Stenogramă plen

Citiți ordinea de zi, că nu a fost distribuită.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

89 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere. Dacă există colegi care nu au ordinea de zi în mapă, rog personalul tehnic să distribuie tuturor colegilor ordinea de zi.

Dacă există asemenea colegi.

Eu nu cred că există, dar dacă există.

În legătură cu programul de lucru, vă propun să lucrăm în plen astăzi, până la epuizarea ordinii de zi.

Dacă nu sunt comentarii legate de ordinea de zi și de program, supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor.

Vă rog să vă ridicați, stimați colegi, pentru intonarea Imnului național.

## Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că, în ședința Senatului din 10 iunie 2014, au fost validați senatorii aleși ca urmare a alegerilor parțiale organizate în data de 25 mai anul curent.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Constituție și ale art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, art. 13 alin. (1) din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor în condițiile prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind statutul senatorilor și deputaților, republicată, jurământul scris se rostește individual, se semnează de fiecare senator și se încredințează președintelui Senatului spre păstrare.

Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și pe Biblie.

Începem, în acest moment, festivitatea de depunere a jurământului.

Îl invit la microfon pe domnul Mihnea Cosmin Costoiu pentru a depune jurământul.

Eu, Costoiu Mihnea Cosmin, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 20 – Gorj, Colegiul uninominal nr. 2, Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să și semnați. Îmi permit să... Lăsați, cobor eu.

Îmi permit să-l felicit pe noul nostru coleg, să-i urez succes.

Stimați colegi, declar închisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor.

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Probleme organizatorice.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Eu am înțeles. Întrebarea este: o chestiune de procedură?

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Organizatorică.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Cred că este de procedură, pentru că, altfel, pe ordinea de zi, nu avem probleme organizatorice. Îmi pare rău!

Și liderul de grup a fost de acord ca dumneavoastră să vorbiți în locul dumnealui.

Bine. Haideți, că întârziem intrarea în ordinea de zi! Îl rog pe colegul nostru, la probleme de organizare – să fie și corpul tehnic atent –, dacă se poate, două minute...

Mai puțin.

Domnul senator Vlad Popa, vă rog.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Stimați colegi,

Săptămâna trecută a avut loc un scurt-circuit constituțional în Senatul României și nu putem trece peste o astfel de greșeală. Senatul a fost convocat, la cererea unui număr de senatori, în sesiune extraordinară. Această convocare este făcută, conform art. 66, de către președintele Senatului.

O parte din senatori s-au prezentat la ședință. Fără să se respecte regulamentul, fără să se respecte Constituția, Biroul permanent, în lipsa singurului om care putea să facă acea modificare, președintele Senatului, a făcut o declarație publică, și anume că se amână ședința pe săptămâna aceasta.

Constat, încă o dată, cu mare îngrijorare, că o obligație constituțională a președintelui Senatului a fost preluată și purtător de cuvânt a fost domnul președinte al Grupului parlamentar al PSD, Sârbu, care a arătat motivele pentru care s-a amânat această ședință.

Normal, trebuia să existe întrunirea în sală și amânarea, dacă era cazul, a ședinței, prin lipsa de cvorum.

De ce spun lucrul acesta? Pentru că un număr – și am luat legătura personal – important de senatori de la putere știau că se va amâna această ședință. Noi, ceilalți, am ascultat ceea ce era normal să se întâmple, convocarea președintelui.

Sunt lucruri care nu trebuie să se mai întâmple și îmi pare rău că nu este domnul președinte, să văd care este explicația încălcării unei norme constituționale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

O singură precizare, dar cred că se datorează unei erori în care sunteți: într-adevăr, în ședința Biroul permanent de săptămâna trecută, constatându-se că nu sunt senatori prezenți pentru cvorum, s-a apreciat...

s-a apreciat...

s-a apreciat că este bine să se convoace o nouă sesiune extraordinară, deci o altă sesiune extraordinară, pe 25, ceea ce avem în prezent. Stimați colegi, intrăm în ordinea de zi.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Procedură...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Procedură!

La punctul 2... Păi, v-am întrebat! Nu am spus nimic. Vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Dumneavoastră, în Biroul permanent al Senatului, nu puteați să călătoriți în timp la ora 16.00. Erați la ora 14.00, când nu puteați să știți dacă sunt oameni în cvorum sau nu. Deci ceea ce ne vindeți aici este o improvizație.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da.

