încât acest proces sã meargã în paralel cu eforturile de pregãtire a societãþii româneºti pentru integrarea cât mai rapidã în Uniunea Europeanã. Aþi afirmat cã Uniunea Europeanã are uºile larg deschise pentru noi membri. Toatã problema este îndeplinirea condiþiilor de aderare. Uniunea Europeanã doreºte ºi necesitã România. În acest cadru, care sunt, dupã pãrerea dumneavoastrã, cele mai importante considerente pe care România trebuie sã le aibã în vedere pentru asigurarea încheierii unui numãr cât mai mare de capitole de negociere, în contextul în care România ºi-a adaptat calendarul pregãtirii acestora potrivit celor stabilite la Reuniunea de la Nisa ºi în concordanþã cu voinþa României de a finaliza, în totalitate, negocierile pânã la sfârºitul anului 2004?

7. Valer Dorneanu

   #26666

   ## Mulþumesc.

   Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare Ñ Senat. Doriþi sã le puneþi pe amândouã, probabil, da? Vã mulþumesc, foarte mult.

   Deci, domnul deputat Meºca, domnul secretar Meºca va pune ambele întrebãri ale Grupului parlamentar al P.R.M.-ului ºi din Senat, ºi din Camerã. Poftiþi!

8. Sever Meºca

   #27009

   ## Domnule comisar,

   ªtim cu toþii cã Uniunea Europeanã nu a avut întotdeauna dimensiunile de astãzi. În procesul sãu de dezvoltare, Uniunea Europeanã a mai fost confruntatã cu problema integrãrii unor state mai puþin dezvoltate. Dacã ar trebui sã faceþi o comparaþie, cu situaþia cãrui alt stat aspirant, de-a lungul timpului, aþi asemãna situaþia de acum a României ºi de ce? ªi asta este prima întrebare.

   A doua întrebare. Orice stat nou-admis în Uniunea Europeanã produce anumite efecte, anumite reacþii în economia comunitarã. Ce parte a economiei româneºti credeþi cã ar influenþa cel mai mult ºi cum economia Uniunii Europene Ñ industria, agricultura, turismul etc.? Vã mulþumesc.

9. Valer Dorneanu

   #27727

   Vã mulþumesc, domnule deputat.

   Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, domnul deputat Cristian Dumitrescu. Bãnuiesc cã le puneþi pe amândouã.

10. Cristian Dumitrescu

    #27922

    ## Numai bãnuiþi! Domnilor preºedinþi,

    ## Domnule prim-ministru,

    ## Domnule înalt comisar,

    În primul rând doresc în numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat sã vã mulþumim pentru expozeul dumneavoastrã extrem de realist, o fotografie la zi a ceea ce înseamnã procesul de integrare în Uniunea Europeanã al României. Întrebarea noastrã se referã la un capitol care nu a fost încã deschis, dar care va fi foarte important atât pentru România, cât ºi pentru Uniunea Europeanã. Este vorba despre dosarul agriculturii. România este, în rândul þãrilor candidate, una din þãrile cu mare potenþial agricol recunoscut. Politicile europene în domeniul agricol sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind extrem de severe ºi exigente. Care sunt ºansele agriculturii româneºti în actuala structurã faþã de exigenþele Uniunii Europene?

    Vã mulþumim.

11. Valer Dorneanu

    #28808

    Vã mulþumesc, domnule deputat.

    Din partea aceluiaºi grup parlamentar de la Senat.

12. Mircea Nicu Toader

    #28923

    ## Domnule înalt comisar,

    Respectarea de cãtre România a embargoului petrolier impus Iugoslaviei, cât ºi blocarea navigaþiei pe Dunãre ca urmare a bombardãrii podurilor din zona Novi Sad au adus ºi încã aduc mari prejudicii României din punct de vedere economic. În viziunea Uniunii Europene, când ºi cum se va schimba aceastã stare de fapt care persistã ºi acum, când ºi cum România îºi va recupera pierderile înregistrate în aceastã perioadã?

    Vã mulþumesc.

13. Valer Dorneanu

    #29420

    ## Da, vã mulþumesc.

    Din partea Grupurilor parlamentare al Partidului Naþional Liberal. Poftiþi, domnule senator! Una sau douã? Deci, domnul senator Radu F. Alexandru va pune ambele întrebãri din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Naþional Liberal.

14. Radu Alexandru Feldman

    #29713

    Daþi-mi voie, domnule înalt comisar, sã încep prin a vã transmite din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Naþional Liberal mulþumirea pentru aceastã întâlnire ºi sã vã exprimãm deplina noastrã preþuire pentru eforturile constante pe care le faceþi în favoarea României în drumul spre integrarea europeanã. Cele douã întrebãri pe care le supun atenþiei dumneavoastrã sunt:

    Prima întrebare. Strategia naþionalã de dezvoltare economicã a României pe termen mediu ºi planul de mãsuri concepute de guvernul anterior, cu participarea specialiºtilor reprezentând toate partidele parlamentare, graþie ºi iniþiativei dumneavoastrã, defineau, prin acordul semnatarilor, premisele unei evoluþii pozitive a economiei româneºti în perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã. Cum apreciaþi astãzi, stimate domnule comisar european, la patru luni de la schimbarea politicã rezultatã în urma alegerilor din noiembrie 2000, desfãºurarea reformei în România, raportat la obiectivele stabilite în cele douã documente.

