Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 martie 2007
Senatul · MO 33/2007 · 2007-03-29
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.-P.D.) — Declara˛ie privind îMediul politic actual“; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — Declara˛ie referitoare la îPolitica fiscal„ defectuoas„“; — Ioan Chelaru (P.S.D.) — Declara˛ie despre îCompeten˛a avid„ ∫i calea afirm„rii“; — Cornelia Cazacu (P.N.L.-P.D.) — Declara˛ie privind îEliminarea inegalit„˛ilor ∫i promovarea egalit„˛ii Óntre femei ∫i b„rba˛i — unul din obiectivele europene“; — Ilie Ila∫cu (P.R.M.) — Interven˛ie despre îRedob‚ndirea cet„˛eniei rom‚ne de c„tre cet„˛enii moldoveni de origine rom‚n„; subven˛ionarea presei rom‚nilor de pretutindeni“; — Silvia Adriana fc„u (P.S.D.) — Declara˛ie cu subiectul îŒmpreun„, din 1957“ ∫i priorit„˛ile postaderare; — Petre Daea (P.S.D.) — Despre îAgricultur„ ∫i sistemul de iriga˛ii“; — Marius Marinescu (P.N.L.-P.D.) — Declara˛ie privind îFinalizarea lucr„rilor de electrificare a ˛„rii“; — Puskás Valentin Zoltán (U.D.M.R.) — Declara˛ie referitoare la îProblema s„n„t„˛ii — medicamente ∫i asisten˛„ medical„; dotarea centrelor de Salvare cu ma∫ini performante“; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — Declara˛ie cu subiectul îPiscicultura tulcean„, Óncotro?“; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — Declara˛ie politic„: îDrum bun, t„tucule iubit!“; Pagina 2–3;13–14
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Aprobarea retragerii din dezbaterea Senatului, la solicitarea ini˛iatorului, a Propunerii legislative privind unele m„suri Ón vederea restructur„rii ∫i preg„tirii privatiz„rii Societ„˛ii Na˛ionale a Apelor Minerale 14
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
179 de discursuri
Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 19 martie 2007, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Puskás Valentin Zoltán, secretari ai Senatului.
Programul de lucru al Senatului, pentru ziua de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, iar pe ordinea de zi avem Ónscrise declara˛ii politice, dezbaterea proiectelor de lege, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
De la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat, ast„zi, un num„r de 24 de senatori: 6 sunt membri ai Guvernului, 13 colegi sunt europarlamentari ∫i 5 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ii.
Œn leg„tur„ cu programul de lucru al s„pt„m‚nii, stima˛i colegi,... dar am s„ v„ informez ∫i mai t‚rziu.
Ast„zi, la ora 13,00, am avut ∫edin˛a Birourilor permanente reunite, iar acea ∫edin˛„ comun„ a Camerei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Deputa˛ilor ∫i Senatului, pe care trebuia s-o ˛inem Ón ziua de miercuri, a fost am‚nat„ pentru s„pt„m‚na viitoare, motiv pentru care o s„ propunem plenului Senatului s„ accepte ca Ón aceast„ s„pt„m‚n„ s„ avem ∫edin˛„ de plen ∫i Ón ziua de miercuri, pentru a Óncerca s„ finaliz„m cele aproape 100 de proiecte de lege ∫i propuneri legislative la care avem rapoarte.
Œn felul acesta, o s„ intr„m de s„pt„m‚na viitoare Óntr-un program normal de lucru. Mai mult dec‚t at‚t, dac„ vom reu∫i s„ termin„m miercuri toate proiectele de lege pentru care avem rapoarte, atunci Ón ziua de joi o s„ avem comisii, respectiv cei care au de lucru s„ Óntocmeasc„ rapoarte.
P‚n„ atunci Óns„ s„ intr„m Ón dezbaterea chestiunilor Ónscrise pe ordinea de zi, pentru care Regulamentul Senatului nu solicit„ cvorum de vot.
Declara˛iile politice pot fi ˛inute Ón plen, chiar dac„ Senatul nu este Ón cvorum de vot.
Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ — P.N.L.-P.D. Ól invit la tribuna Senatului pe domnul senator Mario Oprea.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Interven˛ia mea de ast„zi este legat„ de mediul politic Ón care ne afl„m, dominat de convulsii ∫i de spectacol mediatic.
O fraz„ veche din popor, preluat„ de filosofii antici, spunea: îSperan˛a moare ultima“. De ceva vreme stau ∫i m„ Óntreb dac„ mai este valabil a∫a ceva. f n‚nd cont c„ pe scena politic„ se Óncearc„ g„sirea unui ˛ap isp„∫itor pentru toate gre∫elile politice ∫i decizionale, Ón spe˛„ cele din ultimii doi ani ∫i din ultimii 15 ani, acum s-a g„sit Ómpricinatul, ∫i anume Partidul Na˛ional Liberal. Œn speran˛a c„ se va continua p„strarea sistemului de rela˛ii conceput la sf‚r∫itul anilor ’80, precum ∫i a grupurilor de interese din spatele acestui mecanism, actorii politici sus˛inu˛i de acest sistem ∫i, mai nou, sprijini˛i chiar de formatori de opinie din r‚ndul massmedia ∫i al societ„˛ii civile propun tot felul de scenarii prin care s„-∫i p„streze privilegiile.
Astfel, dac„ la Ónceput au fost o singur„ echip„, aceste entit„˛i s-au divizat, ajung‚nd ca una dintre ele s„ reprezinte clasa politic„ de la putere, iar cealalt„ s„ fie reprezentantul opozi˛iei. Evolu˛ia din ultimii 17 ani ∫i reapari˛ia unor vechi partide istorice pe scena cotidian„ le-au cam Óncurcat momentan planurile. Œn momentul de fa˛„, scenariul politic propus la Ónceputul anilor ’90 a prins contur prin marginalizarea ∫i speran˛a de Ónl„turare de pe scena politic„ a P.N.L.-ului.
Implica˛iile pre∫edintelui B„sescu Ón acest joc dovedesc cinismul interesului propriu fa˛„ de interesul personal. Cele de genul alegerilor anticipate, precum ∫i cel al votului uninominal sunt exploatate demagogic pentru z„p„cirea ∫i bulversarea electoratului rom‚nesc, electorat care nu mai Ón˛elege nimic ∫i care se simte dezam„git ∫i maginalizat de politicienii Ón care-∫i pusese speran˛a. Œn loc s„ ne ocup„m de a explica electoratului ce Ónseamn„ mai exact votul uninominal, o parte important„ din liderii politici vorbe∫te despre acest subiect
folosind un limbaj de lemn, cu toate c„ nu crede Ón el. Votul uninominal face parte din culturalizarea politicii unui popor ∫i ar trebui tratat ca un subiect ce necesit„ mult„ maturitate politic„ ∫i nu satisfacerea unor capricii personale. Acest subiect al votului uninominal a fost propus de P.N.L. Ónc„ din 1998, dar nimeni nu a schi˛at atunci vreun gest de apreciere, ceea ce denot„ c„ nu aveau interesul de a promova un astfel de subiect democratic. C‚nd situa˛ia politic„ s-a schimbat, c‚nd jocurile de culise, corup˛ia camarilei din jurul unui lider politic sau altul au devenit vizibile opiniei publice, ast„zi se abordeaz„ teoretiz‚ndu-se ∫i alegerile uninominale. Interesant c„ un astfel de subiect apare atunci c‚nd este creat„ o criz„ politic„, criz„ care blocheaz„ mediul financiar, economic sau social al ˛„rii noastre. Observ cum partidele politice din opozi˛ie jubileaz„ ∫i chiar sus˛in apari˛ia unor crize politice, frec‚ndu-∫i m‚inile de bucurie ∫i cu un z‚mbet al revenirii la putere, moment ce presimt ele c„ ar fi aproape.
Mul˛umesc, domnule senator.
O invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫, Grupul parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Distin∫i colegi,
Este neÓndoielnic faptul c„, din c‚nd Ón c‚nd, mai sim˛im nevoia s„ ne mai ∫i descre˛im frun˛ile, de∫i vorba poetului Nichita St„nescu îne cam apuc„ r‚su-pl‚nsu“. De aceea, mi-am propus s„ v„ vorbesc ast„zi despre c‚teva din aspectele vremurilor caragiale∫ti pe care le tr„im, cu special„ referire la domeniul politicii fiscale, pe care Ón˛elege s„ o duc„ actuala guvernare.
Este de notorietate faptul c„ Ón luna decembrie, pe ultima sut„ de metri, cum s-ar spune, Guvernul a scutit
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 de plata unor sume exorbitante, se pare peste 2 miliarde lei, unele societ„˛i comerciale din domeniul energiei, demersuri Ómpotriva c„rora Partidul Rom‚nia Mare a declan∫at procedurile legale de Ómpotrivire. Œn vreme ce Guvernul d„ dovad„ de at‚ta generozitate, A.N.A.F.-ul, printr-o administra˛ie a finan˛elor publice ale unui municipiu, este vorba de municipiul Arad, Óntocme∫te o soma˛ie de plat„ pe care o adreseaz„ unei societ„˛i comerciale — e vorba de Societatea îMoldovan“—S.R.L ∫i am la mine aceast„ soma˛ie —, prin care o Ón∫tiin˛eaz„, Ón baza prevederilor Codului de procedur„ fiscal„, c„ figureaz„ Ón eviden˛a fiscal„ cu suma de 1 leu, adic„ 1 RON, pentru care s-a Ónceput executarea silit„ Ón temeiul titlului executoriu care s-a eliberat deja ∫i s-a anexat.
Constat„m cum pentru unii contribuabili se declan∫eaz„ executarea silit„ pentru 1 leu, cheltuindu-se pe h‚rtie ∫i pe banii de expediere mai mult dec‚t suma datorat„, Ón vreme ce al˛i contribuabili sunt scuti˛i de plata unor sume de miliarde de lei, sume care se pare c„ echivaleaz„ banii care au fost Óncasa˛i din privatizarea domeniului respectiv.
Un alt aspect al defectuoasei politici fiscale, pe care l-am identificat Ón jude˛ul Bihor, Ói vizeaz„ pe consilierii locali, care sunt pensiona˛i pe caz de boal„ ∫i care au fost soma˛i c„ trebuie s„ aleag„ Óntre indemniza˛ia de ale∫i locali ∫i pensia de invaliditate, altfel, fie Ó∫i pierd statutul de consilier local, fie li se taie pensia.
La aceast„ situa˛ie s-a ajuns din cauza unei interpret„ri dogmatice ∫i restrictive a prevederilor legale care interzic cumulul pensiei de invaliditate cu orice alt venit. Este evident Óns„ c„ prin îorice alt venit“ nu se poate Ón˛elege indemniza˛ia cuvenit„ Ón virtutea exercit„rii unui mandat ∫i venituri provenite din exercitarea unei activit„˛i, a unei munci.
V„ mul˛umesc, doamn„ senator.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Ioan Chelaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îCompeten˛a avid„ ∫i calea afirm„rii“, iar subtitlul este: îCe-a avut ∫i ce-a pierdut comisarul Frattini?“.
Œnainte de a intra Ón con˛inutul ei a∫ vrea Óns„ s„ dau o explica˛ie Senatului: Ónt‚mplarea face ca pe parcursul unui an de zile s„ am o coresponden˛„ personal„, suficient de bogat„, cu domnul comisar Frattini, pe problemele justi˛iei. De aceea, consider c„ dumnealui nu putea sau nu poate sus˛ine c„ nu cuno∫tea cu adev„rat care sunt problemele justi˛iei Ón Rom‚nia ∫i, poate, nu a∫ fi abordat aceast„ tem„ dac„ Ón presa de ast„zi n-a∫ fi observat dou„ dintre interviurile pe care dumnealui le-a
dat ∫i care, dup„ p„rerea mea, dep„∫esc ceea ce un comisar european putea s„-∫i permit„.
