Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori! Îl rog pe domnul secretar Rotaru să încerce o prezență, pentru a vedea dacă avem cvorum.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Bună dimineața, stimați colegi! Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina prezentă Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina Antonescu George Crin Laurențiu Arcaș Viorel Ardelean Ben Oni Ariton Ion prezent Atanasiu Teodor Badea Leonardo prezent Badea Viorel Riceard delegație externă Banias Mircea Marius prezent Barbu Daniel Constantin prezent Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae Bălu Marius Belacurencu Trifon prezent Bereanu Neculai prezent Biró Rozalia Ibolya prezentă Blaga Vasile Boagiu Anca Daniela învoire Boboc Cătălin Bodea Cristian Petru Bodog Florian Dorel Boeriu Valeriu Victor prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Bujor Dumitru Marcel Bumbu Octavian Liviu prezent Burlea Marin Butnaru Florinel

Butnaru Florinel delegație externă Butunoi Ionel Daniel prezent Cadăr Leonard prezent Calcan Valentin Gigel Câmpeanu Mariana prezentă Chelaru Ioan prezent Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian prezent Chiuariu Tudor Alexandru Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus Coste Marius prezent Costoiu Mihnea Cosmin Cotescu Marin Adrănel Crețu Gabriela prezentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan Croitoru Cătălin prezent Deneș Ioan prezent Dincă Mărinică Dobra Dorin Mircea prezent Dobrițoiu Corneliu prezent Donțu Ovidiu Liviu prezent Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian Durbacă Eugen prezent Duruț Aurel prezent Ehegartner Petru prezent Federovici Doina Elena prezentă Fifor Mihai Viorel prezent Filip Petru Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru Alexandru prezent Geoană Mircea Dan

|Ghilea Găvrilă|prezent| |---|---| |Ghișe Ioan|| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul|prezent<br>prezent| |Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>concediu<br>medical| |Klárik László Attila|| |László Attila|| |Lazăr Sorin Constantin|| |Luchian Dragoș|| |Luchian Ion|| |Marian Dan Mihai|| |Marian Valer|| |Marin Nicolae|prezent| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio<br>Mihai Cristian Dănuț<br>Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian|prezent<br>delegație<br>externă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Mutu Gabriel|prezent| |Nasta Nicolae|prezent| |Năstase Ilie|| |Neagu Nicolae|| |Neculoiu Marius|prezent| |Nicoară Marius Petre|| |Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile|| |Niță Mihai<br>Nițu Remus Daniel<br>Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba|prezent<br>delegație<br>externă<br>Guvern<br>delegație<br>externă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Pavel Marian|prezent| |Păran Dorin|prezent| |Păunescu Teiu|prezent| |Pelican Dumitru||

## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 184/27.X.2015

## 4

|Pereș Alexandru|prezent| |---|---| |Pop Gheorghe|prezent| |Pop Liviu Marian|Guvern| |Popa Constantin|| |Popa Florian|prezent| |Popa Ion|| |Popa Mihaela|prezentă| |Popa Nicolae Vlad|| |Popescu Corneliu|| |Popescu Dumitru Dian|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe|prezent<br>prezent<br>prezent| |Savu Daniel|prezent| |Severin Georgică<br>Silistru Doina|prezent<br>prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei<br>Șova Dan Coman|prezent| |Tánczos Barna|prezent| |Tămagă Constantin<br>Tătaru Dan|| |Tătaru Nelu<br>Teodorovici Eugen Orlando<br>Tișe Alin Păunel<br>Toma Ion<br>Todirașcu Valeriu<br>Tomoiagă Ștefan Liviu|Guvern| |Tudor Doina Anca<br>Țapu-Nazare Eugen|prezent| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie|prezent<br>prezent<br>prezent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezent|

Programul de lucru pentru această zi: orele 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative –, ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții legate de program?

Nu sunt intervenții.

Vă rog să votăm și programul.

Am deschis votul.

77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul a fost aprobat.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Doamna Silistru are...

Doamna senator Silistru, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să fac un anunț din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Având în vedere că a rămas un loc vacant, în urma demisiei din funcția de senator a domnului Ilie Sârbu, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, grupul îl nominalizează pe domnul senator Fifor Viorel Mihai.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Domnul Motoc, din partea Grupului PNL, are de făcut un anunț, de asemenea.

În cadrul Comisiei pentru egalitatea de șanse, în locul domnului senator Nițu, care s-a retras, va veni domnul senator Valeriu Boeriu pe poziția de secretar.

În condițiile acestea, domnule președinte, sunt prezenți... au răspuns la apelul nominal „prezent” 85 de colegi. Cu domnul Barbu Tudor și cu...

Mulțumesc, domnule senator.

O să supun imediat la vot propunerile celor două grupuri parlamentare, însă întâi voi citi, la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea... câteva lucruri legate inclusiv de demisia despre care amintea doamna senator Silistru.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că din totalul de 165 de senatori și-au înregistrat prezența 87 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Deci la punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea solicitării de retragere a unei inițiative legislative.

Ședința o voi conduce asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Conform art. 93 din Regulamentul Senatului, inițiatorul poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Este vorba de Propunerea legislativă privind interzicerea mediatizării suicidului și a tentativelor de suicid.

Sunt intervenții legate de ordinea de zi? Nu sunt intervenții.

Ca atare,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem un proiect de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator, ca urmare a demisiei domnului senator Ilie Sârbu.

Voi da citire Proiectului de hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator.

Hotărâre privind vacantarea unui mandat de senator

Având în vedere demisia din calitatea de senator a domnului Ilie Sârbu, ales în Circumscripția electorală nr. 37 Timiș, Colegiul uninominal nr. 4, în temeiul prevederilor art. 70 din Constituția României, republicată, și ale art. 7 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, precum și ale art. 188 și art. 194 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările și completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul ia act de încetarea prin demisie a mandatului de senator al domnului Ilie Sârbu, începând cu data de 20 octombrie 2015, și declară vacant locul de senator ales în Circumscripția electorală nr. 37 Timiș, Colegiul uninominal nr. 4.

Supun...

Sunt intervenții legate de această hotărâre?

Nu sunt.

La solicitarea grupurilor parlamentare, supun acum atenției dumneavoastră propunerea făcută de Grupul PSD pentru înlocuirea la Comisia pentru apărare... domnul senator Fifor Mihai, în locul domnului senator Ilie Sârbu.

Am deschis votul.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, propunerea a fost adoptată.

Trecem la ordinea de zi, secțiunea a II-a.

Punctul 1 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 și completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta proiectul de lege.

Domnul secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare eficientizarea activității Consiliului

Concurenței în relațiile sale cu companiile, dar și cu Comisia Europeană.

Este o lege tehnică, nu transpune un document european și, mai mult decât atât, aduce în legislația românească, în Legea concurenței, o serie de practici deosebit de bune, eficiente, din practica europeană.

Dintre multiplele modificări aduse Legii concurenței, o să mă refer doar la câteva:

1. Introducerea procedurii de recunoaștere a săvârșirii faptei anticoncurențiale anterior parcurgerii tuturor etapelor procedurii unei investigații, cu avantaje pentru Consiliul Concurenței și pentru companii.

În al doilea rând, modificarea prevederilor prin care se incriminează abuzul de poziție dominantă.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Țapu-Nazare, Comisia economică, industrii și servicii, care ne va prezenta un raport comun cu Comisia pentru muncă.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun, de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. De asemenea, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun, de admitere, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții? Domnii senatori doresc să intervină? Nu sunt intervenții. Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și, înainte de a trece mai departe, vreau să vă comunic că pentru acest proiect de lege termenul de adoptare tacită este mâine și este vorba de o lege cu caracter organic.

Vă solicit să fiți de acord să votăm în acest moment, astăzi, acum, această lege organică.

Atunci, vom supune votului. O să rog însă domnii senatori să ia loc în sală, să participe la vot. Îi rog pe liderii de grup să-i invite pe toți colegii senatori în sală. E o lege cu caracter organic. Vă rog să luați loc în sală, să participăm la vot.

Domnule senator Dincă, vă aduce cartela acum și dumneavoastră, și domnului Vlad Popa.

Mulțumim.

Vă reamintesc că raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, care ne va prezenta un raport comun, împreună cu Comisia pentru mediu.

Microfonul 6, domnul senator Saghian. Da, domnule senator.

Am deschis votul.

Am deschis votul.

Cu 65 de voturi pentru, un vot împotrivă, 18 abțineri, proiectul de lege privind respingerea ordonanței nu a fost adoptat.

Proiectul de lege va fi reluat într-o ședință viitoare.

Punctul 2 pe ordinea de zi...

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Anne Jugănaru, microfonul 8.

## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Problematica tăierii ilegale a constituit subiect de analiză în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării în data de 9.06.2015, unde s-a decis urgentarea soluționării acestei problematici, în principal, prin luarea următoarelor măsuri:

– înființarea Gărzilor forestiere;

– instituirea unor structuri interinstituționale de control formate din reprezentanți ai Gărzilor forestiere, ai Direcției Generale a Vămilor și ai Inspectoratului General al Poliției de

În ședința comună din data de 13 octombrie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea raportului de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise sunt cuprinse în anexa la prezentul raport comun suplimentar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții din partea domnilor senatori? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul suplimentar al comisiilor este de admitere.

Mă scuzați.

Domnul senator Tánczos Barna dorește să intervină. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem în față un proiect de lege care transformă o instituție care a existat în cadrul ministerului într-o gardă.

Nu cred, sincer, că astfel de măsuri – aceste instituții – ar ajuta sau ar fi de un real folos în lupta împotriva furturilor din păduri, cred însă că acele măsuri începute acum doi-trei ani de doamna ministru Doina Pană și continuate de doamna ministru Gavrilescu aduc o plusvaloare în lupta împotriva tranzacțiilor ilegale. Nu pomul, copacul, bradul trebuie apărați în pădure. Trebuie găsite acele secțiuni înguste în lanțul de valorificare, unde controlul este mai eficient.

Acel radar al pădurii, care controlează acum, practic, toate mișcările de masă lemnoasă pe drumurile publice, este o soluție foarte bună. Nu laud pentru că am fost printre inițiatori, laud pentru că este eficient.

Dacă ministerul ar face următorul pas și, tot printr-un sistem informatic, on-line, ar obliga toate gaterele din această țară să proceseze lemn, introduse într-un sistem informatic, la nivel național, am avea un tur de control foarte eficient, pentru că orice controlor ar putea intra în gater, în curtea acelui gater, și ar vedea care este masa lemnoasă sub formă de buștean, care este masa lemnoasă sub formă de cherestea și controlul ar fi mult mai eficient.

Lângă gardianul de la garda pădurii trebuie să punem încă un polițist, care să supravegheze activitatea omului.

Sistemele informatice sunt mult mai eficiente și ar trebui extinse, inclusiv la procesarea primară a lemnului, astfel încât lanțul de procesare primară, transportul și procesarea primară să fie verificate pe sisteme on-line. Este singura soluție de a stăpâni fenomenul.

