Stenogramă plen

2. Dezinteresul Guvernului pentru achiziþionarea produselor ºi depozitarea recoltei ºi, în general, pentru sprijinirea producãtorilor autohtoni i-a pus pe aceºtia în imposibilitatea reluãrii ciclului de producþie, din lipsã de fonduri.

În lipsa banilor, se va ajunge astfel la o producþie agricolã destinatã, în cea mai mare parte, autoconsumului, ceea ce va afecta siguranþa alimentarã a restului populaþiei. De aceea, Guvernul va fi obligat sã recurgã la importuri, mãrind dezechilibrul balanþei comerciale a României.

Relevantã în acest sens este situaþia îngrijorãtoare a desfãºurãrii activitãþilor specifice campaniei agricole, atât în ceea ce priveºte starea culturilor semãnate în toamnã, cât ºi încadrarea în epoca optimã pentru înfiinþarea culturilor de primãvarã.

Suprafeþele semãnate cu grâu în toamna anului 1999 raportate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sunt false, sunt mai mici decât în realitate. Suprafaþa aflatã în culturã la recoltare nu va depãºi 1.100Ð1.200.000 hectare, faþã de 1.900.000 hectare în operativele Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Producþia va fi sever diminuatã din cauzã cã administrarea îngrãºãmintelor chimice s-a fãcut numai pe 56,3% din suprafaþã cu azot ºi 23,1% cu fosfor, iar suprafaþa ierbicidatã este de circa 1 milion de hectare, ceea ce se va reflecta în prelungirea crizei grâului ºi în anul urmãtor.

De altfel, lipsa grâului pentru panificaþie a intrat deja într-o fazã de alarmã, care se reflectã atât în aprovizionarea populaþiei, cât ºi în creºterea preþului pâinii.

În privinþa suprafeþei cultivate cu sfeclã de zahãr, ea nu depãºeºte 50.000 de hectare, din care o parte semnificativã este calamitatã, fapt ce va determina creºterea importurilor de zahãr ºi de produse zaharoase.

Mai trebuie menþionatã existenþa la zi a cel puþin 1 milion de hectare nearate ºi 1 milion de hectare nesemãnate, care demonstreazã o datã în plus dezinteres ºi incompetenþã managerialã la nivelul ministerului de resort.

3. Politica agricolã a Guvernului, în loc sã creeze noi locuri de muncã, este generatoare de ºomaj.

Reducerea drasticã ºi continuã a efectivelor de animale a avut consecinþe majore. Astfel întregul lanþ a fost afectat, s-a redus piaþa de desfacere pentru produsele vegetale destinate hranei animalelor, producãtorii nu au putut sã-ºi valorifice producþia ºi, prin urmare, nu pot relua ciclul de producþie, iar furnizorii acestora vor fi nevoiþi, la rândul lor, sã-ºi reducã producþia, datoritã micºorãrii cererii. S-a ajuns astfel ca agricultura, singurul domeniu capabil sã absoarbã masiv forþa de muncã disponibilizatã prin lichidarea unor importante segmente industriale, sã devinã ºi ea generatoare de ºomaj.

4. Guvernul a blocat reforma funciarã

La data de 1.01.1997, peste 67% din cei îndreptãþiþi conform Legii nr. 18/1991 erau în posesia titlurilor de proprietate. În perioada 1997Ñ2000, ritmul de punere în posesie a scãzut la numai 2,9%, în condiþiile în care toate fondurile bugetare alocate pentru aceastã acþiune au fost cheltuite.

Promovarea Legii 1/2000, cunoscutã sub numele ”Legea LupuÒ, fãrã un cadru organizatoric ºi legislativ adecvat ºi fãrã o evaluare riguroasã a situaþiei de fapt, va îndepãrta mai mult momentul finalizãrii reformei funciare în România, cu toate consecinþele nefaste pentru relansarea sectorului agroalimentar ºi integrarea în structurile economice europene.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Înainte de a-l ruga pe domnul ministru sã-ºi consume cele 30 de minute aºa cum doreºte Ñ înþeleg cã este vorba ºi de niºte proiecþii Ñ, am sã vã rog sã îndeplinim ºi o ultimã obligaþie organizatoricã, sã constituim o comisie de mediere pentru proiectul de Lege privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/99 în legãturã cu publicitatea produselor de tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii cãtre minori a produselor din tutun. Toate cele 6 grupuri, plus independenþii, îºi vor propune câte un reprezentant. Începem cu Partidul Democrat.

Domnul senator Ioan Creþu.

Grupul parlamentar P.N.L.?

**Domnul Constantin Blejan:** Domnul senator Pop Stelian.

**Domnul Mircea Ionescu-Quintus:** Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.?

domniºoarã... doamnã care, am sesizat, vorbeºte mai mult decât ar trebui în acest scaun pe care stã... Vã mulþumesc.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Da.

Domnule ministru, pentru a satisface, mã rog, curiozitatea colegului nostru, vã rog sã spuneþi de cine sunteþi însoþit la aceastã dezbatere, dacã socotiþi necesar.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan** _Ñ ministrul agriculturii ºi alimentaþiei_ **:**

Nu socotesc necesar.

Bun!

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

Domnul senator Nistor Bãdiceanu.

**Domnul Mircea Ionescu-Quintus:** Grupul parlamentar U.D.M.R.?

Domnul senator Pusk‡s Balint.

**Domnul Mircea Ionescu-Quintus:** Grupul parlamentar P.D.S.R.?

Domnul senator Gheorghe Avram.

Grupul parlamentar P.U.N.R.?

Domnul senator Ioan Ardelean.

ªi grupul independenþilor?!...

Aþi auzit propunerile, vã rog sã vã exprimaþi prin vot dacã validaþi aceastã comisie de mediere.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a aprobat constituirea acestei comisii.

Reluãm dezbaterea asupra moþiunii, dând cuvântul... Da...

Procedurã, domnule preºedinte!

Poftiþi, domnule senator...

Eu l-aº ruga pe domnul ministru sã ne prezinte echipa cu care ne va ”luminaÒ astãzi prezentând starea de fapt a agriculturii, astfel încât sã ºtim cui adresãm întrebãrile, pentru cã vãd cã Domnia sa are o distinsã

Domnule preºedinte,

Înainte de a începe sã rãspund, trebuie sã vã spun cã sunt membru al Parlamentului României ºi...

Vã rog sã faceþi liniºte...

...ºi nu mã intimideazã astfel de luãri de cuvânt, de aceea am socotit cã nu trebuie sã dau un rãspuns la aceastã întrebare ºi aº vrea sã nu vã supãraþi pe mine pentru aceastã atitudine pe care am avut-o. Am tot respectul faþã de Senatul României.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Stimaþi colegi,

Mã aflu astãzi în faþa dumneavoastrã pentru a rãspunde unor acuzaþii formulate de colegii noºtri din opoziþie, suspect de preocupaþi de situaþia agriculturii româneºti.

Ar fi fost bine dacã problemele pe care le ridicã domnii senatori ar fi fost reale ºi ar fi fost prezentate ºi soluþii la o parte din problemele cu care Ñ este adevãrat Ñ se confruntã agricultura în România.

Am fi putut sã avem în acest fel o dezbatere interesantã în forul superior legislativ care este Senatul României.

Textul prezentat însã de colegii noºtri din opoziþie, cu acuzaþii deosebit de grave ºi fãrã nici un fel de acoperire, aratã cã nu acesta este scopul acestei moþiuni.

Aceastã moþiune constituie de altfel, cum cred cã aþi înþeles, o tentativã disperatã ºi lamentabilã a colegilor noºtri din P.D.S.R. de a abate atenþia opiniei publice de la recentele dezvãluiri apãrute în presã...

Am o respectuoasã rugãminte... Feriþi, feriþi termenii care ar putea sã deranjeze ºi care ar genera discuþii absolut inutile...

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

Voi evita astfel de termeni, cu toate cã colegii mei Ñ sunt sigur Ñ nu vor arunca la coº asemenea cuvinteÉ

Doresc sã mulþumesc semnatarilor moþiunii pentru prilejul pe care mi l-a oferit de a prezenta pe lângã situaþia agriculturii ºi implicarea colegilor în respectivele acþiuni.

Pentru a discuta de situaþia agriculturii, doamnelor ºi domnilor senatori, trebuie sã avem în vedere însã parcursul acestui important sector economic din 1990 ºi pânã în prezent ºi sã nu uitãm mediul economic în care se manifestã agricultura, în care producãtorii români lucreazã astãzi.

Ca o caracteristicã generalã, putem aprecia cã, în perioada 1990Ð1996, reforma în agriculturã s-a derulat într-un ritm lent ºi ezitant, în principal, din cauza lipsei de voinþã politicã ºi a inconsecvenþei în aplicarea unei politici economice coerente.

Toate acestea s-au concretizat în întârzierea reconstituirii proprietãþii, amânarea emiterii unui act normativ ºi apoi emiterea Legii nr. 18/1991, care a generat numeroase litigii ºi convulsii sociale ºi care a fãcut imposibilã restituirea dreptului de proprietate, chiar ºi în limita de 10 hectare; distrugerea patrimoniului fostelor C.A.P.-uri tocmai pentru discreditarea proprietãþii private; întârzierea apariþiei unor exploataþii agricole viabile, prin inexistenþa unor reglementãri referitoare la circulaþia juridicã a terenurilor, precum ºi a unor reglementãri suplimentare, complementare regimului juridic al proprietãþii Ñ mã refer, în primul rând, la regimul concesiunii; conservarea monopolurilor de stat Ñ aici aº aminti doar ROMCEREAL, regie în umbra cãreia se fãceau afaceri de milioane de dolari; conservarea întreprinderilor agricole de stat, agenþi economici cu performanþe economice extrem de reduse, transferul de fonduri de la bugetul de stat sub formã de credite direcþionate, refinanþate de Banca Naþionalã la o ratã mai micã a dobânzii, care au contribuit la tensionarea ºi deteriorarea situaþiei macroeconomice, prin atribuirea acestora cu precãdere sectorului de stat, în detrimentul sectorului particular.

Se cunoaºte faptul cã, înainte de 1997, importante transferuri s-au fãcut în contul societãþilor comerciale cu capital de stat, fie ele complexe de creºtere a pãsãrilor sau porcilor, unitãþi de tip integrator, ori ferme de stat agricole, aºa-numitele foste I.A.S.-uri.

Domnule ministru, vã rog sã vã opriþi o clipãÉ

Rog pe distiniºii mei colegi sã aibã rãbdare ºi sã asculteÉ Domnul ministru a ascultat moþiunea. Când nu a mai putut sã o suporte a ieºit puþin afarã.

Dacã se întâmplã ceva cu unul dintre dumneavoastrã în felul ãsta, vã rog sã vã calmaþi afarã. Nu mai întrerupeþi! Este în detrimentul prestigiului Senatului nostru sã nu se asculte, indiferent dacã vã face plãcere sau nu un cuvântÉ

Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Lipsa unor programe de mecanizare. Nu a existat o politicã coerentã în ceea ce priveºte finanþarea unor programe de mecanizare. Singurul act normativ în domeniu a fost Legea nr. 89/1993 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli, de ale cãrei prevederi au beneficiat în special societãþile comerciale cu capital de stat, din nou. Consecinþa promovãrii acestei legi a fost aceea cã producãtorii individuali, deþinãtori majoritari ai terenurilor agricole Ñ în proporþie de 84% din terenul agricol al þãrii Ñ neavând vocaþia de a accesa credite, s-au decapitalizat an de an. Deºi nu s-au arãtat deloc interesaþi de lipsa acestor programe de mecanizare, colegii noºtri, foºti participanþi la guvernare, au fost foarte preocupaþi de importurile masive de motorinã, cu ceea ce decurge din aceastã operaþiune.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Permiteþi-mi ca dupã aceastã scurtã trecere în revistã a situaþiei agriculturii pânã în Õ96 Ñ ºi observaþi cã nu m-am extins foarte mult Ñ sã vã rãspund la câteva din acuzaþiile formulate în textul moþiunii.

Faceþi urmãtoarea afirmaþie: ”La aproape 4 ani de la preluarea puterii de coaliþia C.D.R.ÐP.D.ÐU.D.M.R., cifrele oficiale, dar mai ales situaþia din teren indicã o degradare continuã a situaþiei din agriculturãÒ. Vreau sã vã spun încã de la început cã în susþinerea moþiunii se folosesc cifre comparative eronate Ñ ele sunt la nivelul lunii martie Õ99 Ñ prin care se demonstreazã scãderea alarmantã a producþiei la unele produse agroalimentare. Iatã care sunt cifrele reale: la carnea de porc scãderea este prezentatã de 45% în loc de 19%; la carnea de bovine, de 42% în loc de 10% Ñ cifra realã; la preparate de carne, 19% în loc de 10%; la ulei, 32% în loc de 1%. Daþi-mi voie sã vã rãspund, domnilor senatori, folosind cifre oficiale, ºi nu cele inventate.