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Vă rog, stimați colegi.

Eu știu că mai există provocări, dar haideți să intrăm în ordinea de zi!

Îi dau cuvântul doamnei Ioana Maria Petrescu, ministrul finanțelor, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, doamna ministru.

## **Doamna Ioana Maria Petrescu** _– ministrul finanțelor_

## _publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați parlamentari, Doamnelor și domnilor invitați,

Iată-ne, încă o dată, la dezbaterea mult discutatului proiect de lege de reducere a contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale.

În primul rând, aș vrea să vă mulțumesc pentru votul acordat proiectului de lege în prima dezbatere care a avut loc în Parlament.

Apreciez susținerea dumneavoastră.

Din momentul în care acest proiect de lege a fost pe masa Guvernului României, atât eu, cât și Ministerul Finanțelor Publice, cât și acest proiect de lege am primit o mulțime de critici.

Vă mărturisesc că, dacă aceste critici m-ar fi vizat numai pe mine, ca ministru, nu aș fi considerat că este o problemă. În schimb, m-a deranjat foarte mult că o măsură fiscală foarte bună, care este pro business, pro dezvoltare, a devenit o polemică politică.

Din punctul meu de vedere, mediul politic trebuie să acționeze ca pârghie de susținere a măsurilor economice care să asigure stabilitate și predictibilitate mediului economic, să transmită certitudine investitorilor români și străini și că politicile publice din țara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare.

Noi vrem investitori în România, dar nu le oferim condiții. Atunci când le oferim aceste condiții și vrem să luăm o măsură pentru a le oferi aceste condiții, despicăm firul în patru și uităm de unde am pornit și ceea ce voiam să facem.

Dezvoltare fără finanțare, într-adevăr, nu se poate și vă asigur că avem resursele necesare pentru a finanța reducerea CAS atunci când legea va fi promulgată de președinte.

Vă dau un singur exemplu, pentru acest an, pentru anul 2014: la șapte luni, deficitul bugetar era de 0,2% din PIB și asta comparat cu doar 1% din PIB, cât era deficitul anul trecut, tot la șapte luni. Pe anul 2014, ne-am asumat față de organismele internaționale că deficitul va fi de 2,2% din PIB. Deci, clar, pentru anul acesta există resurse.

De asemenea, această măsură pe care o vom lua nu va afecta în niciun mod angajamentele pe care le avem față de organismele financiare internaționale.

Vreau să fie un alt lucru extrem de clar: această măsură de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale face parte dintr-un program mai larg al Guvernului de susținere pro business și de susținere a economiei.

Vă dau câteva exemple dintre aceste măsuri care, împreună cu CAS-ul, vor duce la o creștere mai sustenabilă economică, și în acest an, și în următorul.

Vorbim de neimpozitarea profitului reinvestit, care se aplică de la 1 iulie 2014, care va duce la mai multe investiții.

Vorbim aici de reducerea unui număr de 92 de taxe parafiscale și de tarife. Aceasta este o măsură menită a reduce birocrația și pentru a încuraja mediul de business.

De asemenea, o nouă abordare a fiscului, mai prietenoasă, către contribuabili și bazându-se mai mult pe comunicarea electronică; de asemenea, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri.

Avem, de asemenea, după cum cunoașteți, o nouă Lege a insolvenței.

Am venit, așadar, aici, în fața dumneavoastră, pentru a lămuri mai multe lucruri.

În primul rând, necesitatea acestei măsuri, apoi efectele sale benefice asupra economiei și a stinge dubiile legate de metodele de compensare ale acestei măsuri asupra bugetului statului.

Vă rog să-mi permiteți să le iau pe rând.

În anii ’90, contribuțiile pentru asigurări sociale au variat de la 15 la 60%, ponderea CAS în total venituri bugetare depășind pragul de 30%.

Din păcate, aceste rate ridicate de taxare la CAS au dus la o foarte mare evaziune fiscală și la colectări foarte mici pe un fond de recesiune economică și blocaj financiar. Și aici vorbesc de perioada 1997–1999.