Dacă nu există cumpărător pentru masa lemnoasă ilegală, nu există piață neagră. Dacă controlăm gaterele care, în momentul de față, multe dintre ele cumpără masă lemnoasă ilegală, dacă le controlăm înseamnă că am controla astfel fenomenul. Fără cumpărare de masă lemnoasă ilegală nu există furt din păduri.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

Stimați colegi,

Problema este gravă, tot atât de gravă ca și înainte de radar, respectiv la radar se scriau numerele pe mașini și atunci s-a trecut la căruțe.

Eu sunt speriat de un raport Greenpeace publicat ieri sau alaltăieri, unde se vorbește de 3 hectare pe oră. Deci chestiunea este gravă și eu cred că măsuri trebuie luate. 3 hectare pe oră, domnilor colegi!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc domnului senator. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege aflat acum în dezbaterea Senatului are ca obiect completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014, astfel încât Institutul Român de Comerț Exterior să preia de la Autoritatea Națională pentru Turism activitățile și structurile reprezentanților de promovare turistică din străinătate, să susțină, să promoveze exporturile, programele și strategiile de implementare ale acestora.

Se modifică finanțarea activităților Institutului Român de Comerț Exterior, care se va realiza integral de la bugetul de stat.

Organizarea și funcționarea Institutului Român de Comerț Exterior se stabilesc prin hotărâre a Guvernului României, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Se stabilește totodată numărul de 60 de posturi necesar pentru constituirea Institutului Român de Comerț Exterior.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții pe baza proiectului de lege? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Valentin Iliescu, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în scopul protejării stării de sănătate a populației, prin reducerea riscurilor de îmbolnăviri sau decese cauzate de consumul de droguri.

De asemenea, proiectul vizează punerea de acord a sistemului de finanțare a Agenției Naționale Antidrog cu dispozițiile art. 62 și 67 din Legea nr. 500/2002, în sensul eliminării posibilității de a obține venituri extrabugetare.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În data de 6 octombrie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

De asemenea, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Mulțumesc, doamnă senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnule Motoc, vă rog, microfonul central.

Aș dori să pun o întrebare reprezentantului Guvernului. Observ că această Lege nr. 143 este din anul 2000 și abia acum, în 2015, venim cu această modificare, și anume cea legată de faptul că toate cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului și derularea programelor psihologice și sociale sunt suportate de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat al Ministerului Afacerilor Interne.

Ideea este că până acum aceste lucruri trebuiau făcute. Din ce bani s-au făcut toate aceste evaluări și, respectiv, derularea de programe psihologice și sociale?

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții din partea domnilor senatori? Nu mai sunt.

O să-l rog pe domnul Valentin Iliescu să răspundă scurt întrebării domnului Motoc.

Mulțumesc mult domnului senator. Este o întrebare care, în mod sigur, vă va ajuta să dați un vot în cunoștință de cauză pe această temă.

Menționăm că la nivelul Agenției Naționale Antidrog, încă de la înființare, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002, până în prezent nu au fost stabilite tarife și condiții în care structurile din cadrul acesteia să poată încasa contravaloarea serviciilor și a cheltuielilor ocazionate de participarea la programe psihologice și sociale, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (5) din legea mai sus menționată.

Și asta pentru că statul român a procedat în mod nediscreționar în ceea ce privește accesul persoanelor care solicită tratament sau alte servicii de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, politicile publice antidrog promovate de România adresându-se tuturor segmentelor sociale, cu prioritate persoanelor cu venituri foarte mici sau fără venituri, oferind astfel posibilitatea accesului gratuit la aceste tipuri de servicii.

S-a încercat, iată, prin această ordonanță, să eliminăm situația de până acum, stipulată în Legea nr. 143, și să punem în operă legea exact cu realitatea care se întâmplă încă din 2000 încoace.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Imediat.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, mai doriți să interveniți?

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Da.

Microfonul 2, vă rog.

Este vorba de o situație extrem de gravă. România ascunde, de fapt, un flagel îngrozitor, care a început să macine o mare parte din tineretul nostru.

Eu cred că măsuri în materia aceasta pot să se ia mai ales în domeniul implementării, aplicării efective, pentru că în această zonă trebuie să mergi tu la ei, trebuie tu să-i cauți și, până la urmă, să-i lămurești că lucrurile nu merg pe o direcție bună.

Este foarte, foarte complicat, mai ales în zona aceea a persoanelor fără domiciliu, a minorilor care locuiesc prin canale, și cred eu că niciun pas nu trebuie ocolit, pentru ca să încercăm să facem, în acest domeniu, lucruri pozitive.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim. Mai doriți, domnule Motoc, să interveniți? ## **Domnul Octavian Motoc**

**:**

Da.

Vă rog.

Practic, ce am înțeles din ceea ce mi-a răspuns domnul secretar de stat este că, practic, abia acum, după 15 ani, se intră în legalitate în privința asigurării fondurilor necesare pentru aceste cheltuieli ocazionate de efectuarea evaluării și, respectiv, derularea programelor psihologice și sociale.

Deci aceste cheltuieli au fost derulate până acum din fonduri suportate de la bugetul de stat, însă nu exista în lege nicio prevedere legală care să acopere, să justifice aceste cheltuieli.

Deci, după 15 ani de la elaborarea, de la trecerea prin Parlament a acestei legi, am ajuns să intrăm în legalitate cu aceste cheltuieli strict necesare, de altfel.

Dar eu zic că, în mod nejustificat, atâția ani, practic, s-au utilizat bani fără să existe prevedere legală.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt.

Domnule Iliescu, microfonul 10. Scurt, vă rog.

Îmi cer scuze, domnule președinte. Și domnului senator. Cred că nu am fost suficient de explicit.

Legea de până acum oferea posibilitatea decontării și obținerii acestor resurse extrabugetare, dar și susținerii activității de până acum din fonduri bugetare.

Având în vedere că întotdeauna Agenția Națională Antidrog nu a vrut să creeze o discriminare între cei cu resurse și cei fără resurse, întotdeauna, toți cei care aveau nevoie de această consiliere psihologică, de toate aceste servicii..., au fost toate aceste servicii susținute de la bugetul de stat. Astăzi se vine – este o precizare foarte importantă, domnule senator – să se elimine posibilitatea obținerii de venituri extrabugetare și să rămână cealaltă componentă, care există din 2000 până astăzi, respectiv susținerea acestor servicii din fonduri bugetare.

Nu a fost nicio încălcare a legii.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule Iliescu. Mulțumim frumos. Cred că s-au lămurit doamnele și domnii senatori.

Putem încheia dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2015 pentru

aprobarea plății contribuțiilor Ministerului Justiției la organisme internaționale, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Liviu Stancu, microfonul 9.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Stimate domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Textul pe care urmează să vă pronunțați se referă la aprobarea plății de către România a unor cotizații ale Ministerului Justiției, ca membru cu drepturi depline, la Conferința de Drept Internațional Privat de la Haga.

Fac o scurtă mențiune, aceea că această Conferință de Drept Internațional Privat de la Haga este o organizație internațională dedicată codificării și unificării relațiilor juridice internaționale de drept privat, de la chestiuni privind dreptul aplicabil, competența instanțelor, recunoașterea hotărârilor judecătorești și a actelor de stare civilă, până la protecția copiilor și adopțiile internaționale.

Ca urmare, am realizat ordonanța pe care astăzi v-o prezentăm, în rugămintea de a aproba legea..., de a vota legea de aprobare a acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

O să rog persoanele care nu sunt membri ai Senatului să nu mai ocupe locurile senatorilor. Dacă sunt invitați, să stea acolo unde e locul invitaților.

Mulțumesc.

O să dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici. Microfonul 7.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în discuție proiectul de lege în data de 6 octombrie 2015 și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, luând în calcul, bineînțeles, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, dar și avizul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și al Comisiei pentru politică externă, care au acordat avize favorabile.

Mulțumesc, doamnă senator.

Dacă sunt intervenții din partea domnilor senatori? Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

O să repet de fiecare dată. Sper să nu rămână doar pe hârtie situația aceasta, care este, încă o dată, unică în Europa, ca să nu zic în lume. Noi aprobăm, prin lege, plăți de cotizații ale ministerelor. Acum, am coborât la nivelul ministerelor. Asta este ordin de ministru. Se aprobă, dar s-a obișnuit, încă din anii ’90, să se aprobe prin lege. Să avem legi, nenumărate legi de obligare la o plată, o chestiune executivă, exclusiv executivă. Și până când Parlamentul o să se complacă în această situație?

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 6 din ordinea zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Cristian Cosmin, microfonul 8.

## **Domnul Cristian Cosmin** _– secretar de stat_

_în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege pentru care urmează să vă dați votul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din mai multe domenii de activitate.

Schimbările preconizate, cel puțin în ceea ce privește Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se referă la modificarea Legii nr. 215/2001, în sensul reconstituirii consiliului local sau consiliului județean din membri supleanți, în cazul dizolvării consiliului local sau consiliului județean, în condițiile art. 55 alin. (1) lit. a) și b).

În situația reglementată, convocarea consilierilor supleanți este făcută de prefect. Ședința de reconstituire este legal întrunită dacă la aceasta participă un număr de membri supleanți mai mare decât jumătate plus unu din numărul total al consilierilor din consiliul local respectiv.

De asemenea, completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții cu o nouă literă, potrivit căreia se reglementează și de președinții consiliilor județene, cu avizul prealabil al secretarului unității administrativ-teritoriale sau persoanei numite de către prefect, în situațiile excepționale în care lucrările se execută la imobile situate pe raza unităților administrativ-teritoriale unde consiliul local este dizolvat și, prin urmare, nu-și poate exercita atribuțiile...

Concentrați, domnule secretar de stat, concentrați.

...ca urmare a încetării sau suspendării mandatului, în condițiile legii sau în situația în care față de primar au fost dispuse, potrivit legii, măsuri preventive, altele decât cele care determină suspendarea mandatului și fac imposibilă exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Arcaș Viorel. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a transmis un aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri?

Domnul senator Pașcan Marius, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cred că putem breveta un nou nume pentru ordonanțele de urgență care incumbă modificarea mai multor acte normative.

Am avut performanța ordonanței de urgență care a modificat, anterior, 27 de acte normative. Aceasta de față modifică 11 acte normative.

Prin urmare, o putem numi sau le putem numi „Ordonanța Matrioșka”. Sunt acele păpuși care, una în alta, includ alte păpuși la infinit și, în sensul ăsta, putem să adunăm câte acte normative doriți într-unul singur.

Eu vă propun ca, de acum, să nu mai legiferăm nimic. Lăsăm Guvernul să emită ordonanțe de urgență pentru tot ce înseamnă legislație. Și noi, aici, cu entuziasm și elan, le votăm.

În cazul acestei ordonanțe, stimați colegi, este vorba de o modificare fundamentală a Legii administrației publice locale și eu cred că se cuvenea ca, în cadrul Comisiei pentru administrație, să se discute acest... și cu calitatea de raportor a Comisiei pentru administrație.

Această ordonanță, pe de o parte, modifică Legea administrației nr. 215/2001, dar înființează și, între altele, Direcția generală de administrație a marilor contribuabili, subordonată ANAF, care urmează a fi reglementată prin hotărâre de guvern, de asemenea, mandatează senatele universitare ca, pentru termenele-limită, acolo unde doctoranzii trebuiau să-și încheie studiile doctorale ca să mai poată preda în învățământul universitar..., de data aceasta, lasă la latitudinea senatelor și să continue în continuare, că nu mai e niciun fel de problemă din acest punct de vedere.