Conform datelor provizorii furnizate de Comisia Naþionalã de Statisticã, în agriculturã valoarea estimatã a producþiei agricole în Õ99 a fost cu 5,5 mai mare decât în Õ98. Producþia vegetalã a avut o creºtere mai accentuatã, de 13%, datoritã atât mãririi suprafeþelor cultivate la anumite culturi, cât ºi obþinerii unor randamente superioare la altele. În anul 1999 s-au înregistrat randamente superioare faþã de 1998 la majoritatea culturilor Ñ aºa dupã cum le puteþi vedea pe panoul din faþa dumneavoastrã. Producþiile medii la hectar au fost mai mari la grâu cu 215 kilograme; la porumb boabe cu 875 de kilograme; la floarea-soarelui cu 128 de kilograme; la sfecla de zahãr cu 1.563 de kilograme; la cartofi cu 1.792, iar la struguri cu 995 de kilograme. Este adevãrat cã în domeniul creºterii animalelor s-au înregistrat scãderi, din motive bine cunoscute: falimentul sectorului de stat ºi al sistemului megaloman de creºtere a animalelor. Avem o scãdere de minus 17% Ñ ºi trebuie sã recunoºtem acest lucru Ñ la porcine; la ovine, de minus 5,2%; la bovine s- a înregistrat o creºtere de 0,4%, o creºtere foarte micã, dar ce este de remarcat este cã în sectorul privat se înregistreazã o creºtere a efectivelor de porcine ºi de bovine. Întreg sectorul zootehnic, iatã, creºte în gospodãriile populaþiei, ceea ce ne indicã cã politica pe care noi o urmãm este cea corectã. Iatã deci cifrele care nu demonstreazã o degradare continuã a situaþiei din agriculturã, ci, dimpotrivã, stimaþi domni senatori.

Eu vã fac comparaþie cu ceilalþi ani ºi cu anul Õ98, momentul în care am venit la conducerea acestui minister, stimaþi senatori. Eu vã arãt toate datele ºi nu le extrag din context, aºa cum aþi fãcut dumneavoastrã în textul moþiunii, dar aþi scos numai nerealizãrile.

Este adevãrat cã nu toate sectoarele au marcat creºteri ºi trebuie sã recunoaºtem acolo unde nu avem împlinirile ºi aºteptãrile necesare ºi sã propunem politici coerente pentru aºa ceva. Dar dacã nu ne arãtãm boala, nu o s-o putem vindeca. Arãtând numai situaþiile catastrofale nu vom gãsi soluþii pentru problema cu care ne confruntãm.

Analizând balanþa comercialã pentru principalele produse agroalimentare se constatã solduri puternic negative la grâu în perioada Õ91, Õ92, Õ93, când s-au realizat cele mai mari importuri. Astfel: în Õ92ÐÕ93... iatã importurile de grâu din Õ92 ºi Õ93

1.124.000 tone, respectiv 1.252.000 de tone. Nu ca o necesitate a pieþei, pentru cã veþi vedea producþiile acoperitoare ºi din anii respectivi, ci ca urmare a unor interese speculative, prin crearea unor false crize ale grâului.

**Din salã**

**:**

Zi din Õ96!...

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Am sã vã arãt ºi în Õ97 ºi în Õ98.

Solduri puternic negative la laptele praf în perioada Õ92ÐÕ93; solduri puternic negative la unt în Õ92, Õ93, Õ94, Õ95, Õ96; solduri puternic negative la brânzeturi în Õ96; la porumb boabe s-au efectuat...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu**

**:**

Zi ce ai fãcut tu!

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Vreþi sã vã spun eu în ce an ne aflãm?

Eu vi le arãt pe toate, domnilor senatori... S-au efectuat importuri masive în Õ91 ºi în Õ93, când s-a înregistrat ºi o balanþã negativã, spre deosebire de Õ98, când s-au exportat cele mai mari cantitãþi, ºi în Õ99, când avem o balanþã comercialã pozitivã. Observaþi, ce e cu alb pe panou înseamnã balanþa pozitivã.

Analizând evoluþia comerþului exterior cu produse agroalimentare în perioada Õ98ÐÕ99 se constatã o ameliorare a balanþei comerciale atât în relaþia cu Uniunea Europeanã, cât ºi în cea cu CEFTA.

Vã rog sã observaþi. Începând cu anul Õ99 se observã o balanþã comercialã pozitivã cu produse agroalimentare în relaþia cu o serie de state membre, ºi am sã enumãr câteva: Olanda, Italia, Spania, Portugalia. În ceea ce priveºte creºterea preþurilor la produsele agroalimentare informãm pe stimaþii senatori ºi semnatari ai moþiunii cã ritmul de creºtere al preþurilor la aceste produse a fost inferior ritmului de creºtere a preþurilor produselor din celelalte ramuri industriale. Creºterea preþurilor produselor agroalimentare a fost determinatã de majorarea preþurilor la intrare în agriculturã, respectiv: combustibil, energie electricã, energie termicã ºi altele, sectoare din sfera de decizie a altor autoritãþi. Putem concluziona aºadar cã înregistrarea unor creºteri de preþuri la produsele agroalimentare nu s-a datorat unor deficienþe înregistrate în sectorul agricol.

Legat de creºterea numãrului de ºomeri din industria alimentarã ºi prelucrãtoare, îmi pare rãu cã trebuie sã constat, stimaþi senatori, cã nu cunoaºteþi atribuþiile Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. În domeniul restructurãrii industriei alimentare ºi al politicilor sociale existã alte autoritãþi publice care au atribuþii în domeniu ºi care vã pot aduce lãmuriri. Eu voi rãspunde la cele care îmi intrã în sfera de activitate.

Semnatarii moþiunii apeleazã din nou la acuzaþii preluate parcã din opera lui Caragiale: ”Jaful la scarã naþionalã prin modul în care...Ò Ñ ºi am sã citesc, domnule preºedinte, termenii pe care i-au folosit colegii mei în textul moþiunii; eu mã abþin ºi trec peste pasajele care fac trimitere la asemenea termeni Ñ... ”Jaful la scarã naþionalã, sãrãcirea producãtorilor autohtoni lipsiþi de orice sprijin din partea statului, lipsa oricãrei protecþii în faþa produselor agroalimentare venite din exterior...Ò ºi aºa mai departe. Încã o datã se recunosc vechile mentalitãþi de tipul ”Nu ne vindem þara!Ò, care au adus atâtea deservicii României pânã în Õ96. Nu pot comenta aici decât faptul cã cei care s-au opus privatizãrii societãþilor comerciale foste I.A.S.-uri, blocând legea de privatizare mai bine de un an de zile, folosesc acum acuzaþii de tip ”jaf la scarã naþionalãÒ, sperând, încã o datã, sã frâneze acest proces. Pentru informarea opiniei publice fac precizarea cã primele contracte de privatizare vor fi încheiate în aceastã sãptãmânã.

Îmi permit sã vã atrag atenþia cã mai aveþi 6 minute ºi jumãtate.

Îmi pare rãu cã trebuie sã spun într-un ritm atât de alert...

Poate e bine sã vã pãstraþi ºi pentru la urmã.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În continuare doresc sã fac o scurtã prezentare a politicilor promovate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei pentru sprijinirea producãtorilor ºi procesatorilor agricoli.

Iatã câteva dintre ele: scutirea de la plata impozitului pe venitul agricol Ñ Ordonanþa de urgenþã nr. 44 din Õ97 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol. Cupoanele agricole Ñ începând cu anul Õ97 producãtorii agricoli privaþi, prin implementarea sistemului de cupoane, au fost sprijiniþi cu sume alocate din bugetul de stat pentru achiziþionarea de materiale ºi servicii. Pentru prima datã gospodãria þãrãneascã a fost ajutatã efectiv, dupã 7 ani. Aceste cupoane s-au acordat la început nediferenþiat, tuturor proprietarilor de teren, indiferent de culturi. În acest an însã am introdus un nou sistem, acela care spune cã, pe bazã de declaraþie proprie, numai aceia care lucreazã efectiv pãmântul beneficiazã de aceste sume, ºi culturile sunt diferenþiate. Pentru cultura mare avem 5 cupoane unitare însemnând 500.000 de lei; pentru pomiculturã ºi viticulturã, 12 cupoane unitare însemnând 1.200.000 lei la hectar; pentru sfecla de zahãr, 10 cupoane unitare însumând un milion, iar pentru fiecare vacã cu lapte Ñ pentru cã am redus cupoanele pentru pãºuni ºi fâneþe, încurajând creºterea animalelor Ñ acordãm 4 cupoane, respectiv 400.000 lei. Acesta este primul pas cãtre politica de subvenþionare pe fiecare produs în parte, aºa cum este ea stabilitã în Strategia de dezvoltare a agriculturii pentru 12 produse de bazã.

Bonurile valorice pentru motorinã.

Am introdus un nou sistem de bonuri valorice pentru motorinã pentru campania de toamnã, pe care o sã-l extindem ºi în anul acesta.

Primele pentru lapte.

Pentru a atenua dezechilibrul existent între segmentul de producþie ºi cel de procesare, pentru cã trebuie sã ºtiþi, stimaþi senatori, cã doar 20% din producþia de lapte este preluatã cãtre procesare, stimulãm punerea pe piaþã a acestui important produs, care poate favoriza creºterea numãrului animalelor, cu acordarea unei prime de 500 de lei pentru fiecare litru de lapte comercializat pe piaþã.

**:**

Câte tractoare s-au dat?!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Am sã vã spun ºi câte tractoare am dat...

Astfel încât 15% din valoarea utilajului cumpãrat este acordat din Fondul de dezvoltare a agriculturii româneºti, fond alimentat din taxele de redevenþã obþinute pe concesionarea terenurilor agricole aparþinând domeniului privat ºi public al statului, 70% din bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei subvenþie la dobândã, iar anul acesta, în primele douã luni de când funcþioneazã ordonanþa, s-au distribuit deja cãtre producãtori 250 de

tractoare; mai mult decât anul trecut, când s-au cumpãrat 80 de tractoare.

Acordare de credite cu dobândã subvenþionatã.

Dupã cum ºtiþi existã Legea nr. 165/1998 prin care s-a creat un fond de tip revolving, alimentat la început cu 700 de miliarde lei, apoi cu 600 miliarde lei ºi apoi cu 300 miliarde lei, astfel încât Ñ avem anul 2000

Ñ mai sunt 300 de miliarde lei. Însumând banii aceºtia avem 1.600 miliarde lei.

Reducerea preþului de achiziþie a seminþelor.

## **Domnul Virgil Popa**

**:**

Unde au ajuns banii ãºtia?! Nu a primit nimeni nici un ºfanþ!

Numai în Õ99 au fost alocate pentru subvenþionarea seminþelor 37% din preþul de achiziþie a seminþelor, 260 miliarde lei.

Avem apoi facilitãþi pentru acoperirea cheltuielilor la recepþionare, depozitare ºi pãstrarea recoltei. În Õ99 Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a plãtit 83,5 miliarde lei pentru acordarea primei la export Ñ acelea pe care vi le-am spus.

Referitor la scãderea...

Mai aveþi douã minute, domnule ministru, din pãcate, ºi sunt dispus sã respect foarte strict timpii acordaþi. Poate cã grupuri parlamentare care doresc...

Era vorba de 30 de minute.

30 de minute, da, ºi mai aveþi un minut ºi patruzeci de secunde.

Da, vã mulþumesc. E foarte greu, sigur, ca în acest interval de timp sã pot rãspunde...

Da. Aþi avut ºi expunerile acelea. Poate cã ar fi trebuit numai sã le lãsaþi sã se vadã. Aþi pierdut timpul. Dar e dreptul dumneavoastrã sã vã folosiþi timpul cum vreþi.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Mai dau câteva cifre ºi aº vrea sã trecem la acuzaþia cu perioada optimã de însãmânþare.

Grâul de toamnã a fost semãnat în perioada optimã în proporþie de 55%, faþã de 29% în Õ98 ºi faþã de 37% în Õ97, ºi faþã de 36% în Õ94.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Dacã ne luminaþi sã ne spuneþi care este perioada optimã...

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Orzoaica de toamnã a fost cu 56% faþã de 53%... Iatã care sunt de fapt cifrele reale. N-am sã mai vorbesc despre suprafaþa ierbicidatã, pentru cã ºi aici aduceþi cifre false ºi nu luaþi în calcul posibilitatea folosirii îngrãºãmintelor naturale.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Una e ierbicid ºi alta e îngrãºãmânt...

Referitor la afirmaþia cuprinsã la punctul 4: ”Guvernul a blocat legea funciarãÒ. Legea nr. 18/1991, promovatã de semnatarii moþiunii, a generat o stare conflictualã în întreaga þarã, la ora actualã fiind în curs 600.000 de procese care amânã restituirea proprietãþii. Aceastã lege nu a consfinþit dreptul de proprietate. Aceastã lege a defavorizat foºtii proprietari. Guvernul P.D.S.R. a amânat nepermis reglementarea privind regimul juridic al circulaþiei terenurilor, tocmai pentru a compromite articularea exploataþiilor agricole eficiente ºi bine dimensionate. La data de 1 iunie 2000 stadiul aplicãrii Legii nr. 18 este urmãtorul: 85% din totalul suprafeþelor puse în posesie...

Domnule ministru, mã iertaþi. Din nefericire...

Dacã-mi permiteþi o frazã de încheiere. Îmi dau seama cã...

Dacã grupuri parlamentare sunt dispuse sã aloce din timpul lor, domnul ministru poate sã-l foloseascã. Al dumneavoastrã s-a epuizat.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Da. Douã minute.

**Domnul Nicolae Zavici**

**:** Îi oferim noi...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Poftiþi?

**Domnul Nicolae Zavici**

**:**

Grupul P.N.Þ.C.D. oferã 3 minute.

