Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îCompeten˛a avid„ ∫i calea afirm„rii“, iar subtitlul este: îCe-a avut ∫i ce-a pierdut comisarul Frattini?“.
Œnainte de a intra Ón con˛inutul ei a∫ vrea Óns„ s„ dau o explica˛ie Senatului: Ónt‚mplarea face ca pe parcursul unui an de zile s„ am o coresponden˛„ personal„, suficient de bogat„, cu domnul comisar Frattini, pe problemele justi˛iei. De aceea, consider c„ dumnealui nu putea sau nu poate sus˛ine c„ nu cuno∫tea cu adev„rat care sunt problemele justi˛iei Ón Rom‚nia ∫i, poate, nu a∫ fi abordat aceast„ tem„ dac„ Ón presa de ast„zi n-a∫ fi observat dou„ dintre interviurile pe care dumnealui le-a
dat ∫i care, dup„ p„rerea mea, dep„∫esc ceea ce un comisar european putea s„-∫i permit„.
Sunt luni bune de c‚nd opinia public„ este acuzat„ de scandaluri reale din mediul politic, reflectate ca atare de presa scris„ ∫i televiziuni, func˛ii publice ∫i persoane publice au stat ∫i stau cu obstina˛ie sub lumina reflectoarelor ca Óntr-un teatru al surzilor pentru deliciul orbilor. Nimeni nu este dispus s„ piard„. Nu l-am auzit pe niciun membru reprezentativ al actualei puteri s„ vorbeasc„ despre propriile erori, sc„p„ri, incoeren˛e.
P‚n„ acum ceva timp, ˛apii isp„∫itori pentru nereu∫ite eram noi, opozan˛ii puterii. Ei erau bunii, noi eram tic„lo∫ii. Acum se merge chiar mai departe: dintre guvernan˛i doar unii sunt buni, iar ceilal˛i sunt r„i, c‚t„ vreme ace∫tia sunt acuza˛i c„ s-au v‚ndut opozan˛ilor, pentru c„ la noi nu se apreciaz„ c„ opozi˛ia are, Ón mod democratic ∫i corect, alt„ atitudine dec‚t puterea. La noi, ast„zi, sunt socoti˛i opozan˛i, prin defini˛ie, acele grupuri care s-ar opune, zice-se, cu obstina˛ie, reformelor. îOpozi˛ia ˛ine ˛ara pe loc, este piaza rea, pacostea din pricina c„reia Europa nu ne prive∫te cu ochi buni“.
Niciunul dintre actorii politici ai momentului nu pare s„ posede virtutea unei autoanalize corecte, niciunul nu vrea s„ recunoasc„ faptul c„ nu este infailibil. Dimpotriv„, cu to˛ii se consider„ jigni˛i, cu to˛ii au descoperit o retoric„ agresiv„, prin care Ói culpabilizeaz„ pe ceilal˛i. Niciunul nu pare s„ realizeze c„ de˛ine o func˛ie Ón stat, chiar de rang ministerial, a c„rei importan˛„ dep„∫e∫te, v„dit, umorile ∫i sensibilit„˛ile private.
Chiar dac„ un oficial european de rang se prezint„ ∫i Óncearc„ s„ supralegitimeze prezen˛a unor mini∫tri din aparatul executiv, niciun astfel de demers nu-∫i mai are impactul scontat de strategii politici. Poate c„ personalit„˛ile Vestului ar trebui s„ Ón˛eleag„ un lucru esen˛ial al dialogului politic. Ei nu au voie s„ se pronun˛e partizan Ón probleme care privesc aspecte fundamentele de politic„ intern„ a Rom‚niei.
Am intrat Ón Europa ca partener cu drepturi egale, nu ca supu∫i pe o feud„. Nu ni se pot impune solu˛ii europene Ón chestiuni de criz„ care ne privesc exclusiv.
Poate tocmai din convulsiile momentului, statul de drept Ón Rom‚nia va ie∫i Ónt„rit.