    A doua întrebare. Comisia europeanã ºi statele membre ale Uniunii Europene insistã în privinþa statelor candidate nu numai asupra necesitãþii de a accelera procesul de preluare legislativã a acquis-ului comunitar, ci ºi asupra dezvoltãrii unor instituþii ale administraþiei publice eficiente, cu funcþionari publici de calitate. Care este evaluarea actualã a comisiei europene privind România ºi ce recomandãri ne puteþi face asupra acþiunilor cu cel mai mare impact pozitiv care ar trebui întreprinse în viitorul imediat?

    Vã mulþumesc.

15. Valer Dorneanu

    #31301

    ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

    Din partea Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.

16. M‡rton çrp‡d-Francisc

    #31455

    În timpul dictaturii comuniste, întreprinderi, clãdiri, terenuri, pãduri au fost luate în mod abuziv de la foºtii proprietari, persoane fizice sau juridice, biserici, comunitãþi ale minoritãþilor naþionale. Dupã 1990 a început un proces destul de lung al retrocedãrii acestor bunuri. S-au adoptat ºi sunt în pregãtire multe legi. Dar, în mod efectiv, cu excepþia unei pãrþi a terenurilor arabile ºi a clãdirilor cu destinaþie de locuinþã, retrocedarea acestor bunuri încã nu s-a realizat. Cum vedeþi dumneavoastrã stadiul în care se aflã acest proces ºi locul pe care-l ocupã sau trebuie sã-l ocupe retrocedarea fostelor proprietãþi bisericeºti ºi comunitare?

17. Valer Dorneanu

    #32154

    Din partea aceluiaºi partid, grupul parlamentar de la Senat. Domnul senator Szab— K‡roly, poftiþi!

18. Szab— K‡roly-Ferenc

    #32285

    ## Domnule Verheugen,

    Euroregiunile sunt entitãþi care au luat naºtere ºi s-au putut dezvolta o datã cu descentralizarea ºi creºterea competenþelor autoritãþilor administraþiei publice locale în planul cooperãrii transfrontaliere, fiind elemente importante în procesul de integrare. În Europa Centralã ºi de Rãsãrit s-au constituit câteva euroregiuni în zone de conexiune a unor þãri aflate în stadii diferite de pregãtire în procesul de integrare în Uniunea Europeanã, oferind numeroase posibilitãþi de evoluþie în domeniul infrastructurii, al protecþiei mediului înconjurãtor, al apãrãrii contra inundaþiilor etc.

    Evoluþia instituþionalã a acestora le-ar permite absorbirea unor fonduri consistente în realizarea unor proiecte din domeniile amintite, dar se constatã o acutã lipsã de fonduri.

    Întrebare. Are în vedere Uniunea Europeanã sprijinirea euroregiunilor în domeniile amintite ºi în ce fel? Mã refer îndeosebi la euroregiunea carpaticã.

    Mulþumesc.

19. Valer Dorneanu

    #33284

    Mulþumesc, domnule senator.

    O întrebare din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale din Camera Deputaþilor. Domnul deputat Dorel Dorian.

20. Sotiris Fotopolos

    #33469

    ## Domnule comisar,

    Dupã cum cunoaºteþi, mai ales dupã 1990, modelele politice elaborate de statul român pentru protecþia minoritãþilor cred cã sunt, poate, unice în Europa, chiar în rândul unor þãri care sunt parte componentã. Ne bucurãm nu numai de sprijin, ne bucurãm de faptul cã reprezentanþii celor 18 minoritãþi naþionale sunt prezente astãzi ca deputaþi. Ne bucurãm cã avem un sprijin deosebit din partea Parlamentului ºi a Guvernului privind rezolvarea problemelor noastre economice. Cu toate cã bugetul pe acest an este destul de sãrac, totuºi s-a cheltuit ºi pentru noi un loc pentru a exista. Întrebarea noastrã cãtre dumneavoastrã este urmãtoarea: deci dacã România promoveazã acest superb model de protecþie a minoritãþilor naþionale, dumneavoastrã cum recepþionaþi aceste mecanisme ºi dacã aþi putea sã ne sugeraþi, eventual, ºi alte mecanisme pe care am putea sã le adoptãm.

    Mulþumesc.

21. Valer Dorneanu

    #34408

    Mulþumesc, domnule deputat, ºi-mi cer scuze pentru cã v-am confundat numele. Este vorba de domnul deputat Fotopolos.

    Vã mulþumesc tuturor pentru operativitatea de care aþi dat dovadã. Cred cã prin aceasta demonstrãm cã ºi din punct de vedere al sintezei ºi a posibilitãþii noastre de concizie suntem compatibili cu Uniunea Europeanã.

    L-aº ruga pe domnul comisar Verheugen sã aibã amabilitatea sã vã rãspundã la aceste întrebãri.

22. GŸnter Verheugen

    #34871

    ## **Domnul GŸnter Verheugen:**

    Vã mulþumesc foarte mult pentru toate aceste întrebãri. Mã simt deja foarte familiar cu procedurile parlamentare ºi îmi amintesc cã ultima datã când a trebuit sã rãspund în Parlament întrebãrilor s-a întâmplat în urmã cu doi ani, pe când eram încã membru al Bundestagului, al Parlamentului german, dar pot sã vã spun cã întrebãrile care s-au pus acolo nu erau defel atât de politicoase ca formulãrile pe care le-aþi gãsit dumneavoastrã.