3 minute. Le-am înregistrat. Puteþi sã le folosiþi.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

## Domnilor senatori,

Pregãtirea procesului de privatizare a societãþilor agricole care au administrat terenuri agricole sau terenuri aflate pe luciu de apã s-a desfãºurat ºi se desfãºoarã în condiþii de totalã transparenþã. Din totalul de 80 de societãþi comerciale care ºi-au prezentat documentaþiile

de privatizare la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei au fost publicate în presa naþionalã, localã ºi pe internet 30 de societãþi comerciale, urmând ca restul de societãþi ce fac obiectul privatizãrii sã fie negociate pe principiul transparenþei ºi egalitãþii. Pânã la data de 15 mai au fost întocmite un numãr de 287 de studii de evaluare a societãþilor comerciale pentru stabilirea valorii de referinþã a acþiunilor. În paralel s-au desfãºurat activitãþi legate de inventarierea terenurilor agricole aflate în folosinþa societãþilor comerciale ºi probabil cã voi avea timp sã vã spun ce am gãsit inventariind terenurile, preluarea acestora în patrimoniul Agenþiei Domniilor Statului, de cine erau lucrate terenurile statului ºi în ce stare jalnicã ºi bãtaie de joc Ñ scoaterea acestora la concesionare concomitent cu acþiunea de privatizare sau, separat, în cazul societãþilor aflate în procedurã falimentarã.

Îmi pare rãu cã trebuie sã constat în finalul acestei moþiuni cã toate datele la care dumneavoastrã faceþi referire au fost incorecte, sunt neadevãrate, ºi cã cele care an de an au stat la baza programelor elaborate sunt cele furnizate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Consider cã prin toate aceste acuzaþii, doamnelor ºi domnilor senatori, aþi încercat sã transferaþi în zonã politicã o problemã atât de importantã ºi problemele cu care se confruntã agricultura astãzi.

Cred însã cã împreunã vom reuºi sã gãsim soluþii. Sunt deschis propunerilor pe care dumneavoastrã le faceþi, însã trebuie sã þinem cont cã este vorba de voinþã politicã ºi de un principiu fundamental: agricultura României trebuie sã se bazeze pe gospodãria þãrãneascã, agricultura României trebuie sã ajute aceastã gospodãrie þãrãneascã sã fie prosperã ºi trebuie sã-ºi recapete locul pierdut în ultimii ani în centrul Europei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Mai aveþi un minut, dacã nu se vor mai adãuga ºi alte propuneri din partea grupurilor parlamentare.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., care are la dispoziþie 25 de minute, domnul senator Bold. Nu vom cronometra timpul de la scaun pânã la microfon.

## **Domnul Ion Bold:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

V-aº ruga, domnule preºedinte, sã-mi permiteþi o precizare, cu acordul dumneavoastrã. Aþi fãcut o introducere aici, domnule ministru, care nu este demnã de dumneavoastrã. Aici nu sunteþi în calitate de parlamentar, ci sunteþi în singura calitate pe care o aveþi acum ºi aici, de ministru al agriculturii Ñ responsabil sau iresponsabil rãmâne sã stabileascã Senatul. Deci asta este prima chestiune.

A doua precizare. Faþã de analiza complexã pe care aþi prezentat-o, înþeleg, domnule ministru, cã agricultura României se aflã într-o stare de înflorire care, în sfârºit, m-a luminat de ce aþi avut acest succes extraordinar în alegeri în toate satele României.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Revenim la problema noastrã.

Agricultura a fost ºi rãmâne, domnilor senatori, în actualitate prin suprafaþa resurselor funciare valorificate, populaþia ocupatã Ñ dupã cum ºtiþi, 50% Ñ ºi producþia realizabilã pentru 50 de milioane de locuitori, ºi nu 23 de milioane, cât are în prezent România, condiþionând, de fapt, prin potenþialul ei, existenþa întregii þãri.

ªi totuºi, domnilor, la 4 ani de la guvernarea actualei politici agrare aplicatã de P.N.Þ.C.D., ca titular al Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, constatãm cã agricultura nu ºi-a îndeplinit funcþiile sale ºi, ceva mai mult, România a devenit o þarã în care nu se asigurã siguranþa alimentarã, România a devenit piaþã de desfacere pentru þãrile din estul Europei ºi din vestul Europei, prin aplicarea programului ASAL, program de ajustare a sectorului agricol din România, aplicat din 1997, mãsurile prevãzute în program, finalizate de actualul ministru al agriculturii, domnul Mureºan, care au dat lovitura de graþie agriculturii româneºti prin:

Ñ eliminarea tuturor primelor ºi abrogarea tuturor subvenþiilor, respectiv prevederilor Legii nr. 83 din 1993. Complexele ºi fermele de porci, pãsãri, vaci de lapte, îngrãºãtorii de taurine ºi ovine au fost lichidate, procesul fiind încheiat, sub îndrumarea domnului ministru Mureºan, cu COMTIM Timiºoara;

Ñ promovarea unui sistem de taxe vamale care nu asigurã protecþia producãtorilor naþionali ºi favorizeazã importul de produse agroalimentare din vestul Europei;

Ñ abrogarea prevederilor Legii nr. 20/1996 care prevedea credite cu dobândã de 15% producãtorilor agricoli români, fiindu-i accesibile fiecãrui producãtor agricol numai credite la dobânda zilei, de peste 70%;

Ñ limitarea stocurilor strategice de grâu la 350.000 tone faþã de 1.200.000, 1.500.000 tone, cât ar fi fost necesar;

Ñ privatizarea prin introducerea în procesul de lichidare a tuturor I.A.S.-urilor, deci a tuturor societãþilor comerciale agricole, ºi concesionarea terenurilor fãrã ca legea, de fapt, sã fi trecut prin Senat.

Pe acest fond general s-au realizat mãsuri care au generat pierderi ireparabile ºi cu consecinþe sociale grave, au crescut spectaculos preþurile pentru produsele industriale necesare agriculturii, tractoare ºi maºini agricole, îngrãºãminte chimice, pesticide, energie electricã ºi combustibil. În plus, lipsa unui sistem operativ ºi eficient de control pentru finanþarea lucrãrilor agricole, preluarea ºi plata produselor agricole.

Mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.D., care dispune de 14 minute. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Doresc sã precizez de la început cã voi vota cu toatã convingerea moþiunea privind agricultura pusã astãzi în dezbaterea Senatului României.

Consider cã orice om responsabil ºi, cu atât mai mult, un senator care trebuie sã slujeascã binele general, binele public este obligat de realitãþi sã facã tot ce depinde de el pentru a se opri neîntârziat prãbuºirea

agriculturii ºi de a contribui la asigurarea condiþiilor pentru redresarea ei rapidã.

Moþiunea reflectã corect stãrile de fapt ºi conþine ºi o serie de mãsuri bine gândite.

Agricultura nu are culoare politicã. Salvarea ei este mai presus de interese de partid, de grup, de coaliþie, de tot felul de jocuri politice.

A nu adopta acum, când încã nu este prea târziu, atitudinea care se impune echivaleazã cu un act contrar interesului naþional. O spun deschis, fãrã ocoliºuri, pentru cã mai târziu va fi, cu siguranþã, prea târziu.

Oricum, nu am dorit sã fiu în nici un fel pãrtaº la distrugerea agriculturii, domeniu care, pot sã spun, reprezintã însãºi viaþa mea din adolescenþã ºi pânã în zilele noastre.

Este poate un blestem sã aflãm din datele statistice cã milioane de români suferã de foame în condiþiile în care România are 14,8 milioane hectare teren agricol, din care 9,3 milioane teren arabil.

Reaua-credinþã, amatorismul celor care se aflã la conducerea ºi administrarea acestei avuþii naþionale au dus la sãrãcirea directã ºi indirectã a populaþiei României.

Aproximativ 40% din concetãþenii noºtri trãiesc la sate. Nu este un indicator performant, dar, în condiþiile în care existã un numãr atât de mare de ºomeri, situaþia la care mã refer ar putea fi transformatã într-un avantaj, într-o politicã inteligentã de dezvoltare a agriculturii, a satului românesc, folosind pârghii economice care sã asigure protecþia produselor agroalimentare autohtone.

Politica premeditatã de lichidare a agriculturii a fãcut ca România sã se transforme într-un magazin alimentar cu produse din import, produse subvenþionate pe pieþele de origine în proporþie de 30Ñ40% la producãtori ºi pânã la 30% la export.

Stimate domnule coleg, vã atrag atenþia cã aþi epuizat întregul timp al grupului. Vã rog sã conchideþi.

ªi eu vã rog, în numele meu, sã solicitaþi grupurilor parlamentare, dacã se oferã cineva sã-mi acordeÉ

Dacã mai oferã cineva?

De la noi, de la P.D.S.R., îi dãm 3 minute.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Aveþi 3 minute.

**Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

ªi de la independenþi încã 3 minute.

Deci mai aveþi 6 minute.

De la aceastã tribunã, trebuie sã vã spun cã lipsa de grâu Ñ sã n-o mai numim ”crizãÒ, cã iritã Ñ care este acutã în prezent, dat fiind cã întreaga rezervã de stat a fost epuizatã ºi a început sã fie scos grâul din rezerva intangibilã, se datoreazã faptului cã domnul Mureºan a exportat 800.000 de tone de grâu, deºi, în Comisia de agriculturã, când s-a dat avizul, s-a stabilit cã nu se va exporta 1 kg de grâu pânã când nu se va întocmi balanþa grâului ºi se va asigura cã avem grâu pânã la noua recoltã.

Când a început exportul, prin adrese adresate primministrului, ministrului agriculturii, Biroului permanent al Senatului, am sesizat ºi am cerut sistarea exportului. N-a fost luatã nici o mãsurã, ca de obicei.

La repetatele solicitãri ale asociaþiilor patronale de morãrit ºi panificaþie, ministrul agriculturii a început sã dea declaraþii în presã Ñ pe care le avem aici Ñ cã va recurge la importul de grâu, scutit de taxe vamale. Am participat ºi eu la o discuþie în cabinetul prim-ministrului, cu Domnia sa ºi cu ministrul Mureºan, ºi a rãmas stabilit cã se va adopta, prin ordonanþã de urgenþã, mãsura de scutire de taxe vamale pentru o perioadã strict delimitatã Ñ 1 mai Ñ 1 august. Ordonanþa n-a fost emisã, însã, pe baza promisiunilor s-au adus în custodie în portul Constanþa zeci de mii de tone de grâu care ar fi putut acoperi cerinþele de consum pânã la noua recoltã, fãrã sã apelãm la rezerva de stat sau cea intangibilã.

Cu toate cã în anul agricol 1999Ñ2000 suprafeþele însãmânþate au suferit de pe urma calamitãþilor ºi cã în plenul Camerei Deputaþilor se aflã un proiect de lege pentru restructurarea Regiei Autonome de Îmbunãtãþiri Funciare, în luna mai Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a iniþiat o ordonanþã de urgenþã pentru restructurarea regiei, ceea ce a provocat haos în administrarea acestuia. Ca urmare, numai 3% din suprafaþa cultivatã cu pãioase a putut fi irigatã.

Se impune a sublinia cã o datã cu venirea la conducerea ministerului a domnului Mureºan s-a trecut la epurarea politicã brutalã a managerilor societãþilor comerciale din agriculturã, zootehnie ºi producþie vegetalã din minister, fapt ce a condus la scãderea drasticã a producþiilor, a efectivelor de animale, a suprafeþelor de teren cultivate.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Stimate coleg, aþi ”fumatÒ ºi cele 6 ”þigãri oferiteÒ. Mai oferã cineva?

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Încã 3 minute.

De unde?

De la independenþi!

Continuaþi, vã rog.

Sã îmi sistematizez materialul, mai întâi.

Ce sã fac, dacã nu aþi avut mai mult timp.

Domnilor colegi, nu este lipsit de importanþã sã vã spun cã programul Ministerului Agriculturii începe la ora 9,00. Dacã cineva a mai auzit treaba aceasta, în lume, sã ridice mâna. Agricultorii încep sã lucreze dimineaþa. Pentru minister am spus.

În ceea ce îl priveºte pe domnul ministru, programul începe de la ora 10,00Ð11,00.

Cu toate aceste politici greºite pe care le-au aplicat ºi le aplicã în continuare într-un aparat neprofesionist ºi nepreocupat de problemele de bazã ale agriculturii, se apropie campania de recoltare, recoltatul orzului în Bãrãgan a început deja, ºi în Câmpia Dunãreanã. Îl informãm pe aceastã cale pe domnul ministru cã þãranii nu au unde sã ducã recolta de orz. O sã rãmânã, ca ºi pânã acum, în fel ºi fel de adãposturi, ceea ce va duce la diminuarea calitãþii ºi la pierderi însemnate.

Când rãspunde cu aroganþã criticilor îndreptãþite care i se adreseazã, ministrul Mureºan nu uitã niciodatã sã afirme cã el procedeazã aºa cum indicã principiile ºi regulile din Uniunea Europeanã. Se referã, probabil, la ora aceasta din program, cã altceva Ñ sã mã ierte Dumnezeu! Ñ nu am vãzut.

Nu mai doresc sã intru în amãnunte, din lipsã de timp.

Doresc sã vã exprim convingerea mea cã ideea esenþialã s-a reþinut.

Domnul Mureºan dezinformeazã ºi îºi continuã nestingherit opera de demolare a agriculturii. Guvernul nu reacþioneazã la criticile care i se aduc. Parlamentul s-a dovedit neputincios în a-l trage la rãspundere, iar colegii de partid nu miºcã un deget.

În aceste condiþii, aderarea la Uniunea Europeanã va rãmâne un vis frumos care, pentru domnul Mureºan, sper, va deveni un coºmar.

Stimaþi colegi, nu pot sã nu remarc în încheiere ºi faptul cã singurul argument pe care domnul Mureºan îl are ºi îl aduce, pentru a încerca sã combatã imensul val de nemulþumiri faþã de politica sa, este atacul calomnios împotriva acelora care nu vor sã se facã pãrtaºii sãi la distrugerea agriculturii.