Sunt luni bune de c‚nd opinia public„ este acuzat„ de scandaluri reale din mediul politic, reflectate ca atare de presa scris„ ∫i televiziuni, func˛ii publice ∫i persoane publice au stat ∫i stau cu obstina˛ie sub lumina reflectoarelor ca Óntr-un teatru al surzilor pentru deliciul orbilor. Nimeni nu este dispus s„ piard„. Nu l-am auzit pe niciun membru reprezentativ al actualei puteri s„ vorbeasc„ despre propriile erori, sc„p„ri, incoeren˛e.
P‚n„ acum ceva timp, ˛apii isp„∫itori pentru nereu∫ite eram noi, opozan˛ii puterii. Ei erau bunii, noi eram tic„lo∫ii. Acum se merge chiar mai departe: dintre guvernan˛i doar unii sunt buni, iar ceilal˛i sunt r„i, c‚t„ vreme ace∫tia sunt acuza˛i c„ s-au v‚ndut opozan˛ilor, pentru c„ la noi nu se apreciaz„ c„ opozi˛ia are, Ón mod democratic ∫i corect, alt„ atitudine dec‚t puterea. La noi, ast„zi, sunt socoti˛i opozan˛i, prin defini˛ie, acele grupuri care s-ar opune, zice-se, cu obstina˛ie, reformelor. îOpozi˛ia ˛ine ˛ara pe loc, este piaza rea, pacostea din pricina c„reia Europa nu ne prive∫te cu ochi buni“.
Niciunul dintre actorii politici ai momentului nu pare s„ posede virtutea unei autoanalize corecte, niciunul nu vrea s„ recunoasc„ faptul c„ nu este infailibil. Dimpotriv„, cu to˛ii se consider„ jigni˛i, cu to˛ii au descoperit o retoric„ agresiv„, prin care Ói culpabilizeaz„ pe ceilal˛i. Niciunul nu pare s„ realizeze c„ de˛ine o func˛ie Ón stat, chiar de rang ministerial, a c„rei importan˛„ dep„∫e∫te, v„dit, umorile ∫i sensibilit„˛ile private.
Mul˛umesc, domnule senator.
O invit la tribun„ pe doamna senator Cornelia Cazacu, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ — P.N.L.-P.D. Dup„ doamna senator, va urma domnul senator Ilie Ila∫cu.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamn„ senator.
## **Doamna Cornelia Cazacu:**
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Ideea unei Europe unite a fost sus˛inut„, de-a lungul secolelor, de Ómp„ra˛i ∫i intelectuali, deopotriv„, dar, numai dup„ cel de Al Doilea R„zboi Mondial statele europene au institu˛ionalizat forme de cooperare interna˛ional„, cu competen˛e Ón domenii specifice, cum ar fi: Organiza˛ia pentru Cooperare Economic„ European„, Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord, Uniunea Europei Occidentale.
Aceste organiza˛ii au pus bazele unei solidarit„˛i mai str‚nse Óntre statele europene.
Pe 25 martie 1957, reprezentan˛ii a ∫ase state europene — Germania, Fran˛a, Italia, Olanda, Belgia ∫i Luxemburg — semnau Tratatele de la Roma, instituind Comunitatea Economic„ European„ ∫i Comunitatea European„ a Energiei Atomice.
Œn perioada 24—25 martie 2007, liderii europeni ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se vor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Ónt‚lni la Berlin pentru a celebra cei 50 de ani de existen˛„ a ceea ce a devenit, Óntre timp, Uniunea European„.
Cu aceast„ ocazie, urmeaz„ s„ fie prezentat„ o declara˛ie politic„ privind valorile Europei ∫i ambi˛iile sale pentru viitor.
De asemenea, vor fi eviden˛iate valorile ∫i principiile comune care stau la baza Óntemeierii Europei de ast„zi, precum ∫i voin˛a politic„ a Uniunii de a progresa ∫i de a-∫i defini misiunea pentru viitor.
Œn Tratatele de la Roma au fost incluse principii care privesc eliminarea inegalit„˛ii Óntre b„rba˛i ∫i femei. Articolul 114 prevede ca b„rba˛ii ∫i femeile s„ fie retribui˛i, Ón mod egal, pentru acela∫i volum de munc„ depus.
Odat„ cu intrarea Ón vigoare a Tratatului de la Amsterdam, mai 1999, Uniunea European„ s-a angajat, decisiv, s„ promoveze egalitatea Óntre femei ∫i b„rba˛i ∫i s„ integreze egalitatea de gen la toate nivelurile europene.
Œntre obiectivele Comunit„˛ii Europene, putem men˛iona dou„ aspecte: eliminarea inegalit„˛ilor ∫i promovarea egalit„˛ii Óntre femei ∫i b„rba˛i.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
V„ mul˛umim ∫i noi, doamn„ senator.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ilie Ila∫cu. Se preg„te∫te doamna senator Adriana f c„u.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Am venit, zilele acestea, de la Chi∫in„u ∫i Ón declara˛ia mea politic„ scurt„, de ast„zi, vreau s„ v„ aduc aminte de cele mai grave probleme pe care le-am Ónt‚lnit ∫i le Ónt‚lne∫te oricine trece dincolo de Prut.
Œn primul r‚nd, vreau s„ vorbesc — a c‚ta oar„? — despre problema redob‚ndirii cet„˛eniei statului rom‚n de c„tre fo∫tii cet„˛eni ai Rom‚niei, care ∫i-au pierdut cet„˛enia, nu din voia lor, Ón timpul r„zboiului din 1940—1944.
Domnul Pre∫edinte B„sescu, Ón vizitele sale fulger la Chi∫in„u, de c‚teva ori, ca un artist — Zorro, dac„ a˛i auzit —, vine, promite, s„rut„ri, pup„turi cu to˛ii, Ón strad„, promisiuni din cele mai mari — c„ va fi deblocat„ redob‚ndirea cet„˛eniei, a∫tepta˛i, nu e at‚t de mult, iat„, facem… Mai mult dec‚t at‚t, Ministerul Justi˛iei, care, ast„zi, a r„mas f„r„ ministru, de nenum„rate ori ne-a promis, de la aceast„ tribun„, ∫i Ón scris, ∫i oral, c„ iat„, iat„, se preg„te∫te un proiect de lege cu o ini˛iativ„, de urgen˛„ ∫i a∫a mai departe, pentru modificarea acelei p„c„toase legi a redob‚ndirii cet„˛eniei, care exist„ ast„zi.
Din p„cate, au trecut 3 ani de atunci, de c‚nd s-a blocat acest proces, din 2002. Da, acest proces a fost blocat de colegii no∫tri de la P.S.D., Ón 2002. Deci s„-i numim pe ace∫tia. Eu vreau s„-i numesc: Ion Iliescu, Adrian N„stase ∫i ministrul justi˛iei de atunci, din toamna anului 2002.
Din p„cate, g‚ndeam, la acea vreme, fiindc„ erau Ónvinui˛i cei de la P.S.D. de leg„turi cu Moscova, cu comuni∫tii ∫i a∫a mai departe, c„ vor veni la putere democra˛ii, liberalii ∫i acest proces se va debloca. Din p„cate, chiar mai mult s-a blocat. Dac„ Ónainte se mai d„deau c‚te 200—300 de cet„˛enii pe an, anul trecut, doar 53 de persoane au primit, pe spr‚ncean„, s„ v„ spun, cet„˛enia, din cele peste 100.000 de dosare, care zac la Ministerul Justi˛iei ∫i aproape 900.000 de cereri, care sunt depuse la Ambasada Rom‚niei din Republica Moldova.
Domnul B„sescu, c‚nd a fost la Chi∫in„u... Era o problem„ nemaiv„zut„, a vizelor pentru cet„˛enii Republicii Moldova, care vor s„ c„l„toreasc„ Ón Rom‚nia ∫i Ón alte ˛„ri, pentru c„ mul˛i rom‚ni moldoveni din Basarabia, lucr‚nd Ón diferite ˛„ri din Europa, tranzitau Rom‚nia, Ón acea perioad„.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
O invit la tribun„ pe doamna senator Silvia Adriana f c„u.
Se preg„te∫te domnul senator Petre Daea. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Silvia Adriana fi c„u:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Declara˛ia mea se intituleaz„ îŒmpreun„, din 1957“. Pe 25 martie 2007, Uniunea European„ s„rb„tore∫te 50 de ani de la semnarea primelor tratate europene.
Pe 25 martie 1957, au luat fiin˛„, la Roma, Comunitatea Economic„ European„, ce punea bazele pie˛ei interne comune, ∫i Comunitatea European„ pentru Energia Atomic„ — EURATOM. Aceste comunit„˛i au fost create de acelea∫i ∫ase state, care au Ónfiin˛at, Ón 1951, Comunitatea Economic„ a C„rbunelui ∫i O˛elului.
Logo-ul pe care Comunitatea European„ l-a adoptat pentru a celebra primii 50 de ani care au adus pace ∫i prosperitate cet„˛enilor europeni este îŒmpreun„, din 1957“.
Œn iunie 1979, au avut loc primele alegeri europene pentru desemnarea reprezentan˛ilor celor 9 state membre Ón Parlamentul European. Primul pre∫edinte al Parlamentului European, ales, a fost o femeie, Simone Veil, din Fran˛a.
Am avut ocazia s„ v„d c‚teva dintre afi∫ele electorale utilizate Ón iunie 1979, Ón campania electoral„ pentru Parlamentul European, ∫i pe unul dintre ele se citea sloganul îŒn sf‚r∫it, Ómpreun„“. De aceea, consider c„ îÓmpreun„“ este cuv‚ntul-cheie al cooper„rii ∫i uniunii Óntre statele europene ∫i cel mai potrivit mesaj pentru a celebra o istorie comun„ de 50 de ani.
Œn anii ’60, Uniunea European„ a reu∫it s„ dubleze puterea de cump„rare a cet„˛enilor statelor membre, dar a trecut ∫i prin perioade de criz„. Iat„ c„ aceste crize au fost dep„∫ite cu succes ∫i anul 2007 marcheaz„ Óncheierea celui de-al cincilea val de extindere al Uniunii Europene, care, ast„zi, num„r„ 27 de state membre ∫i peste 480 de milioane de cet„˛eni.
Rom‚nia a devenit stat-membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Consider c„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ este o oportunitate at‚t pentru Rom‚nia, c‚t ∫i pentru Uniunea European„.
Prin aderarea ˛„rii noastre, Uniunea European„ a dob‚ndit vecin„tatea cu Marea Neagr„ ∫i aproape Óntreg cursul Dun„rii se afl„ Ón interiorul s„u.
Dezvoltarea infrastructurii de transport este considerat„ a fi motorul dezvolt„rii economice pentru orice stat membru, pentru c„ determin„ crearea de locuri de munc„, contribuie la dezvoltarea activit„˛ii economice ∫i are un rol important Ón dezvoltarea turismului.
V„ mul˛umesc, doamn„ senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Petre Daea, se preg„te∫te domnul senator Marius Marinescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Petre Daea.
## **Domnul Petre Daea:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se dore∫te a fi un strig„t al disper„rii agricultorilor c„tre cei ce administreaz„ ˛ara.
Este cunoscut faptul c„ Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, Ón Senatul Rom‚niei, am f„cut o declara˛ie politic„ prezent‚nd situa˛ia deosebit de dificil„ din agricultur„, ocazie cu care am solicitat Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Guvernului Rom‚niei, s„ ia m„suri imediate pentru ca aceasta s„ nu se agraveze.
Din nefericire, timpul a trecut, ac˛iunile concrete s-au l„sat a∫teptate, iar starea agriculturii se Ónr„ut„˛e∫te pe zi ce trece. Ca om care am lucrat Ón sistem, cunosc‚nd
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 bine ce Ónseamn„ domeniul, socot necesar c„ noi, to˛i, indiferent de locul Ón care suntem a∫eza˛i Ón amfiteatrul r„spunderii ∫i responsabilit„˛ii pentru ˛ar„, trebuie s„ ne aducem contribu˛ia, Ón a∫a fel Ónc‚t acest sector al economiei na˛ionale, ∫i nu numai, s„ r„spund„ cerin˛elor legitime ale celor care ne-au ales ∫i ne-au acordat Óncrederea necesar„.