    Mã voi referi la prima întrebare, a senatorului Pãunescu, în legãturã cu libera circulaþie a persoanelor. De fapt, sunt douã întrebãri. Pe de o parte, libera circulaþie a persoanelor ºi, pe de altã parte, cazul mai particular, libera circulaþie a muncitorilor. În ce priveºte primul aspect, sigur cã este un drept vital în Uniunea Europeanã. Toatã lumea din România va beneficia de un asemenea drept.

    Întrebarea este când se va lua decizia ca România sã beneficieze de acest drept. ªtiþi cã, imediat dupã Helsinki, eu am fãcut o propunere ºi comisia a susþinut-o, ca România sã disparã de pe lista neagrã a statelor care nu beneficiazã de liberã circulaþie ºi sã fie trecutã pe o altã listã, pentru cã altfel ar fi fost într-un statut conflictual în ce priveºte statele care deja negociazã aderarea. A fost o chestiune care s-a discutat în consiliu, în statele membre ºi în ciuda dificultãþilor întâmpinate, împreunã cu comisarul care rãspunde de aceste probleme, domnul Vitorino, anul trecut am reuºit sã vã trecem pe altã listã. Depinde acum de momentul în care comisia îºi va prezenta raportul în iunie, înainte de sfârºitul lunii iunie. Nu mai este mult pânã atunci. Parlamentul cu siguranþã cunoaºte situaþia. Noi am comunicat ºi Guvernului României ce trebuie întreprins pentru a îndeplini condiþiile puse de sistemul statelor Schengen. Eu nu mã îndoiesc cã România poate îndeplini aceste condiþii. În ce priveºte securitatea graniþelor, combaterea traficului ilegal, inclusiv de persoane, se pot face progrese în acest sens, iar dacã raportul comisiei va fi pozitiv în legãturã cu progresele fãcute în România în toate aceste domenii, atunci eu cred cã va fi foarte probabil sã obþinem o decizie pozitivã în consiliu. Nu pot decât sã vã spun cã la nivelul comisiei noi vom continua sã susþinem, cât ne stã în puteri, eforturile dumneavoastrã în acest sens.

23. Valer Dorneanu

    #51466

    Stimate domnule comisar european Verheugen, regret ºi eu ºi cred cã ai mei colegi regretã mai mult pentru faptul cã timpul nu ne permite sã ne exprimãm satisfacþia prezenþei dumneavoastrã aici, sã vã mulþumim pentru expunerea pe care aþi fãcut-o, care, repet, ne-a dat o însemnatã dozã de curaj, de optimism, am simþit solidaritatea dumneavoastrã ºi pentru acest lucru vã mulþumim foarte mult.

    Cred cã dumneavoastrã nu aveþi nevoie atât de declaraþiile noastre, de vorbele noastre, ci mai ales de fapte ºi aº fi foarte fericit sã constataþi cã acestea sunt din ce în ce mai multe ºi concrete.

    Vã mulþumesc foarte mult, încã o datã, în numele colegilor mei, iar dumneavoastrã, stimaþi colegi, vã mulþumesc, de asemenea, foarte mult pentru atmosfera pe care aþi creat-o ºi care a fãcut ca rolul nostru sã fie simbolic.

    Mulþumesc ºi domnului prim-ministru, ºi Guvernului pentru participarea la aceastã ºedinþã. ( _Aplauze._ )

    Dupã o pauzã de 10 minute vom relua lucrãrile în plen.

    ## * * DUPÃ PAUZÃ

24. Doru Ioan Tãrãcilã

    #52503

    Îi invit în salã pe colegii deputaþi ºi senatori pentru a relua lucrãrile ºedinþei noastre comune.

    Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

    Sã nu-i pedepsim pe cei prezenþi în salã pentru cei care sunt absenþi sau pentru cei care sunt pe hol. De aceea, vã invitãm sã vã ocupaþi locurile pentru a putea redeschide ºedinþa comunã a celor douã Camere.

    La începutul ºedinþei ºi-au înregistrat prezenþa din totalul de 485 de parlamentari un numãr de 391 de colegi, absentând de la lucrãrile Senatului ºi Camerei Deputaþilor în aceastã ºedinþã comunã un numãr de 94 de colegi.

    Cvorumul de ºedinþã era de 243 de parlamentari. Distinºi colegi,

    Am ascultat cu toþii discursul domnului comisar Verheugen, am ascultat întrebãrile puse de dumneavoastrã ºi rãspunsurile date de Domnia sa. În ordinea de zi propusã de Birourile permanente celor douã Camere mai aveam 4 chestiuni. Sigur cã, în funcþie de cvorum, vom încerca sã le rezolvãm.