Începând cu anii 2000, a început o relaxare fiscală pe acest plan și se numără și reducerea CAS din 2002, de la 57% la 44,35% în prezent.

La angajator, cotele de contribuții sociale s-au redus anual, de la 40,3%, la nivelul anului 2001, până la 27,85%, cât reprezintă acum.

Cu toate că în România vedem un trend descrescător al impozitării la muncă, ea se află încă la niveluri extrem de ridicate, dacă ne comparăm cu restul Europei. Vorbim aici de locul 7, din punctul de vedere al celor mai mari impozitări la muncă, și suntem numai după Belgia, cu 56%, Franța – 50,2%, Germania – 49,7%, Ungaria – 49,4%, Austria – 48,9%, Italia – 47,6%, la egalitate cu Letonia.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mizez pe susținerea și pe votul dumneavoastră pentru a pune în aplicare această reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, care, practic, este o diminuare cu 20% a cotei de CAS pentru angajator, dacă considerăm toată povara fiscală pentru ei la CAS.

Dacă Parlamentul își va da girul acestei legi și dacă președintele o va promulga, atunci vom asista la cea mai mare reducere la CAS la angajator din ultimii 14 ani.

Rămân consecventă convingerii pe care am mai exprimat-o public: reducerea CAS nu este numai necesară, ci și bine-venită. Vorbim aici de o măsură care va avea un efect pozitiv asupra a milioane de angajați și a peste 600.000 de firme. Beneficiile, cu siguranță, vor veni pe termen mediu și lung.

Aș vrea să vă aduc aminte că, în urmă cu 10 ani, exista o dezbatere referitoare la cota unică. În cadrul acelei dezbateri, s-a discutat de o gaură neagră pentru buget. S-a discutat de efectele negative pe care le va avea acea reducere a fiscalității.

După cum toți știm, reducerea cotei de impozitare și cota unică la impozitul pe venit și pe profit au fost o măsură benefică. Vă asigur că aproape orice investitor cu care mă întâlnesc menționează cota unică de 16% ca fiind unul din motivele principale pentru care ei vin în România.

La fel ca și introducerea cotei unice de impozitare, reducerea CAS este o măsură curajoasă și pro business. Avem nevoie de astfel de măsuri pro business și de măsuri care vor avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri. Depinzând de modul în care va reacționa mediul de afaceri, vor exista efecte pozitive asupra investițiilor, dacă firmele vor folosi acești bani pentru noi investiții sau pentru angajări, pentru oameni noi.

Analiza efectelor pe care le-a avut reducerea CAS după anul 2000 arată că, pe termen mediu, apar efecte pozitive ale măsurii, mai ales dacă se iau și alte măsuri adecvate.

Printre măsurile pozitive generate se pot enumera: diminuarea persoanelor angajate la negru și, implicit, a evaziunii fiscale pe piața muncii; investiții suplimentare, care au efecte de multiplicare în economie și asupra altor sectoare de activitate; creșterea ratei de ocupare; îmbunătățirea competitivității externe prin costul unitar la muncă și atragerea de investiții străine directe.

De pildă, conform datelor Consiliului Fiscal pentru anul 2012, din 2005 până în 2008, cota CAS a scăzut de la 50,2% la 43,7%. Deși cota CAS s-a redus cu 8 puncte procentuale în patru ani, se observă că nivelul încasărilor la CAS, ca pondere în PIB, s-a menținut relativ constant, între 9,5 și 9,6% din PIB, ceea ce arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit, în bună parte, de o mai bună colectare și/sau o creștere a conformării voluntare în aceeași perioadă.

De asemenea, să ne uităm la ce s-a întâmplat când CAS a crescut. Efectele majorării CAS au fost vizibile în perioada 2009–2010. În anul 2009, când cota de asigurări sociale s-a majorat cu 3 puncte procentuale, încasările la buget din această sursă s-au redus cu 3%.

Deci istoricul deciziilor anterioare de modificare a cotei de contribuții sociale arată că reducerea a fost însoțită de un impact pozitiv, iar atunci când a existat o majorare, aceasta a condus la scăderea încasărilor.