Ce este cel mai grav, stimați colegi, pentru că ordonanța de modificare a Legii administrației publice locale a pornit de la situația concretă a Rădăuțiului, unde primăria a rămas fără primar, fără viceprimar, fără consiliul local, desființat prin sentință definitivă a instanței de judecată..., de asemenea, a rămas și fără secretar, care s-a pensionat.

Ce a spus atunci Guvernul? Promovăm o ordonanță prin care reconstituim consiliul local din lista supleanților, ceea ce este o aberație și un lucru absolut neconstituțional.

De altfel – și vreau să vă semnalez un precedent cât se poate de periculos –, Consiliul Legislativ, în documentul pe care-l aveți și care a fost postat și pe site-ul Senatului, precizează explicit elementele de neconstituționalitate a ordonanței și vă citez:

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar dezbaterile generale încheiate.

Legea face parte din categoria legilor organice. Votul va fi luni, la ora...

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Deneș.

Domnule senator Deneș, doriți? Scuzați-mă, nu v-am văzut.

Votul va fi, oricum, luni, la ședința de plen de la ora 17.00, de vot final.

Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, antevorbitorul, domnul senator Pașcan, a venit foarte bine documentat, numai problema este că baza de pornire de la care și-a construit raționamentul este puțin greșită, în sensul că Legea nr. 215/2001, atunci când a fost construită, să spunem, când a fost formată, n-a avut în vedere o situație care – avea dreptate domnul senator – s-a întâmplat la Rădăuți. În acest context, Guvernul trebuia să rezolve ca acea localitate să poată să fie administrată, să poată să fie... să funcționeze ca administrație publică locală.

Vreau să-i dau un exemplu și l-am dat și în cadrul comisiei. În anul 2006, la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, toți consilierii județeni pe care-i avea pe atunci Alianța DA, respectiv consilieri județeni PNL–PD, și-au prezentat demisia, împreună cu supleanții, iar consiliul județean a fost completat cu supleanți de la PSD și a funcționat până în anul 2008. Sigur, s-a intentat proces pe contencios administrativ, dar acel consiliu județean a funcționat și toate documentele elaborate de consiliul județean au fost valabile.

Ținând cont de acest lucru și de o realitate, că mai sunt câteva luni până la alegerile locale din 2016, Guvernul a trebuit să rezolve o problemă la care singura soluție era prin modificarea acestei Legi nr. 215/2001.

Problema pe care noi am discutat-o și în cadrul comisiei era ca această modificare să nu-și facă efectul – cum, de altfel, își face efectul orice lege până la modificarea ei – și după 2016. Aici, poate, este chestiunea la care noi, ca for legiuitor, împreună cu Guvernul, trebuie să găsim soluția pe viitor, dar eu cred că soluția care era acum, la ora actuală..., singura soluție era această modificare.

În ceea ce privește ce urmează să avem de discutat în cadrul comisiei, vizavi de ce trebuie să facă prefectul într-o situație de dizolvare și suspendare a consiliului respectiv..., consiliului local, respectiv primar, viceprimar, vom discuta atunci când va veni legea în plenul Senatului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

S-au înscris la cuvânt domnul Mărinică Dincă – microfonul central –, domnul senator Bereanu.

Constat că sunt aceleași metehne ale Guvernului Ponta. La începutul anului spunea că a dat o singură ordonanță, iar prin acea ordonanță s-au modificat vreo șapte ordonanțe. Astăzi se laudă că are o singură ordonanță și modifică vreo patru acte normative prin aceeași ordonanță. Unele dintre ele nu au nicio legătură una cu cealaltă. Cu privire la esența proiectului de lege, am auzit lucruri care m-au făcut să mă gândesc dacă suntem în democrație sau nu.

Legea nr. 215/2001, așa cum a arătat ea până la modificările din ordonanță, arăta că ori de câte ori sunt situații în care nu-și mai pot exercita mandatul primarul, președintele de consiliu județean, consiliul local în întregime, consiliul județean în întregime există o singură soluție – și asta nu este pentru România, este pentru toate democrațiile –, alegerile. Trebuie să se facă alegeri. Că pe unii i-a luat frica de cetățean, că pe unii îi face să se pituleze de votul cetățeanului este altă problemă. Dar niciodată într-o democrație aleșii locali nu sunt dictați. Sunt aleși. Cetățenii au dreptul să fie reprezentați, nu să primească dictatori sau să primească funcționari ca șefi. Într-o democrație alesul este chiar ales, nu e desemnat, de aceea îi și spune ales. Asta e o chestiune de logică elementară.

Dacă dumneavoastră n-aveți chef un an, un an jumătate, doi ani să faceți alegeri pentru președintele unui consiliu local, președintele unui consiliu județean, un primar sau un consiliu local sau județean în întregime, asta-i dictatură. Democrația este atunci când respecți legea și mergi în fața cetățeanului pentru a fi ales sau nu.

Trebuie să înțelegem cu toții, și mai ales cei de la socialiști, care împiedică de doi ani alegeri, că există hotărâri judecătorești care obligă Guvernul, reprezentat de Victor Ponta, să facă alegeri. Și el ce face? Dă ordonanțe în care spune: nu vreau să organizez alegeri. Bineînțeles că motivația poate fi de orice fel. Asta înseamnă dictatură, nu democrație.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. S-au mai înscris 4 colegi la cuvânt. Domnul senator Neculai Bereanu, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

S-a adus, aici, în discuție această ordonanță, că a început de la municipiul și orașul Rădăuți.

Aș dori să vă aduc în atenția dumneavoastră de ce s-a ajuns în această situație, pentru că este o excepție de la lege.

În municipiul Rădăuți, un primar PDL, care s-a crezut stăpân în acel municipiu, n-a ținut două ședințe de consiliu local și bineînțeles că acest consiliul local a fost desființat, neștiind că și persoana dumnealui poate fi suspendată din funcția de primar. În atare situație, prin demisia secretarului de la municipiul Rădăuți, s-a ajuns ca acel oraș, acea localitate, să nu poată emite niciun fel de autorizație, să nu poată da salarii la spital..., la cei din spital, să dea..., să susțină școlile și multe, multe alte probleme, care, bineînțeles, există într-o localitate și într-un oraș așa cum este Rădăuți.

S-a găsit această soluție pentru a debloca municipiul Rădăuți, pentru a putea face bugetul pe anul viitor, pentru a fi plătite salariile din Spitalul Rădăuți și celelalte salarii, care, bineînțeles, trebuiau rezolvate.

De aceea, eu cred că a fi contestată la Curtea Constituțională, cred că este o greșeală nouă a celor din PDL, astfel încât poate exista posibilitatea ca, din nou,

municipiul Rădăuți să nu aibă la început de an consiliu local să poată fi administrat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Florian Daniel, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, aș dori să-l corectez pe colegul meu, senator din Bistrița. A dat exemplu Consiliul Județean Bistrița de acum câțiva ani. În acea situație, într-adevăr, consilierii județeni și-au dat demisia și era normal să fie completată lista cu consilierii supleanți. Dar, în acest caz, în proiectul de lege pe care-l avem în dezbatere, situația este de dizolvare a consiliului local, a consiliului județean, deci, cu alte cuvinte, acest consiliu să nu mai existe. Or, singura soluție sunt alegerile.

Ne referim acum la un caz izolat, din Rădăuți, dar mai avem situații de consilii județene, de exemplu, la Cluj, unde, de luni de zile, nu se organizează alegeri pentru președinția consiliului județean, mai avem exemple de comună din județul Bistrița-Năsăud, unde, imediat se împlinește anul, nu avem primar și nu s-au mai organizat alegeri.

Cu alte cuvinte, singura soluție constituțională este cea de organizare a alegerilor.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu Tudor, microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Sunt... sunt într-o dilemă în care am mai fost și atunci, și acum m-am adresat plenului de la microfonul central.

O instituție fundamentală în procesul de legiferare ne spune să fim extrem de atenți, pentru că – mă refer la Consiliul Legislativ – acolo sunt motive de contestare la Curtea Constituțională a acestui demers. Deci atenție! Asta ne spune o instituție prin care... o instituție-filtru prin care trec toate proiectele legislative. Deci o instituție ne spune că nu e în regulă.

Niște colegi senatori pe bună dreptate spun: avem un loc în România neguvernabil – local vorbind, guvernarea locală –, pentru că nu mai are consiliul local. Vă întreb: cum adică, în plenul Senatului ni se cere să votăm ilegal, așa cum spune Consiliul, doar ca să salvăm situația la Rădăuți? Eu nu spun că nu e de rezolvat și că acolo oamenii nu trebuie să aibă salarii și nu trebuie să aibă un ordonator principal de credite. Este corect. Numai că nu ni se poate cere nici de Guvernul Ponta și nici de majoritatea parlamentară, care îl susține în plen, în ambele Camere, să votăm ilegal.

Instanța, care a dat o hotărâre definitivă, irevocabilă și executorie în sensul acesta, a greșit. Iar noi încercăm, greșind și noi, să salvăm o situație creată de o altă putere în stat, puterea judecătorească, noi subminând autoritatea și moralitatea Parlamentului României. Cum să votăm ceva ce este clar în afara legii?

Situația de la Bistrița cu situația de la Rădăuți sunt diferite, exact cum a spus și colegul meu. Acolo aveai, legal, cu cine să-i înlocuiești pe demisionari. Aici nu ai, pentru că și lista supleanților a fost anulată prin hotărâre judecătorească, odată cu lista consilierilor.

Vă rog frumos să fim foarte atenți, pentru că nu avem scuza că am votat fără să știm. Cine votează acest proiect de lege votează în cunoștință de cauză ilegal.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Bota Sorin, microfonul 3.

Foarte pe scurt. La o situație specială trebuie să răspundem cu măsuri speciale, chiar dacă este un caz izolat. Dar eu vreau să mă refer la ceea ce antevorbitorii mei au spus, în special din tabăra opoziției, care operează, ca de obicei, cu două măsuri: una când sunt la putere și alta când sunt în opoziție.

Logica colegului Dincă Mărinică este foarte bună când este în opoziție, dar nu știu de ce nu a fost la fel de bună când au fost ei la putere și n-au organizat ei alegeri la vremea când erau situații de acest gen la Parlament, la consiliul județean sau consiliile locale.

Sigur, probabil de pe hol o să primească informația discursului meu și, poate, are și drept la replică. Mulțumesc.

Da, domnule senator. Mulțumesc frumos.

Domnul senator Vegh Alexandru, microfonul 2, și vă propunem să încheiem dezbaterile. Toate grupurile parlamentare s-au exprimat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, antevorbitorii mei au canalizat discuția la un anumit subiect din acest act normativ, dar eu aș vrea să atrag atenția că mai este o prevedere prin care, la art. 10, Guvernul înființează în cadrul ANAF o altă direcție, numită Direcția generală a marilor contribuabili, cu personalitate juridică. Deci, în loc să simplificăm, să avem cât mai puține instituții care vin în control, noi tot mai înființăm... Nu, nu înțeleg rostul unei instituții în cadrul altei instituții, cu personalitate juridică, să mai înființăm o altă instituție. Deci consider că este o hotărâre care nu este în beneficiul cetățenilor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, luni, după cum v-am spus, la ora 17.00.