De aceea, am intervenit ∫i intervin ast„zi, folosind declara˛ia politic„ ca instrument al democra˛iei parlamentare, pentru a atrage aten˛ia asupra unui sector de importan˛„ major„ care se afl„ Ón grea suferin˛„ ∫i care poate genera Ón acest an dificult„˛i suplimentare cu implica˛ii deosebite Ón via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii, ∫i anume sistemul de iriga˛ii.
Este cunoscut, prezentat, discutat, interpretat, v„zut ∫i sim˛it faptul c„ modific„rile climatice nu au cum s„ nu fie resim˛ite ∫i Ón Rom‚nia. Spre cinstea ei, mass-media a acordat timp ∫i spa˛iu prezent„rii acestei problematici, aduc‚nd Ón discu˛ie, prin probitatea speciali∫tilor Ón domeniu, cauzele ∫i efectele imediate ∫i de perspectiv„ ale fenomenului de Ónc„lzire global„, ale secetei previzibile din acest an.
Contrar a∫tept„rilor, autorit„˛ile, Ón loc s„-∫i sporeasc„ aten˛ia asupra acestui fenomen lu‚nd m„suri necesare pentru contracararea sau atenuarea efectelor negative, acestea au r„mas Ón zona lipsei de reac˛ie, p„str‚ndu-∫i speran˛a c„ lucrurile se rezolv„ de la sine.
Mul˛umesc, domnule senator.
Œl Invit la tribun„ pe domnul senator Marius Marinescu. Se preg„te∫te domnul senator Puskás Valentin Zoltán.
## **Domnul Marius Marinescu:**
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Exist„ rom‚ni europeni care tr„iesc la lumina lum‚n„rii. Electrificarea Rom‚niei, la scar„ na˛ional„, a Ónceput Ón anul 1949, dar nici p‚n„ ast„zi, dup„ 58 ani, nu s-a finalizat.
Œn prezent, Ón Rom‚nia, exist„ localit„˛i izolate, dispersate pe tot teritoriul ˛„rii, r„mase Ón urm„ din punct de vedere economic ∫i al civiliza˛iei. Aceste localit„˛i nici m„car nu sunt electrificate, Ón schimb aici tr„iesc rom‚ni deveni˛i cet„˛eni ai Uniunii Europene.
Este Óngrijor„tor faptul c„ la 31 decembrie 2006 se Ónregistrau 60.459 de gospod„rii neelectrificate Ón cadrul a 2.090 de localit„˛i, dintre care 108 localit„˛i complet lipsite de curent electric.
Deloc Ónt‚mpl„tor, Ón paralel cu problema localit„˛ilor unde se tr„ie∫te la lumina lum‚n„rii, economia na˛ional„ se confrunt„ cu fenomenul parazitar al re˛elelor de îb„ie˛i de∫tep˛i din energie“.
Œn Rom‚nia asist„m la traficarea energiei, la ini˛iativa ∫i cu sprijinul unor demnitari, unor moguli ai politicii. Pe la emisiuni televizate deseori apar politicieni care au intermediat v‚nz„ri de energie ∫i care se revolt„ Ón direct Ómpotriva corup˛iei generalizate.
De∫i presa le-a demonstrat implicarea evident„ Ón furtul de energie, demnitarii Ón cauz„ se bucur„ de apreciere Ón partidele lor, av‚nd func˛ii de conducere la nivel na˛ional, umbl„ Ónnebuni˛i dup„ imagine Ón massmedia, vin Ón fa˛a noastr„ cu buzunarele doldora de pe urma intermedierilor de energie ∫i se impun membrilor de partid ca modele impecabile ∫i de mare viitor.
Cu tupeul de rigoare, odat„ cu c‚∫tigurile fabuloase de pe urma tranzac˛ion„rii energiei, îb„ie˛ii de∫tep˛i“ manipuleaz„ opinia public„, condamn‚nd abuzurile, traficul de influen˛„, corup˛ia ∫i ho˛ia. Numai Ón spatele unei imagini favorabile ∫i a influen˛ei politice se pot p„c„li oamenii, se poate fura mult ∫i f„r„ probleme. Politicienii one∫ti trebuie s„ se delimiteze ori de c‚te ori au ocazia de ace∫ti lideri impostori.
Pe l‚ng„ intermediarii no∫tri autohtoni scumpirea aberant„ a energiei are leg„tur„ ∫i cu privatizarea unor societ„˛i rom‚ne∫ti de distribu˛ie a energiei Ón favoarea unor companii de stat din ˛„ri ca Germania, Cehia ∫i Italia. Asemenea privatiz„ri s-au f„cut cu a∫a-zi∫ii profesioni∫ti ai unor firme de consultan˛„ str„ine,
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Puskás Valentin Zoltán. Se preg„te∫te domnul senator Ioan V„rg„u.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Distins Senat,
V„ rog s„ m„ scuza˛i c„ Óntr-o...
V„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„.
V„ rog s„ m„ scuza˛i c„ Óntr-o perioad„ cu a∫a confrunt„ri politice revin la o problem„ banal„ sau bolnav„, cum dori˛i... A∫ vorbi Ón c‚teva cuvinte despre problema s„n„t„˛ii, care m„ preocup„ Ón permanen˛„, a∫a cum v„ preocup„ ∫i pe dumneavoastr„, dar v„d c„ interven˛iile noastre de la acest microfon nu sunt auzite de cei care ar trebui s„ se preocupe de aceast„ problem„ pentru c„ s-a discutat de foarte multe ori de problema medicamentelor compensate, de fondurile pentru aceste medicamente, dar ∫i de alte probleme ∫i am ajuns astfel Ónc‚t cet„˛eanul st„ la coad„ pentru a-∫i lua medicamentele, i se face r„u ∫i nu vine ambulan˛a,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 pentru c„ nu sunt ma∫ini. Deci problema este, dup„ p„rerea mea, foarte grav„.
O coinciden˛„: am fost ieri la o vizit„ Óntr-un spital ∫i, c‚nd am intrat, a venit ma∫ina Salv„rii — o Dacie de peste 20 de ani — iar peste c‚teva minute a venit ma∫ina Poli˛iei — un Volkswagen extraordinar de modern — aduc‚nd ni∫te persoane care s-au Ónc„ierat pe strad„ ∫i i-a dus la spital pentru c„ au avut probleme.
Nu Ón˛eleg de ce nu se poate face a∫a cum a f„cut Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor — ∫i toat„ stima pentru domnul ministru Blaga c„ ∫i-a dotat ministerul cu ma∫ini performante. Œntr-adev„r, este nevoie de aceste ma∫ini. Trebuie s„ avem siguran˛„ pe strad„, Ón ˛ar„ ∫i a∫a mai departe, dar trebuie s„ avem ∫i siguran˛a c„, dac„ ni se Ónt‚mpl„ ceva, va veni Salvarea, ∫i Salvarea care va veni va fi ∫i dotat„ ∫i va ajunge acolo unde trebuie.
Œn tolba de Óntreb„ri ciudate, am g„sit chiar o Óntrebare de acest gen: cum se explic„ faptul c„ b„iatul de la pizzerie ajunge mai repede la fa˛a locului dec‚t ma∫ina Salv„rii ∫i r„spunsul este gata: nu avem ma∫ini performante la Salvare, nu avem ma∫ini suficiente, nu avem ma∫ini dotate ∫i astfel cet„˛eanul rom‚n care — s„ ne fereasc„ Dumnezeu! — are probleme cu s„n„tatea, niciodat„ nu ∫tie dac„ va sosi la timp Salvarea.
Anul trecut s-a vorbit foarte mult, ∫i de aici, ∫i de la alte microfoane, de o problem„ referitoare la excedentul bugetar. Nu ∫tiu de ce nu am direc˛ionat o parte din acest excedent spre a cump„ra ma∫ini performante pentru Salvare. Este foarte bun„ ini˛iativa domnului ministru al s„n„t„˛ii pentru construirea de centre spitalice∫ti regionale foarte bine dotate, dar, sigur, asta va mai dura ani buni, dar ma∫ini pentru Salvare am putea lua ∫i Ón acest an ∫i este nevoie s„ lu„m asemenea ma∫ini.
Mul˛umesc, domnule senator. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Ion V„rg„u:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Pentru c„ vom c„uta pe∫te de Florii, eu am s„ v„ spun de ce la Tulcea nu mai este pe∫te.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o: îPiscicultura tulcean„, Óncotro?“
Pescuitul reprezint„ una dintre cele mai vechi Óndeletniciri ale omului, iar pe∫tele unul dintre cele mai s„n„toase alimente.
Din aceste motive ∫i din multe altele, Ón jude˛ul Tulcea, care se bucur„ de privilegiul de a beneficia de resursele oferite de Delta Dun„rii, func˛ioneaz„ aproximativ 30 de societ„˛i comerciale care desf„∫oar„ activit„˛i de acvacultur„, pe o suprafa˛„ total„ de 40 de mii de hectare. Aceste societ„˛i ar trebui s„ acopere necesarul de consum de pe∫te, Ón func˛ie de cererea pie˛ei, pe plan local, dar ∫i pe plan na˛ional.
Odat„ cu desfiin˛area concesiunilor, c‚nd actuala putere a sus˛inut sus ∫i tare c„ dore∫te s„ redea pescarilor Delta, a fost Óncurajat braconajul. Œn aceste condi˛ii, singurii beneficiari au fost braconierii ∫i nu pescarii, care pescuiau legal ∫i care nu-∫i puteau vinde capturile din cauza concuren˛ei neloiale din partea celor ce pescuiau ilegal. Deci Delta nu a revenit pescarilor, a c„ror singur„ surs„ de venit o reprezint„ activitatea de pescuit, ci, dimpotriv„, braconierilor.
Pe acest fond, Agen˛ia Na˛ional„ de Pescuit — Filiala Tulcea a f„cut demersuri pentru a Ónfiin˛a bursa pe∫telui la Tulcea, pe malul Dun„rii, cum era ∫i firesc, pentru a putea ˛ine sub control comer˛ul cu pe∫te. Œns„, dup„ ce au fost Óndeplinite formalit„˛ile pe plan local, toat„ documenta˛ia a ajuns la Bucure∫ti, unde se pare c„ s-a Ómpotmolit din cauza lipsei de interes a conducerii centrale pentru Ónfiin˛area bursei pe∫telui, dezinteres indus sub presiune de anumite firme care nu-∫i doresc legalizarea comer˛ului cu pe∫te.
Odat„ cu integrarea Ón Uniunea European„, ∫i Delta Dun„rii va beneficia de fonduri europene pentru pescuit ∫i acvacultur„, fonduri nerambursabile. Œns„ ∫i de aceast„ dat„, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale — se pare — nu este interesat ca ace∫ti bani s„ ajung„ la destina˛ie. Starea actual„ a activit„˛ii de pescuit las„ de dorit din punctul de vedere al eficien˛ei. Se practic„ piscicultura extensiv„, pe suprafe˛e mari, costisitoare, digurile se afl„ Óntr-o stare de degradare avansat„, iar unele amenaj„ri sunt de-a dreptul Ón paragin„.
Mul˛umesc, domnule senator. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu. Grupul parlamentar mai are 7 minute.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Œntruc‚t am avut sentimentul c„-i Óncurc pe unii dintre dumneavoastr„ ∫i consum timp prea mult vorbind, nu totdeauna lipsit de lucruri interesante, dar, m„ rog, asta se va vedea de-a lungul vremii, m-am g‚ndit s„ v„ spun, ast„zi, ceva foarte scurt, poate spre surprinderea unora dintre cei de fa˛„.
A∫adar, declara˛ia mea politic„ este urm„toarea: Drum bun, t„tucule iubit!