    1. O primã problemã este legatã de modificarea componenþei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

În ce priveºte libera circulaþie a muncitorilor este un caz mai particular, pentru cã aici este vorba ºi de libertãþile pieþelor interne, care existã ºi care mai reglementeazã libera miºcare a forþei de muncã în cadrul Uniunii Europene. Acest aspect pentru România va deveni, eventual, o înlesnire abia dupã aderare. Este mult prea devreme sã discutãm de pe acum dacã va fi sau nu necesar sã avem niºte mãsuri tranzitorii în ce priveºte libera circulaþie a forþelor de muncã. ªtiþi cã existã discuþii în Uniunea Europeanã, unele state membre se tem cã va exista o suprasolicitare a pieþei muncii ºi care va crea distorsiuni în piaþa forþei de muncã din Uniunea Europeanã prin venirile din afarã ºi, ca atare, au apãrut ºi temeri cã ar putea sã existe amânãri în ce priveºte dreptul de liberã circulaþie a forþei de muncã. Pe de o parte, aºteptãm garanþii din partea statelor membre în ce priveºte accesul ºi, pe de altã parte, ºi condiþii pentru flexibilizarea sistemului de circulaþie a forþei de muncã. Sistemul pe care-l propunem noi pentru a clarifica lucrurile nu înseamnã cã vom interzice accesul muncitorilor, al celor care cautã un loc de muncã în Uniunea Europeanã definitiv. Dar problemele nu se vor rezolva la nivelul Uniunii Europene, ci la nivel naþional, pe plan bilateral, între state, în câþiva ani, însã probabil cã piaþa muncii în Uniunea Europeanã va fi liberã pentru toþi cei care sunt membri ai Uniunii Europene ºi cetãþeni liberi în interiorul Uniunii.

Înþeleg cã problema liberei circulaþii a persoanelor ºi a forþei de muncã este un subiect extrem de sensibil. Vreau sã explic un singur lucru aici. Faptul cã Uniunea Europeanã discutã o perioadã de tranziþie în acest domeniu nu are nici o legãturã cu discriminarea sau cu state membre care fac parte dintr-o a doua categorie de state sau de cetãþeni. Este un instrument cât se poate de normal în procesul de integrare europeanã ºi, de fapt, nu altceva decât aceste reglementãri tranzitorii le negociem. Noi trebuie sã vedem cum puteþi adopta dumneavoastrã o legislaþie, cum o puteþi implementa ºi, eventual, discutãm ºi niºte derogãri temporare.

Pânã acum peste 500 de aranjamente tranzitorii au fost deja negociate ºi ele merg în multe amãnunte. Pentru mine este foarte greu sã dau amãnunte. În nici un caz nu aº spune cã aranjamente de acest tip vor crea un fel de statut de membru second class. Pe de altã parte, noi aºteptãm calitate ºi cum putem reconcilia criteriile noastre. Singura cale este sã existe sisteme tranzitorii, aranjamente tranzitorii pentru a se putea ajunge acolo unde ne dorim de fapt.

În ce priveºte condiþiile pentru România ele sunt aceleaºi ca pentru toate celelalte þãri candidate. Nu existã niºte condiþii particularizate individual pentru un stat sau altul. Procesul de aderare se bazeazã pe acelaºi tip de criterii pentru toatã lumea. ªi principiile sunt aceleaºi. Eu am menþionat deja criteriile, nu trebuie sã le repet. Principiile sunt cã fiecare þarã trebuie sã se bazeze pe propriile merite, propriile progrese. Existã din acest punct de vedere o diferenþiere. Asta înseamnã, cu alte cuvinte, cã þãrile candideazã, decid când, ce negociem, ce capitol de negocieri deschidem ºi existã, sigur, ºi un capitol de ajungere din urmã care este important pentru România, pentru cã unele state care au început negocierile abia anul trecut, au totuºi posibilitatea sã ajungã din urmã alte state care au negociat deja mai multe capitole. Eu sunt convins cã România este în stare sã facã acest lucru ºi sã recupereze. A treia întrebare, pusã de domnul Meºca, a fost dacã economia ºi cum va influenþa economia româneascã raporturile economice cu Uniunea Europeanã. Este greu de prezis acest lucru. În principiu, aº spune cã impactul economic al unui stat candidat din Europa Centralã ºi Rãsãriteanã în confruntarea cu economia din statele deja membre ale Uniunii Europene poate fi cu grijã controlat, dar, bineînþeles, ºi veþi înþelege, statele candidate reprezintã doar 6% ale P.N.B. din statele Uniunii Europene ºi vã daþi seama cã existã o diferenþã foarte mare. Impactul trebuie sã fie limitat. Nu cred cã existã probleme speciale pentru România. România deja, de mulþi ani, este un partener comercial puternic pentru Europa. Dumneavoastrã ºtiþi mai bine decât mine în ce domenii, unde sunt punctele forte, unde sunt punctele slabe. Eu cred cã, în principiu, lucrurile vor continua deja pe calea deschisã.

Rãspunsul la urmãtoarea întrebare îmi va da prilejul sã spun ceva despre agriculturã. Agricultura va fi o posibilitate mare pentru dumneavoastrã, dar existã ºi posibilitãþi de colaborare în sectorul industrial.

Domnul Dumitrescu m-a întrebat însã, în mod special, ce cred despre agriculturã. Ei bine, România are un potenþial agricol mare, dar pentru a putea sã-l dezvoltaþi cred cã necesitaþi reglementãri foarte clare în ce priveºte proprietatea asupra pãmântului, privatizarea fermelor de stat, o politicã economicã care sã susþinã investiþiile în agriculturã, sã le stimuleze. În ce priveºte producþia agricolã, comercializarea produselor agrare, necesitã reforme structurale pentru ca micii fermieri sã devinã totuºi niºte unitãþi economice viabile, competitive. Noi suntem dispuºi sã vã susþinem. L-aº îndemna pe ministrul agriculturii ºi Agenþia SAPARD sã continue sã se miºte repede, pentru a finaliza pregãtirile în ce priveºte implementarea programului SAPARD în România. Cel puþin 150 de milioane de euro sunt la dispoziþia dumneavoastrã pentru a fi utilizaþi ºi ei trebuie sã fie valorificaþi la timp pentru a-i putea folosi cât mai eficient. Pregãtirile în acest sens trebuie sã fie fãcute la timp.