Vã promit cã voi continua. Nu mai am posibilitatea decât sã vã spun cã moþiunea iniþiatã de Grupul parla-

mentar al P.D.S.R. este motivatã, întrucât toate cele semnalate pun în pericol, aºa cum se aratã ºi în textul prezentat, ating, efectiv, siguranþa alimentarã a populaþiei.

Mulþumesc ºi eu.

Vã anunþ cã aþi consumat, în întregime, timpul Grupului dumneavoastrã parlamentar, trei minute din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. ºi 7 minute din partea...

6 minute.

7 minute, pentru cã am cronometrat în continuare. Da. Urmeazã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, care are la dispoziþie 13 minute.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Suntem nevoiþi astãzi sã discutãm încã o moþiune de cenzurã iniþiatã de P.D.S.R., care, ca ºi celelalte moþiuni iniþiate anterior, consumã din timpul util pe care Senatul ar fi trebuit sã îl foloseascã pentru discutarea unor legi importante. Acest timp pe care l-am pierdut degeaba, discutând probleme de care se fac, în bunã parte, vinovaþi tocmai cei care au iniþiat aceste moþiuni, se adaugã din plin la timpul pierdut cu discuþiile inutile ºi tragerile de timp practicate de opoziþie în perioada elaborãrii unor legi importante pe care trebuia sã le iniþiem.

De altfel, de-a lungul a aproape 4 ani, am asistat la o tacticã bine pusã la punct, de tragere de timp ºi de prelungire nepermisã de votare a unor legi pe care acest Senat ar fi trebuit sã le emitã. Probabil cã acesta este un motiv întemeiat pentru care Guvernul a fost nevoit sã intervinã cu atâtea ordonanþe.

Analizând însã moþiunea prezentã, se poate trage, într-adevãr, concluzia cã agricultura în România este într-o grea suferinþã. Dar iniþiatorii acestei moþiuni ºi-au pus, în mod cinstit, întrebarea care sunt motivele importante care au dus la aceastã stare de lucruri?

Domnul ministru, în expunerea sa, a amintit multe din cauzele ºi gravele greºeli care s-au produs în agriculturã începând din 1990 ºi nu doresc sã mai repet ceea ce s-a spus.

Subliniez, totuºi, greºelile mari, abuzurile ºi furturile masive care s-au petrecut în sectorul agricol, atât cooperatist, cât ºi de stat. Amintiþi-vã de furturile ºi dezastrele care s-au fãcut la C.A.P.-uri, la I.A.S.-uri ºi în celelalte sectoare agricole. Sã ne amintim cum arãtau terenurile agricole prin anii 1990Ð1991, când sute de mii de hectare de pãmânt agricol erau lãsate în paraginã. Grâul, într-unul din aceºti ani, a rãmas nerecoltat pe sute de mii de hectare ºi a putrezit pe câmp. Consecinþa a fost cã statul a trebuit sã importe grâu din exterior, pentru a se facilita afacerile oneroase ale unor apropiaþi ai oamenilor politici.

Domnul ministru a venit cu cifre exacte, pentru a face comparaþie între ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori, faþã de ultimii ani. ªi sper cã cei care au iniþiat moþiunea au fost foarte atenþi.

Vã rog, referiþi-vã la moþiune, domnule senator.

Domnule preºedinte, este referitor la moþiune.

Da.

Cunoaºtem cazuri când, din aceºti bani, au fost sponsorizaþi cei de la putere de atunci. În moþiune se spune cã s-au dat cupoane direct þãranilor.

I-aþi întrebat pe þãrani dacã sunt sau nu mulþumiþi de aceste cupoane? Dacã am fi cinstiþi, am recunoaºte cã a fost un ajutor pentru producãtorii agricoli. Admitem cã ele au fost în valoare micã, dar a fost, totuºi, ceva, au fost date direct omului care lucreazã efectiv pãmântul sau creºte animale.

Mai reamintesc cã, în cei 4 ani de când suntem la guvernare, nu s-a importat nici o tonã de cereale. Nu acelaºi lucru se poate spune ºi despre guvernarea de dinainte de 1996.

Pentru a nu prelungi prea mult un timp care ºi aºa spuneam cã este pierdut inutil, fac apel la toþi domnii senatori sã îºi reaminteascã tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani ºi sã tragã concluziile ce se impun.

În acest caz, fiind oneºti, putem sã facem o judecatã corectã a celor care s-au afirmat în moþiunea pe care o discutãm astãzi.

Grupul parlamentar al P.N.L. va vota împotriva acestei moþiuni.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al P.N.L. mai dispune de 6 minute.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., care dispune de 10 minute Ñ au fost 13 minute, dar 3 s-au alocat Ñ are cuvântul domnul senator Teodor Câmpean. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Domnule ministru,

Vreau sã subliniez de la început cã moþiunea prezentatã astãzi ºi felul cum a fost prezentatã ºi conceputã este un document care incitã la scandal. Subliniez acest lucru ºi prin faptul cã ºi discursurile care s-au purtat în urma acestei moþiuni sunt de aceeaºi naturã.

Nu ne putem permite, domnilor, ca, în cadrul acestei Camere, care este Senatul României, sã acceptãm ca un ministru sau, mai bine zis, un întreg minister sã fie târât în noroi, sã fie tratat, pur ºi simplu, ca o slugã. ªi de cãtre cine, domnilor?! De cãtre cei care au pornit ºi au pus bazele distrugerii agriculturii româneºti. Aceasta este realitatea. Moþiunea depusã ºi semnatã de 40 de senatori, componenþa o cunoaºteþi, cuprinde, de la plecare, niºte cuvinte care se folosesc doar în situaþii deosebite. Ea se referã, pentru început, la situaþia gravã a agriculturii româneºti, spun Domniile lor, a segmentului social care lucreazã în acest domeniu ºi cu punerea în pericol a siguranþei alimentare a populaþiei României. Aceste Ñ vã rog sã mã iertaþi cã subliniez acest lucru Ñ noþiuniÉ eu deja sunt sãtul de ele, le aud de 3 ani de zile aceastã îngrijorare a domnilor care semneazã aceastã moþiune.

Aº dori sã subliniez în faþa dumneavoastrã doar câteva probleme din moþiune, pentru cã nu încerc sã intru în amãnunte.

La pct. 1: ”Producþia sectorului agroalimentar românesc este, în continuare, lipsitã de sprijin ºi de protecþie, ceea ce a dus la continua ei scãdereÒ. ”La noi, Guvernul a considerat cã cea mai bunã soluþie este sistemul cupoanelor agricole, care s-a dovedit ineficientÒ.

Cum adicã, domnilor, ineficient?! Cum adicã?! Ce vã deranjeazã? Faptul cã, pentru prima datã Ñ ºi întotdeauna am spus, când am venit la acest microfon Ñ în istoria agriculturii româneºti, aceastã subvenþie, dacã doriþi, acest ajutor ajunge în mâna celor care, într-adevãr, sunt îndreptãþiþi sã îl primeascã. Dar mi se pare cã aceste cupoane vã stau dumneavoastrã în ficat.

Se face referire directã, apoi, la pct. 2, la dezinteresul Guvernului pentru achiziþionarea ºi aºa mai departe a produselor, dar nu se referã la acest lucru în conþinutul respectiv, ci trece mai departe ºi spune în felul urmãtor: ”Suprafeþele semãnate cu grâu în toamna anului 1999 raportate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei sunt false. Ele sunt mai mari decât în realitateÒ.

Dar sunt un secret aceste date?!

Nu sunt un secret.

Da.

Domnilor, întrebarea mea fireascã este: de când îºi poate permite P.D.S.R. sã facã niºte afirmaþii necontrolate, care nu corespund realitãþii?

La pct. 3: ”Politica agricolã a Guvernului, în loc sã creeze noi locuri de muncã, este generatoare de ºomajÒ.

Da!

Da.

Domnilor, vã rog sã îmi permiteþi, aºa cum dumneavoastrã aþi avut dreptul sã vã expuneþi punctul de vedere, sã îmi permiteþi ºi mie sã fac o afirmaþie.

Domnilor, eu vã spun un lucru, ºi anume, cã toate afirmaþiile ºi argumentele folosite de dumneavoastrã la pct. 3 al moþiunii respective corespund cu gândirea comunistã de colectivizare a agriculturii. Sunt exact ideile care erau fluturate în perioada 1952Ð1961, perioada colectivizãrii agriculturii în România.

La pct. 4: ”Guvernul a blocat reforma funciarãÒ. ªi iatã afirmaþia: ”La data de 1 ianuarie 1997, peste 67% din cei îndreptãþiþi conform Legii nr. 18/1991 erau în posesia titlurilor de proprietateÒ.

Felicitãri, domnilor! Felicitãri pentru acest lucru! Dar, dacã eraþi corecþi în ceea ce susþineþi, trebuia sã vã referiþi ºi la procentul care fãcea parte din cei susþinuþi de dumneavoastrã ºi care au primit aceste titluri ilegal ºi false. Ei, acest lucru nu ni-l mai spuneþi, domnilor colegi. Acest lucru nu ni-l mai spuneþi. ªi trebuia sã mai subliniaþi ºi ce procent reprezenta acordarea titlurilor de proprietate clientelare, adicã procentul care a primit titlul de proprietate fals, numai ca sã sprijine acþiunile dumneavoastrã politice.

Câte procese sunt la ora actualã? Sunt foarte multe. De când genereazã ele? Din 1990Ð1996. Haideþi sã fim cinstiþi!

În sfârºit, la pct. 5, ”înmulþirea ilegalitãþilor, abuzurilor...Ò ºi aºa mai departe. Eu nu cred Ñ ºi vã rog sã mã iertaþi cã amestecul nostru neavenit în managementul unor societãþi comerciale, schimbarea managementului ºi aºa mai departe a fost mai durã, decât doriþi, deºi nu accept, decât pedeserizarea tuturor instituþiilor din perioda 1990Ð1996.

Domnilor colegi, eu vã rog frumos sã îmi permiteþi sã spun un lucru, pe care îl cred cu toatã convingerea: moþiunea respectivã nu are, în conþinutul ei, nimic din care sã poatã îndrepta situaþia din agriculturã, dacã trebuie sã acceptãm acest lucru. Ea are un singur scop: demiterea Ministerului AgriculturiiÉ Pardon! A ministrului agriculturii. Acesta este scopul ºi nu pentru alt motiv ºi sã nu credeþi cã îl apãr, pentru cã este peneþecedist de-al meu. Nu. Dar vã rog sã reþineþi un lucru.

Este genial!

Nu cã este genial. Vã rog sã reþineþi un lucru: câþi miniºtri au diplomã de ministru? Pe noi ne deranjeazã faptul cã nu este inginer agronom sau zootehnist ºi aºa mai departe.

Eu îmi permit ca în numele Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. sã susþin ideea Ñ ºi sunt sigur cã grupul nostru va vota împotriva moþiunii Ñ ºi fac apel, în acelaºi timp, inclusiv la cei care au semnat moþiunea res- pectivã sã se gândeascã bine nu numai la soarta agriculturii româneºti, ci ºi la România.

Vã mulþumesc frumos.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. mai dispune de un minut ºi 30 de secunde.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., care are la dispoziþie 8 minute, domnul senator Csap— Iosif are cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Doamnelor ºi domnilor senatori...

Vã rog, liniºte! Sã îl ascultãm pe domnul senator Csap—.

Responsabilitatea faþã de aceastã situaþie nu îi revine, în exclusivitate, Ministerului Agriculturii, ci, mai degrabã, în ansamblu, atât Legislativului cât ºi Executivului, care, timp de 10 ani, nu au reuºit, mai bine zis, nu am reuºit sã creãm, la momentul oportun, cadrul juridic ºi mediul managerial adecvat consolidãrii ºi dezvoltãrii sectorului privat în agriculturã.

Consolidarea sectorului privat impune reglementarea unui sistem de protecþie ºi de sprijin care asigurã fondurile financiare necesare efectuãrii rambursãrilor la export, intervenþiilor operative de achiziþionare a unor produse, în scopul sprijinirii femelor familiare ºi reglãrii pieþei agroalimentare, precum ºi alocãrii directe, pentru crearea unui mediu adecvat de creditare.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc ºi eu.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. mai are 4 minute. Urmeazã Grupul parlamentar al P.R.M., care are la dispoziþie 6 minute. Va vorbi domnul secretar Dumitru Badea.

Vã mulþumesc.

Da. Vã rog.

Agricultura RomânieiÉ

Vã rog, faceþi liniºte, pentru cã se consumã din timpul domnului senator Csap—. Vã rog.

Vã mulþumesc.

Agricultura României, de 9 ani de zile, trece printr-o perioadã de transformare plinã de contradicþii. Reglementarea fragmentatã ºi întârziatã a regimului de proprietate în agriculturã creeazã nesiguranþã în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, respectiv, a dreptului de a dispune, de a folosi, ºi la uzufruct, generând disfuncþionalitãþi în procesul de implementare a mecanismelor economice de piaþã.

Amânarea ºi temporizarea procesului de privatizare realã în agriculturã a împiedicat desfãºurarea reformei, a favorizat deteriorarea ºi devalorizarea activelor, a adâncit falimentul ºi a majorat costurile sociale ale tranziþiei, de la o activitate centralizatã de stat, la o activitate privatã, descentralizatã. Inexistenþa unui sistem adecvat de sprijin ºi de protecþie a producãtorului agricol ºi, în special, a producãtorului agricol privat, genereazã o lipsã acutã de capital, care împiedicã desfãºurarea corespunzãtoare ºi diversificarea necesarã activitãþii de producþie, produsele agricole devenind necompetitive, fermele familiale, în majoritatea cazurilor, ineficiente, o mare parte a agricultorilor fiind eliminatã de pe piaþa agroalimentarã internã ºi externã.