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și prezenta punctul de vedere.

## Domnul Iliescu?

Domnul Király András, secretar de stat în Ministerul Educației, microfonul 9.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, stimați domni senatori,

Reglementarea tarifului de decontare a transportului elevilor prin art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 a fost necesară pentru rezolvarea problemelor apărute din cauza operatorilor auto care practicau tarife ale abonamentelor nejustificat de mari.

Modificarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013, în sensul propus de inițiatori, conduce la insuficiența fondurilor prevăzute în buget și produce blocarea decontărilor la nivel național.

Din această cauză, punctul de vedere al ministerului este nefavorabil.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, finanțe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru transporturi și energie a transmis aviz favorabil, cu amendamente, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a transmis aviz negativ.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă și avizele și au hotărât, cu 6 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de respingere, având în vedere că reglementările actuale din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 au fost introduse cu scopul de a echilibra bugetul și de a susține la un preț corect un număr cât mai mare de elevi care au nevoie de aceste facilități, pentru a frecventa orele de curs, evitând astfel excesele financiare determinate de practicarea unor tarife nejustificat de mari ale unor operatori de transport.

Amendamentele Comisiei pentru transporturi și energie au fost respinse și sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Motoc. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

18,1% din elevii din România care termină gimnaziul nu-și pot permite să meargă mai departe să continue școala, cei mai mulți din motive financiare.

România este urmată, între țările Uniunii Europene, doar de Malta și Spania, care au niște cifre de peste 20% în privința acestui tip de abandon școlar.

În aceste condiții, cunoașteți foarte bine că avem circa 138.000 de elevi care sunt nevoiți să meargă în alte localități decât cele de reședință pentru a-și face studiile. La momentul acesta, statul român nu a găsit că este necesar să acopere abonamentele în proporție de 100%, abonamentele de transport ale acestor elevi, ci doar într-o anumită proporție, determinându-i și pe alții să renunțe la a-și mai continua studiile.

## Stimați colegi,

Economia României pare să duduie, din câte ne explică prim-ministrul, care în fiecare zi mai mărește niște salarii, într-un domeniu sau altul. Eu cred că a venit momentul să ne îndreptăm privirea și către acești 138.000 de elevi.

Eu cred că niciunul dintre transportatorii utilizați pentru acest serviciu de elevii aceștia nu este atât de cinic încât să încerce să se îmbogățească pe seama acestor amărâți de elevi, care nu fac altceva decât să încerce să ajungă la școală. Efortul financiar este unul foarte mic în raport cu beneficiile pe care acest lucru le-ar aduce.

Eu vă aduc aminte de faptul că, în câțiva ani, învățământul liceal va fi unul obligatoriu prin lege și să vedem atunci ce va face statul român, când va vedea că nivelul de abandon școlar va fi, poate, la nivelul cel mai ridicat din Europa.

Vă mulțumesc.

Și v-aș ruga să votați pentru acest proiect de lege pe care noi, Grupul parlamentar liberal, îl susținem.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Domnul senator Florian Daniel, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Social Democrat și Guvernul și-au afirmat în mai multe rânduri sprijinul pentru familiile cu probleme sociale, pentru copiii care provin din astfel de familii. Or, copiii care sunt nevoiți să-și plătească transportul pentru a ajunge la școală și ale căror familii nu au această posibilitate sunt exact acești copii pentru care Guvernul își manifestă marea grijă ce le-o poartă.

Din raportul de respingere al comisiei ce să înțelegem? Că Partidul Social Democrat își dorește protecție socială, dar fără învățătură?

Stimați colegi, avem, în acest caz, copii care stau în zone mai îndepărtate, în familii sărace, iar singura lor șansă de a pleca de acasă, de sărăcie, este să ajungă la școală, alături de ceilalți elevi. Printr-un vot negativ, nu facem altceva decât să condamnăm acești copii și să le luăm șansa de a merge la școală și, prin învățătură și propriile eforturi, să-și facă un viitor mai bun.

Trecând peste orice calcul politic sau economic, am rugămintea, stimați colegi, să dăm un vot pozitiv pentru această propunere legislativă și să dăm șansa tuturor copiilor din România să ajungă la școală.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cristian Dumitrescu, microfonul central.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Când vorbesc despre educație, îndrăznesc să acaparez această înaltă tribună a Senatului, în locul microfonului 3, la care m-ați auzit de destule ori până acum.

Domnule coleg, dacă nu interveneați – vicelider al Grupului PNL –, poate că nu aveam această intervenție. Dar de ce ne referim numai la efecte și nu ne aducem aminte de cauze?

Dumneavoastră, ca și Pilat din Pont, nu vă puteți spăla pe mâini de un trecut comun. Nu uitați că în guvernarea de tristă amintire a PDL-ului, astăzi istorie care se contopește cu istoria aproape bicentenară a liberalilor naționali, a existat o politică de îngenunchere, de batjocorire și de trimitere în derizoriu a educației naționale. Ce se întâmplă astăzi? Este o lege. Nu vrem să dăm sau vrem să dăm, să transportăm. Dar eu vă întreb pe dumneavoastră, domnilor din Partidul Național Liberal – trebuie să răspundeți solidar, știți cum e cu activul și pasivul: de ce ați desființat școlile multiseculare care existau în satele românești, pe principiul că nu erau eficiente?

Educația trebuie să fie considerată o activitate care să aducă profit? Da. Aveți dreptate aici, prin noi înșine, dar profit pentru interesul național și pentru viitorul acestei societăți.

Ați uitat că ați închis aceste școli?

Ați uitat că dumneavoastră, prin Legea Funeriu... E a dumneavoastră, domnilor liberali, trebuie să mergeți cu ea în alegeri, nu aveți ce face, să o justificați, să o explicați! Asta este realitatea. Nu vă mai uitați la paiul din ochii altora, uitați-vă la bârna din ochii dumneavoastră! Și feriți-vă să intrați în clinciuri de acest fel, pentru că, știți cum e: când calci pe greblă, îți vine în cap!

Depinde unde o calci...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da? Ei, dacă ai cap. Dar eu știu că liberalii au cap și atunci nu mai puneți în astfel de ecuație problematica educației, pentru că atâta timp cât noi toți, întreaga clasă politică din România, nu vom aduce școala românească acolo unde este, când se vor interesa oamenii politici de ce există 500.000 de absolvenți de liceu care nu au bacalaureatul și care nu au opțiune, și care devin direct forță de muncă pe piața căpșunii din Spania sau, mai rău, nu au un loc de muncă...

Deci eu am făcut această intervenție că e o ocazie – și vă – mulțumesc că mi-ați dat-o, domnule senator

să vă aduc aminte despre aceste lucruri, să vă aduc aminte de acești copii, care n-au încă un viitor, să vă aduc aminte că peste 20 de ani, când România va recupera, probabil, decalajul dintre țările Uniunii Europene și productivitatea va cere mână de muncă calificată, noi nu vom avea de unde să o luăm, pentru că oamenii aceștia au fost lăsați în derizoriu. Și așa ne amanetăm viitorul.

Și, cum spun distinșii noștri colegi de coaliție, interesul național ăsta este, domnilor colegi! Da? Nu uitați de el. Când veniți să vorbiți despre educație, vă rog frumos, măcar dintr-un umil respect pentru vechimea mea în Parlament, veniți la acest pupitru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, domnule senator. Doamna senator Câmpeanu.

Respectăm recomandarea domnului Dumitrescu. Doriți la microfonul central, da?

Stimați colegi,

Chiar sunt stupefiată de ultima luare de cuvânt și nu mă așteptam la o astfel de poziție.

Nu vă supărați, s-a declarat că educația este o prioritate națională. Ce fel de prioritate națională este asta, dacă noi nu suntem în stare să plătim niște abonamente? Vi se pare normal ca această situație să fie perpetuată la infinit?

Știți bine că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de analfabeți, suntem în primele locuri la numărul de abandon școlar. Nu vă supărați! Guvernul spune că nu poate să suporte, dar să vină cu o soluție și hai să terminăm cu ping-pongul ăsta, că voi ați făcut, că voi ați dres!

Dacă educația este prioritate națională, hai să facem ceva să fie, într-adevăr, prioritate națională! Oare Guvernul României stă în numărul acesta de abonamente? Când noi votăm pe bandă rulantă, aici, în Senat, tot felul de facilități, tot felul de creșteri, inclusiv ce am votat astăzi cu comisia... Garda de mediu sau cum s-a numit. A fost făcută să mărim niște salarii. Ce, nu vrem să recunoaștem? Și nu putem să plătim 138.000 de abonamente pentru copii? Atunci, hai să dăm mijloace de transport!

Trebuie să facem ceva, oameni buni!

Nu cred eu că România stă în acest număr de abonamente. Copiii ăștia nu au bani să meargă la școală. Oare nu înțelegem? Oare trebuie, aici, să ne certăm pentru educația copiilor noștri? Oare nu avem această dorință să avem copii educați? Să nu mai abandonăm școlile, să mergem să învățăm? Mi se pare inadmisibil, nu vă supărați!

Hai să găsim o soluție în comun! Dar nu se poate așa ceva. Chiar sunt revoltată, pur și simplu!

Mulțumesc, doamnă senator. Domnul senator Pașcan Marius, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Am văzut argumentul fundamental care privește o prezumție de vinovăție, respectiv potențialele excese ale transportatorilor privind tarifarea acestui transport al elevilor. Este, pur și simplu, cinic, ironic, sfidător – cum vreți dumneavoastră –, câtă vreme pe ordinea noastră de zi a unei ședințe anterioare cu mare generozitate sunt incluși în lista celor care sunt plătiți de la bugetul de stat cei care fac parte din personalul neclerical al unităților de cult.

Măi oameni buni..., adică care este, de fapt, prioritatea? Interesul electoral, cine aduce mai multe voturi la alegerile viitoare? Mi se pare strigător la cer. Deci nu poți să plătești personalul neclerical câtă vreme nu pui preț pe educație și pe transportul elevilor, pentru că cei din zonele rurale, știți foarte bine, au venituri exclusiv din agricultură. Pentru ei, și deplasarea, și costurile de transport din zona rurală către unitatea de învățământ sunt, uneori, insuportabile.

De aceea, câtă vreme avem instituții care veghează la cum se efectuează acest transport, consiliile județene licitează traseele. Nu uitați, stimații cetățeni, au o pârghie de control implicit la nivelul costurilor de transport! De asemenea, avem Autoritatea Rutieră Română care licențiază. De asemenea, o pârghie de control. Avem ANAF-ul. Și noi invocăm ca temei excesele privind tarifarea transportului?! Haideți să nu fim atât de ipocriți! Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamnă senator Andronescu, doriți? Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu, spre deosebire de domnul senator Dumitrescu, cred că de la orice microfon poți să spui ceea ce ai de spus.

Din start aș vrea să vă mărturisesc, în susținerea mea, întotdeauna când este vorba să dăm ceva pentru elevii din școală, pentru școli, pentru profesorii care asigură formarea celor școliți..., dar, din păcate, trebuie să vă mărturisesc, cu amărăciune, că această inițiativă legislativă nu este făcută pentru elevi. Ea este gândită pentru operatorii de transport și, de aceea, nu avem cum să fim de acord cu ea.