Acum, vreau să trecem la un subiect care a dus la un interes sporit pentru toată lumea. Vorbim aici de impactul bugetar al măsurii și de metodele de completare a veniturilor la buget și încadrarea în ținta de deficit stabilită prin pactul fiscal și aranjamentele pe care România și le-a asumat în fața creditorilor externi.

La nivel macroeconomic, reducerea cu 5 puncte procentuale la CAS poate duce la o creștere a PIB de 0,1–0,2%, ceea ce poate duce la 70.000 de locuri anual.

Analizele realizate de MFP au pus în evidență faptul că, în urma reducerii CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator, sumele suplimentare care rămân la agenții economici vor rămâne în parte și vor fi folosite pentru mai multe investiții și pentru angajare de oameni noi.

Dacă presupunem că 50% din aceste sume suplimentare, care vor fi în buzunarul angajatorilor, se vor folosi pentru investiții noi, asta înseamnă că se vor recupera aproximativ 1,2–1,3 miliarde de lei la bugetul de stat prin TVA-ul încasat și prin efecte de multiplicare.

Dacă celelalte 50% sunt folosite pentru a angaja oameni noi, atunci aceasta va duce la o recuperare de 1,3 miliarde de lei, care urmează din creșterea numărului de angajați.

Asta înseamnă că există mai multe impozite din CAS, CASS, contribuții la fondul de șomaj, impozit pe venit și așa mai departe.

Mai este o altă sursă importantă, care trebuie menționată. Astfel de măsuri duc la reducerea evaziunii fiscale. Aici există mai multe scenarii pe care le-am luat în considerare la MFP. În cazul pesimist, în care, în urma acestei reduceri de 5 puncte procentuale la CAS, se reduce evaziunea fiscală în domeniul muncii cu numai 25%, asta înseamnă 4,75 miliarde de lei din totalul de 18 miliarde de lei evaziune fiscală la muncă; atunci golul de venituri va fi acoperit fără măsuri suplimentare.

Din 2008 până în prezent, evaziunea la CAS a crescut de la 9 miliarde de lei la 19 miliarde de lei. Acest lucru s-a întâmplat într-un context în care cota la CAS a crescut de la 43% la 44% și, apoi, la 44,45%, ceea ce arată clar, în opinia mea, că a trecut de pragul la care agenții economici acceptă plata contribuției și se plasează la un nivel în defavoarea încasărilor bugetare.

Aș vrea să mai menționez un lucru care a fost dezbătut. Vorbim aici din prisma veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. S-a susținut că această scădere de CAS, cu 5 puncte procentuale, va duce la un deficit și mai mare la veniturile BASS.

Vreau să fie extrem de clar: există un deficit al veniturilor BASS din 2008. Nu este o problemă nouă. Problema de bază pentru care avem acest deficit la veniturile BASS este faptul că avem foarte mulți pensionari și foarte puține persoane care lucrează să susțină acești pensionari într-un sistem „pay-as-you-go”. Din cauza crizei economice din ultimii ani, numărul de salariați a scăzut foarte mult și, ca atare, această problemă s-a accentuat.

Există studii (de exemplu, cel de la Expert Forum din 2011) care arată că, dacă nu facem nimic, deci nu scădem cota CAS, nu schimbăm nimic altceva, lăsăm parametrii care afectează acest deficit al veniturilor BASS – și aici vorbim de număr de salariați, populație activă, rată de fertilitate, rată de dependență și așa mai departe – în modul în care sunt astăzi, atunci deficitul este așteptat să se dubleze, în termeni nominali, până în 2020.

Deci ceea ce trebuie să facem acum este să luăm astfel de măsuri ca, de exemplu, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, tocmai pentru a încuraja angajările și pentru a schimba această proporție de angajați-pensionari în avantajul veniturilor BASS.

De asemenea, o altă măsură, o altă sursă de acoperire a acestui... hai să-i spunem gol la buget, creat de măsura de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, este și faptul că avem o nouă Lege a insolvenței, care facilitează recuperarea creanțelor bugetare.

Aceste creanțe bugetare la ANAF sunt enorme, dar, printr-o estimare a ANAF referitoare la cât se poate colecta pe termen scurt din aceste creanțe bugetare, vorbim de cel puțin 3,8 miliarde de lei.