## **Domnul Dumitru Badea:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Domnule ministru,

Dezbatem astãzi una dintre cele mai grave probleme ale României: falimentul aproape general al agriculturii. Nu existã nici un fel de scuzã pentru nimeni ºi, mai ales, pentru actuala coaliþie, care a tratat cu dispreþ semnalele repetate, între care ºi intervenþiile, interpelãrile pe care noi, parlamentarii de la România Mare, ºi nu numai noi, le-am prezentat de la aceastã tribunã, rãmase ca un strigãt în pustiu, fãrã nici un rãspuns.

În judeþul Neamþ, candidaþii C.D.R. ºi, în special, þãrãniºtii s-au limitat la a-ºi face campanie electoralã prin mass-media, apelând mai puþin la întâlnirile directe cu alegãtorii, pentru cã reacþia normalã a þãranului român care arã pãmântul cu mãgarul ºi obþine producþii agricole situate, de regulã, sub nivelul investiþiilor fãcute pentru înfiinþarea culturilor ar fi fost punerea pe fugã a celor care, în urmã cu 4 ani, i-au minþit cu seninãtate. Provoacã scandal...

Domnule de la P.N.Þ.C.D., faptul cã aici se spun niºte lucruri reale, nu îl cunoaºteþi ºi dumneavoastrã? Nu le vedeþi? Înseamnã cã nu puteþi sã guvernaþi în continuare! Ce s-a ales din promisiunile pe care le-aþi fãcut?

Pãmântul, principala avuþie naþionalã a românilor, aratã astãzi jalnic, nelucrat, plin de buruieni, boli ºi insecte. Pãmântul, atât de râvnit de þãranul român, a devenit un balast pe capul acestuia.

În locul legilor pentru producþii autohtone de maºini agricoleÉ

Am sã vã bruiez ºi eu, când mai luaþi cuvântul.

É a combinatelor de prelucrare a produselor agricole ale producãtorilor agricoli, de constituire ºi stimulare a exploataþiilor agricole mari ºi mijlocii, diriguitorii de astãzi ai României au acþionat, interesat sau din inconºtienþã, pentru distrugerea uzinelor ”SemãnãtoareaÒ, ”TractorulÒ ºi a altor asemenea unitãþi, au creat facilitãþi pentru pãtrunderea pe piaþa româneascã a produselor alimentare strãine în proporþii îngrijorãtoare.

Trãdând interesul naþional, s-a admis înstrãinarea mascatã a unor întinse suprafeþe agricole, începând cu cele din Transilvania ºi continuând în restul þãrii.

S-a optat, nu întotdeauna cu cele mai bune intenþii, pentru concesionarea cãtre strãini a unor mari ºi moderne exploataþii agricole.

Toate guvernele de dupã 1996 ºi-au prevãzut în programul de guvernare mãsuri stimulative pentru producãtorii agricoli, încurajarea ºomerilor din centre industriale pentru a se implica în producþia agricolã, ridicarea culturalã a satului.

Nimic din cele de mai sus! Dimpotrivã, prin tot ceea ce aþi întreprins, aþi distrus satul românesc! Din el au plecat specialiºtii ºi intelectualii, pe care nu aþi vrut sã îi ajutaþi în nici un fel. Þãranul român nu are cu ce sã îºi trimitã copiii la ºcoalã, astfel cã incultura se face tot mai simþitã. Aþi transformat cãminele culturale în discoteci, depozite de mãrfuri ºi magazii de cereale.

În curând, prin Legea privind restituirea imobilelor naþionalizate, veþi desfiinþa peste 600 de ºcoli, creºe ºi grãdiniþe, în mare parte, în mediul rural.

Aºadar, creºterea nivelului de viaþã al þãranului român, cãruia, în mod sigur, domnul ministru al agriculturii îi va cere, în toamnã sau în iarnã, când veþi gãsi de cuviinþã cã trebuie sã aibã loc alegerile generale, reînnoirea mandatului de parlamentar, promiþând Ñ iarãºi Ñ ridicarea satului românesc pe ”noi culmi de civilizaþie ºi progresÒ... Nu ºtiu însã cine va mai da crezare unor astfel de promisiuniÉ

Când ne-am deplasat Ñ dacã vã amintiþi Ñ colegi din Biroul permanent la Sfântu Gheorghe, ni s-a spus, acolo, de cãtre conducerea judeþului, prefecturã, consiliu judeþean, cã s-au dat niºte instrucþiuni Ñ înþeleg cã ºi acelea provizorii Ñ pentru aplicarea ”Legii LupuÒ, instrucþiuni care mai mult încurcã lucrurile decât duc la clarificarea lor.

Vã mulþumesc ºi eu. Aþi folosit întregul timp acordat grupului dumneavoastrã parlamentar.

Urmeazã Grupul parlamentar P.U.N.R., care are la dispoziþie 4 minute.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

În cadrul celor 4 minute, daþi-mi voie sã-i pun domnului ministru al agriculturii 7 întrebãri. Am semnat moþiunea, având în vedere scopul moþiunii, care încearcã sã modifice politica agricolã. Întrebãrile mele, domnule ministru, doresc sã scoatã în evidenþã calitatea managementului politicii agricole pe care o practicaþi, ºi nu fac referire la profesiunea strictã a dumneavoastrã, de neagricultor, fiind inginer electronist.

Profesiunea mea e de inginer electronistÉ

Cel puþin în ultimile luni aþi fost convocat de cel puþin 5 ori în Senat, iar dumneavoastrã aþi fost la Bruxelles. Când auzeam cã sunteþi la Bruxelles, vã justificam prezenþa dumneavoastrã acolo.

1) Prima întrebare Ñ În programul SPP de 3,5 milioane de dolari pe care trebuia sã-i absorbim anul trecut, în anul 1999, au fost prezentate 1.100 proiecte. Când ºi câte proiecte au fost acceptate de Comisia Europeanã ºi dacã am absorbit cele 3,5 milioane de dolari în 1999?

2) Programul SAPARD care acordã o asistenþã financiarã nerambursabilã de 150 de milioane de dolari în fiecare an, timp de 7 ani, respectiv primul an e anul 2000. Care este situaþia programului SAPARD, cât am absorbit din 150 de milioane în 2000 pânã în data de 7 iunie, ºi cât vom absorbi pânã la sfârºitul anului?

3) Concurenþa neloialã pe care o practicaþi, dacã o practicaþi, sau sunt interese oculte, prin neprezentarea Planului naþional pentru agriculturã în concordanþã cu politicile agricole comunitare. Acest Plan naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã nu existã la nici unul dintre senatori, nici chiar la deputaþi, deºi dumneavoastrã aþi prezentat un proiect de lege care face referire, în anexe, la acest plan naþional. Nici Consiliul Legislativ n-a primit acest plan naþional. Eu l-am vãzut la Ministerul Agriculturii, în Ministerul Mediului ºi era singurul exemplar. V-aº ruga sã-mi precizaþi câte exemplare aþi difuzat, dacã îl au direcþiile agricole, ca sã putem studia sã venim cu completãri sau sã ne putem ghida în ceea ce priveºte politica agricolã.

4) É

Grãbiþi-vã, cã nu vã ajunge timpul sã le spuneþi pe toateÉ

4) Cine vom fi noi în agricultura Uniunii Europene, care sunt segmentele despre care Uniunea Europeanã spune cã vor fi acordate României?

5) Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe de guvern în decembrie 1999, din cele 101 de ordonanþe de urgenþã ale Guvernului, era stipulatã ºi înfiinþarea Agenþiei naþionale de implementare a programului SAPARD. Dumneavoastrã n-aþi mai venit cu aceastã ordonanþã de urgenþã în ianuarie 2000, deºi o doreaþi în mod deosebit în decembrie. Probabil cã aveþi un departament în cadrul Ministerului Agriculturii... V-aº ruga sã precizaþi activitatea acestui departament ºi care este situaþia programului SAPARD.

6) Care sunt mãsurile care trebuie luate la nivel naþional, pentru ca efortul depus de þãrani sã fie rãsplãtit la adevãrata valoare? Þãranii, la ora actualã, chiar dacã au cinci vite în grajd, nu mai vor sã-ºi procure alte vite, deoarece litrul de lapte este 1.700 de lei, iar litrul de Pepsi este 7.000 de lei. Sunt procesorii de lapte care cumpãrã laptele de la ei cu 1.700 de lei, vorbesc de procesorii din Covasna, Harghita, iar banii li se dau dupã 3Ð4 luni, când se devalorizeazã.

7) Dupã 5 luni de la prezentarea Planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare, cum s-au implementat obiectivele prevãzute în planul naþional, respectiv îmbunãtãþirea structurilor de prelucrare a produselor agricole ºi piscicole, distribuirea controlului calitãþii alimentelor, precum ºi controalele sanitar-veterinare ºi fitosanitare, stimularea înfiinþãrii grupurilor de producãtori, finanþarea proiectelor de dezvoltare ruralã. Proiecte propuse de dumneavoastrã în acest plan. Dupã 5 luni de la elaborarea acestui plan de specialiºtii dumneavoastrã cu dumneavoastrã împreunã, care este situaþia implementãrii lui? Vã mulþumesc.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Da. Vã mulþumesc ºi eu. Aþi consumat un minut din timpul de rãspuns al domnului ministru. Sã vedem de unde i-l gãsim.

Din partea Grupului de independenþiÉ Mai aveþi 10 minute.

## **Domnul Gheorghe Pãvãlaºcu**

**:**

Cedez din timpul meu P.N.Þ.C.D.-ului 4 minute.

Da, staþi niþel sã ne înþelegem. Cine vorbeºte din partea grupului, ca sã cronometrãm. Domnul senator Boilã. Vã rog, domnule senator Boilã.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Voi vorbi circa un minut.

Constat cã începând din 1990 s-a pornit pe o cale total greºitã în agriculturã. Noi trebuia de la început sã încurajãmÉ Unde trebuia sã ajungem Ñ gospodãria þãrãneascã mijlocie, fermele de stat mijlocii ºi asta trebuia s-o începem prin respectarea proprietãþii, refacerea proprietãþii ºi apoi creditarea ºi ajutorarea acestor oameni. S-a fãcut chiar invers, invers. S-a pulverizat proprietatea ºi s-au încurajat, în continuare, fermele de stat nerentabile. Acest lucru s-a fãcut! Ceea ce eu pot sã spun ºi imput actualei guvernãri este faptul cã nu s-a pornit de la început pe aceastã direcþie ºi cedând unor consideraþii de ordin algoritmic nu s-a fãcut nimic în aceastã direcþie. Iatã, refacerea proprietãþii, de unde trebuia sã se porneascã pentru realizarea acestui tip de agriculturã, nu s-a fãcut decât la sfârºitul guvernãrii, ºi acolo timid, nu s-a realizat aproape nimic. Bineînþeles cã în condiþiile acestea agricultura nu a fãcut progresele necesare ºi acum asistãm la o chestiune direct hilarã... Totuºi, Ministerul Agriculturii, cel de acum, a încercat sã înceapã aceastã politicã care trebuia fãcutã de la început ºi a luat câteva mãsuri bune, timide, bineînþeles, insuficiente ºi este atacat tocmai pe aceastã chestiune de cãtre nostalgicii economiei socialiste ºi comuniste. Este pur ºi simplu ridicol... Bineînþeles cã o astfel de moþiune nu pot sã o accept.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Da. Vã mulþumesc. Aþi consumat douã minute, douã minute ºi ceva, dar lãsãm douã minute, din...

Deci independenþii mai au 8 minute.

Revenim la Grupul parlamentar P.D.S.R., care mai dispune de 11 minute.

Dacã vã dau, vedeþi cã independenþii sunt foarte largi, dar nu prea mai au ce sã dea!

Aveþi cuvântul, domnule senator Apostolache.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Iniþial, nu am vrut sã iau cuvântul la aceastã moþiune, pentru cã în majoritatea intervenþiilor mele de la acest microfon am atras atenþia asupra dezastrului care se profila în acest sector. Din analiza cifrelor puse la dispoziþia comisiei noastre, orice om iniþiat constatã proporþiile dezastrului din agriculturã, nu numai cei puºi sã gestioneze sectorul, ci ºi cei care-i susþin în fotoliile guvernamentale refuzã sã recunoascã. Iatã cã astãzi, mai ales dupã ce mulþi dintre noi au parcurs mii ºi mii de kilometri, s-au întâlnit cu mii ºi mii de oameni în aceastã campanie electoralã, avem imaginea realã a situaþiei.

Recunosc cã nu cuantificasem dimensiunea realã a dezastrului uman pânã la acest moment. În timp ce pe câmp se usucã totul, animalele nu mai au cu ce fi hrãnite, lumea satului sfârºeºte încet, încet. Nu ºtiu câþi din dumneavoastrã au avut curajul sã discute cu oamenii, în afara cadrului organizat, fãrã forþe de ordine în apropiere. Eu l-am avut. Oamenii plâng. Singura speranþã le-a rãmas în obºtescul sfârºit. Bãtrânii noºtri altã datã sfãtoºi, înþelegãtori, împãciuitori, care-ºi purtau suferinþa în demnitate, îºi ascund privirea, pentru a nu le vedea lacrimile din ochi. Copiii se adunã ciopor pe tine, e drept, fãrã sã cearã ceva anume, dar îþi dai seama ce aºteaptã. Dascãlii cu care discuþi nu-þi vorbesc decât despre teama de ziua de mâine, de faptul cã mulþi copii nu mai vin la ºcoalã, cã o datã cu reducerea numãrului de copii, li se reduce numãrul de posturi ºi ei nu ºtiu încotro s-o apuce. Vorbesc în ºoaptã de structuri mafiote, de infracþiuni trecute cu vederea, de influenþarea votului prin orice mijloace, de faptul cã pânã ºi ultima posibilitate de a alege pe cine crede cã-i cel mai bun i-a fost luatã. S-a instaurat frica la sate.