Dacă citiți în conținut art. 15, a cărui modificare o propuneți, chiar așa există în enunț. Da? Decontarea abonamentelor pentru operatorii de transport. Să nu ne amăgim unii pe alții. Înțelegem exact ce scrie aici.

În același timp, aș vrea să vă informez, stimați colegi, și informația asta v-o dau după ce am discutat cu directorul de la buget-finanțe din Ministerul Educației, că s-au plătit toate abonamentele după ce această problemă a fost reglementată printr-o ordonanță de urgență care a trecut inclusiv prin dezbaterea Senatului nostru și că, de atunci, ministerul nu are niciun fel de datorie pentru plata abonamentelor pe care elevii le solicită școlilor în care învață, după mecanismul și după metodologia deja cunoscute.

În același timp, aș vrea să vă mai informez lucruri pe care poate nu le știți, și anume că, în momentul în care această problemă a abonamentelor nu era reglementată cum este reglementată acum prin ordonanța de urgență, pe aceeași lungime a transportului, operatorii măriseră tariful de până la zece ori și, ca urmare, cheltuiala pe bugetul ministerului era nesustenabilă, pentru că erau bani de la buget care erau, într-un fel, bani siguri, și atunci ținta operatorilor de transport... Îmi pare rău, nu-i pot condamna, este normal să dorească să câștige, dar este normal să reglementăm o situație într-o manieră corectă și pentru susținerea celor școliți, adică pentru elevi, nu pentru operatorii de transport.

Probabil că pentru operatorii de transport există și alte soluții și nu-i blamez, nu-i condamn, pentru că vor să câștige mai mult, dar cred că problema pe care o discutăm acum este reglementată corect prin ordonanța de urgență care a devenit lege și care este acum în vigoare.

Mulțumesc, doamnă senator. Dacă nu mai sunt intervenții...

Domnul senator Arcaș vrea să dea câteva lămuriri din partea Comisiei pentru buget și, apoi, domnul Motoc și vă propun să încheiem.

## **Domnul Viorel Arcaș:**

După cum a fost prezentat de către opoziție, cred că s-a făcut o confuzie: că nu există niciun fel de decontare a abonamentelor. Să știți că există. La ora actuală e reglementat cum spunea doamna Andronescu, iar dacă vă uitați în dosarul raportului o să vedeți cam cum variază abonamentele, prețul lor, de la 25 de lei la 406 lei. Cam asta este de la un operator la altul.

La ora actuală se decontează începând de la distanța cea mai scurtă – 26 de lei pe kilometru și se adaugă un număr de lei pe fiecare kilometru, la distanțe mai mari.

Propunerea era de eliminare a acestui plafon... exact ce spuneați dumneavoastră, că avem... Noi avem plafonat, dar se vrea dispariția acestui plafon.

Uitați-vă, vă rog, pe lege.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun. Mulțumesc, domnule senator.

Domnule Motoc, mai doriți să interveniți?

Microfonul central.

Îmi pare rău, n-aveam de gând să fac asta, dar doamna ministru Andronescu a făcut această afirmație, că această propunere legislativă este făcută, de fapt, în favoarea transportatorilor, și nu a elevilor care beneficiază de aceste abonamente.

Este un lucru total forțat, ca să nu folosesc un alt termen, pentru că acest articol pe care dorim să-l modificăm are următorul conținut: „Decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport rutier pentru facilitățile de transport acordate elevilor, prevăzute la articolul – cutare – din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, se asigură la nivelul integral al acestora.”

De unde a rezultat acest lucru, că noi îi favorizăm neapărat pe acești transportatori, n-am înțeles și nici nu vreau să înțeleg acest lucru, pentru că am specificat în momentul primei mele intervenții că niciunul dintre acești transportatori nu dorește să se îmbogățească pe seama acestor elevi pe care îi transportă până la școală.

Mulțumim, domnule senator, că ați fost scurt, așa cum ați promis.

Domnule Grigoraș, doriți să mai interveniți și dumneavoastră?

Și încheiem dezbaterile, vă rog mult de tot. Au vorbit toate grupurile.

Microfonul 2.

Pentru informare corectă, țin să vă anunț că acest articol este, într-adevăr, pentru elevi. În prezent, firmele de transport practică un preț. În schimb, decontarea pentru elevi este într-o sumă mult mai mică. Deci e vorba de acea diferență.

Deci nici pe departe firmele de transport nu vor avea de câștigat de aici. Cei care pierd sunt doar elevii, adică, dacă un abonament este, să spunem, 1.000 de lei, firma încasează 1.000 de lei de la elev, în schimb elevul, de la școală, când merge cu acel abonament, ia numai, să zicem, 40 de lei. Asta e... Deci, pentru informare corectă, mai ales pentru doamna ministru.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Domnilor senatori, vă rog să luați loc în bănci, să putem vota.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

A... Da. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă, IRENA, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta proiectul de lege.

Domnul ministru secretar de stat Mihai Albulescu, microfonul 8.

**Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de act normativ se supune aprobării Ordonanța Guvernului pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de membru al IRENA și completarea anexei nr. 1 a Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea de noi poziții în lista organizațiilor internaționale guvernamentale la care România a aderat, în sensul includerii cotizației Ministerului Energiei la Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au transmis avize favorabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

Insist și sunt nevoit să fac... Vedeți dumneavoastră, niciodată nu ni se spune cam cât ne costă pe noi aceste cotizații. Se vorbește doar de acoperirea prin lege a unei ordonanțe care, încă o dată spun, cheltuie fără ca această problemă să ne privească în calitate de Senat.

Este o problemă care trebuie discutată și preluată responsabilitatea, pentru că tehnica asta a ordonanței este pentru ca să scape de responsabilitatea unor plăți care se fac anual. Deci noi, anual, nenumărate astfel de ordonanțe le aprobăm prin legi. Nu este în regulă și subliniez încă o dată: cât timp o să se mai practice o asemenea formă de pasare a responsabilității?

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului astăzi are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, astfel încât beneficiarii Programului de promovare a exportului să fie – spun inițiatorii – și operatori economici nou-înființați, chiar dacă nu pot realiza profit în primii ani de activitate.

Totodată, inițiatorii mai doresc ca operatorii economici cu datorii la bugetul de stat sau care beneficiază de înlesniri să nu poată fi beneficiari ai programului.

Doresc să vă informez că, în prezent, așa cum sunt convins că știți foarte bine, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2002, se instituie un sistem de susținere și promovare a exporturilor cu finanțare de la bugetul de stat pentru patru mari categorii de activități:

1. Programul de promovare a exporturilor.

2. Programul de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii.

3. Programul de creștere a competitivității produselor

industriale.

4. Programul de creștere a competitivității produselor

agroalimentare.

Toate aceste susțineri se acordă prin mecanismul hotărârilor de guvern.

Guvernul nu susține această inițiativă, pentru că ea nu aduce elemente utile. Sunt formulări ambigue, neclare, care în niciun caz nu pot ajuta în aplicarea legii...

Concentrați, domnule secretar de stat. Concentrați.

Un singur lucru aș vrea să mai spun. Nu putem fi de acord nici cu acea propunere ca operatorii economici care beneficiază de înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul de stat, acordate prin convenții și ordine, conform prevederilor legale, care își respectă termenele de plată, atestate prin certificate fiscale, să fie excluși de la acordarea acestui sprijin financiar de la bugetul de stat pentru promovarea exportului. Lucrul a fost reținut și mulțumesc comisiei de specialitate, care a întocmit un raport de respingere.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat, de asemenea, negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea art. 37 alin. (3) lit. e) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, precum și pentru abrogarea art. 11 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru a susține proiectul de lege.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Gabriel Lungu, microfonul 9.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea asistenței sociale nr. 292/2011 este a treia lege-cadru a asistenței sociale din anul 2001 până în prezent, care a înlocuit Legea nr. 47/2006.

După trei ani de la intrarea în vigoare, în procesul de implementare a prevederilor legii și de elaborare a legislației subsecvente, precum și ca urmare a schimbărilor sociale și economice care au avut loc în această perioadă, s-a constatat necesitatea revizuirii și/sau definirii unor termeni, cum ar fi: standardele minime de cost, centrele

multifuncționale, caracterul neeconomic sau economic al serviciilor sociale.

Totodată, ordonanța Guvernului extinde pentru toți operatorii economici cu scop lucrativ dreptul de a fi recunoscuți ca furnizori de servicii sociale, cu excepția celor care furnizează următoarele servicii, și anume:

– serviciile de prevenire a separării copilului de familie; – serviciile pentru copilul lipsit temporar sau definitiv de părinții săi;

- serviciile sociale destinate prevenirii și combaterii

- violenței în familie;

- serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilități. Vă rugăm să votați prezentul proiect legislativ.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul președinte Frătean Alexandru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil pentru prezenta lege.

Având în vedere faptul că eliminarea restricțiilor din lege va conduce la creșterea capacității de a răspunde cererilor de servicii sociale ale persoanelor fără venituri sau cu venituri reduse, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere.

Deci supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere a proiectului de lege.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 11, Propunere legislativă pentru modificarea Legii

- nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu, microfonul 9.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 73 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reconsiderării stagiului minim de cotizare pentru perioada de asigurare mai mică de un an în situația acordării pensiei de invaliditate. Având în vedere că art. 73 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Legea nr. 37/2013, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 680/2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, considerăm propunerea de modificare a art. 73 din lege ca fiind în contradicție cu decizia Curții Constituționale mai sus menționată.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține prezenta propunere legislativă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul președinte Frătean Alexandru, microfonul 7.

Mulțumesc.

Consiliul Economic și Social a comunicat un punct de vedere negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, negativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară, negativ.

Și vreau să vă spun că propunerea este neconstituțională, așa cum s-a spus și aici mai devreme. În consecință, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, Comisia pentru muncă a hotărât să adopte un raport de respingere.

Vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Organică... E organică. Declar deschise dezbaterile. Sunt intervenții? Domnul senator Iovescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și astăzi mă lovesc, din nou, de aceeași problemă: de a nu fi respectat Regulamentul Senatului. Avem un regulament în care se spune că inițiatorii, dar și cei care au făcut amendamente – eu am un amendament la acest proiect –, să fie chemați la comisiile de raport.

O soluție ar fi să fac parte din această Comisie pentru muncă, pentru că cele mai multe inițiative și amendamente se leagă de această comisie, care nu înțelege să mă cheme de câte ori numele meu îl citesc acolo.

La dezbateri.

Haideți să revenim la fondul problemei, la propunerea legislativă.

Fondul problemei este că eu trebuia să fiu chemat și datorită acestui fapt știu că nu acestea sunt...

Am înțeles asta.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

...nu acesta este modul de lucru, dar, ca să pot să fiu chemat, să fie respectat regulamentul, ar fi trebuit să se întoarcă această inițiativă la comisie. Dar, deși am mijlocit în acest sens, n-am găsit înțelegere la niciun lider. Și eu

, din păcate, mă exprim aici că doresc reîntoarcerea și nu se poate.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun. Suntem la dezbatere pe propunerea legislativă.

Dacă doriți să vă susțineți punctul de vedere, aveți microfonul, domnule Iovescu, nicio problemă.

Da, dar mi se ia un drept: de a-mi susține acest amendament în comisie. Una este să susțin... și am experiența trecută, am susținut... și oricine își susține un amendament în plen nu are șanse să-l treacă, dacă este respins la comisie.