Iată, stimați colegi, argumentarea detaliată a surselor suplimentare de venit pentru acoperirea așa-zisului gol creat de reducerea cu 5 puncte procentuale la CAS.

Doamnelor și domnilor senatori,

Spuneam la începutul intervenției mele că m-a deranjat polemica politică generată de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale sau 20% din povara fiscală la angajator, o măsură despre care cred că toată lumea este de acord că este o măsură foarte bună pentru economia reală. Această polemică însă a dovedit că avem nevoie și trebuie să facem un efort suplimentar pentru schimbarea mentalității privind abordarea noastră cu mediul de afaceri. Nu poți aspira la dezvoltare economică, dacă nu gândești pro business.

Și vă invit, stimați parlamentari, să facem împreună acest efort. Vă invit să acționăm împreună, astfel încât relația dintre decidenți și mediul de afaceri să fie una _win-win_ , în care ambele părți să-și vadă atinse obiectivele. Nu putem cere investitorilor să angajeze, să aducă capital, să plătească salarii – presupun că asta dorim, toată lumea –, atâta vreme cât noi nu avem o atitudine pro creștere, pro business și nu vom promova măsuri de stimulare a economiei.

Am convingerea că atitudinea pro business este una din cheile care ne vor conduce spre dezvoltare și progres. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă ministru.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul Cosmin Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut aviz favorabil din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, doamna ministru Rovana Plumb și domnul secretar de stat Dan Manolescu.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi – și accentuez, cu unanimitate de voturi –, să respingă cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte raport de admitere asupra legii trimise la promulgare.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat, potrivit art. 76 alin. (2) din Constituția României, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Înainte de dezbateri generale, îi mulțumesc doamnei ministru pentru detaliul raportului dumneaei, mulțumesc și comisiei de specialitate pentru unanimitate.

Vă aduc la cunoștință că suntem în sesiune extraordinară. Aș dori ca liderii grupurilor parlamentare sau reprezentanții grupurilor parlamentare să-și sintetizeze pozițiile și să păstrăm și ordinea din regulament.

Vă rog, înscrieri la cuvânt. Domnul senator Atanasiu.

Vă rog să poftiți. Domnul Pelican, da?

Domnule președinte...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

O secundă numai, scuzați-mă!

Un reprezentant de grup.

Dacă dorim să continuăm dezbaterile, supunem aprobării și continuăm dezbaterile. Niciun fel de problemă.

Deocamdată, un reprezentant de grup.

Eu înțeleg spiritul dumneavoastră oltenesc, că l-am văzut...

Și vizavi de doamna ministru l-ați manifestat. Ați făcut o impolitețe, am trecut-o cu vederea. Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Pe procedură.

Nu puteți cere procedură în timp ce avem pe cineva la cuvânt.

După, domnule senator.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi am asistat, pentru prima dată în viața politică postdecembristă din România, la o recunoaștere a unui membru dintr-un guvern socialist pentru guvernarea liberală. Am aflat de la doamna ministru că singurul lucru de care s-au bucurat investitorii străini care au venit în România a fost cota unică de 16%.

Mulțumim, știm că a fost o idee bună.

Revenind la CAS, Partidul Național Liberal a propus anul trecut ca, de la 1 ianuarie 2014, să avem o cotă diminuată cu 5 puncte procentuale a CAS-ului. Guvernul Ponta a negociat cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar Internațional, cu toată lumea, cu Fondul Monetar și cu Uniunea Europeană și ne-a spus: numai de la 1 iulie. Nu se poate de la 1 ianuarie, se poate de la 1 iulie. Am așteptat 1 iulie. Am aflat că nu se poate de la 1 iulie, se poate din octombrie. Între timp am avut surpriza să vedem cum economia românească capotează, cum am ajuns de la creștere economică la scădere.

Am avut surpriza să vedem, doamna ministru, decesul economiei românești!

Eu vreau, pe această cale, pentru decesul economiei românești, să vă onorez pe dumneavoastră, în numele Guvernului, și vă rog să-i transmiteți domnului prim-ministru Ponta o coroană de flori, să constate decesul și vă propun ca momentul de reculegere să-l țină poporul român în luna noiembrie la alegeri.

În ceea ce privește reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului, grupul nostru parlamentar va vota „pentru”, așa cum am cerut-o încă de anul trecut, și vreau să-i transmit doamnei Firea că, din moment ce am convocat prin semnături o ședință extraordinară, am convocat-o să votăm, așa că nu trebuie să vă rugați nici de Iohannis, nici de Dumnezeu, nici de altcineva.

Am venit să votăm „pentru”.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Sârbu.

Eu mă uit la dumneavoastră... – sunt și eu destul de vechi în acest Parlament – sunteți doi din greii Partidului Național Liberal... Parcă gestul depășește o anumită limită pentru această sală!

Dacă credeți că are efect, să vedeți ce efect va avea.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Dincolo de faptul că s-a încercat să se ducă în derizoriu un subiect atât de important – pe care tot cei de la PDL l-au adus în discuție atunci când eram împreună – o corecție: lucru ăsta l-a făcut domnul Tăriceanu și e bine să se știe. Trebuie să fim corecți! Domnul Vosganian revendică. Nu puteți revendica toți. Noi am acceptat o idee care ni s-a părut bună și am mers mai departe cu ea. Că nu a fost la 1 iulie, va fi la 1 octombrie.

Acum, din câte știam eu – și cred că și dumneavoastră știți și întreaga țară știe, și cred că toți o să-mi dați dreptate –, Partidul Național Liberal, în forma lui pe care o știm noi, acum, nu mai e ceea ce a fost, s-a schimbat, s-a metamorfozat mult. Era un mare susținător al Coroanei, al Coroanei Regale, dar nu mă așteptam să ajungeți până la o banală coroană, care nu are niciun obiect, niciun subiect și pe care noi o respectăm, de obicei, când, câteodată, sigur, răpuși de durere, participăm la aceste evenimente funerare. Nu știu dacă astăzi ați fost inspirați. Dacă v-ați lăsat inspirați de unii colegi din grup, să știți că nu vă face bine lucrul acesta, dar mai ales nu vă face onoare! Vorbind de o temă atât de importantă, să ne prezentăm ca niște ciocli care vin la cimitir și cară coroane... Acum nu știu cine a fost cioclu: cred că domnul Roșca-Stănescu, pe el l-am văzut aici, foarte activ.

Acum, dincolo de aspectul acesta jenant, un lucru, până la urmă, e bun. Dacă ne-am adunat să votăm, încă suntem într-o situație pe care noi o considerăm onorabilă din punctul acesta de vedere.

Referirile la fonduri și la bănci – astea știu că vă încurcă, domnule senator – sunt complicate ele așa, prin abrevierile respective. Știți că nu toată lumea abreviază, sunt oameni care pot, oameni care nu pot, dar și asta înțelegem. Vă înțelegem, pentru că vă cunoaștem de mult.

Eu, în numele, sigur, grupului și al unor colegi de bună-credință de aici, încerc să-i cer scuze doamnei ministru, care a făcut o prezentare – dacă nu ați fost foarte atenți – eu zic exhaustivă, pentru că a spus cam toate lucrurile care trebuiau spuse, ceea ce nu se prea întâmplă la noi. Se dă cuvântul ministrului, spune două vorbe, președintele spune: „Ajunge...”

Îl rog pe domnul președinte să procedeze conform regulamentului, să ne scutească de circ, că toată viața noastră a devenit un circ în România ultimilor 10 ani ai lui Băsescu, și să trecem... sigur, să-și exprime cuvântul grupurile care au solicitat cuvântul și, după aceea, să

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Domnul Dumitru Pelican _._

Dacă domnul senator Oprea insistă... O secundă, o secundă. Pe procedură, domnul senator Oprea. O secundă... Și imediat dumneavoastră.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Îmi rezerv și dreptul să iau cuvântul, dar, ca procedură, nu puteți, domnule președinte de ședință, să lăsați ministrul să vorbească mult și din trecut, în loc să vorbească în viitor, cum era obligația, fiindcă proiectul era până în 2018. Dar voi reveni. Deci nu aveți dreptul să lăsați termen nelimitat unui reprezentant al Guvernului și oamenilor care legiferează să le puneți pumnul în gură.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Să votăm.

Stimate și distinse coleg și prieten,

Art. 98 din Regulamentul Senatului spune foarte clar: „Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa întrebări...

Alin. (2) – Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.”

Alin. (3) – citim textul integral – „În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți, să se dea cuvântul la dezbaterile generale și altor senatori” – la intrarea în dezbateri generale.

Asta am prezentat, dacă nu vă supărați. Domnule Pelican, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi, Văd că parcă o nuanță de tensiune ar fi și e păcat.

Eu am să încep acest mic discurs cu o bucurie pe care vreau să o exprim aici, în sala Senatului. Când a trecut această lege de micșorare a CAS-ului cu 5%, am și mulțumit colegilor din opoziție, că am fost cu toții de acord că este o măsură benefică. Vreau să vă spun că reluăm aceste discuții pe un fond care – zic eu – nu și-ar găsi ținta. Am făcut peste 55 de burse ale locurilor de muncă în cei 12 ani de director de forțe de muncă și toată lumea... începând din 2001 și până în prezent... – și i-am cunoscut pe cei mai mari angajatori ai României, care veneau cu acea ofertă de locuri de muncă –, toată lumea spunea că aveam costuri mari pe forța de muncă. În prezent avem 31,3, 20,8, respectiv 10,5. Eu cred că și colegii liberali, și cei care sunt de dreapta... nu poate contesta nimeni o măsură benefică, care va stimula mediul de afaceri, va stimula angajatorul pentru a crea locuri de muncă. Implicit, având totuși o scădere de 5%, riscurile unei munci la negru pot fi mai mari, pentru că ai o fiscalitate mare, mergi spre evaziune, ai o fiscalitate normală, cât de cât, parcă nu riscă nimeni. Și încă ceva: în momentul în care avem aceste costuri, avem un 5,2 cu 5,5 pe sănătate, plus 31,3 pe forță de muncă, plus șomajul 0,5, cu 0,5, plus cele de risc, este un cost de... foarte mare de forță de muncă, și atunci de ce atâtea dezbateri, de ce atâtea îngrijorări din partea consilierilor președintelui și a președintelui însuși, domnul Traian Băsescu, să ne îngrijorăm? Păi, dacă nu începem să facem atractiv mediul de afaceri, consider că niciodată nu vom avea și potențiali investitori care, între timp, pot să apară.

Concluzia este simplă, spun eu. Haideți să nu mai tensionăm!

Mulțumesc colegilor din opoziție că ați sprijinit această lege, să o votăm cu același consens, pentru că vă asigur că este benefică pentru mediul de afaceri, iar o țară care are oameni de afaceri, care are un cadru atractiv, poate să spere în mai mare contribuție la bugetul de stat. Iar cât privește îngrijorarea exprimată asupra deficitului pe fondul de pensii, 12,8 miliarde, spunea președintele, mai spun o dată ce am spus și în alte locuri și cu alte ocazii: nu suntem singura țară cu deficit pe pensii. Sunt resurse. Guvernul ne-a prezentat clar că nu e cazul să ne facem griji.

Haideți să încheiem aceste tensiuni și fac un apel la ceea ce se cheamă un vot, pentru că e normal, e bine și să vedem totuși cu mai mult optimism!

Vă mulțumesc pentru tot ceea ce ați făcut.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Oprea, liderul acestui grup parlamentar.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eu o să mă adresez doamnei ministru, mai înainte, să știe unde se află. Parlamentul e mare. Are două Camere. Aicea nu-s deputații, sunt senatorii, care fac parte din Camera Superioară.

Dacă ați fi fost atenți, ați fi reținut!

## **Domnul Laurențiu Florian Coca**

**:**

A zis parlamentari! A zis parlamentari! Parlamentari a zis!

2.

Vă rog, stimați colegi.

Există stenogramă.

2. Dumneavoastră v-ați adresat nu știu cui, fiindcă atunci când acest proiect de lege a fost supus la vot, așa cum a menționat antevorbitorul din Senat, au fost 109 voturi „da”, zero abțineri și zero „nu”. Pe cine certați dumneavoastră? Ați zis că sunteți deranjată de modul în care lucrurile au fost văzute. De cine? Dumneavoastră vă adresați Senatului României, unde s-a votat așa cum ați aflat: 109, zero și zero.