Revenind la raþiunea acestei moþiuni, aº reduce-o la dorinþa mea de a reda speranþa oamenilor satului, de a le da ºansa bãtrânilor sã moarã în demnitate. Or, primul semn pe care-l putem da noi, parlamentarii, este cel al înlocuirii celui care atât de mult s-a luptat pentru binele þãranului român, încât de atâta bine acesta se roagã la Dumnezeu sã-l ia cât mai repede. Sã înlãturãm cât mai repede aceastã calamitate din agriculturã, calamitate produsã de algoritm! Sã-l deferim justiþiei pe cel care ºi-a permis sã foloseascã banul public pentru a-ºi populariza inepþiile! Vã dau exemplul acestui pliant, pe care l-aþi vãzut ºi dumneavoastrã, ºi care s-a fãcut cu mii ºi mii de milioane de lei, cu chipul domnului Mureºan. Din nefericire, ºi la nivelul judeþelor gãsim asemenea ”MureºeniÒ. Priviþi aceastã revistã ”Noul fermierÒ, editatã de Oficul Judeþean de Consultanþã Agricolã, unde similarul...

Domnule, vã rog frumos, dacã n-aþi învãþat decât douã cuvinte...

Stimate domnule coleg, mã iertaþi cã nu vã cronometrez... Rog pe domnul senator Pãvãlaºcu, chiar dacã este independent, sã respecte regulile noastre, ale tuturor. Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã prezint revista ”Noul fermierÒ, fãcutã sub egida Oficiului Judeþean de Consultanþã Agricolã, din care ce constatãm? Cã s-au gãsit soluþii pentru agricultura României. Nu ºtiam de ce se închid crescãtoriile de porci, de pãsãri, de ovine? Uitaþi-vã, cel care-l secondeazã îndeaproape pe domnul Mureºan a gãsit soluþia:

crescãtoriile de melci. Deci, domnilor, e clar cã aveþi soluþii! Aveþi soluþii la cheltuit banul public, de aceea trebuie toþi chemaþi sã dea socotealã în faþa justiþiei. Uitaþi-vã ce se mai face cu aceastã revistã, din banul public; reclamã hibrizilor de porumb unguresc. Domnul ministru Mureºan râde. Râde, pentru cã probabil o parte din comision îi intrã în propriile buzunare. De aceea, nu ia nici un fel de poziþie.

Sã reabilitãm, domnule preºedinte al Senatului, instituþia Senatului, de care acest personaj ºi-a bãtut joc! De câte ori a fost chemat în plenul Senatului, a avut alte activitãþi. Dumneavoastrã aveþi, în primul rând, datoria sã þineþi la aceastã instituþie. Vedeþi cã pe zi ce trece indivizi de teapa dânsului, prinºi cu escrocherii, dau vina pe Parlament, care avea obligaþia controlului. Sã ne facem datoria, domnilor, în acest sens! Or, iniþiativele noastre de a ancheta abuzurile sesizate au fost oprite de o majoritate care acþiona la comandã politicã. Aºa s-a întâmplat cu C.E.C.-ul ºi iatã cã apare F.N.I.-ul. Aºa s-a întâmplat cu ”Þigareata IIÒ ºi ºtiþi ce a urmat... Aºa se va întâmpla cu cupoanele agricole care au ajuns sã fie falsificate ºi o serie de bãnci au probleme. Acum aveþi ocazia, domnilor, sã vã pronunþaþi în cunoºtinþã de cauzã. Sã-l ajutaþi pe procurorul general sã-ºi îndeplineascã datoria, sã ridicãm imunitatea acestor oameni certaþi cu legea!

Aveþi de ales: puteþi intra în sate fãrã teamã ºi cu convingerea datoriei împlinite, ca sã mai aveþi o susþinere cândva din partea þãranului, sau susþinerea acestui personaj, personaj care a produs dezastrul din agriculturã ºi care a ajuns acum în fruntea P.N.Þ.C.D.-ului. Oricum nu vã va înscrie pe locuri eligibile în listele electorale, pentru cã are sã susþinã clientela politicã, clientela cu care a fãcut escrocheriile. În Insula Mare a Brãilei tutunul românesc,...

Domnule senator, vã rog sã folosiþi termeni acceptabili în Senat. Individul e om, personajul e personalitate. Escrocheria e altceva...

N-am dat numele, domnule preºedinte. Nu vorbesc de ministrul agriculturii, pentru cã þin la prestigiul instituþiei.

Nu, ºi la al nostru, adicã limbajul trebuie sã fie decent.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Dar, oricum, doamnelor ºi domnilor, alegerea dumneavoastrã ar trebui sã fie cãtre þãranul român, care în înþelepciunea lui va ºti sã judece pe fiecare.

Am primit o ºtire de ultimã orã; domnul ministru ºi-a permis sã treacã hipodromul din Ploieºti în proprietatea Ploieºtiului, bineînþeles, contra cost, pe suma de 1,7 miliarde de lei, pentru a mai face o campanie electoralã, în timp ce Regia de stat ”Loto-PronosportÒ oferã 10 miliarde pentru refacerea acestui hipodrom. Totul pentru a agonisi bani pentru campania electoralã, aºa cum a fãcut-o ºi cu aceste pliante, ºi cu postere, pentru care ministrul justiþiei ºi ministrul finanþelor trebuie sã aibã un punct de vedere. Vã mulþumesc.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Vã mulþumesc.

Grupul P.D.S.R. mai are douã minute ºi 30 de secunde. Grupul parlamentar P.N.L. mai dispune de 6 minute, pe care le-a rezervat domnului ministru, pentru a putea sã rãspundã la întrebãrile domnului Fuior.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. mai are 1 minut ºi 30 de secunde, plus ceÉ

## **Domnul Gheorghe Pãvãlaºcu**

**:**

Plus 4 minute de la independenþiÉ

Deci, plus 4 minute de la independenþi, care mai au numai 4. Domnul Ghiþiu n-are grup.

Domnule preºedinte, are U.D.M.R. U.D.M.R.-ul cedãm domnului ministru 4 minute.

Da, am sã le pun imediat. Prin urmare, independenþii mai au 8 minute. 4 le-aþi dat ministrului agriculturii. ªi renunþaþi la restul? Nu. Domnul Ghiþiu n-are grup parlamentar...

Îmi pare rãu, aveþi 6 minute

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã arãt o carte. Are marginile aurite. Ea se intituleazã ”La Roumanie ˆ lÕ heure de la vŽritŽÒ autor Ion Iliescu.

Vã întrebaþi ce legãturã poate sã fie între aceastã carte ºi moþiune? Iat-o. Preþul imens al acestei cãrþi a fost plãtit de þãranul român. Cu încuviinþarea autorului ºi sub semnãturile domnilor Florin Georgescu ºi Viorel Hrebenciuc au fost plãtiþi 130 de milioane de dolari, prin contractul încheiat între COMEX ROM ºi Ministerul Agriculturii. Pentru aceastã sumã de 130 de milioane de dolari cadou din bugetul sãrac al agriculturii româneºti, Adrian Costea a tipãrit cartea domnului Ion Iliescu. S-au vândut în total 6 exemplare. Preþul unui exemplar vândut se ridicã astfel la 21 milioane 666 de mii de dolari ºi 66 de cenþi. _(Vociferãri din Grupul P.D.S.R.)._

Revenind la moþiune...

Vã rugãm, cã nu înþelegem ce legãturã are cartea cu agricultura... Dar aþi fãcut-o din timpul dumneavoastrã. Vã rog. Aveþi cuvântul.

Revenind la moþiune, aceasta nu este altceva decât un act de cutezanþã. Cum se crede P.D.S.R. calificat sã

vorbeascã de dezastrul agriculturii, când importul de motorinã prin care s-au plãtit afiºele electorale ºi excursii în strãinãtate a fost aprobat de fostul secretar general al Guvernului, care putea, eventual, sã aducã motorinã doar pentru maºinile Guvernului, ºi de ministrul de finanþe, care nu avea de ce sã se amestece legal în treburile Ministerului Agriculturii. Aþi cumpãrat în numele statului român motorinã la un preþ mult mai mare decât cel de pe piaþa internaþionalã, numai cã aceºti bani au ajuns în cu totul altã parte. Ministerul Agriculturii din Guvernul P.D.S.R. a încheiat cu COMEX ROM, firma aparþinând lui Adrian Costea, un contract pentru un import de motorinã destinat agriculturii, a cãrui derulare a adus României un prejudiciu de 6 milioane de dolari, bani de care a beneficiat P.D.S.R., ºi nu agricultura româneascã. Groparii agriculturii româneºti acuzã acum. Cine s-ar fi gândit înainte de 1996 cã patronii corupþiei, comerþului ilegal cu îngrãºãminte, mafiei I.A.S.-urilor, cei care au distrus agricultura româneascã ºi i-a obligat pe þãrani sã-ºi petreacã ani de zile prin tribunale, judecându-se pentru pãmântul care le aparþinea de drept, vor fi autorii unei moþiuni privind agricultura? Ce s-a fãcut în agricultura româneascã înainte de 1996? Cu ce se poate lãuda P.D.S.R.? Cu conservarea unei structuri falimentare Ñ I.A.S.-urile Ñ menite sã îmbogãþeascã o mie de oameni din clientela sa politicã. Bãtãlia acerbã dusã de P.D.S.R. împotriva privatizãrii I.A.S.-urilor, împotriva eficientizãrii agriculturii are la bazã tocmai interesele acestor clienþi. Cei care se aratã astãzi atât de îngrijoraþi de soarta agriculturii româneºti au patronat o adevãratã mafie a grâului. Aþi uitat de aºa-zisele subvenþii ale preþului la grâu? Pe banii statului, pe banii destinaþi agriculturii de problemele cãreia vã arãtaþi astãzi atât de îngrijoraþi aþi cumpãrat grâu ieftin ºi l-aþi exportat cu profituri uriaºe. Nu vã interesa atunci câtuºi de puþin soarta grâului românesc. Vã intereseazã abia acum.

V-aþi folosit de putere doar pentru a vã umple buzunarele, ale dumneavoastrã ºi ale protejaþilor dumneavoastrã. P.D.S.R. ºi domnul Ion Iliescu s-au declarat mereu împotriva ”Legii Vasile LupuÒ, susþinând proprietatea de stat în agriculturã în dauna proprietãþii individuale þãrãneºti. P.D.S.R. este obsedat de menþinerea controlului statului asupra proprietãþii. Toate poziþiile pe care le-a adoptat în privinþa agriculturii lovesc în proprietate ºi în proprietari. Acesta este adevãratul scop al moþiunii pe care-o dezbatem astãzi.

Mulþumesc. Vã mulþumesc, domnule senator. V-aþi înscris în timpul rezervat.

Din partea Grupului de independenþi, care mai au la dispoziþie 4 minute? DumneavoastrãÉ

Domnule preºedinte,

Înainte de a continua lucrãrile, vã rog sã luaþi mãsuri pentruÉ

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mã iertaþi.

Domnule senator Dobrescu, facem conferinþe de presã în plenul Senatului?!

Presa vã rog sã-ºi ia locul.

Aveþi rãbdare!

Dar nu se poate aºa ceva! Mã puneþi în situaþia sã evacuez sala?

Iertaþi-mã, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, consider cã este o ruºine pentru un jurist, pentru preºedintele Comisiei juridice din Senat sã-ºi întemeieze acuzele pe ceea ce a apãrut în massmedia.

ªi ce, mass-media minte?!

Am sã vã dau un exempluÉ

Nu te obosi, domnule!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu ºtiu câte lucruri ar mai fi de spus, dar noi, de 4 ani de zile, când ne întâlnim cu oamenii, aºa cum spunea ºi distinsul nostru coleg, domnul Apostolache, oamenii ne reproºeazã Parlamentului foarte multe. ªi în primul rând cã corupþia începe din Parlament ºi n-aº vrea sã încep cu Legea nr. 18/1991, care a generat aproape un milion de procese ºi prin intermediul cãreia toþi ºi-au adusÉ Cei de culoare rozie, roºie, sau burghezia roºie ºi-au adus pãmânturile de pe la Botoºani pe lângã Snagov. Lucrul acesta a continuat ºi dupã 1996, nu-i nici o problemã, ºi ai noºtri au fãcut tot la fel. Dar vreau sã mai fac ºi altã precizare: situaþia din agriculturã, într-adevãr, este foarte, foarte grea ºi noi trebuie s-o privim cu toatã seriozitatea, dar sã nu uitãm cã asupra României s-au abãtut o secetã pustiitoare ºi eu îi rog pe distinºii mei senatori din partea dreaptã, în calitate de liber cugetãtori, sã facã o moþiune la Dumnezeu ca sã ne mai dea un pic de ploaie.

Vã mulþumesc tare mult.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mai avem Grupul parlamentar P.D.S.R., care dispune de douã minute, 30 secunde, le rotunjim la 3 minute, cã nu suntem chiar secundari.

Are cuvântul domnul senator Marin Stelian.

Domnule Oprea, stai domnule! Eºti sãrac cu duhul, domnule!

Vã dau un exemplu de câtã dezinformare are domnul Rãsvan Dobrescu.

