Haralambie Vochițoiu

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vorbim astăzi despre prima mișcare antisistem din România, care s-a petrecut între 2 și 29 august 1977. S-a vorbit atunci, e adevărat, la Vocea Americii, la Europa Liberă și, în general, în toată lumea civilizată de prima zonă liberă de comunism. A fost prima dată când s-au strigat lozinci anticomuniste și anticeaușiste. Au fost sechestrați membri ai nomenclaturii de la acea vreme: Ilie Verdeț, prim-ministrul, și ministrul minelor, Gheorghe Pană, au fost sechestrați, într-adevăr, acolo de către mineri până la venirea lui Nicolae Ceaușescu însuși.

Zeci de mii de mineri și familiile acestora au participat activ la această mișcare. Revolta minerească anticomunistă din Valea Jiului a produs prima zguduire tectonică de maximă intensitate a sistemului comunist din România și idealurile sale au fost similare cu ale celor de la Brașov din 1987, culminând cu victoria deplină asupra comunismului românesc în decembrie 1989. Asta este și logica faptului că această mișcare este pusă firesc alături de celelalte mișcări, Brașov și București, la final.

Vreau să mulțumesc, în primul rând, în mod special domnului secretar de stat Sanda Adrian, de la Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor, pentru munca pe care a depus-o ca acest proiect legislativ să devină unul sustenabil și care să nu întâmpine dificultăți, atunci când va fi pus în aplicare.

Dar, de asemenea, să știți, și Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, după analiză, a dat un aviz favorabil, Comisia juridică și, în sfârșit, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au dat tot un aviz favorabil.

Le mulțumesc tuturor colegilor pentru aceste lucruri.

Pentru că toate statele foste membre ale lagărului comunist își respectă eroii, îi elogiază și le asigură un trai decent, prin votul dumneavoastră de astăzi, intrăm și noi în rândul acestor state. După 1989, stimați colegi, puținii supraviețuitori ai mișcării de la Lupeni din 1977 au privit neputincioși cum trece timpul și sacrificiile lor nu au fost recunoscute. Astăzi vreau să le dau o veste bună ortacilor mei și să le spun că senatorii României au ținut cont și apreciază sacrificiul lor. Astăzi, aici, la balcon, alături de noi, se află chiar liderul acestei mișcări, domnul Constantin Dobre.