Eu cer retrimiterea la comisie.

Un lider de grup!

Da, un lider de grup ar putea s-o facă. Am înțeles. Mulțumesc.

Da, un lider de grup. Îl rog să preia cererea și, dacă se poate...

Am înțeles. Mulțumesc.

S-a înscris la cuvânt și domnul senator Motoc, microfonul central.

Constatând că domnul senator Iovescu a fost privat de acest drept de a fi chemat în cadrul acestei comisii pentru a-și prezenta punctul de vedere și eventualele amendamente, noi, cei din Grupul parlamentar liberal, solicităm retrimiterea la comisie, pentru a-i oferi acest drept.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

La propunerea unui lider de grup, de retrimitere la comisie, mă văd nevoit să

Cu 44 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată.

Un termen avem?

Pentru două săptămâni, o săptămână, domnule Motoc?

## **Domnul Octavian Motoc**

**:**

Două săptămâni!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Două săptămâni. Mulțumim.

Punctul 12...

Domnule președinte Frătean, vă rog, dacă doriți să interveniți, microfonul 7.

Mulțumesc.

Pentru că am fost acuzați de o anumită stare de lucruri, pe care eu nu o pot accepta totuși, vreau să vă spun că pe toți colegii îi invităm la comisie când au asemenea probleme. Sunt cunoscute aceste chestiuni, sunt afișate pe site, dar nu-i putem aduce la comisie. Este o oarecare nuanță pe care am vrut să o subliniez.

M-aș bucura să vină domnul Iovescu să-și susțină amendamentul. Inițiatorii au fost prezenți. Nu înțeleg de ce dânsul nu a venit la comisie.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Continuăm.

Domnule Iovescu, nu pot să vă dau cuvântul, încă n-am intrat la dezbateri. Nu are rost să intrăm în acest dialog. A fost retrimisă la comisie și veți fi invitat.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunere legislativă privind organizarea și desfășurarea stagiilor profesionale.

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Cer să fiu anunțat. Este clar! Nu vă mai ascundeți... că nu au această obligație membrii... Vorbesc de Legislativ, ei au obligația!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun. Am înțeles, domnule Iovescu.

Vă rog să respectați lucrările Senatului.

Domnule Iovescu, am înțeles.

Respectați și dumneavoastră restul colegilor, dacă doriți să fiți respectat.

Punctul 12, Propunere legislativă privind organizarea și desfășurarea stagiilor profesionale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent nimeni.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-și spune punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Gabriel Lungu, Ministerul Muncii, microfonul 9.

Față de proiectul legislativ supus atenției, precizăm următoarele: Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea stagiilor profesionale este foarte asemănătoare cu prevederile Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.

Contractul de stagiu nu poate să fie un contract individual de muncă de tip particular.

Potrivit Codului muncii, încheierea contractelor de muncă se face numai pentru persoane calificate, care dețin un act de calificare cu recunoaștere pe piața forței de muncă.

Prevederile art. 80–81 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, se referă la stimularea angajatorilor pentru încadrarea tinerilor absolvenți, ceea ce nu poate fi similar cu stagiile prevăzute în propunerea legislativă.

Durata stagiului pentru persoanele care sunt în cursul efectuării unui ciclu de învățământ trebuie să respecte structura anului școlar, respectiv universitar. În acest context, este imposibil ca un stagiu să se desfășoare pe o perioadă de 12 luni.

Față de cele prezentate, Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Frătean Alexandru, Comisia pentru muncă, microfonul 7.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, un aviz negativ. Comisia pentru învățământ, știință, tineret, aviz negativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, în urma dezbaterilor care au avut loc.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Domnule senator Dobra, microfonul 2 sau central? Hotărâți-vă, domnule Dobra...

Central!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Că tot am avut dezbaterea cu domnul Iovescu, am să spun doar atât: îmi pare totuși că lipsește o procedură – pentru cei de la secretariatul tehnic, nu-i mai văd, că sunt aici, se consemnează –, nu sunt sigur că, de fiecare dată când o lege cu inițiator din Senat se dezbate în Camera Deputaților, cei de la Camera Deputaților se asigură ca noi să știm, așa cum nu sunt sigur că, atunci când se dezbate o lege cu inițiator de la Camera Deputaților la noi aici, în Senat, cei din staff se asigură că inițiatorii știu. Pentru că, probabil, ar fi venit și mai evităm și noi situația asta în care: „Da, la inițiatori nu e nimeni, dau cuvântul comisiei.” E un lucru de organizare. Vă spun sincer, colegii mei nu știau. Și de asta sunt aici.

Legea stagiilor profesionale vine să completeze pachetul legislativ – și nu-mi dau seama dacă cine-i cel mai competent mi-a dat astăzi răspunsul – menit să ajute tinerii în dezvoltarea abilităților profesionale. Stagiul profesional sau internshipul este o abordare modernă, prezentă în mai toate țările dezvoltate din Occident, vine să umple golul pe ramura dezvoltării personale și profesionale a tinerilor, în completarea Legilor voluntariatului, uceniciei, practicii universitare.

Diferența dintre Legea stagiilor profesionale și Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților constă în principalul aspect: practica elevilor și studenților se organizează și se desfășoară pe baza unui contract-cadru de colaborare semnat între universitate și organizația-gazdă la sfârșit de semestru sau de ani de studii, în conformitate cu planul de învățământ, iar stagiul profesional se desfășoară în urma unui contract încheiat între organizator și stagiar. Stagiarul poate desfășura o activitate continuă pentru o perioadă de maximum 12 luni, în condiții clar reglementate, până la o vârstă de 35 de ani, pe care, în urmă cu două săptămâni, o susțineați aici pentru un alt aspect legislativ.

Acum, ca să-i dau dreptate și doamnei ministru, dacă noi ne-am încurcat la această lege la aspecte privind contribuțiile sociale și de stat, înseamnă că am pierdut fondul problemei, dacă... acolo, la cât recunoaștem vechime sau recunoaștem activitate profesională și așa mai departe, înseamnă că nu suntem setați cum trebuie. Asta nu înseamnă că inițiatorii n-au greșit când au prevăzut aceste lucruri. N-ar fi prima oară.

## Mulțumim, domnule senator.

Înainte să dau cuvântul doamnei Câmpeanu..., vreau să vă informez că, în situația menționată de dumneavoastră, cu privire la anunțarea inițiatorilor, nu voi fi eu avocatul personalului din staff, dar toți sunt invitați, există o procedură. Aceste invitații ajung la casetele deputaților sau senatorilor sau la grupurile parlamentare. Deci, din punctul acesta de vedere, avem la Senat, la direcția de specialitate, chiar niște persoane foarte bine pregătite și care ne ajută foarte mult. Deci nu s-a pus problema să nu fie anunțați inițiatorii.

Doamna Câmpeanu, microfonul central. Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Trebuie să spun de la început că, într-adevăr, colegul meu are dreptate. Trebuie găsită o formă care să-i pregătească cu un minim de experiență pe cei care termină o facultate. Tocmai în sprijinul lor am inițiat și s-a adoptat legea prin care, pentru acest stagiu de formare profesională, acordăm stimulente angajatorilor.

Sigur că ea poate să fie și sub forma pe care o spune colegul nostru, domnul Dobra, dar aș vrea să vă amintesc un lucru: că în Occident, să zicem, nu numai în Uniunea Europeană, și în Statele Unite ale Americii, mai ales, voluntariatul și internshipul sunt puncte în plus, care contează la angajare. De ce? Pentru că aceste lucruri se fac cu seriozitate.

Dacă noi primim – și s-a întâmplat și în cadrul Ministerului Muncii, și probabil și în alte ministere – absolvenți și încercăm să-i ajutăm să-și facă un stagiu de profesionalizare în minister și nu le acordăm atenția cuvenită, și-i portăm de la un serviciu în altul, și, după aceea, le spunem să se ducă acasă, că ne încurcă, că nici n-avem birouri unde ei să stea, ei nu vor învăța nimic, niciun angajator nu le va recunoaște acest stagiu, chiar dacă el va fi instituit prin lege. Pentru că trebuie să înțelegem odată că, atâta timp cât nu facem lucrurile cu seriozitate, atât din partea din angajatorului, cât și din partea absolventului, studentului sau, poate, și a elevului, când vine în practică, niciodată, nicio lege n-o să oblige niciun angajator să-i angajeze și să-i recunoască stagiul de formare profesională.

Așa încât eu cred că este bine să ne gândim în continuare, și mai ales cu mediul universitar, cum să facem ca acești studenți, într-adevăr, să aibă un minim de experiență, că, știți bine, angajatorul îl întreabă de la început: ce știi să faci? Nu-l întreabă câte masterate are, câte diplome are, câte hârtii are în geamantan. Nu. Îl întreabă ce știe să facă. Așa încât, aici, poate ar trebui să lucrăm mai mult și ei chiar să și învețe ceva, fie că e instituit prin lege, fie că este, pur și simplu, o practică.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții?

Doamna senator Andronescu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fără îndoială că este de lăudat interesul pe care Senatul și inițiatorii acestui proiect legislativ îl manifestă față de tinerii care trebuie să-și găsească un loc și să se integreze în muncă. De aceea am citit la comisie cu foarte multă atenție această lege.

Din păcate, ea se suprapune peste niște legi care deja sunt în vigoare. În urmă cu aproximativ un an de zile, prin Senat – și noi suntem Camera decizională pentru acest subiect – a trecut Legea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. În această lege, practic, absolventul este angajat, iar salariul lui pe perioada stagiului este suportat din bugetul asigurărilor sociale și din alte fonduri, cum ar fi fondurile europene, de exemplu, care reprezintă o țintă și pentru acest subiect. Și cred că această problemă pentru absolvenții de învățământ superior este rezolvată.

Pentru cei care au 16 ani și nu sunt absolvenți de învățământ superior tot noi, aici, am dezbătut și am aprobat Legea uceniciei la locul de muncă. Și generozitatea Senatului a fost aceea de a nu pune limită de vârstă. Practic, oricine pierde un job la un moment dat poate să se reprofileze, să se reformeze într-o altă meserie prin... grație acestei legi. De asemenea, stagiul de ucenicie de 12, 24 sau 36 de luni, în funcție de nivelul de calificare, este susținut din bugetul asigurărilor sociale sau din fonduri europene sau alte resurse.

De aceea, eu personal vă mărturisesc că am citit-o cu atenție, să vedem ce putem să scoatem din ea, ca să completăm celelalte legi. Poate că ar merita să le adunăm pe toate și să le cuplăm într-o lege unică, pentru că mi-a fost foarte greu – și vă mărturisesc că n-am privit că ea este scrisă de colegii din opoziție, ci, pur și simplu, încercam să găsim ceva ca să putem s-o susținem –, e foarte greu de făcut lucrul acesta așa cum este scrisă legea, imposibil, practic. Pentru că, dacă vreți să cuprindeți perioada de internship, deci perioada de practică din diferitele etape ale școlarizării, aceste perioade sunt cuprinse în curriculum și sunt în responsabilitatea școlilor, liceelor sau universităților.

De aceea, eu v-aș ruga să nu vă supărați, dar poate că merită să luăm toate aceste legi și să încercăm să formăm o lege unitară, care să ia în considerare toate aceste etape prin care poate să treacă un tânăr în școală sau în afara școlii, dacă ne referim la voluntariat.