Domnul Oprea, ieºi domnule afarã, domnule!

Domnul Oprea, domnul senator Oprea, vã rog prieteneºte, abþineþi-vã, lãsaþi cartea în pace! Vã rog, nu se poate aºa ceva!

## **Domnul Dan Stelian Marin:**

Ruºine pentru Senatul României cã are un asemenea preºedinte de Comisie buget, finanþe!

Domnule preºedinte, vã dau un exemplu.

Contractul pentru cele 600 de mii tone de motorinã în valoare de 130 de milioane de dolari a fost iniþiat la data de 15 februarie 1992.

Cine era la putere atunci?!

Modificãrile la acest contract au fost fãcute printr-o anexã semnatã la 15 august 1992 ºi se spune aici cã acest contract a fost încheiat la intervenþia ministrului de finanþe Florin Georgescu, din acea vreme, ºi a secretarului general al Guvernului, Hrebenciuc.

Domnilor, Guvernul Vãcãroiu a fost la guvernare 4 ani, dar guvernarea a început în decembrie 1992É, deci abateþiÉ

Deci tot voi!

Domnul Oprea, vrei iarãºi sã te jignesc? Dumneata nu înþelegi niciodatã, domnule!

Domnilor, nu mã siliþi sã evacuez din salã persoanele ºi colegii care ne tulburã buna desfãºurare a ºedinþei. Nu se poate aºa ceva! Mã puneþi într-o situaþie absolut penibilã pe mine.

În al doilea rând, alt exemplu care sãÉ

ªi dumneavoastrã evitaþi problemele acestea care n-au legãturã cu moþiunea.

Au fost problemele domnului Rãsvan Dobrescu.

L-am oprit, pentru cã nu avea nici o legãturã nici dânsul cuÉ

## **Domnul Dan Stelain Marin:**

Altã problemã care s-a ridicat aici Ñ BANCOREX-ul. Ruºine pentru actuala guvernare cã a lichidat floarea bãncilor româneºti.

Râdeþi domnilor, cã va veni ºi timpul rãspunderilorÉ

Peste 20 de aniÉ

Au fost oferte pentru a vinde BANCOREX-ul, o ofertã la 250 de milioane de dolari, alta la 300 de milioane de dolari, aºa cum era ea, cu pãcatele ei. Ce-aþi fãcut? Aþi vrut s-o lichidaþi? Aþi declanºat un incendiu la arhiva acestei bãnci, oare cu ce scop? Domnilor, o sã vedem cã se va declanºa un incendiu ºi la arhiva F.P.S.-ului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Cu aceasta, dezbaterile din partea grupurilor parlamentare s-au sfârºit, s-au epuizat toþi timpii.

Domnul ministru are la dispoziþieÉ

Îmi daþi voie sã conduc ºedinþa? Domnul Dobrescu, luaþi loc, vã rog!

N-are stareÉ

Domnul ministru mai are la dispoziþie 10 minute pentru a rãspunde: 6 vin de la Grupul P.N.L., 4 de la U.D.M.R.

Vã rog sã vã înscrieþi în aceste minute ºi vã dau cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cred cã voi reuºi sã epuizez mai repede timpul pe care, cu mare generozitate, mi l-aþi acordat.

Sigur, nu voi rãspunde la toate întrebãrile, pentru cã, notând aici unele intervenþii ale colegilor noºtri din opoziþie, rãzbate cu putere nostalgia dupã o agriculturã comunistã, dupã o agriculturã construitã în anii 1950, cu teroare, cu mult sânge, o agriculturã care a dus, într-adevãr, la înfometarea poporului român.

ªi acum poporul e înfometat, ba chiar mai rãu decãt atunci!

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

De aceea nu voi rãspunde la astfel de acuzaþii, ci voi rãspunde punctual la aceia care într-adevãr s-au interesat de mersul programelor din agriculturã ºi de modul în care încercãm sã atragem bani cãtre satul românesc, acolo unde, dupã 50 de ani, se îndreaptã pentru prima datã fluxuri financiare, pentru prima datã se duc bani în satul românesc ºi nu se iau bani de la þãrani sau cote, aºa cum erau obiºnuiþi.

Domnul senator Fuior mã întreabã de programul SPP, deci programul pregãtitor pentru programul SAPARD de dezvoltare ruralã care, într-adevãr, are o finanþare de 3,5 milioane euro ºi care este finanþat dintr-un program PHARE. Programul PHARE este pe Õ99, dar el se deruleazã pe 2000, proiectele au fost alese, urmeazã ca cei care au câºtigat proiectele pentru finanþare sã fie chemaþi la Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã.

Programul SAPARD, de care spuneþi ºi care este oferit de Uniunea Europeanã tuturor þãrilor candidate ºi care constã în 150 de milioane de euro vreme de 7 ani, pentru toate þãrile, este în curs de derulare. Marþi am participat la ultima ºedinþã, la Bruxelles, cu toþi miniºtrii agriculturii din þãrile central-europene, în care ni s-a spus cã toate normativele ºi reglementãrile financiare sunt gata din partea Bruxelles-ului, cã trebuie acreditate agenþiile de platã, acelea la care dumneavoastrã fãceaþi referire, iar noi am construit o agenþie de platã cu douã componente: cea de implementare, aflatã în cadrul Ministerului Agriculturii, ºi cea de platã, aflatã în componenþa Ministerului de Finanþe. Ea urmeazã sã fie acreditatã de organisme de la Uniunea Europeanã, astfel încât din toamna acestui an fondurile sã poatã fi derulate. Trebuie sã vã spun cã nici o þarã nu a beneficiat încã de nici un leu din programul SAPARD ºi sunt þãri care aspirã sã intre în Uniunea Europeanã cu mult înaintea noastrã: Ungaria în 2002, Cehia în 2003, Polonia, ºi toþi vom primi banii începând cu aceastã toamnã, septembrieoctombrie.

Ceea ce m-aþi întrebat la punctul 6, m-aþi întrebat despre ce rol sau ce poziþie, am înþeles eu, ni se rezervã în aceastã familie a naþiunilor europene.

Trebuie sã vã spun, domnule senator, cã dosarul cel mai greu de negociat va fi dosarul agricol. O ºtim ºi urmãrim cu atenþie experienþa polonezã; de fapt, singurele douã þãri care conteazã în acest demers din punct de vedere agricol, datoritã potenþialului ºi a suprafeþelor pe care le deþin, sunt Polonia ºi România. Polonia negociazã acum foarte dur cu Uniunea Europeanã nivelul de subvenþii, nivelul circulaþiei libere a mãrfurilor ºi serviciilor, aºa încât noi vom merge pe acelaºi drum pe care merge Polonia. Nu pot sã vã spun, pentru cã nu existã un rãspuns clar, ce produse trebuie sã facem, în orice caz, iatã, colegii mei mi-au adus aici Strategia de dezvoltare a agriculturii 2000Ñ2012, în care avem 3 scenarii de dezvoltare pe 9 produse principale pe care le vom prezenta la Bruxelles pentru a vedea tendinþele ºi posibilitãþile noastre în acest domeniu.

Au pigmentat însã discursul ºi cu elemente luate din, sã spunem, dezbaterile europene, care vorbesc de politici agricole comune, de subvenþii pe produs ºi aºa mai departe, dar aceste lucruri nu pot fi puse în practicã, stimaþi colegi, decât dacã structurile de producþie, structurile de procesare, structurile de stocare, structurile de comercializare vor fi private. Deci agricultura are nevoie de structuri private în tot lanþul acesta, de la producþie la comercializare.

Cred cã v-am rãspuns la întrebãri, domnule senator Fuior.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinteÉ

Vã rog, continuaþi, mai aveþi 5 minute.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Câteva rãspunsuri fulger pentru colegul meu din coaliþie, domnul Triþã Fãniþã, care a încercat sã facã aici o enumerare a unor activitãþi. Eu n-am sã enumãr decât faptul cã acele importuri mari de grâu pe care le-aþi vãzut în 1992Ñ1993 ºtiþi bine cine le-a fãcut ºi cine

probabil voia sã facã ºi anul trecut ºi anul acesta, declanºând criza grâului.

Grâul din rezerva statului, stimaþi colegi, este grâu românesc, nu este nici o problemã sã se reînnoiascã acest grâu din noua recoltã care se anunþã Ñ care, sigur, va fi mult diminuatã datoritã acestei secete Ñ, dar suprafeþele însãmânþate au fost cu 12% mai mari în 1999 faþã de 1998, iar productivitatea în sectorul privat, dupã cum vedeþi, este mai mare decât în sectorul de stat.

Mi se spune aici de o tentativã, cã s-a încercat schimbarea managerilor. Voiaþi sã-i las pe toþi aceia care au dus în faliment I.A.S.-urile? Din cele 450 de I.A.S.-uri 72 sunt în lichidare judiciarã. Trebuie ca ei în continuare sã lucreze pãmântul, aºa cum s-a întâmplat la AGROPrundu, unde din 8.200 de hectare lucrau numai 1.000 de hectare ºi mai aveau pretenþia sã preia în continuare încã 49 de ani acest pãmânt?! Credeþi cã este normal?!

Nimeni care a falimentat un I.A.S. nu va prelua în concesiune terenurile statului!

Poate cã n-aþi auzit de ferme private, inclusiv de creºtere a cailor. Vreau sã vã spun cã existã ºi ferme private ºi voi încuraja acest lucru.

Cine sunt ãºtia, dumneata ºi prietenii de partid?!

Sunt toþi cei care lucreazã cu bunã-credinþã ºi care încearcã sã-i dea la o parte pe acei despre care s-a vorbit astãzi vor fi încurajaþi de cãtre mine.

Domnul Apostolache ar fi dorit sã ºtie ce sume s-au consumat, alãturi de domnul Triþã Fãniþã, pentru popularizarea programului de atribuire a cupoanelor.

Aia a fost campanie electoralãÉ

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Sunt aici toate comunicatele de presã, sunt toate verificãrile, pliantele acelea pe care le-aþi arãtat dumneavoastrã ºi în care, într-adevãr, ministrul se adreseazã þãranilor, pentru cã eu sunt astãzi ministrul agriculturii, pliantul acela a costat 2 miliarde de lei din 4.300 de miliarde de lei, faceþi un procent ºi nu daþi crezare tuturor aberaþiilor pe care le lansaþi în presã.

Ce vreau sã vã spun? Eu înþeleg cã dumneavoastrã aþi vrea ca þãranul român sã stea în întuneric, în dezinformare, sã nu-ºi cunoascã drepturile, aºa cum a fost pânã acum, pentru cã dezinformarea pe care o practicaþi la nivelul comunitãþilor rurale este bine cunoscutã.

Faptul cã nu vor putea folosi cupoanele Ñ aþi fost în toatã campania electoralã ºi aþi spus cã nu vor putea folosi cupoanele pentru cã nu au nici o valoare ºi i-aþi speriat pe oameni cu aceastã politicã. Eu nu cred ºi oamenii vor avea discernãmântul necesar ºi vã vor sancþiona în toamna acestui an.

Domnule Apostolache, nu mã faceþi sã trec în alt domeniu, cel al agriculturii am vrut sã-l dezbatem astãzi. Aþi amintit de Fondul Naþional de Investiþii. Eu nu mai vreau sã fac declaraþii, sã repet declaraþiile pe care le-am fãcut. Cred cã va ajunge sã aflãm unde s-au dus banii oamenilor, cum în þara asta se poate explica cã fonduri de investiþii, bãnciÉ

Dar cu Camenco cum rãmâne?!

Da, Camenco Petrovici a greºit aprobând aceastã aventurã a C.E.C.-ului, dar problema importantã este, stimaþi prieteni, unde sunt banii. Unde sunt banii de la Banca Popularã, unde sunt banii de la Fond?

Dacã ºtii dumneata, spune!

Sunt în alte bãnci care se nasc astãzi.

V-aþi arãtat îngrijorat de hipodromul de la Ploieºti. Da, eu cred cã ploieºtenii au dreptul sã-ºi gestioneze singuri hipodromul pe care-l au în oraº, de aceea am fost de acord cu transferul hipodromului de la Regia Cailor de Rasã la Primãria oraºului Ploieºti, iar Primãria oraºului Ploieºti va avea o sursã de venit gestionând bine acest hipodrom care, de altfel, dupã cum ºtiþi, domnule Apostolache, se aflã în parcul oraºului.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc pentru timpul pe care mi l-aþi acordat ºi eu cred cã tot ce s-a dezbãtut astãzi a fost absolut relevant: sunt douã politici diferite, izvorâte din douã filozofii politice, din douã programe politice, unul care vorbeºte de gospodarul român, de þãranul român cãruia îi aparþine pãmântul þãrii, ºi alta care vorbeºte ºi are o mentalitate a trecutului, care vorbeºte de structuri de stat, de afaceri care se fac cu statul. Statul va ieºi din aceste acþiuni comerciale, oamenii trebuie sã facã acþiuni comerciale. De aceea, eu nu cred cã tot ceea ce aþi scris dumneavoastrã în moþiune ºi toate luãrile dumneavoastrã de poziþie sunt idei care pot fi preluate într-un program care se cere, într-adevãr, pus la baza relansãrii agriculturii româneºti.

Da, un minut, nici nu-mi trebuie mai mult. Domnule Mureºan, eu mã ocup de exportul de grâu în România de 30 de ani.

Da, ºtim.