Dialogul, la nivel european, ar trebui s„ se poarte pe chestiuni general-europene, ∫i nu pe subiecte de organizare institu˛ional„ intern„, ∫i nu numai.
De altfel, domnul Franco Frattini cunoa∫te, poate nu chiar Ón profunzime, convulsiile sistemului judiciar rom‚nesc ∫i ar trebui s„ aib„ o viziune corect„ ∫i obiectiv„ asupra justi˛iei noastre. Domnia Sa a venit Óns„ s„ fac„ lobby pentru mini∫trii justi˛iei ∫i internelor. Foarte bine! f ne de op˛iunea personal„ s„ aib„ o mare simpatie pentru ministrul justi˛iei, dar discursul s„u nu a mi∫cat clasa politic„ rom‚neasc„, decis„ s„ nu-∫i abandoneze punctul de vedere.
Interven˛ia a reu∫it s„ r„m‚n„ exterioar„ fondului ∫i, ca atare, ineficace, Ón principal pentru motivul c„ a luat Ón considera˛ie partea de realitate care i-a fost prezentat„, ca de obicei, numai de Monica Macovei.
Regula _auditur et altera pars_ , de∫i n„scut„ Ón spa˛iul italian acum 2000 de ani, nu ∫i-a g„sit atitudinea reflex„ la domnul Franco Frattini. Comisarul european nu a Ón˛eles, sau se face c„ nu Ón˛elege, c„ la noi s-a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
Óncercat nu o reform„, ci o vendet„, din care ministrul justi˛iei a c„p„tat capital de simpatie european„.
Dar, din p„cate, Ón ˛ar„, am avut cu to˛ii de pierdut: sistemul judec„toresc, toat„ clasa politic„, electoratul ∫i, Ón final, democra˛ia Óns„∫i.
Nu poate exista dialog politic constructiv Óntre institu˛iile statului, Óntre acestea ∫i societate, Óntr-o atmosfer„ at‚t de tensionat„.
Pragul de suportabilitate a opiniei publice este deja cobor‚t, prea cobor‚t ∫i, atunci, orice retoric„ pierde din audien˛„.
Nici discursul rezonabil nu-∫i mai g„se∫te auditoriul preg„tit s„-l digere. Categorii ∫i concepte cheie ale sistemului democratic intr„ Ón disolu˛ie.
Franco Frattini nu vrea s„ priceap„ c„ Macovei ∫i-a pierdut credibilitatea nu doar fa˛„ de oamenii politici, ci fa˛„ de sistemul judiciar ∫i fa˛„ de societate. Œntr-o atare situa˛ie, nicio sus˛inere nu mai poate Óndulci percep˛ia public„, chiar dac„ unii sus˛in„tori din partea societ„˛ii civile au militat Ón strad„. Acesta este un semn clar al lipsei de credibilitate.
Un om politic de rang ∫i de ˛inut„ nu ar avea nevoie de ac˛iuni temperamentale de strad„ pentru a se men˛ine Ón func˛ie, mai ales dup„ 17 ani de democra˛ie.
Dar, la noi, anumi˛i actori politici nu renun˛„ la frisonul egocentric, nu au capacitatea minimului compromis dialogal.
Tare mi-a∫ dori s„ pot prognostica Ón c‚t timp se va reabilita justi˛ia Ón percep˛ia electoratului, iar conceptul de dreptate ∫i dreptate social„ Ó∫i va reg„si conota˛iile reale! Vor trece, mai mult ca sigur, ∫i o spun cu p„rere de r„u, ani mul˛i, ∫i asta dup„ ce, o bun„ perioad„, opinia public„ a fost turmentat„ cu ideea justi˛iei corupte.
P„rerea s-a Ón∫urubat Ón subcon∫tientul colectiv, dar dac„ Óntrebi pe oricine despre punctele strategice de reform„ a justi˛iei, v„ asigur c„ oamenii nu au nicio idee, cu excep˛ia, poate, a accesului la un num„r de telefon, unde pot sesiza, discre˛ionar, nereguli Ón actul de justi˛ie. Cam at‚t.
Acesta ar fi un aspect pe care pare s„-l fi ignorat domnul Frattini, pentru c„ s-a procedat a∫a cum ∫tim cu to˛ii. S-a reu∫it sabotarea oric„rei idei de acurate˛e Ón sistemul judiciar. Oamenii privesc piezi∫, au rezerva deja inoculat„ c„ vor fi fenta˛i Ón vreun fel sau altul. Ne-am obi∫nuit ca acela care este vinovat, Ón mod evident ∫i demonstrabil, s„-∫i tr‚mbi˛eze nevinov„˛ia ∫i s„ acuze sistemul eminamente corupt.
O Óntreag„ ierarhie de valori morale, care trebuiau pozitivate prin reforma real„ a justi˛iei, este amenin˛at„ s„ se relativizeze ireversibil.
M„ Óntreb de ce au trebuit s„ fie suprapuse, conotativ, sintagmele îreforma justi˛iei“, cu cea de îlupta anticorup˛ie“? Pentru c„, Ón exprimarea ministerial„, au Ón˛eles identic, dar ce diferen˛e?
Œnc„ o dovad„ de l„ut„rie ∫i improviza˛ie.
Un om politic de bun„-credin˛„ c‚nt„re∫te cuvintele, define∫te termenii ∫i Ón˛elesul lor, Ó∫i disciplineaz„ ie∫irile ∫i competen˛ele.
Are cuno∫tin˛„ despre asta domnul Frattini? Este posibil s„ se fi l„sat sedus doar de un num„r de dosare de a∫a-zis„ mare corup˛ie, instrumentate Ón ultimul timp? Acesta s„ fie, oare, principalul argument? Este, oare, posibil„ at‚ta superficialitate?
Stima˛i colegi, c‚t de departe de normalitate suntem ∫i ce percep˛ie aiurit„ putem crea dac„ un comisar european vrea s„ ne seduc„ cu z‚mbetul s„u larg ∫i cu declara˛ii de prietenie personal„ fa˛„ de anumi˛i actori politici, pe care-i favorizeaz„ discre˛ionar? ™i asta Ón timp ce punctul de vedere al unei institu˛ii reprezentative, de anvergura Senatului Rom‚niei, trece neb„gat„ Ón seam„! Un ministru culpabil Ó∫i pune repede fardul lupt„torului ghinionist ∫i neÓn˛eles, b‚ntuit de insomnii pentru dreptatea ob∫tei, Óncerc‚nd s„-∫i dizolve, rapid, incompeten˛a Ón poza eroic„. Vinova˛i de e∫ec sunt mereu al˛ii: opozi˛ia necooperant„, Parlamentul, Ón Óntregime ostil, corpul de magistra˛i, C.S.M.-ul. Retorica ∫i gestica de tribun„ au devenit, Ón ultima vreme, metode de a exploata rezervele sim˛ului comun, metode predilecte pentru puterea actual„.
Politica reformatoare a justi˛iei s-a f„cut f„r„ a se fi separat conceptul de dreptate, de acela de folos sau de capital politic. Tentativa de reform„ a fost scurtul drum al folosului, o competen˛„ vid„, pe calea afirm„rii, nimic mai mult!
Tocmai de aceea, partizanatul domnului Frattini este de neÓn˛eles ∫i dezam„gitor. Dac„ tot are c„derea de a se pronun˛a, ar fi trebuit s„ semnaleze realit„˛i ∫i fenomene, nu personaje.
Reforma, dac„ se va face ∫i c‚nd se va face, apar˛ine societ„˛ii, Ón general, ∫i sistemului judiciar, Ón special. Ea nu poate fi domeniul privat al unuia sau al altuia din actorii politici, Ón vog„, la un moment dat! O personalitate poate, cel mult, s„ dea orientare energiilor care vin de jos, din sistem, nicidecum s„ confi∫te o realitate.
Un om nu este un fenomen.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.