Mulțumim, doamnă ministru. Dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Declar dezbaterile generale încheiate. Legea face parte din categoria legilor organice. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă din partea inițiatorilor este cineva prezent?

Nu este nimeni prezent.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Prezenta propunere legislativă nu poate fi susținută, întrucât intră în contradicție cu definiția șomerului, art. 5 pct. 4 lit. c), care prevede că persoana șomeră este cea care nu realizează venituri.

Conform art. 34 alin. (1) lit. b), pentru a beneficia de indemnizație de șomaj, șomerii, așa cum sunt definiți în cadrul legal, sunt persoanele care nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință.

Nu este clar raționamentul care a determinat scăderea procentului persoanelor care trebuie încadrate în muncă de la 60% la 50%, având în vedere că scopul acestei reglementări este creșterea numărului de persoane ocupate.

Față de cele prezentate, Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Frătean, Comisia pentru muncă.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Economic și Social a transmis un aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz negativ.

Comisia pentru egalitatea de șanse, aviz negativ. Comisia pentru buget, aviz negativ.

Membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri?

Nu dorește nimeni să intervină.

Am încheiat dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu este nimeni prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Prin Legea nr. 125/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative, s-a reglementat majorarea alocației de stat pentru copii.

Ca urmare a modificărilor aduse cuantumului alocației de stat pentru copii și a faptului că, potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 416/2001, acest drept este luat în calcul atât la stabilirea veniturilor pe baza cărora se acordă ajutorul social, cât și la stabilirea veniturilor pe baza cărora se acordă alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, a fost necesară stabilirea unor măsuri de protecție socială, astfel încât familiile beneficiare ale drepturilor menționate să nu fie afectate negativ prin scăderea cuantumului beneficiilor de asistență socială menționată sau prin ieșirea din plată a acestora.

Astfel, prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2015 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, la stabilirea veniturilor nete lunare realizate de familie, în cazul familiei care are în întreținere copii, se va lua în calcul alocația de stat pentru copii în cuantumul stabilit anterior majorării aprobate prin Legea nr. 125/2015.

Din acest motiv, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat nu mai este întemeiată.

Față de cele prezentate, Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Frătean Alexandru, Comisia pentru muncă.

Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Consiliul Economic și Social, aviz negativ.

Comisia pentru egalitatea de șanse, aviz negativ. Comisia pentru buget, finanțe, aviz negativ. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, aviz negativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, microfonul 7, din partea Comisiei juridice.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 6 octombrie 2015, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis. Amendamentul este de tehnică legislativă și este cuprins în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, precum și Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 au transmis avize favorabile.

De asemenea, și Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2015 pentru modificarea alin. (6) al art. 9[2] din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 8, domnul Adrian Sanda, secretar de stat.

## **Domnul Adrian Sanda** _– secretar de stat în cadrul_

_Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945–1989_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să avizați... să votați favorabil acest proiect de act normativ care constă în prorogarea unui termen privind soluționarea cererilor depuse de către luptătorii cu rol determinant pentru a primi această calitate, de la 45 de zile la 120 de zile.

Motivarea acestui fapt este una simplă. Membrii comisiei sunt în același timp și salariații acestei instituții și, pentru o bună și corectă analiză a acestor dosare, se impune prorogarea acestui termen până la finalizarea acestei acțiuni.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. Dezbateri? Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Eu fac parte din Comisia pentru problemele revoluționarilor și știu că e necesară, a fost necesară această ordonanță, care, de fapt, a și fost aplicată. Deci trebuie să o susținem, fiind vorba de un lucru care s-a întâmplat în fapt.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendament admis, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987 nr. 341/2004.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnul senator Vochițoiu Haralambie, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin acest act normativ, cei doi inițiatori, domnul senator Gabriel Oprea și subsemnatul, Vochițoiu Haralambie, vrem să completăm, de fapt, legea aceasta, a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987, așa cum este firesc, cu mișcarea anticomunistă de la Lupeni din august 1977.

Ca argumente, am prezentat în proiectul legislativ, în prezentare, faptul că mii de oameni au participat la această mișcare, că Securitatea de la vremea respectivă a deportat foarte multe familii, a anchetat, a arestat și așa mai departe, astfel încât foarte mulți cetățeni, la vremea respectivă, mineri și familiile acestora, au avut de suferit și, bineînțeles, sistemul comunist a încasat, să spun așa, prima lovitură serioasă, lucru recunoscut de întreaga Europă, de întreg lagărul comunist.

Și, pentru lucrurile acestea, noi credem că este necesar și este bine să aprobăm modificarea, să completăm Legea recunoștinței și cu mișcarea de la Lupeni din 1977. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Sanda, secretar de stat.

Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Secretariatul de stat, inițial, pentru problemele revoluționarilor a fost completat în decursul anilor, începând cu 2008, cu membrii mișcării luptei muncitorești de la Brașov din noiembrie 1987, iar în 2013 a inclus și luptătorii în rezistența anticomunistă, respectiv deportații și deținuții politic.

În privința acestui act normativ, Guvernul nu a emis un punct de vedere, dar, din discuțiile pe care le-am avut cu inițiatorii, am considerat necesar să stabilim... și chiar cu unul dintre participanți, chiar cu liderul acestei mișcări, domnul Dobre, am încercat să stabilesc, să văd amploarea acestui fenomen, să vedem dacă se încadrează în structura acestui secretariat și în lupta împotriva regimului comunist instaurat în România.

Pot să vă spun că numărul acestor persoane este extrem de redus, este undeva la 20 de persoane astăzi, care pot dovedi cu documente că au fost încarcerate, respectiv deportate din localitatea de domiciliu sau de unde au avut locul de muncă. Deci un număr extrem de redus și, din punctul meu de vedere, se încadrează.

Deci Secretariatul de stat agreează această includere a acestei categorii în cuprinsul legii și salut această inițiativă a celor doi senatori.

Mulțumim.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, microfonul 7, din partea Comisiei juridice.

Comisia juridică a analizat, în data de 6 octombrie 2015, propunerea legislativă, precum și avizele pozitive transmise de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, de Comisia parlamentară a revoluționarilor din decembrie 1989 și de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și a hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, care fac parte integrantă din anexa nr. 1 a acestui raport.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

Mulțumim, doamnă senator. Sunt dezbateri?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Cu siguranță, la Lupeni, în minele din Valea Jiului, au avut loc evenimente care au „șocat” la vremea respectivă conducătorii. Conducătorii comuniști s-au deplasat la fața locului. S-a anunțat la radio „Europa Liberă” că a existat o grevă a minerilor în Lupeni.

Acum, eu vă pot explica de ce s-a dat un aviz negativ la... nu pe fond. Deci nimeni, pe fond, nu spune că nu trebuie să manifestăm recunoștință față de cei care au avut de suferit prin domiciliu forțat, prin deportări sau alte forme de represiune. În realitate sunt mult mai mulți oameni care au avut de suferit de către... și ar trebui o lege a recunoștinței pentru toți cei care au avut urmări, de la imposibilitatea de a intra la facultate, până la interdicții pe care le-ai avut în cariera profesională, toți au avut de suferit față de acest regim.

Problema pe care o ridic eu este în acuratețea sau, mai bine zis, modul în care se rezolvă juridic această problemă, pentru că la art. 27 se vorbește despre modul în care se face dovada. Ei, aici, chestiunea pentru mine, din punct de vedere juridic, e un mare semn de întrebare: cum se face dovada cu înscrisuri de la „organele competente”? E lăsată această sintagmă „organele competente” undeva, suspendată, în așa fel încât eu consider că pe fapt, în fond, se vor produce, să zicem, încurcături, inclusiv la secretariat. Ar trebui să existe o definiție foarte precisă a modului în care se face această dovadă, pentru că „organul competent”, adică Securitatea statului, nu știu dacă este organ competent.

Este posibilă, este posibilă obținerea unor dovezi și domnul secretar, domnul ministru, știe foarte bine ce s-a întâmplat în momentul în care anumite probatorii au fost înlocuite cu proba cu martori, în momentul în care, în lipsa unor dovezi sau dispariția unor dovezi, se pot face probe cu martori.

Eu cred că trebuie să fim foarte atenți. De ce? Pentru că s-au scurs foarte mulți ani de la data... Nu pentru acum. Poate să treacă formula aceasta. Dar, în momentul în care se ajunge la Cameră, eu cred că trebuie să găsim o soluție de precizare care să facă efectivă sau, mai bine zis, realizabilă această lege.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Coca Laurențiu, microfonul... Unde doriți, domnule senator. Central.

Mie mi s-a părut că e mai aproape de dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Știți foarte bine, dragi colegi, că, în mandatul trecut, sunt unul dintre cei care au venit cu un astfel de proiect legislativ. Îi felicit pe domnul senator Vochițoiu și pe cei care au semnat.

Vreau să vă spun că pe parcurs, deci către Camera Deputaților, mai există un proiect de acest fel, pentru că am revenit la el.

Noi discutăm atât de mult pentru 20 de persoane. Vreau să vă informez că, în ’77, 30.000 de mineri – sunt inginer-miner și mă mândresc cu asta –, 30.000 de mineri au demonstrat împotriva lui Ceaușescu. Acei 30.000 de mineri l-au sechestrat în subteran pe prim-ministrul Verdeț. Dar vreau să vă mai aduc aminte celor care sunteți din Gorj că, în ’81, minerii de la bazinul din județul Gorj au dat foc la primărie, au aruncat tablourile cu Ceaușescu, deci, efectiv, au făcut o demonstrație împotriva sistemului.

Trebuie să recunoaștem, în ’77 și ’81, și curajul acestor oameni. V-aș ruga ca toți să votați acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Bumbu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să menționez că, în condițiile în care în România am avut o dizidență sau o atitudine de revoltă, de opoziție la regimul comunist, colectivă, deci dizidență colectivă aproape zero, cele două-trei evenimente care au ieșit în evidență și care au fost reale eu zic că trebuie să le punem în evidență și să-i considerăm așa cum trebuie pe cei care s-au expus în acel moment.

Desigur că, după război, apar mulți viteji. Sigur că tot poporul trebuie să fie reconsiderat pentru că a stat în poziție de victimă, iar alții chiar au fost beneficiari ai sistemului comunist.

Deci acești câțiva oameni, care au fost lideri, de fapt, eu zic că trebuie să-i punem în drepturi și oficial, nu numai în fapt, ceea ce au făcut asociațiile, organizațiile sau chiar secretariatul de resort.

Eu zic că trebuie să votăm legea și să ținem cont că acea problemă sau omisiune pe care a semnalat-o domnul senator Popa poate fi foarte ușor rezolvată prin procedurile de aplicare a legii pe care le face ministerul de resort. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ilieșiu, microfonul 3.

## Mulțumesc.

Eu aș vrea să felicit inițiatorii pentru această propunere legislativă care este foarte legitimă și, în același timp, regret că de 26 de ani, de când o asemenea inițiativă putea fi adoptată, nu a fost adoptată. Să ne gândim că cei care au fost implicați în Revoluția din Decembrie ’89 beneficiază de această recunoștință de 26 de ani, cei implicați în revolta muncitorească de la Brașov, și ei, de vreo patru-cinci ani și, după părerea mea, nici mișcarea de la Brașov, nici cea de la București nu ar fi avut loc fără mișcarea muncitorească din Valea Jiului.

Deci cred că ar trebui, în unanimitate, să votăm acest proiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai sunt colegi senatori?

Dacă nu, o să-i dau cuvântul domnului senator Vochițoiu, microfonul central.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vorbim astăzi despre prima mișcare antisistem din România, care s-a petrecut între 2 și 29 august 1977. S-a vorbit atunci, e adevărat, la Vocea Americii, la Europa Liberă și, în general, în toată lumea civilizată de prima zonă liberă de comunism. A fost prima dată când s-au strigat lozinci anticomuniste și anticeaușiste. Au fost sechestrați membri ai nomenclaturii de la acea vreme: Ilie Verdeț, prim-ministrul, și ministrul minelor, Gheorghe Pană, au fost sechestrați, într-adevăr, acolo de către mineri până la venirea lui Nicolae Ceaușescu însuși.

Zeci de mii de mineri și familiile acestora au participat activ la această mișcare. Revolta minerească anticomunistă din Valea Jiului a produs prima zguduire tectonică de maximă intensitate a sistemului comunist din România și idealurile sale au fost similare cu ale celor de la Brașov din 1987, culminând cu victoria deplină asupra comunismului românesc în decembrie 1989. Asta este și logica faptului că această mișcare este pusă firesc alături de celelalte mișcări, Brașov și București, la final.

Vreau să mulțumesc, în primul rând, în mod special domnului secretar de stat Sanda Adrian, de la Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor, pentru munca pe care a depus-o ca acest proiect legislativ să devină unul sustenabil și care să nu întâmpine dificultăți, atunci când va fi pus în aplicare.

Dar, de asemenea, să știți, și Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, Comisia pentru buget, finanțe, după analiză, a dat un aviz favorabil, Comisia juridică și, în sfârșit, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au dat tot un aviz favorabil.

Le mulțumesc tuturor colegilor pentru aceste lucruri.

Pentru că toate statele foste membre ale lagărului comunist își respectă eroii, îi elogiază și le asigură un trai decent, prin votul dumneavoastră de astăzi, intrăm și noi în rândul acestor state. După 1989, stimați colegi, puținii supraviețuitori ai mișcării de la Lupeni din 1977 au privit neputincioși cum trece timpul și sacrificiile lor nu au fost recunoscute. Astăzi vreau să le dau o veste bună ortacilor mei și să le spun că senatorii României au ținut cont și apreciază sacrificiul lor. Astăzi, aici, la balcon, alături de noi, se află chiar liderul acestei mișcări, domnul Constantin Dobre.

Vreau să-l felicit și să-i mulțumesc.

A venit din Marea Britanie să susțină acest proiect legislativ.

Așa se scrie istoria, stimați colegi, și vă mulțumesc, și sunt mândru că, alături de voi, astăzi trăiesc aceste clipe.

Și, dacă e să condamnăm – și cu asta închei – comunismul, astăzi o putem face în mod concret, votând acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Titus Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulți colegi au vorbit, așa că voi fi extrem de concis.

E, într-adevăr, un act de reparație morală, în primul rând, care vine după mulți ani și cred că este bine să finalizăm această procedură legislativă astăzi la Senat.

Am intervenit doar, dincolo de sublinierea justeței acestui proiect legislativ, pentru că s-a ridicat o problemă mai degrabă de tehnică juridică, de definire mai bună, poate, a unor instituții și, în materie probatorie, ăsta este un lucru important. Cred că acest lucru se poate, în mod firesc, regla, dacă este nevoie de o definire de mai mare acuratețe, în procedura de la Cameră. Inițiatorul a fost prezent, sugestiile colegului senator au fost luate în considerare.

Eu cred că este bine să votăm astăzi, să dăm un semnal politic și, în procedura de la Cameră, dacă este nevoie să fie ameliorat textul, sunt convins că acest lucru se va face. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Hașotti, microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Da, este o propunere legislativă judicioasă, o voi vota, dar îmi pun o întrebare la care nu doresc niciun fel de răspuns: oare, după 13 ani, or fi venit prin București să facă dezordinile pe care le-au făcut, violențele și crimele pe care le-au făcut dintre cei care în 1977 s-au...

## **Din sală:**

Nu... Erau pensionari ăia...

## **Domnul Puiu Hașotti:**

...s-au ridicat... au făcut această revoltă?!

Motiv pentru care, acum două-trei zile, domnul proaspăt președinte al PSD și-a cerut scuze în numele PSD-ului și PSD-ul... de față cu domnul Ion Iliescu.

E o întrebare la care nu doresc răspuns.

Da, mulțumim. Domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc.

Și eu felicit inițiatorii și spun că acești oameni care s-au exprimat în acel moment merită mult mai mult drepturi decât marea parte dintre revoluționarii din ’89.

Și am ținut să iau cuvântul deoarece fac parte din comisia care a dat aviz negativ. Cu toată opoziția mea, cu toate luările de cuvânt, nu am reușit să-mi conving colegii că nu este bine să dăm un aviz negativ. Dar asta e democrația! Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu Tudor.

Și vă propun să încheiem dezbaterile, ca să reușim să și votăm, dacă tot ne dorim lucrul acesta. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Nu am să comentez, pentru că a făcut-o domnul Hașotti suficient de înțelept, ca cei care au urechi să audă, cei care au memorie să nu uite... și cei care au putere de analiză să analizeze în mod corect cele două momente în care minerii din Valea Jiului au pus România pe harta Europei – 1977, 1990. Da? Deci nu voi comenta asta.

În schimb, o să-mi permit un scurt comentariu, domnule președinte de ședință, față de amploarea pe care o ia „condamnarea comunismului” – și luați ghilimele respective la sintagmă –, pe care o aud din ce în ce mai abitir de la microfonul central al Parlamentului, făcută fiind de foști membri ai Partidului Comunist Român, foști înalți beneficiari ai Partidului Comunist Român. Și, în secunda aia, mă întreb până unde merge fariseismul și până unde merge lipsa de pudoare în a te duce la un microfon să condamni ceea ce, într-o mai mică sau mai mare măsură, ai creat.

Eu am înțeles, în naivitatea mea de senator vremelnic, că poți condamna ceva atâta timp cât nu ai participat sub nicio formă, nu ai avut nicio participație, cum spune legea, la acea faptă. Fapta fiind instaurarea, propășirea și dezvoltarea comunismului până pe cele mai înalte culmi.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Vă propun să încheiem dezbaterile.

Înțeleg că e o întrebare la care – la fel la domnul Hașotti –, nu așteptați răspuns. Da?

Închei dezbaterile generale.

Vă propun să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră sesizată.

În primul rând, dacă amendamentele respinse sunt susținute în plen?

Nu sunt susținute. Atunci vă propun să votăm raportul cu amendamente admise.

din partea Consiliului Legislativ, dar și de la cele trei comisii sesizate în această procedură.

Am deschis votul.

77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Raportul cu amendamente admise a fost adoptat. Vă propun să votăm și propunerea legislativă. Deschid votul.

75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Stafful, vă rog să furnizați lista de vot liderilor de grup. A fost solicitată.

Punctul 17 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticorupție, de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de executori judecătorești.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Liviu Stancu, secretar în Ministerul Justiției. Aveți microfonul 9.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Promovarea Proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 178/1997 contribuie la asigurarea transpunerii Directivei 2010/64/UE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind dreptul la traducere și interpretare în cadrul procedurii penale.

Ca urmare, transpunem art. 5 alin. (1) și alin. (3) din Directiva 2010/64/UE, soluțiile legislative preconizate de prezentul proiect vizând în special următoarele aspecte:

– instituirea unui filtru unic de apreciere a nivelului de pregătire profesională a persoanelor interesate să obțină calitatea de interpret și traducător autorizat;

– reglementarea instituției suspendării calității de traducător și interpret autorizat;

– instituirea în mod expres a obligației interpretului și traducătorului de a respecta confidențialitatea atât în timpul exercitării profesiei, cât și după încetarea calității de interpret și traducător autorizat.

Pentru aceste motive, vă rugăm să exprimați prin vot acceptarea acestui text.

Vă mulțumim foarte mult.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Federovici, Comisia juridică.

Microfonul 7.

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia juridică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, a proiectului de lege, având în vedere avizele pozitive primite

Mulțumesc. Dezbateri.

Dacă doresc să intervină domnii senatori?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Într-adevăr, trebuie să recunosc că această modificare este necesară. Cred că se putea face – de data aceasta o spun deschis – și pe cale de ordonanță de urgență, pentru că este o urgență mai ales rezolvarea acestei probleme spinoase în România privind modul în care se execută această activitate de traducător, mai ales pentru faptul că, astăzi, în Europa, există o situație ieșită din comun, unde ai nevoie de astfel de activități. Vorbesc acum, evident, de problema refugiaților din Est.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 3, 97, 98, 103 și 104 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este prezent...?

Nu este prezent nimeni pentru susținerea propunerii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă, având în vedere că ea a rămas fără obiect. Legea nr. 67/2004 a fost abrogată recent prin Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere avizele negative venite atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la comisiile sesizate în această procedură, membrii Comisiei juridice vă propun un raport de respingere a acestei propuneri legislative, pe considerentele pe care tocmai le-a explicat domnul ministru.

Mulțumim, doamnă senator. Intervenții?

Domnul senator Motoc, microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cine spune că nu există democrație în PSD?

După ce, zilele trecute, un...

Declarațiile politice sunt mâine-dimineață, domnule senator.

...domnul deputat Sturzu a făcut acele declarații pe care le cunoaștem cu toții, un alt tânăr deputat PSD – și îl menționez aici pe domnul deputat Andrei Valentin Sava – vine cu această propunere legislativă care nu face altceva decât să conteste această modalitate de vot într-un singur tur de scrutin pentru președinții consiliilor județene și, respectiv, pentru primari. Și nu fac altceva decât să citez câteva rânduri din expunerea de motive a domnului deputat PSD:

„Alegerile într-un singur tur de scrutin au dovedit, atât în 2008, la votul pentru președinții consiliilor județene, cât și în 2012, la votul pentru președinții de CJ, dar și pentru primari, că favorizează candidații aflați în funcție la momentul respectiv, fără a stimula o competiție electorală autentică și fără a asigura legitimitatea necesară unei astfel de funcții. (...) Alegerea în două tururi de scrutin a primarului și președintelui de consiliu județean va asigura o mai bună reprezentare a intereselor electoratului prin faptul că va favoriza o competiție autentică, în care candidații trebuie să vină cu soluțiile cele mai bune, cu răspunsuri la cele mai importante probleme ale comunității respective.”

Dar cum să accepte PSD această propunere venită chiar din interior, când, printr-o ordonanță, nr. 55/2014, a luat din zona opoziției 400 de primari?

Mulțumesc, domnule senator.

Poate veniți mâine-dimineață, la ora 9.00, la declarații politice, ca să continuăm această discuție.

Vă propun..., dacă mai sunt intervenții...

Dacă nu, să încheiem dezbaterile generale și să trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă...

A, mă scuzați! Face parte din categoria legilor organice, ca atare, o să votăm luni, la ora 17.00.

Vă propun să încheiem ședința de plen a Senatului. Declar închisă ședința.

Mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815162]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 184/27.X.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei