Punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Reexaminare la solicitarea Președintelui României.
Vă rog, stimați colegi.
Eu știu că mai există provocări, dar haideți să intrăm în ordinea de zi!
Îi dau cuvântul doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Vă rog, doamna ministru.
## **Doamna Ioana Maria Petrescu** _– ministrul finanțelor_
## _publice_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați parlamentari, Doamnelor și domnilor invitați,
Iată-ne, încă o dată, la dezbaterea mult discutatului proiect de lege de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale.
În primul rând, aș vrea să vă mulțumesc pentru votul acordat proiectului de lege în prima dezbatere care a avut loc în Parlament.
Apreciez susținerea dumneavoastră.
Din momentul în care acest proiect de lege a fost pe masa Guvernului României, atât eu, cât și Ministerul Finanțelor Publice, cât și acest proiect de lege am primit o mulțime de critici.
Vă mărturisesc că, dacă aceste critici m-ar fi vizat numai pe mine, ca ministru, nu aș fi considerat că este o problemă. În schimb, m-a deranjat foarte mult că o măsură fiscală foarte bună, care este pro business, pro dezvoltare, a devenit o polemică politică.
Din punctul meu de vedere, mediul politic trebuie să acționeze ca pârghie de susținere a măsurilor economice care să asigure stabilitate și predictibilitate mediului economic, să transmită certitudine investitorilor români și străini și că politicile publice din țara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare.
Noi vrem investitori în România, dar nu le oferim condiții. Atunci când le oferim aceste condiții și vrem să luăm o măsură pentru a le oferi aceste condiții, despicăm firul în patru și uităm de unde am pornit și ceea ce voiam să facem.
Dezvoltare fără finanțare, într-adevăr, nu se poate și vă asigur că avem resursele necesare pentru a finanța reducerea CAS atunci când legea va fi promulgată de președinte.
Vă dau un singur exemplu, pentru acest an, pentru anul 2014: la șapte luni, deficitul bugetar era de 0,2% din PIB și asta comparat cu doar 1% din PIB, cât era deficitul anul trecut, tot la șapte luni. Pe anul 2014, ne-am asumat față de organismele internaționale că deficitul va fi de 2,2% din PIB. Deci, clar, pentru anul acesta există resurse.
De asemenea, această măsură pe care o vom lua nu va afecta în niciun mod angajamentele pe care le avem față de organismele financiare internaționale.
Vreau să fie un alt lucru extrem de clar: această măsură de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale face parte dintr-un program mai larg al Guvernului de susținere pro business și de susținere a economiei.
Vă dau câteva exemple dintre aceste măsuri care, împreună cu CAS-ul, vor duce la o creștere mai sustenabilă economică, și în acest an, și în următorul.
Vorbim de neimpozitarea profitului reinvestit, care se aplică de la 1 iulie 2014, care va duce la mai multe investiții.
Vorbim aici de reducerea unui număr de 92 de taxe parafiscale și de tarife. Aceasta este o măsură menită a reduce birocrația și pentru a încuraja mediul de business.
De asemenea, o nouă abordare a fiscului, mai prietenoasă, către contribuabili și bazându-se mai mult pe comunicarea electronică; de asemenea, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri.
Avem, de asemenea, după cum cunoașteți, o nouă Lege a insolvenței.
Am venit, așadar, aici, în fața dumneavoastră, pentru a lămuri mai multe lucruri.
În primul rând, necesitatea acestei măsuri, apoi efectele sale benefice asupra economiei și a stinge dubiile legate de metodele de compensare ale acestei măsuri asupra bugetului statului.
Vă rog să-mi permiteți să le iau pe rând.
În anii ’90, contribuțiile pentru asigurări sociale au variat de la 15 la 60%, ponderea CAS în total venituri bugetare depășind pragul de 30%.
Din păcate, aceste rate ridicate de taxare la CAS au dus la o foarte mare evaziune fiscală și la colectări foarte mici pe un fond de recesiune economică și blocaj financiar. Și aici vorbesc de perioada 1997–1999.
Începând cu anii 2000, a început o relaxare fiscală pe acest plan și se numără și reducerea CAS din 2002, de la 57% la 44,35% în prezent.
La angajator, cotele de contribuții sociale s-au redus anual, de la 40,3%, la nivelul anului 2001, până la 27,85%, cât reprezintă acum.
