Ioan Avram Mureºan

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

De aceea nu voi rãspunde la astfel de acuzaþii, ci voi rãspunde punctual la aceia care într-adevãr s-au interesat de mersul programelor din agriculturã ºi de modul în care încercãm sã atragem bani cãtre satul românesc, acolo unde, dupã 50 de ani, se îndreaptã pentru prima datã fluxuri financiare, pentru prima datã se duc bani în satul românesc ºi nu se iau bani de la þãrani sau cote, aºa cum erau obiºnuiþi.

Domnul senator Fuior mã întreabã de programul SPP, deci programul pregãtitor pentru programul SAPARD de dezvoltare ruralã care, într-adevãr, are o finanþare de 3,5 milioane euro ºi care este finanþat dintr-un program PHARE. Programul PHARE este pe Õ99, dar el se deruleazã pe 2000, proiectele au fost alese, urmeazã ca cei care au câºtigat proiectele pentru finanþare sã fie chemaþi la Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã.

Programul SAPARD, de care spuneþi ºi care este oferit de Uniunea Europeanã tuturor þãrilor candidate ºi care constã în 150 de milioane de euro vreme de 7 ani, pentru toate þãrile, este în curs de derulare. Marþi am participat la ultima ºedinþã, la Bruxelles, cu toþi miniºtrii agriculturii din þãrile central-europene, în care ni s-a spus cã toate normativele ºi reglementãrile financiare sunt gata din partea Bruxelles-ului, cã trebuie acreditate agenþiile de platã, acelea la care dumneavoastrã fãceaþi referire, iar noi am construit o agenþie de platã cu douã componente: cea de implementare, aflatã în cadrul Ministerului Agriculturii, ºi cea de platã, aflatã în componenþa Ministerului de Finanþe. Ea urmeazã sã fie acreditatã de organisme de la Uniunea Europeanã, astfel încât din toamna acestui an fondurile sã poatã fi derulate. Trebuie sã vã spun cã nici o þarã nu a beneficiat încã de nici un leu din programul SAPARD ºi sunt þãri care aspirã sã intre în Uniunea Europeanã cu mult înaintea noastrã: Ungaria în 2002, Cehia în 2003, Polonia, ºi toþi vom primi banii începând cu aceastã toamnã, septembrieoctombrie.

Ceea ce m-aþi întrebat la punctul 6, m-aþi întrebat despre ce rol sau ce poziþie, am înþeles eu, ni se rezervã în aceastã familie a naþiunilor europene.

Trebuie sã vã spun, domnule senator, cã dosarul cel mai greu de negociat va fi dosarul agricol. O ºtim ºi urmãrim cu atenþie experienþa polonezã; de fapt, singurele douã þãri care conteazã în acest demers din punct de vedere agricol, datoritã potenþialului ºi a suprafeþelor pe care le deþin, sunt Polonia ºi România. Polonia negociazã acum foarte dur cu Uniunea Europeanã nivelul de subvenþii, nivelul circulaþiei libere a mãrfurilor ºi serviciilor, aºa încât noi vom merge pe acelaºi drum pe care merge Polonia. Nu pot sã vã spun, pentru cã nu existã un rãspuns clar, ce produse trebuie sã facem, în orice caz, iatã, colegii mei mi-au adus aici Strategia de dezvoltare a agriculturii 2000Ñ2012, în care avem 3 scenarii de dezvoltare pe 9 produse principale pe care le vom prezenta la Bruxelles pentru a vedea tendinþele ºi posibilitãþile noastre în acest domeniu.