V„ rog s„ nu-l mai critica˛i, Frattini chiar v„ crede fra˛i ™i a venit c-a vrut s„ ∫tie Ce fel de hot„r‚ri lua˛i, Ca ni∫te buni subdezvolta˛i, ™i ce mai e prin colonie! Fratern, Frattini ne implor„ S„ nu ne strofoc„m Ón van, ™tiind c„ are-aici o sor„, ™i asta-i grija lui major„, Ca Hlestakov European. ™i de-aia a venit Ón zon„, Ca invitat al nu ∫tim cui, S-afl„m c„ d‚nsul ne ordon„, (Pun‚nd democra˛ia-n cui), Ca, ascult‚nd porunca lui, S-o pre˛uim pe Sf‚nta Mon„. T„tuc iubit, s„ te a∫tep˛i, S„-˛i fim obedienta clon„ ™i, Ón pozi˛ie de drep˛i, — C„ alt„ variant„ nu-i —, S„ facem totul cum ne spui, Spre-a fi ∫i noi b„ie˛i de∫tep˛i. ™i, p‚n„ iar o s„ apari, N„ravul — aurit s„-˛i fie, Promitem, iat„, mici ∫i mari, S„ fim cu to˛ii populari, ™i salut„ri, ∫i bucurie, De pe aici, din colonie!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œntruc‚t timpul a expirat — domnul senator Viorel Arca∫ avea de prezentat o declara˛ie care este destul de
mare, Ónseamn„ 7—8 minute —, nu mai este timp, rug„mintea este s„ o depun„ la Secretariat.
Nu mai are timp s„ o prezinte pe toat„ ∫i ca s„ nu prezinte doar o parte, rug„mintea este s„ o depun„ la Secretariat.
## **Domnul Viorel Arca∫**
**:**
îfiara lui Papur„ B„sescu“
Stimate doamne, stima˛i domni,
De doi ani, eu ∫i colegii mei de la Partidul Social Democrat nu Óncet„m s„ Ónfier„m de la aceast„ tribun„ abuzurile puterii, s„ facem publice toate nesocotirile legislative, toate Ónc„lc„rile constitu˛ionale.
De doi ani, eu ∫i colegii mei de la Partidul Social Democrat nu Óncet„m s„ spunem c„ tr„im Ón fiara lui Papur„ Vod„ — sau, cumva, fiara lui Papur„ B„sescu? — Ón care legile sunt f„cute s„ fie Ónc„lcate, angajamentele sunt luate s„ fie aruncate la gunoi.
Nu vreau s„ vorbesc, de aceast„ dat„, de criza politic„ f„r„ sf‚r∫it Ón care ne zbatem de mai bine de doi ani. Nu vreau s„ vorbesc nici de urm„rile infinite ∫i, dintr-un motiv pe care nu reu∫esc s„-l Ón˛eleg, de neobservat de c„tre cei afla˛i la putere. Nu vreau s„ vorbesc nici de degringolada din politica extern„, unde nu avem ministru, nu avem ambasadori Ón capitalele importante ∫i, colac peste pup„z„, ca s„ fim de r‚sul — Óntregii lumi, ne-am trezit c„ ne definim prin îfabulospirit“ ce-o mai fi Ónsemn‚nd ∫i asta? — ∫i c„ acest îfabulospirit“ va trebui s„-i conving„ pe str„ini c„ nu suntem un popor de ho˛i, cer∫etori ∫i copii v‚ndu˛i la talcioc, c„ suntem un popor spiritual ∫i, probabil, cu sim˛ul umorului. C„ altceva nu prea v„d ce ar mai putea intra Ón acest spirit fabulos. Sincer, a∫ vrea s„ v„ fac lumin„ asupra acestei probleme, dar Ónc„ nu pot, cei de la Ministerul de Externe nu au binevoit s„-mi r„spund„ la interpelarea de s„pt„m‚na trecut„ ∫i s„-mi explice ∫i mie, ca s„ pot explica ∫i eu, la r‚ndul meu, aleg„torilor, care Ón fiecare s„pt„m‚n„ m„ Óntreab„ de ce nu au pensii mai mari ∫i mai multe locuri de munc„, deci ca s„ pot explica ∫i eu pe ce idei m„re˛e se duc banii publici. Pe promovarea îfabulospiritului“!
De data aceasta, vreau s„ v„ vorbesc despre una dintre cele mai grave Ónc„lc„ri ale legilor, Constitu˛iei ∫i dreptului de proprietate Ónt‚lnite Ón ultimii doi ani. Este vorba despre proiectul Legii chiriilor, elaborat de Ministerul Transporturilor ∫i Lucr„rilor Publice.
Stima˛i colegi, de c‚te ori spun c„ nimic nu m„ mai poate surprinde Ón aceast„ fiar„ a lui Papur„ B„sescu, se Ónt‚mpl„ ceva care Ómi d„ toate convingerile peste cap, care Ómi arat„ c„ cel mai s„n„tos ∫i corect lucru este s„ nu spun niciodat„ nu se poate. Pentru c„, Ón guvernarea portocalie, Óntotdeauna se poate, Óntotdeauna se Ónt‚mpl„ ceva ∫i mai r„u, ∫i mai ilegal. Dac„ p‚n„ acum îilegal“ nu a avut termen de compara˛ie, de c‚nd cu guvernarea portocalie are.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Œi invit pe colegii senatori Ón sal„.
Practic, colegii care au fost Ónscri∫i la declara˛ii politice s-au exprimat Ón fa˛a plenului.
- Œi rog pe secretari s„ verifice cvorumul de ∫edin˛„. Invit colegii senatori Ón sal„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit Ón sal„!
Prin verificarea cvorumului, efectuat„ de colegii senatori, rezult„ c„ Ón sal„ sunt prezen˛i 72 de senatori. De aceea, rug„mintea este s„ verifica˛i sistemul de vot dac„ func˛ioneaz„.
V„ reamintesc c„ programul de lucru, propus de Biroul permanent Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, este: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30.
- V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii.
Dac„ nu sunt observa˛ii legate de programul de lucru,
- am s„-l
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu a∫ propune ca punctul 12 de pe ordinea de zi s„ fie retrimis comisiei. Este vorba de Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene, care ar trebui mai bine g‚ndite Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pentru a se evita eventualele repercusiuni. Deci solicit retrimiterea la comisie. Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Alte observa˛ii? V„ rog, domnule senator Mircea Dan Popescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
Domnule pre∫edinte,
Œn leg„tur„ cu punctul 8 al ordinii de zi de ast„zi, v„ Ónvederez faptul c„, Ón cadrul comisiei de specialitate, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, s-a cerut Biroului permanent ∫i s-a ob˛inut o decalare pentru discu˛ia Ón comisia de specialitate. Discu˛ia va avea loc m‚ine dup„-amiaz„, la ora 15,00, astfel Ónc‚t v„ solicit ca punctul 8 de pe ordinea de zi s„ fie scos ∫i reprogramat ulterior.
Ca ini˛iator, poate a∫ dori s„ o aud, Ón leg„tur„ cu punctul 13.
Nu a fost propunerea mea, pentru c„ eu am spus doar c„, Ónainte de ∫edin˛„, colegii senatori mi-au spus c„ doresc s„ intervin„ Ón plenul Senatului, ast„zi, ca s„ nu lu„m Ón dezbatere punctele 8, 12, 13 ∫i 19. S-au exprimat doi colegi, p‚n„ Ón acest moment, pe punctul 12 ∫i 8.
V„ rog, domnule senator Eckstein, microfonul 1.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc. Alte interven˛ii? Domnul senator Ioan Chelaru era prezent?
Am Ón˛eles c„ se solicit„, de asemenea, s„ nu fie luate Ón dezbatere, ast„zi, proiectele de lege sau propunerile legislative existente la punctul 13 ∫i la punctul 19. Da?
## **Domnul Eckstein Kovács Péter**
**:**
™i punctul 12, domnule pre∫edinte.
™i punctul 12.
Deci s„ nu se ia Ón dezbatere punctul 8, Óntruc‚t, potrivit preciz„rilor f„cute de domnul senator Mircea Dan Popescu, a fost Ónscris din eroare pe ordinea de zi.
De fapt, plenul, s„pt„m‚na trecut„, a aprobat prelungirea termenului, de la 45 la 60 de zile, domnule senator Mircea Dan Popescu.
A∫adar, punctul 8 a fost gre∫it introdus pe ordinea de zi. Apoi, punctele 12, 13 ∫i 19 s„ nu fie luate Ón dezbatere, iar punctul 12 s„ fie restituit la comisie. Domnul senator Carol Dina.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn leg„tur„ cu punctul 12, vrem s„ ∫tim care este termenul limit„ Ón care aceast„ lege ar putea s„ treac„ prin aprobare tacit„.
Nu, nu, suntem Camer„ decizional„, nu exist„ niciun pericol.
Este Ón regul„.
Pentru niciunul dintre aceste proiecte de lege, pe care le-am enun˛at, nu exist„ pericolul adopt„rii tacite, dec‚t pentru cel propus de domnul senator Mircea Dan Popescu, dar aprobat de noi Ón ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„, Ón sensul prelungirii termenului de la 45 la 60 de zile. A∫adar, nu exist„ nici un pericol.
V„ rog, doamn„ senator Rodica St„noiu.
Domnule pre∫edinte,
O minim„ explica˛ie cu privire la propunerea dumneavoastr„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu, personal, nu am nicio problem„ ca s„ lu„m, ast„zi, Ón discu˛ie. Este un cvorum relativ redus pentru o lege organic„ ∫i cred c„ totu∫i problema Codului penal este de o complexitate care necesit„ un pic de g‚ndire. La punctul 13 nu am avut nicio obiec˛ie, Ól putem lua Ón dezbatere.
Nu am cerut, eu am intervenit pe punctul 12.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Mul˛umesc.
Deci colegii care mi-au spus c„ vor interveni pe cele dou„ puncte nu sunt, deocamdat„, Ón sal„. B„nuiesc c„, Ón momentul Ón care vom trece la dezbateri, vor interveni.
A∫adar, dac„ nu mai sunt alte observa˛ii, Ón afara celor formulate la punctul 8 ∫i 12,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
La Ónceputul ∫edin˛ei, Óncuno∫tin˛am membrii Senatului c„ miercuri nu vom mai avea ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, am‚n‚ndu-se pentru s„pt„m‚na viitoare, Ón vederea redact„rii unui proiect de hot„r‚re care s„ fie dezb„tut Ón plenul Camerelor reunite, motiv pentru care, Ón urma discu˛iilor cu domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, propun plenului Senatului ca miercuri diminea˛„ s„ avem ∫edin˛„ Ón plen Ón Senat, iar dup„-amiaz„ s„ avem ∫edin˛e pe comisii. Aceast„ propunere are drept fundament faptul c„ avem rapoarte Óntocmite la circa 100 de proiecte de lege, pentru a fi finalizate Ón aceast„ s„pt„m‚n„.
Intr‚nd Ón ordinea de zi, la punctul 2 avem Ónscris„ solicitarea retragerii de la dezbatere, la solicitarea ini˛iatorului, a Propunerii legislative privind unele m„suri Ón vederea restructur„rii ∫i preg„tirii privatiz„rii Societ„˛ii Na˛ionale a Apelor Minerale.
Ini˛iativa legislativ„ este a colegilor deputa˛i ∫i senatori din Grupurile parlamentare P.N.L. ∫i P.D.
Dac„ sunt observa˛ii Ón leg„tur„ cu aceast„ solicitare de retragere a propunerii legislative?
Dac„ nu sunt, v„ rog, v„ propun s-o aprob„m prin vot.
Œi rog pe colegii senatori s„ voteze!
Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 63 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 La punctul 3 din ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru finan˛area Proiectului privind serviciile municipale, semnat la Bucure∫ti, la 24 iulie 2006.
Din partea Executivului particip„ domnul secretar de stat Bogdan Dr„goi.
Ave˛i cuv‚ntul, microfonul 10.
Œl invit pe reprezentantul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i protec˛ia mediului.
Este prezent domnul pre∫edinte.
**Domnul Bogdan Dr„goi** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
## V„ mul˛umesc.
V„ supunem aprob„rii Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru finan˛area Proiectului privind serviciile municipale.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Dan C‚rlan s„ prezinte raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i protec˛ia mediului.
Raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i protec˛ia mediului este un raport favorabil pentru admiterea proiectului de lege Ón forma ini˛iatorului, exist‚nd ∫i dou„ amendamente respinse Ón anex„.
Mul˛umesc.
Dezbateri generale, Óntreb„ri pentru reprezentantul Executivului dac„ sunt?
Dac„ nu sunt la dezbateri generale, avem dou„ amendamente respinse. Œl consult pe ini˛iator dac„ le mai sus˛ine?
Domnule senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul, microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Primul amendament, pe care l-am f„cut Ómpreun„ cu doamna senator Verginia Vedina∫, se refer„ la art. 7 alin. (1), unde propunem, spre deosebire de textul ini˛iatorilor, urm„toarea modificare: îSe autorizeaz„ Guvernul Rom‚niei ca, prin Ministerul Finan˛elor Publice, de comun acord cu B.I.R.D., s„ propun„ Parlamentului...“, nu îs„ introduc„ pe parcursul utiliz„rii Ómprumutului“ ∫i a∫a mai departe, ci s„ ˛in„ seama de Parlamentul Rom‚niei.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul?
Av‚nd Ón vedere c„ toate aceste amendamente de la art. 7 sunt de natur„ operativ„, ele se aprob„ prin hot„r‚re a Guvernului.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Comisia?
Comisia nu sus˛ine amendamentul, ne Ónsu∫im punctul de vedere al Guvernului, a∫a cum rezult„ din text. Este vorba de amendamente care nu sporesc obliga˛iile financiare ale Rom‚niei fa˛„ de B.I.R.D. ∫i nu determin„ noi condi˛ionalit„˛i economice fa˛„ de cele convenite ini˛ial, sunt chestiuni cu caracter tehnic ∫i trebuie l„sate la nivelul de hot„r‚re a Guvernului, pentru a putea fi rapid introduse.
Dup„ aceste explica˛ii, domnule senator, insista˛i s„ supun amendamentul votului plenului Senatului?
Da, domnule pre∫edinte, mai ales c„ reprezentantul Guvernului s-a referit Ón explica˛ia dat„ Senatului la art. 7 alin. (2).
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œi rog pe colegii senatori s„ se pronun˛e asupra amendamentului existent Ón anexa num„rul 1, pozi˛ia 1. V„ rog s„ vota˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Amendamentul a fost respins Óntrunind doar 24 de voturi pentru, 31 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri. Cel de-al doilea amendament?
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Al doilea amendament este corelat cu primul. Renun˛ la al doilea amendament.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Stima˛i colegi,
V„ adresez rug„mintea s„ participa˛i la vot.
V„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile, stima˛i domni senatori.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege privind acceptarea Conven˛iei asupra protec˛iei patrimoniului cultural subacvatic, adoptat„ la Paris la 2 noiembrie 2001.
Comisia pentru cultur„ raportoare.
Din partea Executivului particip„ domnul secretar Sergiu Nistor, c„ruia Ói ofer cuv‚ntul pentru a prezenta expunerea de motive.
V„ rog, microfonul 9.
## **Domnul Sergiu Nistor** _— secretar de stat_
## _Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Parte integrant„ a patrimoniului cultural al umanit„˛ii, element deosebit de important al istoriei popoarelor, patrimoniul cultural subacvatic este ast„zi tot mai amenin˛at. Œn timp ce patrimoniul cultural situat pe p„m‚nt a putut beneficia, de-a lungul ultimelor decenii, de o protec˛ie juridic„ la nivel na˛ional ∫i interna˛ional crescut„, patrimoniul cultural subacvatic nu a beneficiat p‚n„ la adoptarea Conven˛iei U.N.E.S.C.O. din 2001 de o protec˛ie suficient„ Ón dreptul interna˛ional ∫i nici Ón mare parte din legisla˛iile na˛ionale.
Œn acest context, s-a impus cu necesitate ∫i Ón regim de urgen˛„ adoptarea unui instrument juridic interna˛ional, Ón scopul protej„rii patrimoniului cultural subacvatic. Conven˛ia reprezint„ acest instrument. Conven˛ia cuprinde
prevederi privind drepturile ∫i responsabilit„˛ile referitoare la patrimoniul cultural subacvatic Ón ansamblul s„u.
Date fiind toate acestea, lu‚nd Ón considerare importan˛a prelu„rii Conven˛iei Ón sistemul de drept na˛ional, propunem ca proiectul de lege s„ fie adoptat de c„tre Parlament cu procedura de urgen˛„ prev„zut„ la art. 76 alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„. Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Adrian P„unescu s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ la acest proiect de lege.
Domnilor colegi,
Dup„ ce o perioad„ am l„sat cale de afirmare ∫i colegului meu, vicepre∫edintele liberal al comisiei, domnul Dumitrescu, iat„, dup„ perioada aceasta revin la acest microfon. Sus˛inem ceea ce ni s-a propus aici. E o conven˛ie generoas„. Mul˛i dintre termenii pe care i-a folosit domnul secretar de stat se reg„sesc ∫i Ón raportul nostru. E vorba, Óntr-adev„r, de accesul f„r„ precedent Ón epoca de ast„zi, prin tehnologie dezvoltat„, la fundurile marine ∫i la bunurile culturale pe care le ad„postesc. E unul dintre numeroasele paradoxuri ale dezvolt„rii, ∫i anume pericolul pentru bunurile culturale trecute: pr„darea siturilor arheologice marine, distrugerea unor valori ∫tiin˛ifice ∫i culturale nu numai greu de ref„cut, c„ ar fi pu˛in, ci imposibil de ref„cut.
De aceea, Ón perspectiva unei cooper„ri ∫i a unui schimb de informa˛ii de natur„ permanent„, sper‚nd Ón formarea unor speciali∫ti Ón domeniul acesta, al arheologiei subacvatice, a∫a cum nu ne pierdem speran˛a c„ vom continua s„ tr„im pe P„m‚nt ∫i vom proteja ∫i bunurile culturale de pe p„m‚nt, noi anun˛„m c„ proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor Ón 20 februarie 2007. Comisia pentru politic„ extern„ ne-a comunicat avizul s„u favorabil, f„r„ amendamente, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului a Senatului are ea Óns„∫i aceea∫i p„rere: aviz favorabil, f„r„ amendamente ∫i, Ón ∫edin˛a din 13 martie, comisia noastr„ a luat Ón discu˛ie proiectul ∫i, cu un raport de admitere, f„r„ amendamente, l-a Ónaintat plenului, ceea ce se ∫i Ónt‚mpl„ Ón momentul de fa˛„.
V„ propunem adoptarea prin votul dumneavoastr„ a acestui proiect de lege.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale asupra proiectului de lege.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„-mi permite˛i s„ fac dou„ preciz„ri: legea are caracter de lege ordinar„.
Œn al doilea r‚nd, Senatul este Camer„ decizional„.
Nu au fost formulate amendamente asupra proiectului de lege, motiv pentru care, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, supun plenului Senatului, printr-un singur vot, at‚t adoptarea legii, c‚t ∫i aprobarea raportului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Óntocmit de Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„.
Rog plenul Senatului s„ se pronun˛e prin vot.
V„ rog s„ vota˛i.
V„ mul˛umesc.
At‚t raportul Óntocmit de Comisia pentru cultur„, c‚t ∫i proiectul de lege, Ón ansamblu, au fost adoptate de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.
La punctul 5 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ cererea de reexaminare Ón leg„tur„ cu Legea privind reutilizarea informa˛iilor din institu˛iile publice.
Cele dou„ comisii au fost sesizate, respectiv Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i. Œi invit pe cei doi pre∫edin˛i s„ desemneze raportorul. V„ rog, domnule pre∫edinte Eckstein Kovács Péter.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am fost sesiza˛i de Pre∫edintele Rom‚niei cu o cerere de reexaminare privind Legea reutiliz„rii informa˛iilor din institu˛iile publice.
Cele dou„ comisii au adoptat un raport comun de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse Ón anexa nr. 1.
Legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
Mul˛umesc. Dac„ domnul senator Radu Terinte dore∫te suplimentar s„ adauge argumente.
Nu, mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Din partea Executivului particip„ domnul secretar de stat Florin Bejan.
Microfonul 8.
## **Domnul Florin Bejan** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iilor_ **:**
## V„ mul˛umesc.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn privin˛a acestui proiect de lege, exper˛ii Comisiei Europene au confirmat c„ de∫i exist„ o legisla˛ie care se refer„ la accesul la informa˛ii de interes public, aceasta nu acoperea principiile prev„zute Ón directiv„, care se refer„ nu doar la accesul la informa˛ii, ca drept fundamental al cet„˛eanului, ci ∫i la reutilizarea informa˛iilor produse de organismele din sectorul public.
Men˛ion„m faptul c„ acest proiect de lege urmeaz„ s„ fie completat de un set de norme metodologice care urmeaz„ a reglementa efectiv metodele de acces la informa˛iile destinate reutiliz„rii.
V„ consult dac„ sunte˛i de acord cu textele care se reg„sesc Ón anexa num„rul 1, domnule secretar de stat. Microfonul 8.
Da, suntem de acord cu punctul de vedere al comisiei.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale Ón leg„tur„ cu cererea de reexaminare sau dac„ ave˛i de formulat observa˛ii Ón leg„tur„ cu textele propuse de cele dou„ comisii, prin raport.
Dac„ nu sunt interven˛ii,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
La punctul 6 Ón ordinea de zi avem Ónscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2006 privind reorganizarea Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului prin comasarea prin absorb˛ie cu Oficiul Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie.
Din partea Executivului, particip„ domnul pre∫edinte, domnul ministru Teodor Atanasiu.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului.
Prezint„ domnul pre∫edinte Carol Dina.
Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul Ón sus˛inerea proiectului de lege. Microfonul 8.
## **Domnul Teodor Atanasiu** _— pre∫edintele Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este unul dintre punctele Programului de guvernare care a fost adoptat de Parlament, la Ónceputul guvern„rii, Ón 2004. Este unul din angajamentele autoasumate de Rom‚nia ∫i transmise Uniunii Europene, faptul c„, dup„ 1 ianuarie 2007, c‚nd Rom‚nia ader„ la Uniunea European„, vom avea o singur„ institu˛ie care va avea drept obiect de activitate privatizarea ac˛iunilor de˛inute de statul rom‚n la societ„˛ile comerciale. De aceea, cred c„ este firesc ∫i logic ca aceast„ lege s„ fie aprobat„.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Carol Dina, pre∫edintele Comisiei pentru privatizare, s„ prezinte raportul Óntocmit de comisie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
Mul˛umesc.
Comisia pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului, cu majoritate de voturi, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.
Prin natura dispozi˛iilor sale, legea are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale sau dac„ ave˛i observa˛ii, Óntreb„ri pentru reprezentan˛ii Executivului?
Domnule senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Am o singur„ Óntrebare pentru domnul pre∫edinte, ∫i anume: se precizeaz„ c„ odat„ cu aderarea la Uniunea European„, Ón toate ˛„rile care au aderat la Uniune, exist„ o singur„ autoritate care coordoneaz„ procesul de privatizare. Cu toate acestea — ∫i de aici urmeaz„ Óntrebarea —, Ón cazul acestei ordonan˛e nu au fost Ónscrise, Ón anexa la ordonan˛„, toate societ„˛ile comerciale care urmeaz„ s„ fie privatizate, ci doar 41, preciz‚ndu-se c„ urmeaz„ Ón etape, nu se ∫tie c‚nd, dac„ anul acesta sau mai t‚rziu, s„ se deruleze trecerea ∫i a altor societ„˛i Ón subordinea dumneavoastr„. Œntrebarea este: de ce nu au fost trecute toate deodat„, pentru c„ anexa la ordonan˛„ permitea acest lucru, iar cu ocazia trocului care s-a f„cut cu trecerea dumneavoastr„ pe aceast„ func˛ie, lista putea fi completat„ cu toate societ„˛ile, ca s„ ave˛i serios de lucru. Mul˛umesc.
Mul˛umesc. V„ rog s„ r„spunde˛i, domnule ministru.
Œn primul r‚nd vreau s„...
Numai pu˛in.
Domnul senator ™tefan Viorel dorea s„ v„ pun„ o Óntrebare.
Microfonul 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am insistat s„ pun Óntrebarea Ónainte de a da r„spunsul, pentru c„ Óntrebarea mea vine oarecum Ón completarea celei pe care a formulat-o domnul senator Funar. Pentru c„ eu a∫ vrea s„ Óntreb ce se Ónt‚mpl„ ∫i cu societ„˛ile comerciale sau companiile na˛ionale pe care le reg„sim ast„zi Ón portofoliul altor ministere dec‚t Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. V„ rog s„ oferi˛i r„spuns.
Œn primul r‚nd, vreau s„ se Ón˛eleag„ foarte clar c„ doar Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului avea o entitate care se ocupa de privatizare, cu excep˛ia A.V.A.S.-ului. Celelalte ministere nu aveau un astfel de oficiu care s„ se ocupe de privatizare. De aceea, acest oficiu a fost unit cu A.V.A.S.-ul. De ce n-au trecut toate societ„˛ile comerciale din portofoliul ministerului la A.V.A.S. este foarte simplu: Guvernul a decis privatizarea doar a celor 41 de societ„˛i care au trecut Ómpreun„ cu O.P.S.P.I. la A.V.A.S. Pentru celelalte ministere, c‚nd se va lua decizia privatiz„rii acelor societ„˛i comerciale, ele vor fi trecute Ón portofoliul A.V.A.S. pentru a fi privatizate.
V„ mul˛umesc.
Alte interven˛ii sau dezbateri generale asupra proiectului de lege sau asupra raportului.
Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„-mi permite˛i dou„ preciz„ri: legea are caracter de lege ordinar„, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra legii Ón ansamblu, c‚t ∫i asupra raportului, Óntruc‚t acesta nu are amendamente.
Œi rog pe colegii senatori s„ voteze.
Cu 62 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, au fost adoptate raportul Óntocmit de Comisia pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi — Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2006 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, precum ∫i a unor facilit„˛i popula˛iei pentru plata energiei termice.
Din partea Executivului, particip„ doamna secretar de stat Maria Muga.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
Ave˛i cuv‚ntul, doamn„ secretar de stat, pentru a prezenta expunerea de motive.
**Doamna Maria Muga** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i Guvernul propun plenului adoptarea proiectului de lege, Ón forma prezentat„ Ón raportul comisiei.
Am o respectuoas„ rug„minte, domnule pre∫edinte. Av‚nd Ón vedere faptul c„ trebuie s„ fiu ∫i la Camera Deputa˛ilor, dac„ pute˛i s„ lua˛i, peste ordine, ∫i punctul 16 de pe ordinea de zi. Numai dac„ se poate!
V„ mul˛umesc anticipat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
## Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Prodan Tiberiu Aurelian, pre∫edintele Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, s„ prezinte raportul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia a analizat aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ca fiind bun„. Desigur c„ suma prev„zut„ nu este chiar cea a∫teptat„ Óns„, oricum, a fost acordat un vot pozitiv din partea tuturor membrilor comisiei ∫i propunem plenului Senatului un raport de admitere, f„r„ amendamente.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale sau dac„ ave˛i de formulat Óntreb„ri c„tre reprezentan˛ii Executivului.
Nu sunt.
Precizez c„ aceast„ lege are caracter de lege ordinar„ ∫i c„ Senatul o dezbate Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.
Œntruc‚t nu au fost formulate amendamente la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.
Œi rog pe colegii senatori s„ voteze.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 60 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, au fost adoptate raportul Óntocmit de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.
Stima˛i colegi, v„ adresez rug„mintea din partea Executivului, respectiv a doamnei secretar de stat, de a lua Ón dezbatere, cu prioritate, punctul 16 de pe ordinea de zi — Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspec˛ia Social„.
Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
Œi rog pe colegii senatori s„ se pronun˛e prin vot asupra modific„rii ordinii de zi.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 59 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, solicitarea a fost aprobat„.
O invit pe doamna secretar de stat s„ prezinte expunerea de motive.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, doresc s„ mul˛umesc pentru faptul c„ a˛i agreat rug„mintea mea de modificare a ordinii de zi.
Prezentul proiect de lege are ca obiect organizarea ∫i func˛ionarea Inspec˛iei Sociale, ca organ de specialitate al Administra˛iei publice centrale, cu personalitate juridic„, Ón subordinea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Cheltuielile de organizare ∫i func˛ionare ale Inspec˛iei Sociale se asigur„ de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine aprobarea proiectului, Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit pe domnul pre∫edinte Tiberiu Aurelian Prodan s„ prezinte raportul comisiei.
Ave˛i cuv‚ntul, microfonul 7.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O lege mult a∫teptat„, care a fost dezb„tut„ intens ∫i pentru care ne bucur„m. Comisia a luat Ón dezbatere ∫i avem ∫i amendamente admise, ∫i amendamente respinse.
Oricum, noi propunem un raport de admitere pentru plenul Senatului.
## V„ mul˛umesc.
V„ consult dac„ dori˛i s„ formula˛i Óntreb„ri sau... Œntrebare, v„ rog, domnule senator Puskás.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O singur„ Óntrebare. Av‚nd Ón vedere c„ Ón prevederile ordonan˛ei figureaz„ un articol prin care se spune c„ Ón ∫ase luni vor func˛iona aceste inspec˛ii, v„ rug„m s„ ne spune˛i stadiul Ón care se afl„ punerea Ón aplicare a acestei ordonan˛e.
Mul˛umesc. Dac„ mai sunt ∫i alte Óntreb„ri? Domnule senator ™tefan Viorel.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea, Ón leg„tur„ cu articolul 8 din ordonan˛„, unde, la alineatul 5, este Ónscris„ o formulare care sun„ deosebit de bine. Se spune a∫a: îFunc˛ia de inspector general de stat nu este supus„ influen˛elor politice“ ∫i a∫ vrea s„ ne explice reprezentantul Executivului cum va fi pus„ Ón practic„ o astfel de prevedere legal„, at‚ta timp c‚t acest Ónalt func˛ionar este numit prin decizia unui lider politic.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte Óntreb„ri.
Nemaifiind, v„ rog s„ oferi˛i r„spunsuri, doamn„ secretar de stat.
V„ mul˛umesc.
Œn leg„tur„ cu stadiul de organizare a acestei institu˛ii, care are termen de maxim 6 luni, pot s„ v„ informez c„ regulamentul de organizare ∫i func˛ionare este Ón proces de avizare la nivelul ministerelor de linie, deci de specialitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 S-a discutat ast„zi, Ón prim„ faz„, proiectul de buget de venituri ∫i cheltuieli ∫i Ón s„pt„m‚na aceasta are loc ∫i concursul pentru ocuparea func˛iei publice de inspector general de stat.
Œn condi˛iile acestea, cred c„ putem vorbi de faptul c„, Ón cur‚nd, aceast„ institu˛ie va putea s„ func˛ioneze.
De altfel, am ∫i f„cut modific„rile de rigoare Ón ceea ce prive∫te amendamentele la legea bugetului, pentru a prevedea cheltuielile de finan˛are ale Inspec˛iei Sociale, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 3/2007.
Mul˛umesc.
V„ rog s„ oferi˛i r„spuns la cea de-a doua Óntrebare. Microfonul 8, v„ rog.
La cea de-a doua Óntrebare, este o prevedere redundant„, cu eliminarea c„reia am fost de acord, la propunerea comisiei, av‚nd Ón vedere c„ prin Statutul func˛ionarului public, a∫a cum este prev„zut Ón Legea nr. 188/1999, func˛ia public„ este Ón afara oric„ror influen˛e politice.
Decizia de numire a Ónaltului func˛ionar public este ca urmare a concursului, nu este o numire pe criterii politice. V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Deci sunte˛i de acord cu eliminarea textului din corpul legii, da?
Mul˛umesc.
V„ consult, stima˛i colegi, dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.
Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.
V„ rog, punctul de vedere Ón leg„tur„ cu amendamentele admise la comisie, existente Ón anexa 1. Doamn„ secretar de stat, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Œn leg„tur„ cu amendamentele admise, noi suntem de acord, pentru c„ le-am discutat Ómpreun„ ∫i am sus˛inut punctul de vedere al amendamentelor care au fost admise la nivelul comisiei.
Mul˛umesc. Amendamentele din anexa 2.
Œi consult pe domnii senatori dac„ insist„ pentru sus˛inerea lor Ón plen.
Domnule senator Gheorghe Funar, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Am c‚teva amendamente. M„ refer la num„rul curent 2, la art. 8. Amendamentele mele vizeaz„ alineatele (2) ∫i (5) de la art. 8.
La alineatul (2), pentru a asigura demnitatea necesar„ acestei func˛ii, am propus ca îfunc˛ia de inspector general de stat va fi asimilat„ func˛iei de secretar de
stat“, spre deosebire de textul ini˛iatorului, iar la alineatul (5), dup„ opinia mea, este un text ambiguu îFunc˛ia de inspector general de stat nu este supus„ influen˛elor politice“.
Textul acesta al ini˛iatorului este deliberat scris, Ón opinia mea, Ón mod ciudat ∫i imposibil de cuantificat.
Eu am venit cu un amendament care prevede un text limpede: îInspectorul general de stat nu poate fi membru de partid“.
Mul˛umesc.
Rog, punctul de vedere al Executivului.
## Domnule pre∫edinte,
Nu putem s„ sus˛inem amendamentul propus de domnul senator Funar, deoarece func˛ia de secretar de stat este o func˛ie de demnitate public„, asigurat„ fie de c„tre membrii unui partid politic sau cu sprijinul unui partid politic, chiar dac„ este vorba de un tehnocrat. Œn atare situa˛ie, vorbim de un Ónalt func˛ionar public.
Domnule senator Eckstein Kovács Péter, microfonul 1.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu v„ solicit s„ supune˛i votului, separat, cele dou„ amendamente. Cred c„ primul amendament, de a fi la nivel de secretar de stat, eu cel pu˛in, nu-l pot sus˛ine. Pe de alt„ parte, sus˛in amendamentul de la alineatul (5). Este vorba de o problem„ social„, Ón care putem s„ spunem — aceasta a fost ∫i ini˛iativa Guvernului — s„ nu fie un om Ónregimentat politic, ∫i textul propus de domnul senator Funar este unul clar.
Da. Mul˛umesc. Punctul de vedere al comisiei, v„ rog. Microfonul 7.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Amendamentele domnului senator Funar, referitoare la art. 8 alin. (2), nu au fost agreate de comisie, iar pentru cel de la alin. (5), la Óntrebarea ridicat„ ∫i de distinsul nostru coleg ™tefan Viorel, a fost clar precizat c„ a fost eliminat„ din text aceast„ prevedere de c„tre comisie.
Deci alineatul (5) a fost eliminat la propunerea doamnei senator Verginia Vedina∫.
Discut‚nd alineatul (2) al art. 8, nu putem fi de acord.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## Stima˛i colegi,
Deci avem o prim„ chestiune de rezolvat, respectiv acel amendament sus˛inut Ón plen de domnul senator Funar, la art. 8 alin. (2).
Este un amendament respins, sus˛inut de Domnia Sa Ón plen.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestui amendament.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Œi rog pe colegii senatori prezen˛i Ón sal„ s„ participe la vot, pentru c„ altfel suntem obliga˛i s„ resupunem votului acest amendament, Óntruc‚t nu s-au pronun˛at jum„tate din colegi Óntr-o direc˛ie sau alta.
Resupun votului dumneavoastr„ amendamentul domnului senator Funar la art. 8 alin. (2), amendament formulat Ón sensul ca func˛ia de inspector general de stat s„ fie asimilat„ func˛iei de secretar de stat.
Cu 16 voturi pentru, 40 de voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
Cel de-al doilea amendament sus˛inut de Domnia Sa Ón plen v„ rog s„ observa˛i c„ vine Ón contradic˛ie cu un amendament aprobat de comisie, existent Ón anexa 1, pozi˛ia 2.
Amendamentul este formulat de doamna senator Verginia Vedina∫, Ón sensul elimin„rii acelui text.
Textul din proiectul de lege era urm„torul: îFunc˛ia de inspector general nu este supus„ influen˛elor politice“.
La acest text ini˛ial, domnul senator Gheorghe Funar a apreciat c„ se impune nu eliminarea, ci clarificarea textului, Ón sensul preciz„rii necesare ca inspectorul general s„ nu poat„ fi membru al niciunui partid politic.
Deci, sigur c„, fiind vorba de dou„ amendamente, sunt obligat s„
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Este un amendament admis, deci v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, s„ v„ aud„ plenul, ca s„ pot s„-l supun votului pe cel„lalt.
Deci pe textul de la alin. (5) al art. 8, sunt dou„ amendamente: un amendament de eliminare, formulat de dumneavoastr„ ∫i agreat de comisie, ∫i un amendament care aduce o serie de preciz„ri, de interdic˛ii, de fapt: îInspectorul general nu poate fi membru de partid.“
Eu insist Ón amendamentul pe care l-am formulat. Œn˛eleg c„ amendamentul a fost admis.
M„ scuza˛i, vin de la o alt„ comisie ∫i de la o Ónt‚lnire...
Amendamentul a fost admis de comisie, astfel Ónc‚t...
Da, dar este diametral opus celuilalt, sus˛inut, Ón sensul c„, dac„ se elimin„, asta Ónseamn„ c„ poate s„ fie membru de partid.
Deci nu at‚t s„ fie sub influen˛„ politic„, ci chiar poate fi membru de partid.
Sigur c„ nu, pentru c„ revenim la Legea privind statutul func˛ionarilor publici ∫i vom vedea acolo c„...
## Œmi da˛i voie?
V„ rog s„ observa˛i c„ la alin. (2) se prevede c„ func˛ia de inspector general de stat este func˛ie public„, este corespunz„toare categoriei Ónal˛ilor func˛ionari publici, fiind asimilat„ func˛iei de secretar general din ministere.
Ra˛iunea pentru care eu am propus acest amendament este c„, de fapt, el con˛ine o dispozi˛ie redundant„. Pentru Ónal˛ii func˛ionari publici, Legea privind
statutul func˛ionarilor publici prevede, sub sanc˛iunea Óncet„rii statutului de func˛ionar public, interdic˛ia de a face parte din partide politice, astfel Ónc‚t, Óntr-o logic„ ∫i Óntr-o redactare clar„ a textelor, aceast„ dispozi˛ie nu-∫i are rostul.
Deci pentru Ónal˛ii func˛ionari publici, de esen˛a lor, este c„ nu pot face parte din partide politice. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator Gheorghe Funar, v„ consult, av‚nd Ón vedere explica˛ia primit„ din partea colegei dumneavoastr„ de partid, dac„ mai insista˛i Ón amendament.
Explica˛ia distinsei colege, doamna senator Vedina∫, este corect„, dar, spre deosebire de Legea privind statutul func˛ionarilor publici, ini˛iatorul, ignor‚nd prevederile respective, face trimitere la faptul c„ ace∫ti func˛ionari nu pot s„ fie supu∫i unor influen˛e politice.
## V„ rog s„ m„ ierta˛i.
Œn condi˛iile Ón care se accept„ amendamentul — ∫i s-a acceptat amendamentul doamnei Vedina∫ — alin. (5) este scos din corpul legii.
Domnule pre∫edinte, renun˛ la amendament.
## V„ mul˛umesc frumos.
Mai sunt sus˛inute alte amendamente respinse? V„ rog, domnule senator Funar.
La num„rul curent 3, la art. 12 alin. (1), ini˛iatorul a propus: îSalarizarea, drepturile, Óndatoririle ∫i incompatibilit„˛ile specifice ale inspectorilor sociali se stabilesc prin statut special, care se aprob„ prin lege“. Eu am propus eliminarea acestui text. Nu este cazul s„ se adopte un alt statut pentru inspectorii sociali. Avem legea general„ a func˛ionarilor publici. Nu este cazul ca, pentru fiecare categorie de inspectori, s„ d„m de lucru Parlamentului, s„ adopte c‚te o lege.
Mul˛umesc.
Punctul de vedere al ministerului, v„ rog. Doamn„ secretar de stat.
Domnule pre∫edinte, nu putem fi de acord cu acest amendament. Statutele sunt necesare pentru a detalia drepturi ∫i obliga˛ii, Ón func˛ie de specificitatea profesiei respective.
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere ∫i nu este de acord cu amendamentul domnului senator Funar.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra acestui amendament, sus˛inut Ón plen de domnul senator Gheorghe Funar.
- V„ rog s„ vota˛i.
- Œi rog pe colegii senatori s„ voteze.
- Este un amendament de eliminare a textului de la
- art. 12 alin. (1).
- Amendamentul a fost respins, Óntrunind 22 de voturi
- pentru, 43 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
- Alte observa˛ii?
- Domnul senator Funar.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Onorat Senat,
La num„rul curent 5, am un amendament la art. 20 alin. (1).
Ini˛iatorul a scris astfel textul: îInspectorii sociali pot exercita func˛ii ∫i activit„˛i Ón domeniul didactic, precum ∫i Ón alte domenii stabilite prin statut.“
Eu am propus eliminarea p„r˛ii a doua a acestui alineat: îInspectorii sociali pot exercita func˛ii ∫i activit„˛i Ón domeniul didactic.“ Punct. Altfel, dac„ l„sam textul a∫a cum l-a scris ini˛iatorul — îprecum ∫i Ón alte domenii stabilite prin statut“ — era firesc s„ Ónscrie domeniile aici. Altfel, Ónseamn„ c„ lucreaz„ Guvernul Ón paralel cu Parlamentul la acest act normativ.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.
Domnule pre∫edinte, noi nu sus˛inem acest amendament, pentru c„, oricum, toate aceste prevederi vin din Legea nr. 188/1999 ∫i vor fi coroborate cu viitoarele prevederi ale statutului func˛ionarului public cu profesia de inspector social.
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere ∫i respinge amendamentul domnului senator Funar.
Domnule senator, insista˛i Ón amendament? Da.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ ne pronun˛„m prin vot asupra amendamentului sus˛inut de domnul senator Gheorghe Funar la art. 20 alin. (1), punctul 5, anexa 2, Ón sensul elimin„rii p„r˛ii finale a textului.
V„ rog s„ vota˛i.
Œi rog pe colegii senatori s„ voteze.
Amendamentul a fost respins, Óntrunind 24 de voturi pentru, 41 de voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.
- Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii pe amendamentele... Mai sunt?
V„ rog, domnule senator Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Mai am pu˛ine.
La num„rul curent 6, art. 23 alin. (1), sunt prev„zute amenzi Ón cazul obstruc˛ion„rii, Ón orice mod, de c„tre autorit„˛ile publice centrale, locale, persoane fizice ∫i juridice, a inspectorilor sociali, Ón exercitarea atribu˛iilor. Amenzile sunt uria∫e — de la 5.000 la 10.000 lei.
La alin. (2) se precizeaz„: îConstatarea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor prev„zute la alin. (1) se fac de c„tre inspectorii sociali“.
Mi se pare un lucru nefiresc. Ei pot s„ scrie proceseverbale c‚te vor ∫i cui vor ∫i s„ aplice asemenea amenzi, care nu sunt corelate cu salariile contravenien˛ilor. Eventual, sunt corelate cu suma de 7,2 miliarde, de care beneficiaz„ prin˛ul Duda Ón acest an. De aceea am propus, doamnelor ∫i domnilor senatori, modific„ri Ón ceea ce prive∫te reducerea cuantumului amenzilor.
Œmi pare r„u c„ nu am sesizat ∫i un lucru incredibil, de la alin. (2) al acestui articol, care precizeaz„ c„ inspectorul Óncheie procesul-verbal ∫i-l sanc˛ioneaz„ pe cel controlat, nu altcineva.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.
Domnule pre∫edinte, nu sus˛inem acest amendament, pentru c„ este vorba de Ónc„lcarea unor drepturi legale, care consfin˛esc accesul la protec˛ie social„.
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Comisia Ó∫i p„streaz„ punctul de vedere ∫i respinge amendamentul domnului senator.
Stima˛i colegi,
V„ solicit s„ ne pronun˛„m prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Funar la art. 23 alin. (1), Ón sensul reducerii amenzilor, at‚t a maximului, c‚t ∫i a minimului, de la 10.000 lei la 5.000 lei, respectiv de la 5.000 lei la 1.000 lei.
V„ rog s„ vota˛i.
Amendamentul a fost respins, Óntrunind 21 de voturi pentru, 32 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
Ave˛i cuv‚ntul, microfonul 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,
Ultimul amendament, la art. 24.
Ini˛iatorul a scris ce a g‚ndit aici, respectiv: îPentru dezvoltarea activit„˛ilor proprii, autorit„˛ile publice centrale sau locale vor atribui Inspec˛iei Sociale, cu prioritate, terenuri...“.
Nu ∫tiu cum Ó∫i poate desf„∫ura activitatea aceast„ inspec˛ie social„, dac„ prime∫te de la autorit„˛ile publice centrale ∫i locale terenuri.
Amendamentul meu vizeaz„ un text corect, care s„ nu permit„ specula cu terenuri, respectiv: îPentru dezvoltarea activit„˛ilor proprii, autorit„˛ile publice centrale sau locale vor atribui Inspec˛iei Sociale, cu prioritate, Ón condi˛iile prev„zute de lege, cl„diri ∫i alte spa˛ii necesare exercit„rii misiunilor“.
Ini˛iatorul vrea s„ ob˛in„ terenuri ∫i îorice alt mijloc de func˛ionare necesar“. Aceast„ exprimare mi se pare ambigu„.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere ∫i poate ne da˛i ∫i o explica˛ie, ce ar intra Ón aceast„ categorie.
Da, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, nu sus˛inem acest punct de vedere al domnului senator Funar, pentru c„ noi ne-am referit la propriet„˛ile pe care le de˛ine, actualmente, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei ∫i, prin reorganizarea sa, odat„ cu apari˛ia acestei institu˛ii, poate desprinde o parte din aceste cl„diri, terenuri ∫i spa˛ii, pentru desf„∫urarea activit„˛ii.
exprimi Ón termeni evazivi ∫i s„ spui îorice alt mijloc necesar de func˛ionare“ etc.
Deci propunerea pe care a f„cut-o colegul nu face dec‚t s„ limpezeasc„ textul ∫i, de fapt, m„ folosesc de aceast„ ocazie, s„ atrag aten˛ia colegilor de la Guvern c„ o lege se redacteaz„ Ón termeni clari, preci∫i, f„r„ echivoc, care s„ poat„ s„ fie interpreta˛i Ón litera ∫i spiritul lor, nu Ón termeni evazivi, de genul îorice alt mijloc, care poate s„ fie folosit“ ∫i care ne pot duce la varii situa˛ii ∫i varii modalit„˛i Ón care ar fi obligate autorit„˛ile s„ sprijine ∫i s„ atribuie inspec˛iei sociale.
De aceea, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere acest amendament ∫i s„-l admite˛i.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ mul˛umesc.
Rog, punctul de vedere al...
Domnule senator Viorel ™tefan, v„ rog!
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ spun c„ 50% m-am l„sat convins de argumentele domnului senator Funar, dar 50% m-a convins doamna secretar de stat c„ domnul Funar are dreptate.