Cu toate că în România vedem un trend descrescător al impozitării la muncă, ea se află încă la niveluri extrem de ridicate, dacă ne comparăm cu restul Europei. Vorbim aici de locul 7, din punctul de vedere al celor mai mari impozitări la muncă, și suntem numai după Belgia, cu 56%, Franța – 50,2%, Germania – 49,7%, Ungaria – 49,4%, Austria – 48,9%, Italia – 47,6%, la egalitate cu Letonia.
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Mizez pe susținerea și pe votul dumneavoastră pentru a pune în aplicare această reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, care, practic, este o diminuare cu 20% a cotei de CAS pentru angajator, dacă considerăm toată povara fiscală pentru ei la CAS.
Dacă Parlamentul își va da girul acestei legi și dacă președintele o va promulga, atunci vom asista la cea mai mare reducere la CAS la angajator din ultimii 14 ani.
Rămân consecventă convingerii pe care am mai exprimat-o public: reducerea CAS nu este numai necesară, ci și bine-venită. Vorbim aici de o măsură care va avea un
efect pozitiv asupra a milioane de angajați și a peste 600.000 de firme. Beneficiile, cu siguranță, vor veni pe termen mediu și lung.
Aș vrea să vă aduc aminte că, în urmă cu 10 ani, exista o dezbatere referitoare la cota unică. În cadrul acelei dezbateri, s-a discutat de o gaură neagră pentru buget. S-a discutat de efectele negative pe care le va avea acea reducere a fiscalității.
După cum toți știm, reducerea cotei de impozitare și cota unică la impozitul pe venit și pe profit au fost o măsură benefică. Vă asigur că aproape orice investitor cu care mă întâlnesc menționează cota unică de 16% ca fiind unul din motivele principale pentru care ei vin în România.
La fel ca și introducerea cotei unice de impozitare, reducerea CAS este o măsură curajoasă și pro business. Avem nevoie de astfel de măsuri pro business și de măsuri care vor avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri. Depinzând de modul în care va reacționa mediul de afaceri, vor exista efecte pozitive asupra investițiilor, dacă firmele vor folosi acești bani pentru noi investiții sau pentru angajări, pentru oameni noi.
Analiza efectelor pe care le-a avut reducerea CAS după anul 2000 arată că, pe termen mediu, apar efecte pozitive ale măsurii, mai ales dacă se iau și alte măsuri adecvate.
Printre măsurile pozitive generate se pot enumera: diminuarea persoanelor angajate la negru și, implicit, a evaziunii fiscale pe piața muncii; investiții suplimentare, care au efecte de multiplicare în economie și asupra altor sectoare de activitate; creșterea ratei de ocupare; îmbunătățirea competitivității externe prin costul unitar la muncă și atragerea de investiții străine directe.
De pildă, conform datelor Consiliului Fiscal pentru anul 2012, din 2005 până în 2008, cota CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%. Deși cota CAS s-a redus cu 8 puncte procentuale în patru ani, se observă că nivelul încasărilor la CAS, ca pondere în PIB, s-a menținut relativ constant, între 9,5 și 9,6% din PIB, ceea ce arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit, în bună parte, de o mai bună colectare și/sau o creștere a conformării voluntare în aceeași perioadă.
De asemenea, să ne uităm la ce s-a întâmplat când CAS a crescut. Efectele majorării CAS au fost vizibile în perioada 2009–2010. În anul 2009, când cota de asigurări sociale s-a majorat cu 3 puncte procentuale, încasările la buget din această sursă s-au redus cu 3%.
Deci istoricul deciziilor anterioare de modificare a cotei de contribuții sociale arată că reducerea a fost însoțită de un impact pozitiv, iar atunci când a existat o majorare, aceasta a condus la scăderea încasărilor.
Acum, vreau să trecem la un subiect care a dus la un interes sporit pentru toată lumea. Vorbim aici de impactul bugetar al măsurii și de metodele de completare a veniturilor la buget și încadrarea în ținta de deficit stabilită prin pactul fiscal și aranjamentele pe care România și le-a asumat în fața creditorilor externi.
La nivel macroeconomic, reducerea cu 5 puncte procentuale la CAS poate duce la o creștere a PIB de 0,1–0,2%, ceea ce poate duce la 70.000 de locuri anual.
Analizele realizate de MFP au pus în evidență faptul că, în urma reducerii CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator, sumele suplimentare care rămân la agenții economici vor rămâne în parte și vor fi folosite pentru mai multe investiții și pentru angajare de oameni noi.
Dacă presupunem că 50% din aceste sume suplimentare, care vor fi în buzunarul angajatorilor, se vor folosi pentru investiții noi, asta înseamnă că se vor recupera aproximativ 1,2–1,3 miliarde de lei la bugetul de stat prin TVA-ul încasat și prin efecte de multiplicare.
Dacă celelalte 50% sunt folosite pentru a angaja oameni noi, atunci aceasta va duce la o recuperare de 1,3 miliarde de lei, care urmează din creșterea numărului de angajați.
Asta înseamnă că există mai multe impozite din CAS, CASS, contribuții la fondul de șomaj, impozit pe venit și așa mai departe.
Mai este o altă sursă importantă, care trebuie menționată. Astfel de măsuri duc la reducerea evaziunii fiscale. Aici există mai multe scenarii pe care le-am luat în considerare la MFP. În cazul pesimist, în care, în urma acestei reduceri de 5 puncte procentuale la CAS, se reduce evaziunea fiscală în domeniul muncii cu numai 25%, asta înseamnă 4,75 miliarde de lei din totalul de 18 miliarde de lei evaziune fiscală la muncă; atunci golul de venituri va fi acoperit fără măsuri suplimentare.
Din 2008 până în prezent, evaziunea la CAS a crescut de la 9 miliarde de lei la 19 miliarde de lei. Acest lucru s-a întâmplat într-un context în care cota la CAS a crescut de la 43% la 44% și, apoi, la 44,45%, ceea ce arată clar, în opinia mea, că a trecut de pragul la care agenții economici acceptă plata contribuției și se plasează la un nivel în defavoarea încasărilor bugetare.
Aș vrea să mai menționez un lucru care a fost dezbătut. Vorbim aici din prisma veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. S-a susținut că această scădere de CAS, cu 5 puncte procentuale, va duce la un deficit și mai mare la veniturile BASS.
Vreau să fie extrem de clar: există un deficit al veniturilor BASS din 2008. Nu este o problemă nouă. Problema de bază pentru care avem acest deficit la veniturile BASS este faptul că avem foarte mulți pensionari și foarte puține persoane care lucrează să susțină acești pensionari într-un sistem „pay-as-you-go”. Din cauza crizei economice din ultimii ani, numărul de salariați a scăzut foarte mult și, ca atare, această problemă s-a accentuat.
Există studii (de exemplu, cel de la Expert Forum din 2011) care arată că, dacă nu facem nimic, deci nu scădem cota CAS, nu schimbăm nimic altceva, lăsăm parametrii care afectează acest deficit al veniturilor BASS – și aici vorbim de număr de salariați, populație activă, rată de fertilitate, rată de dependență și așa mai departe – în modul în care sunt astăzi, atunci deficitul este așteptat să se dubleze, în termeni nominali, până în 2020.
Deci ceea ce trebuie să facem acum este să luăm astfel de măsuri ca, de exemplu, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, tocmai pentru a încuraja angajările și pentru a schimba această proporție de angajați-pensionari în avantajul veniturilor BASS.
De asemenea, o altă măsură, o altă sursă de acoperire a acestui... hai să-i spunem gol la buget, creat de măsura de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, este și faptul că avem o nouă Lege a insolvenței, care facilitează recuperarea creanțelor bugetare.
Aceste creanțe bugetare la ANAF sunt enorme, dar, printr-o estimare a ANAF referitoare la cât se poate colecta pe termen scurt din aceste creanțe bugetare, vorbim de cel puțin 3,8 miliarde de lei.
Iată, stimați colegi, argumentarea detaliată a surselor suplimentare de venit pentru acoperirea așa-zisului gol creat de reducerea cu 5 puncte procentuale la CAS.
Doamnelor și domnilor senatori,
Spuneam la începutul intervenției mele că m-a deranjat polemica politică generată de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale sau 20% din povara fiscală la angajator, o măsură despre care cred că toată lumea este de acord că este o măsură foarte bună pentru economia reală. Această polemică însă a dovedit că avem nevoie și trebuie să facem un efort suplimentar pentru schimbarea mentalității privind abordarea noastră cu mediul de afaceri. Nu poți aspira la dezvoltare economică, dacă nu gândești pro business.
Și vă invit, stimați parlamentari, să facem împreună acest efort. Vă invit să acționăm împreună, astfel încât relația dintre decidenți și mediul de afaceri să fie una _win-win_ , în care ambele părți să-și vadă atinse obiectivele.
Nu putem cere investitorilor să angajeze, să aducă capital, să plătească salarii – presupun că asta dorim, toată lumea –, atâta vreme cât noi nu avem o atitudine pro creștere, pro business și nu vom promova măsuri de stimulare a economiei.
Am convingerea că atitudinea pro business este una din cheile care ne vor conduce spre dezvoltare și progres. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.