De 30 de ani, nu din 1992. În 1992 a fost o întâmplare cã producþia de grâu a României a fost la pãmânt, cum va fi în acest an, ºi dacã am fãcut 30 de ani ºi ”AgroexportÒ are credibilitatea externã pe care o are încât încarcã vase, cum ºtii cã a adus în Constanþa 100.000 de tone fãrã acreditiv, aº vrea sã te vãd pe dumneata cum ai sã scoþi cãmaºa dând socotealã la toate afacerile necurate pe care le-ai fãcut.

Nu te îngrijoraÉ

Nu mi se poate reproºa nimic cu exportul de grâu! Sã te vãd pe dumneata când n-o sã mai fii ministru. Deocamdatã astãzi vi s-a cerut ridicarea imunitãþii.

Nu. Ridicarea imunitãþii nu poate s-o cearã decât ministrul justiþiei.

Domnule preºedinte, un minut, vã rog!

Domnul Apostolache a cerut cuvântul. Vã dau la urmã dumneavoastrã ºi cu asta am încheiat.

Domnule preºedinte, eu nu rãspund acuzelor aduse de domnul ministru, pentru cã practic m-aº înjosi. Nu pot sã dau replicã unui om care nu ºtie ce cautã într-un post pe care numai algoritmul i l-a dat. Sper ca odatã sã se trezeascã ºi aceastã coaliþie, sã punã oamenii potriviþi la locurile potrivite.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

A cerut drept la replicã, a fost menþionat domnul senator Triþã Fãniþã.

Atunci am sã cer ºi eu drept la replicã pentru fiecare acuzaþie.

Aveþi un minut la dispoziþie.

Ultimul cuvânt, domnul ministru.

Vã mulþumesc.

La vot, domnule preºedinte!

Bun, am înþeles cã renunþã.

Am încheiat, din fericire, ºi aproape la timp dezbaterile. Da, domnul senator Dumitrescu, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Nu este vorba despre dezbaterea în sine, ci despre exprimarea unui punct de vedere, este vorba, dacã vreþi, de aceastã ºedinþã care a depãºit cu mult subiectul, cred eu, al moþiunii în sine. A fost, de fapt, prelungirea unei campanii electorale în care, de altfel, ne aflãm.

Vreau sã vã spun cã P.D. este îngrijorat de situaþia din agriculturã.

Atunci votaþi moþiunea alãturi de noi.

Partidul Democrat este îngrijorat de situaþia din agriculturã, dar considerã cã în aceastã moþiune soluþiile care sunt propuse nu sunt cele de care are nevoie economia româneascã în momentul integrãrii în Uniunea Europeanã.

Eu am înþeles cã cereþi cuvântul pentru procedurã.

## **Domnul Cristian Dumitrescu:**

Domnule preºedinte, este o poziþie înaintea votului, este normalã. Din acest punct de vedere instanþele de conducere ale Partidului Democrat au considerat sã nu voteze pentru aceastã moþiune.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Bun!

Stimaþi colegiÉ

Nu, nu vã mai dau cuvântul!

Am de prezentat o cerere.

Bun, domnule, dar asta nu mi-o daþi mie, cã nu-s preºedintele Partidului Democrat.

Mã rog, poftiþi!

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Desfãºurarea dezbaterilor ºi poziþiile adoptate în legãturã cu moþiunea privind agricultura m-au pus în situaþiaÉ _(Discuþii, rumoare.)._

Vã rog sã aveþi rãbdareÉ, de a-mi face un sever examen de conºtiinþã ºi de a lua o hotãrâre de cea mai mare importanþã pentru mine, oricât de dramaticã ar fi aceasta. Nu împãrtãºesc deloc poziþia pe care au adoptat-o unii colegi din grupul parlamentar, domnul Cristian Dumitrescu. Ceea ce am discutat noi astãzi este mai presus de interesele de partid, de interesele din cadrul coaliþiei guvernamentale. În aceastã situaþie, nu-ºi au locul disciplina de partid sau disciplina de coaliþie. Este

de condamnat orice fel de înregimentare care nu þine seama de interesele agriculturii, de interesele naþionale.

Astãzi am fost pus în situaþia sã aleg între onoare ºi dezonoare, între adevãr ºi neadevãr, între sinceritate ºi demagogie, între principii ºi atitudini oportuniste. Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã am ales: îmi dau demisia din Partidul Democrat

ºi, pe cale de consecinþã, din Grupul parlamentar P.D.

Îmi pare foarte rãu sã mã despart de colegii de partid atât din judeþul Olt, cât ºi din Bucureºti, de colegii din grupul parlamentar, mulþi dintre ei oameni minunaþi al cãror sprijin l-am simþit deseori în demersurile mele pentru oprirea dezastrului ºi reluarea procesului de dezvoltare a agriculturii, dar am exprimat motivele care m-au determinat sã iau decizia de astãzi ºi nu mai este cazul sã intru în amãnunte.

Vã asigur însã cã nu voi înceta lupta politicã pentru cauza agriculturii româneºti ºi cã mã voi afla alãturi doar de partidul care va sluji cu adevãrat aceastã cauzã a agriculturii.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Stimaþi colegiÉ Presa, vã rog sã treacã la locul ei.

Presa, vã rog, treceþi la loc, vã rog. Ce Dumnezeu?! Stimaþi colegi,

Noi am fãcut o estimare vizualã. Se pare cã suntem pe sau sub cvorum. Avem douã soluþii.

Daþi-mi voie sã verificãm printr-un apel nominal sau sã riscãm sã

Este cvorum, domnule preºedinte!

Bun. Dacã este cvorum se va numãra prin bilele exprimate.

Vã rog sã aduceþi urnele ºi bilele ºi, practic, facem ºi apel nominal, pentru cã se strigã om cu om.

Vreau sã vã spun, ca sã nu fie nici un fel de confuzie. ªtiþi cum se voteazã: cine este pentru admiterea moþiunii pune bila albã în urna albã ºi bila neagrã în urna neagrã; cine este pentru respingere pune invers.

Domnule preºedinte, procedurã!

Nu, nu! Nu mai este nici o procedurã, pentru cã suntem în timpul votului.

Domnule preºedinte, numai cã nu suntem în timpul votului, domnule! Vreau sã vã supun o problemã pe care o ignorãm.

Dar eu nu ºtiu cine vorbeºte.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/20.VI.2000

Da, pãi nu mã vedeþi. În partea dreaptã, aici.

Presa, vã rog sã vã luaþi loc, evacuez sala, sã ºtiþi! Domnul cu camera de luat vederi, alo, domnul cu camera de luat vederi! Dar ce-i aici, e posibil aºa ceva?! Nu se poate zãpãceala asta!

Presa sã se retragã în spate, vã rog. Nu ne încurcaþi cã altfel luãm mãsuri ºi o sã vã supãraþi dumneavoastrã, nu noi.

## **Domnul Emilian Brânzan:**

Domnule preºedinte, deci, am o problemã de procedurã pe care vreau sã v-o ridic.

Domnule preºedinte,

Domnilor senatori,

Vã ridic o problemã pe care s-o judecaþi ºi dumneavoastrã. Noi nu mai suntem în timpul regulamentar pe care l-am votat astãzi dimineaþã.

Domnul..., luaþi loc! Mai avem încã 7...

Domnule preºedinte, în program este trecut pânã la ora 12,30.

Nu, nu! Vã rog sã luaþi loc!

## **Domnul Emil Tocaci:**

Aºa ceva n-am mai auzit în 10 ani.

Stimaþi colegi, vã rog sã luaþi loc, sã faceþi liniºte! O datã cu strigarea catalogului primiþi bilele ºi votaþi.

Domnule preºedinte, pot sã încep?

Da, poftiþi.

|**Domnul Dumitru Badea:**|| |---|---| |Achim George|prezent| |Aichimoaie Ionel|prezent| |Alexandru Nicolae|absent| |Apostolache Victor|prezent| |Ardelean Ioan|prezent| |Avarvarei Ioan|prezent| |Avram Gheorghe|prezent|

|Badea Dumitru|prezent| |---|---| |Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor|absent<br>prezent| |Bãdulescu Doru Laurian|prezent| |Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan|absent<br>absent| |Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin<br>Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Boilã Matei|prezent| |Bold Ion|prezent| |Brânzan Emilian|prezent| |Bucur Corneliu Ioan|absent| |Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan|prezent<br>prezent| |Burtea Marcu<br>Buruianã Florin<br>Caraman Petru<br>Cataramã Viorel<br>Cãncescu Aristotel Adrian|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion|prezent| |Cerveni Niculae|absent| |Chiriacescu Sergiu|absent| |Ciurtin Costicã|prezent| |Clonaru Victor|prezent| |Cotarcea Haralambie|prezent| |Cozmâncã Octav|prezent| |Crecan Augustin|prezent| |Creþu Ioan|prezent| |Csap— Iosif<br>Dide Nicolae|prezent<br>absent| |Dima Emil|prezent| |Dobrescu Rãsvan|prezent| |Dobrescu Vasile|absent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|prezent| |Dumitraºcu Gheorghe|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Dumitrescu Ticu Constantin<br>Eckstein Kov‡cs PŽter|prezent<br>absent| |Fãniþã Triþã|prezent| |Feldman Radu Alexandru<br>Frunda Gyšrgy|prezent<br>absent| |Fuior Victor|prezent| |Gabrielescu Valentin Corneliu<br>Gaita Doru|absent<br>absent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|prezent| |Gãvãnescu Vicenþiu|prezent| |Gheorghiu Costel|prezent| |Gherman Oliviu|prezent| |Ghiþiu Paul|prezent| |Glodean Voicu Valentin|absent| |Hajdœ MŽnyhert G‡bor|absent| Hauca Teodor prezent Seres DŽnes absent Huidu Dumitru absent Sersea Nicolae prezent Ilie Aurel Constantin prezent Solcanu Ion absent Ilie ªtefan absent Spineanu Ulm Nicolae absent Iliescu Ion absent Stãnoiu Mihaela-Rodica prezentã Ion Vasile absent Szab— K‡roly Ferenc absent Ionescu Cazimir Benedict prezent ªtefan Viorel prezent Ionescu-Quintus Mircea prezent ªtireanu Octavian prezent Juravlea Petru prezent Tambozi Justin prezent Lãzãrescu Amedeu Dan prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Lšrinczi Iuliu prezent Timofte Alexandru-Radu prezent Maior Liviu prezent Marcu Ion absent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Marin Dan Stelian prezent Marinescu Voinea Bogdan absent Turianu Corneliu absent Mark— BŽla prezent Ulici Laurenþiu absent Matetovici Mihai prezent Ungureanu Vasile prezent Meleºcanu Teodor Viorel absent Vasile Radu absent Mînzînã Ion absent Vasiliu Constantin Dan prezent Moisin Ioan prezent Vasiliu Eugen prezent Mortun Alexandru Ioan absent Vãcaru Vasile absent MŸller Constantin prezent Vãcãroiu Nicolae prezent NŽmeth Csaba prezent Verest—y Attila prezent Nicolaescu Sergiu prezent Vladislav Tiberiu prezent Nicolai Marin absent Vornicu Sorin Adrian absent Ninosu Petre prezent Vosganian Varujan absent Oprea Andreiu prezent Zavici Nicolae prezent Opriº Octavian prezent Paleologu Alexandru absent Deci au mai venit între timp... Panã Viorel Marian prezent Paºca Liviu Titus absent **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:** Pãcuraru Paul absent Da. Vã rog. Cei care nu aþi primit bile ºi aþi venit Pãtru Nicolae absent între timp sã vã duceþi la domnul secretar sã vã bifeze, Pãvãlaºcu Gheorghe prezent ca sã puteþi vota. Petrescu Mihai absent **Domnul Dumitru Badea:** Plãticã-Vidovici Ilie prezent Pop Ioan Sabin absent Deci, domnul Gavaliugov... Gavaliugov Corneliu. Pop Stelian Alexandru absent Altcineva? Cine a mai venit între timp? Parcã mai Popa Mircea Ioan prezent venise cineva. Popa Virgil prezent Domnul Cãncescu a votat? Popescu Dan Mircea prezent **Din salã:** Popescu Virgil prezent Comisia de numãrare a voturilor?! Popovici Alexandru absent Prahase Ioan Mircea absent PAUZà Preda Elena prezent Preda Florea prezent * Predescu Ion prezent Predilã Marin prezent * * Prisãcaru Ghiorghi prezent DUPà PAUZà Pruteanu George Mihail prezent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:** Roman Petre absent Vã rog sã vã ocupaþi locurile pentru a se citi proceSava Constantin prezent sul-verbal cu privire la rezultatul votului asupra moþiunii. Sãndulescu ªerban absent Vã rog sã faceþi un moment de liniºte, dupã care se va Secrieru Dinu prezent ridica ºedinþa.

## **Domnul Mircea Ioan Popa:**

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra Moþiunii privind situaþia agriculturii româneºti, iniþiatã de un numãr de 40 de senatori în sesiunea parlamentarã februarieÐiunie 2000.

Procedând la numãrarea voturilor exprimate asupra Moþiunii privind situaþia agriculturii româneºti, iniþiatã de un numãr de 40 de senatori, s-au constat urmãtoarele:

Numãrul total al senatorilor 143 Numãrul total al votanþilor 90 din care: Voturi pentru 44 Voturi contra 46.

Ca urmare a faptului cã nu a întrunit votul majoritãþii membrilor Senatului, în temeiul art. 118 alin. 2 din Constituþia României ºi al art. 129 din Regulamentul Senatului, Senatul a respins Moþiunea privind situaþia agriculturii româneºti.

Încheiat azi, 8 iunie 2000.Ò

Cu aceasta închei ºedinþa Senatului României din 8 iunie 2000, urmând sã ne reîntâlnim luni dupã-amiazã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ioan Avram Mureºan:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/20.VI.2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei