Ilie Ilaºcu

## **Domnul Ilie Ilaºcu:**

## Domnilor preºedinþi,

## Stimaþi colegi,

Astãzi, în regim de urgenþã, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului României, se discutã solicitarea preºedintelui þãrii în problema acceptãrii solicitãrii Statelor Unite ale Americii privind utilizarea spaþiului aerian românesc ºi a infrastructurii necesare în cazul unei intervenþii militare în Irak, ca ºi angajarea unei subunitãþi româneºti în cadrul coaliþiei antiirakiene.

În afarã de aceastã solicitare la pãrerile noastre, seacã, din partea preºedintelui þãrii, noi, parlamentarii, nu am mai primit alte motivaþii ori explicaþii asupra problemei în cauzã Ñ fiþi de acord Ñ, a unei situaþii create foarte delicate.

Mai mult decât atât, nu ni s-a prezentat la solicitare nici aºa-zisa solicitare a Statelor Unite ale Americii. Fiindcã înaintea luãrii unei decizii de vot fiecare dintre noi am fi dorit sã cunoaºtem mai multe elemente, ca de exemplu: care sunt condiþiile de aderare la aºa-zisa coaliþie antiirakianã ºi, doi, în calitate de ce fel de þarã suntem invitaþi? Ce statut are România în aceastã invitaþie? Ca þarã invitatã în NATO? Fiindcã, dupã cum se cunoaºte, acest statut îl are România, ºi atunci corect ar fi fost ca solicitarea sã vinã din partea Cartierului General al NATO sau, ca þarã membrã O.N.U., cu o solicitare, bineînþeles, din partea Consiliului de Securitate al O.N.U., ºi nicidecum din partea Statelor Unite ale Americii.

Ca membru al delegaþiei române la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei mã mirã oscilaþiile politice din ultima vreme ale diplomaþiei române. La 23 ianuarie a.c., înaintea deplasãrii noastre spre Strasbourg, membrii delegaþiei române au avut, ca de obicei, cum este la noi, o întâlnire cu domnul Mircea Geoanã, ministrul afacerilor externe, în cadrul cãreia Domnia sa ne-a explicat clar poziþia României în problema irakianã.

Dupã cum cunoaºteþi, Consiliul Europei dupã lungi dezbateri a adoptat o rezoluþie legatã de criza irakianã ºi întreaga delegaþie românã a votat împotriva declanºãrii rãzboiului în Irak fãrã aprobarea Consiliului de Securitate al O.N.U.

Pentru rãzboi au votat doar 7 deputaþi din cele 44 de state membre ale Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei ºi dupã doar douã sãptãmâni aceleaºi autoritãþi române ne solicitã contrariul, sã votãm pentru rãzboi, adicã împotriva Rezoluþiei Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei.

Aceastã atitudine duplicitarã a autoritãþilor române în criza irakianã inevitabil va aduce mari prejudicii poporului român.

În primul rând, o vom simþi în sfera politicului ºi, bineînþeles, în cea economicã, din partea þãrilor vesteuropene, þãri care, dupã cum cunoaºteþi, ne sunt apropiate ºi care fac cele mai mari investiþii financiare în economia românã.

Mã întreb de ce s-a ajuns pânã la situaþia în care puterea este gata sã sfideze impardonabil regulile democraþiei mondiale, autoritãþile O.N.U., în schimbul unei coaliþii militare neclare cu Statele Unite ale Americii, þarã care a declarat deschis ºi ferm cã va ataca Irakul cu sau fãrã consimþãmântul Consiliului de Securitate al O.N.U. Dupã pãrerea mea, rãspunsul poate fi doar unul singur: puterea actualã nu este capabilã sã redreseze situaþia socialã, economicã gravã a þãrii ºi atunci s-a cãutat ºi s-a gãsit o scuzã, o justificare a sãrãciei ºi nivelului scãzut de trai al populaþiei române. ªi se va justifica prin marile cheltuieli de ducere a unui rãzboi.