Domnul Mircea, mi-e teamã cã nu vor exista compensaþii pentru pierderile pe care o þarã ca România le-a suferit în timpul diverselor crize internaþionale ºi în legãturã cu embargoul pentru fosta Iugoslavie. Nu veþi vedea compensaþii. Dar singura compensaþie pe care o vãd eu, ca pe o posibilitate, este ca Uniunea Europeanã, dar nu numai Uniunea Europeanã, sã facã eforturi mari pentru a îmbunãtãþi situaþia economicã ºi politicã pentru ca asemenea situaþii de crizã sã nu se mai repete. Încercãm din acest punct de vedere sã acþionãm, sã îmbunãtãþim situaþia din zona dumneavoastrã geograficã, sã creãm oportunitãþi economice pentru a restabili legãturile economice care au existat tradiþional, dar compensaþii în sensul strict al cuvântului, la acestea nu trebuie sã vã aºteptaþi. Nu vreau sã creez speranþe din acest punct de vedere, care nu vor ajunge sã fie îndeplinite.

Întrebarea domnului Alexandru de la Partidul Naþional Liberal este o întrebare interesantã ºi este, de fapt, unul din motivele pentru care mã aflu aici pentru a trece în revistã, împreunã cu Guvernul, sã vedem unde ne aflãm dupã primele o sutã de zile. De fapt, ne propunem chiar ceva mai mult. Eu aº spune Parlamentului cã apreciez foarte mult faptul cã la scurt timp dupã ce noul guvern s-a format primul-ministru ºi echipa sa au venit la Bruxelles, cred cã a fost prima sa vizitã în strãinãtate în

noua calitate, ºi am avut o discuþie extrem de utilã la Bruxelles, a mai avut loc ºi o a doua întâlnire între timp, deci noi am stabilit deja o relaþie foarte bunã de lucru, plinã de încredere.

Apreciez foarte mult faptul cã Guvernul a putut sã-ºi îmbunãtãþeascã structurile în interiorul Guvernului în ce priveºte ºi integrarea europeanã. Doamna ministru Puwak a reuºit într-o perioadã extrem de scurtã de timp sã creeze o unitate guvernamentalã extrem de eficientã care a devenit principalul nostru interlocutor, partener de dialog. Din acest punct de vedere sunt destul de mulþumit. În ceea ce priveºte politica ºi direcþia în care s-a înscris politica þãrii îl încurajez pe primul-ministru, echipa sa ºi Parlamentul cã continue. Cred cã þara se miºcã pe calea cea bunã. ªtiu sã sunt probleme, am toatã înþelegerea, dar dumneavoastrã trebuie sã fiþi conºtienþi de faptul cã nu are rost sã amâni un proces al reformelor care este inevitabil, iar el este inevitabil ºi cu cât veþi porni mai repede, cu atât angajamentul dumneavoastrã va fi mai evident, cu atât mai uºor veþi ajunge sã recoltaþi ºi fructele acestor eforturi.

Cea de-a doua întrebare a domnului Alexandru a fost o întrebare legatã de eficienþa administrativã. Pentru mine aº spune cã este o întrebare poate puþin prea dificilã. Cu siguranþã dumneavoastrã aveþi experþi care sã vã dea un rãspuns mai bun. Eu pot sã vã spun liniile directoare, în mare, în ce înseamnã o administraþie eficientã. Cred cã pregãtirea profesionalã e importantã. Imparþialitatea administraþiei e importantã, o bunã structurã a sistemului administrativ este importantã ºi pentru a mai pune un accent, cred cã domnul preºedinte al Parlamentului, în cuvântul sãu de salut, a menþionat deja faptul cã administraþia trebuie sã fie o piatrã de hotar în lupta împotriva corupþiei.

Corupþia este o problemã nu doar a României, ci ºi într-o serie întreagã de þãri, în multe þãri, ca sã fim sinceri, iar corupþia din punctul meu de vedere nu trebuie vãzutã ca un fel de moºtenire culturalã sau ceva de genul acesta. Într-o societate modernã, într-o economie de piaþã, într-o lume globalizatã corupþia este exprem de periculoasã pentru cã, probabil, este cea mai importantã piedicã în calea investiþiilor strãine. Investitorii nu vor veni dacã condiþiile pentru investiþiile lor nu sunt clare ºi transparente ºi din acest punct de vedere este în interesul þãrilor care trebuie sã recupereze, cum este situaþia României, sã combatã corupþia.

Ministrul finanþelor din România, cu câteva zile în urmã, s-a întâlnit cu omologii sãi din alte state, din statele candidate ºi cu o serie de reprezentanþi ai Comisiei Europene, la Malmš, în Suedia. A fost o reuniune extrem de importantã. Noi am discutat situaþia economicã, strategia economicã pentru statele candidate ºi a fost clar cã statele candidate care trebuie sã recupereze vor avea totdeauna probleme cu un deficit bugetar al balanþei economice ºi cã trebuie gãsitã o cale sãnãtoasã. Dumneavoastrã necesitaþi un flux sãnãtos de fonduri din strãinãtate, din partea investitorilor. Vedeþi deci unde este punctul de legãturã, sistem de Gutkawenents, buna administraþie, combaterea corupþiei sunt cheia pentru dezvoltarea economicã a þãrii.

Domnul M‡rton, din partea minoritãþii maghiare, mi-a pus o întrebare legatã de _restitutio_ . Sunt puþin decepþionat, dar trebuie sã vã spun cã nu este un domeniu al competenþei Uniunii Europene. Problemele de proprietate nu sunt acoperite de tratatul pe care se bazeazã Uniunea Europeanã. Este o stare de fapt pe care eu nu pot sã o schimb, iar problemele care sunt ºi care au existat deja înainte de înfiinþarea Uniunii Europene, de asemenea, nu sunt în totalitate acoperite de acquis, dar ca sã fiu cinstit ºi noi monitorizãm situaþia ºi aceste aspecte pentru cã într-un fel, sigur, ºi ele fac parte din criteriile politice care ne intereseazã ºi dacã existã o violare a drepturilor omului în aceastã direcþie sau dacã sunt violate principiile democraþiei bineînþeles cã noi vom monitoriza acest lucru ºi vom discuta. Dar nu putem noi sã propunem Guvernului dumneavoastrã cum sã rezolve, în particular, în special în România problemele legate de proprietate.

Ce putem noi spune este cã nu trebuie sã existe discriminare. Singurul lucru pe care-l putem spune este cã deci nu trebuie sã fie discriminare ºi aº înþelege dacã dumneavoastrã veþi fi decepþionaþi de rãspunsul meu, dar Uniunea Europeanã nu poate, din acest punct de vedere, sã-i mâne ºi sã-i ghideze pe cei care sunt acum candidaþi ai aderãrii. Acest lucru þine de responsabilitatea naþionalã.

Domnul Szab— a pus o întrebare în ce priveºte cooperarea transfrontalierã în regiunea sa. Este, de asemenea, o chestiune foarte importantã cea legatã de euroregiuni. Apreciez faptul cã aþi pus aceastã întrebare, cã sunteþi conºtienþi de importanþa colaborãrii transfrontaliere în euroregiuni. Noi, în Uniunea Europeanã, încercãm sã dezvoltãm un sistem mai bun pentru a coordona cele 8 programe care sunt destul de dificil de aplicat, pentru cã sunt state candidate ºi alte state vecine care nu fac parte din grupul celor cu care negociem aderarea.

Trebuie sã vedem cum sã gãsim un sistem de programe ºi pentru þãri cum este grupul Moldova, Ucraina, România, ca sã devinã funcþional ºi sã existe o eficienþã a cooperãrii transfrontaliere într-o asemenea euroregiune. Noi am fãcut deja propuneri de îmbunãtãþire. Trebuie sã vedem ce mai putem face.

În ce priveºte cooperarea între state candidate, situaþia este mult mai simplã pentru cã este acelaºi sistem.

Deci cooperarea transfrontalierã, de pildã, între România ºi Ungaria, între România ºi Bulgaria, din acest punct de vedere poate fi susþinutã, îmbunãtãþitã ºi, prin intermedierea noastrã, suntem dispuºi sã facem acest lucru.

Aþi menþionat zona euroregiunii carpatice, sunt de acord cã ºi în acea regiune ar trebui sã fim activi.

Ultima întrebare s-a referit la modul în care privim politica pentru minoritãþile etnice. În România este unul din domeniile pe care le monitorizãm cu mare atenþie. Punctul meu de vedere este cã politica României este foarte satisfãcãtoare ºi, cum am spus ºi în discursul meu, România poate fi datã ca un exemplu pozitiv pentru modul în care se poate aborda problematica minoritãþilor naþionale. Deci nu pot decât sã vã încurajez sã continuaþi. Dacã ar fi sã aparã probleme particulare, cu siguranþã cã mai existã ºi probleme deschise, voi fi dispus sã le aflu, sã le discut.

Stimaþi membri ai Parlamentului, ai Camerei Deputaþilor ºi Senatului, aº dori sã vã exprim mulþumirea mea pentru faptul cã aþi organizat o sesiune specialã a Parlamentului. ªtiu cât de dificil este sã organizezi asta. Sunt puþine ocazii de acest tip. Sunt deosebit de onorat de acest lucru ºi, în al doilea rând, aº dori sã vã spun cã vã mulþumesc pentru aceastã dezbatere. A fost foarte

concentratã, la subiect, ºi sper sã aveþi ºi mai multã încredere ca pânã acum, pentru cã sentimentul meu este cã dincolo de diferenþele de opinie în legãturã cu modul în care trebuie procedat, la nivelul Parlamentului este consens, cã integrarea europeanã este cea mai bunã cale pentru þara dumneavoastrã, cã România este o parte natural tradiþionalã a Europei ºi Europa vã aºteaptã.

Vã mulþumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/5.V.2001

|Voinea Melu|Ñ prezent| |---|---| |Verst—y Attila|Ñ absent| |Vornicu Sorin Adrian|Ñ prezent| |Zanc Grigore|Ñ prezent| |Zlãvog Gheorghe|Ñ absent| |Dintre colegi a mai sosit cineva?|Domnul senator| |Apostolache, prezent.|| |Citesc absenþii:|| |Acatrinei Gheorghe|Ñ absent| |Alexandru Ionel|Ñ absent| |Apostolache Victor|Ñ prezent| |Badea Dumitru|Ñ absent| |Bãlan Angela Mihaela|Ñ absentã| |Belu Ioan|Ñ absent| |Bichineþ Corneliu|Ñ absent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru|Ñ absent| |Cârciumaru Ion|Ñ absent| |Ciocan Maria|Ñ absentã| |Ciocârlie Alin Teodor|Ñ absent| |Constantinescu Dan|Ñ absent| |Cozmâncã Octav|Ñ absent| |Cristovolean Ioan|Ñ absent| |Dumitrescu Viorel<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent<br>Ñ absent| |Filipaº Avram<br>Florescu Eugeniu Constantin|Ñ absent<br>Ñ absent| |Frunda Gyšrgy<br>Gãucan Constantin|Ñ absent<br>Ñ absent| |Gherman Oliviu|Ñ absent| |Guga Ioan<br>Honcescu Ioan|Ñ absent<br>Ñ absent| |Horga Vasile|Ñ absent| |Ilaºcu Ilie|Ñ absent| |Iorga Nicolae Marian|Ñ absent| |Iorgovan Antonie|Ñ absent| |Iustian Mircea|Ñ prezent| |Leca Aureliu|Ñ absent| |Lupoi Mihail|Ñ absent| |Maior Liviu|Ñ absent| |Marcu Ion|Ñ absent| |Mark— BŽla|Ñ absent| |Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|Ñ absent| |Mihordea Mircea|Ñ absent| |NŽmeth Csaba|Ñ absent| |Nicolaescu Ion|Ñ absent| |Nicolaescu Sergiu|Ñ absent| |Nicolescu Constantin|Ñ absent| |Novolan Traian|Ñ absent| |Onaca Dorel-Constantin|Ñ absent| |Oprescu Sorin Mircea|Ñ absent| |Opriº Octavian|Ñ absent| |Otiman Pãun-Ion|Ñ absent| |Panã Viorel Marian|Ñ absent| |Paºtiu Ioan|Ñ prezent| |Pãtru Nicolae|Ñ absent| |Penciuc Corin|Ñ absent| |Petre Maria|Ñ absentã| |Petrescu Ilie|Ñ prezent| |Plãticã-Vidovici Ilie|Ñ absent| |Popa Nicolae-Vlad|Ñ absent| |Popescu Laurenþiu-Mircea|Ñ absent| |Predescu Ion|Ñ absent| |Prichici Emilian|Ñ absent|

Prisãcaru Ghiorghi Ñ absent Pruteanu George Mihail Ñ absent Pujinã Nelu Ñ absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n Ñ absent Radu Constantin Ñ prezent Roman Petre Ñ absent Rus Ionel Aurel Ñ absent Sârbulescu Ion Ñ absent Seche Ion Ñ absent Stãnoiu Mihaela Rodica Ñ absentã Szab— K‡roly-Ferenc Ñ absent ªelaru Rodica Ñ absentã ªtefan Viorel Ñ absent Theodorescu Emil Rãzvan Ñ absent Toma Constantin Ñ absent Tudor Corneliu Vadim Ñ absent Vela Ion Ñ absent Verestoy Attila Ñ absent Zlãvog Gheorghe Ñ absent Mulþumesc.

## 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/5.V.2001

Manolescu Oana Ñ absentã Onisei Ioan Ñ prezent Marcu Gheorghe Ñ prezent Palade Doru Dumitru Ñ prezent Mardari Ludovic Ñ absent Pambuccian Varujan Ñ prezent Marin Gheorghe Ñ prezent Paºcu Ioan Mircea Ñ absent Marineci Ionel Ñ prezent Pataki Iulia Ñ prezentã M‡rton çrp‡d-Francisc Ñ prezent Patriciu Dinu Ñ absent Mãlaimare Mihai-Adrian Ñ absent Pãun Nicolae Ñ absent Mãrãcineanu Adrian Ñ prezent Pãduroiu Valentin Ñ prezent Mândrea-Muraru Mihaela Ñ prezentã Pãºcuþ ªtefan Ñ prezent Mândroviceanu Vasile Ñ prezent PŽcsi Francisc Ñ prezent Mera Alexandru-Liviu Ñ absent Pereº Alexandru Ñ absent Merce Ilie Ñ prezent Petrescu Ovidiu Cameliu Ñ absent Meºca Sever Ñ prezent Petruº Octavian Constantin Ñ prezent Miclea Ioan Ñ absent Pleºa Eugen-Lucian Ñ absent Micula Cãtãlin Ñ absent Pop Napoleon Ñ prezent Mihalachi Vasile Ñ prezent Podgoreanu Radu Ñ prezent Mihãilescu Petru ªerban Ñ absent Popa Constanþa Ñ prezentã Mincu Iulian Ñ prezent Popa Cornel Ñ absent Mircea Costache Ñ prezent Popa Virgil Ñ absent Mirciov Petru Ñ prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian Ñ prezent Miron Vasile Ñ prezent Popescu Gheorghe Ñ absent Mitrea Miron-Tudor Ñ absent Popescu Grigore Dorin Ñ absent Mitu Dumitru Octavian Ñ prezent Popescu Ioan Dan Ñ absent Miþaru Anton Ñ prezent Popescu Kanty Cãtãlin Ñ absent Mînzînã Ion Ñ absent Popescu-Tãriceanu Cãlin Ñ prezent Mocioalcã Ion Ñ prezent Popescu Virgil Ñ prezent Mocioi Ion Ñ absent Posea Petre Ñ prezent Mogoº Ion Ñ absent Predicã Vasile Ñ prezent Mohora Tudor Ñ prezent Pribeanu Gheorghe Ñ prezent Moisescu George Dumitru Ñ absent Priboi Ristea Ñ absent Moisoiu Adrian Ñ prezent Purceld Octavian-Mircea Ñ prezent Moiº Vãsãlie Ñ prezent Puºcaº Vasile Ñ absent Moldovean Carmen Ileana Ñ prezentã Puwak Hildegard-Carola Ñ absentã Moldovan Petre Ñ prezent Puzdrea Dumitru Ñ absent Moldoveanu Eugenia Ñ prezentã Radan Mihai Ñ prezent Moraru Constantin Florentin Ñ absent R‡duly R—bert K‡lm‡n Ñ absent Motoc Marian Adrian Ñ absent Raicu Romeo-Marius Ñ prezent Musca Monica Octavia Ñ prezentã Rasovan Dan Grigore Ñ absent Muºetescu Ovidiu Tiberiu Ñ absent Rãdoi Ion Ñ prezent Naidin Petre Ñ prezent Rãdulescu Grigore Emil Ñ absent Nan Nicolae Ñ absent Roºculeþ Gheorghe Ñ absent Nassar Rodica Ñ prezentã Rus Emil Ñ prezent Naum Liana-Elena Ñ prezentã Rus Ioan Ñ prezent Nãdejde Vlad-George Ñ prezent Ruºanu Dan-Radu Ñ prezent Nãstase Adrian Ñ absent Sadici Octavian Ñ absent Nãstase Ion Mihai Ñ prezent Sali Negiat Ñ absent Neacºu Ilie Ñ absent Sandache Cristian Ñ prezent Neagu Ion Ñ prezent Sandu Alecu Ñ absent Neagu Victor Ñ absent Sandu Ion Florentin Ñ absent Neamþu Horia Ion Ñ prezent Sassu Alexandru Ñ prezent Neamþu Tiberiu-Paul Ñ prezent Saulea Dãnuþ Ñ absent Nechifor Cristian Ñ absent Savu Vasile Ioan Ñ absent Negoiþã Liviu-Gheorghe Ñ absent Sãpunaru Nini Ñ absent Nica Dan Ñ absent Sârbu Marian Ñ absent Nicolae Ion Ñ absent Sbârcea Tiberiu Sergiu Ñ prezent Nicolescu Gheorghe Eugen Ñ prezent Selagea Constantin Ñ prezent Nicolescu Mihai Ñ prezent Sersea Nicolae Ñ prezent Nicolicea Eugen Ñ absent Severin Adrian Ñ absent Niculescu Constantin Ñ prezent Simedru Dan Coriolan Ñ absent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae Ñ absent Sireþeanu Mihail Ñ prezent Nistor Vasile Ñ absent Sonea Ioan Ñ absent Niþã Constantin Ñ prezent Spiridon Nicu Ñ prezent Oltean Ioan Ñ absent Stan Ioan Ñ prezent Olteanu Ionel Ñ absent Stan Ion Ñ prezent Oltei Ion Ñ prezent Stana-Ionescu Ileana Ñ prezentã Stanciu Anghel Ñ prezent Stanciu Zisu Ñ absent Stãnescu Alexandru-Octavi Ñ absent Stãniºoarã Mihai Ñ absent Stoian Mircea Ñ prezent Stoica Valeriu Ñ absent Stroe Radu Ñ absent Stuparu Timotei Ñ absent Suciu Vasile Ñ prezent Suditu Gheorghe Ñ absent SzŽkely Ervin-Zolt‡n Ñ prezent Szil‡gyi Zsolt Ñ prezent ªnaider Paul Ñ prezent ªtefan Ion Ñ prezent ªtefãnesu Codrin Ñ prezent ªtefãnoiu Luca Ñ absent ªtirbeþ Cornel Ñ absent Tam‡s S‡ndor Ñ absent Tãrâþã Culiþã Ñ absent Târpescu Pavel Ñ prezent Tcaciuc ªtefan Ñ absent Teculescu Constantin Ñ absent Timiº Ioan Ñ prezent Toader Mircea Nicu Ñ absent Todoran Pavel Ñ prezent Tokay Gheorghe Ñ prezent Tor— Tiberiu Ñ absent Tudor Marcu Ñ absent Tudose Mihai Ñ prezent Tunaru Raj Ñ prezent Þibulcã Alexandru Ñ absent Þocu Iulian Costel Ñ absent Varga Attila Ñ absent Vasile Aurelia Ñ absent Vasilescu Lia-Olguþa Ñ prezentã Vasilescu Nicolae Ñ absent Vasilescu Valentin Ñ prezent Vekov Carol Ioan Ñ prezent Verbina Dan Ñ prezent Vida Iuliu Ñ prezent Videanu Adriean Ñ absent Viºinescu Marinache Ñ prezent Voicu Mãdãlin Ñ absent Voinea Florea Ñ absent Winkler Iuliu Ñ absent Wittstock Eberhard-Wolfgang Ñ absent Zãvoian Ioan Dorel Ñ prezent Zgonea Valeriu ªtefan Ñ prezent Apelul din nou, stimaþi colegi, pentru absenþi.