P„i, despre ce prime∫te aceast„ institu˛ie la momentul Ónfiin˛„rii, b„nuiesc c„ legea dezvolt„ la alt articol. Aici, Ón temeiul acestui text, dac„ r„m‚ne a∫a, r„m‚ne ca un text de lege cu aplicabilitate pe toat„ durata c‚t va exista aceast„ institu˛ie. Deci autorit„˛ile centrale ∫i locale vor fi obligate, de c‚te ori cer teren sau cl„diri, s„-i pun„ la dispozi˛ie, ∫i pe o formul„ care nu e foarte clar„. Pune la dispozi˛ie, cum, cu ce titlu? Dar asta e alt„ discu˛ie.
Deci ∫i eu cred c„ domnul Funar are dreptate ∫i voi vota pentru sus˛inerea amendamentului.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
B„nuiesc c„ este vorba de terenuri aferente construc˛iilor, pentru c„, altfel, are dreptate domnul senator.
Numai pu˛in, s„ vedem punctul de vedere al comisiei ∫i apoi v„ ofer cuv‚ntul.
A∫teptam ∫i interven˛ia doamnei senator Vedina∫ ∫i dup„ aceea...
Da, v„ rog, doamn„ senator Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i mul˛umesc ∫i domnului pre∫edinte al comisiei c„ mi-a dat posibilitatea s„ m„ exprim Ónainte.
Eu vreau s„ atrag aten˛ia asupra legitimit„˛ii ∫i temeiniciei acestui amendament, formulat de colegul Funar, nu pentru c„ l-a formulat colegul Funar, ci pentru c„ el este foarte rezonabil. Nu po˛i, Óntr-o lege, s„ te
Mul˛umesc.
V„ rog, punctul de vedere al comisiei.
Nou„ ne pare r„u c„ niciunul dintre cei care au elaborat aceste amendamente nu a participat la ∫edin˛a comisiei. Poate alta ar fi fost situa˛ia ∫i am fi modificat acest articol, dar, Ón momentul de fa˛„, noi, comisia, ne sus˛inem punctul de vedere ∫i Ói rug„m pe colegii senatori s„ depun„ amendamentele pentru Camera Deputa˛ilor, pentru c„, Óntr-adev„r, merit„ luate Ón seam„. Deocamdat„, noi propunem respingerea lor.
## Mul˛umesc.
Da˛i-mi voie s„ o Óntreb din nou pe doamna secretar de stat dac„ poate s„ ne fac„ o serie de preciz„ri cu privire la terenurile Ónscrise, ce fel de terenuri sunt acestea ∫i, de asemenea, ce Ón˛elege Domnia Sa sau ministerul prin îorice alt mijloc de func˛ionare necesar“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
Da, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, Ón textul articolului men˛ionat, avem sintagma îÓn condi˛iile prev„zute de lege“, deci e clar c„ nu putem s„ excedem cadrul legal atunci c‚nd este vorba de solicitarea oric„rui alt mijloc de func˛ionare necesar. ™i aici m-am g‚ndit la un calculator, dac„ este cazul, un autovehicul, dac„ trebuie s„ mergem Ón sistem de urgen˛„ ∫i nu Ól avem, putem s„ solicit„m autorit„˛ilor locale acest lucru. Aceste aspecte au fost detaliate ∫i Ón regulamentul de organizare ∫i func˛ionare, care este Ón sistem de avizare, acum, la Guvern.
Vreau s„ v„ spun c„ acest articol a fost discutat ∫i Ón detaliu cu Ministerul Justi˛iei.
Dar prin terenuri... Despre ce fel de terenuri este vorba? Intravilane, extravilane?
Nu. E vorba doar de terenurile pe care sunt construite cl„dirile unde func˛ioneaz„ Inspec˛ia. De exemplu, Direc˛iile de munc„, solidaritate social„ ∫i familie, care sunt structuri deconcentrate ale ministerului, multe din ele func˛ioneaz„ pe terenuri achizi˛ionate de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Da. Mul˛umesc.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Nu sunt alte observa˛ii.
Din sal„
#124742## List„!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog, liste, pentru grupurile parlamentare!
Stima˛i colegi, legea are caracter de lege organic„. Dac„ nu mai sunt alte observa˛ii, Ói invit pe colegii senatori s„-∫i ocupe locurile.
Rog colegii secretari s„ verifice cvorumul de lucru! V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Œi rog pe cei doi colegi care au o discu˛ie aprins„ s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ participe la vot.
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru, precum ∫i aprobarea retrimiterii la comisie a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2006 privind unele m„suri pentru asigurarea bunei func˛ion„ri a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i parchetelor ∫i pentru prorogarea unor termene
Din sal„
#125963Relu„m votul!
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
Nu v„ sup„ra˛i, eu trebuie s„ anun˛ c„ legea a fost respins„.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Relu„m votul!
Exist„ propunerea, din partea domnului senator Adrian P„unescu, de a relua votul.
Domnule senator ™erban Nicolae, ave˛i cuv‚ntul.
A∫ vrea s„ fac o precizare.
Domnul senator ™erban Mih„ilescu nu se afla la pupitrul Domniei Sale, nu a votat electronic, a votat pentru, prin ridicare de m‚n„.
B„nuiesc c„ nu pot fi folosite dou„ modalit„˛i la acela∫i vot.
L-am invitat pe domnul senator ™erban Mih„ilescu s„-∫i ocupe locul.
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra proiectului de lege, Ón ansamblu.
V„ rog s„ vota˛i.
Vot final pe lege, lege organic„.
Plenul Senatului cu 79 de voturi pentru ∫i 6 ab˛ineri a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2006 privind inspec˛ia social„.
V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.
Ne oprim din dezbaterea proiectelor de lege, Óntruc‚t trebuie s„ trecem la ultimul punct din ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Relu„m dezbaterile la ora 18,10.
PAUZ√
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Din partea reprezentan˛ilor Executivului, da˛i-mi voie s„
v„ reamintesc timpii: Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A. — 10 minute, Grupul parlamentar P.S.D. — 9 minute, Grupul parlamentar P.R.M. — 5 minute, Grupul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 parlamentar al Partidului Conservator — 3 minute, Grupul parlamentar U.D.M.R. — 3 minute, colegii senatori independen˛i — dou„ minute.
O invit la tribun„ pe doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Ave˛i dou„ Óntreb„ri, una adresat„ ministrului agriculturii ∫i una ministrului transporturilor.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, silviculturii ∫i dezvolt„rii rurale.
## Domnule ministru,
Cu deosebit respect, v„ adresez urm„toarea Óntrebare: Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 141/14.02.2007 privind aprobarea activit„˛ilor pentru care se acord„ sprijin financiar produc„torilor agricoli din sectorul zootehnic, Ón anul 2007, printre activit„˛ile pentru care se acord„ sprijin financiar este prev„zut„ la punctul 2B din anex„ ∫i produc˛ia de ou„ de consum, dar care nu are prev„zut„ nicio sum„ Ón actul normativ. Œntruc‚t aceast„ activitate pentru care se acord„ sprijin financiar este prev„zut„ ∫i Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2006, aprobat„ de Senatul Rom‚niei, v„ Óntreb, domnule ministru:
Ce sume ve˛i prevedea, Ón anul 2007, pentru produc˛ia de ou„ de consum ∫i prin ce act normativ? Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului:
Stimate domnule ministru, v„ rog s„-mi comunica˛i care sunt autorit„˛ile administra˛iei publice locale, pe jude˛e, care au depus documenta˛ia necesar„ pentru realizarea de s„li de sport, Ón anul 2007, prin intermediul Companiei Na˛ionale de Investi˛ii.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Radu Cristian Georgescu.
Microfonul 4, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Am o Óntrebare adresat„ domnului C„lin PopescuT„riceanu, prim-ministrul Rom‚niei.
Domnule prim-ministru, v„ solicit s„ ne informa˛i cu privire la stadiul actual privind desp„gubirea sau alte mijloace compensatorii pentru cei care au depus la C.E.C., Ónainte de anul 1989, sume de bani pentru achizi˛ionarea unui autoturism Dacia 1300.
Fac acest demers ca urmare a peti˛iei domnului Naste Grigore, domiciliat Ón jude˛ul Mure∫, municipiul T‚rgu Mure∫, Str. Depozitelor nr. 1, ap. 9.
V„ solicit s„ ne comunica˛i Ón scris, at‚t mie, c‚t ∫i petentului, r„spunsul dumneavoastr„.
Anexez prezentei peti˛ia domnului Naste Grigore. V„ mul˛umesc.
A doua Óntrebare este adresat„ doamnei Monica Macovei, ministrul justi˛iei.
Doamn„ ministru, v„ solicit s„ ne comunica˛i Ón scris, at‚t mie, c‚t ∫i domnului Fabian ™tefan stadiul Ón care se afl„ solicitarea acestuia privind ob˛inerea cet„˛eniei rom‚ne.
Anexez prezentei solicitarea domnului ™tefan Fabian. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ domnului Sebastian Vl„descu, ministrul finan˛elor.
Multiplele modific„ri aduse Codului fiscal au creat o stare de nemul˛umire ∫i nedumerire Ón r‚ndul cet„˛enilor, mai ales Ón ce prive∫te plata semestrial„ a impozitului pe locuin˛e, fa˛„ de cea trimestrial„, cum era p‚n„ Ón prezent.
V„ Óntreb, domnule ministru:
Considera˛i c„ este echitabil„ aceast„ dubl„ impunere a propriet„˛ii Ón cazul v‚nz„rii-cump„r„rii de locuin˛e ∫i cum preconiza˛i s„ proteja˛i cet„˛enii Ón fa˛a acestei inechit„˛i?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ doamnei Sulfina Barbu.
Actualmente se efectueaz„ lucr„ri premerg„toare execut„rii barajului de pe r‚ul Moneasa din jude˛ul Arad, traseu, se taie copacii cu ajutorul lucr„torilor silvici ∫i alte lucr„ri.
Din discu˛iile avute cu autorit„˛ile locale reiese c„ lucrarea este prev„zut„ Ón planul de execu˛ie pe acest an, dar nu se ∫tie dac„ ∫i c‚nd se vor aloca resurse financiare.
V„ Óntreb, doamn„ ministru:
Ve˛i aloca fondurile necesare Ónceperii lucr„rilor la barajul de pe Moneasa ∫i c‚nd vor ajunge banii la autorit„˛ile abilitate cu coordonarea lucr„rilor?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar P.S.D., ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Av‚nd Ón vedere c„ prim„vara apare riscul producerii dezastrelor naturale din cauza inunda˛iilor ∫i faptul c„ Ministerul Lucr„rilor Publice a cerut identificarea zonelor de risc la care sunt supuse comunit„˛ile, v„ rog s„ preciza˛i, domnule ministru, Ón ce stadiu se afl„ identificarea zonelor de risc ∫i ce m„suri a dispus
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 ministerul pentru a preÓnt‚mpina inunda˛iile ∫i alunec„rile de teren Ón jude˛ul Tulcea.
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Dan Motreanu.
Odat„ cu integrarea Ón Uniunea European„, se impune modernizarea ∫i eficientizarea agriculturii, astfel Ónc‚t produsele rom‚ne∫ti s„ devin„ competitive pe pia˛a european„. Œn ultima perioad„, cererea pentru produsele naturale a crescut ∫i Ón acest sens.
V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i ce strategie are Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru stimularea ob˛inerii produselor naturale ecologice. Solicit r„spuns oral ∫i scris.
Mul˛umesc. Numai Óntreb„ri.
V„ rog, domnule senator Ion Toma, ave˛i cuv‚ntul! Microfonul 4, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihai H„rd„u.
## Domnule ministru,
La nivelul Inspectoratului Jude˛ean Olt nu exist„ Ón Planul managerial unic niciun capitol destinat m„surilor propuse pentru diminuarea abandonului ∫colar, absenteismului sau analizei cauzelor care duc la s„v‚r∫irea de c„tre elevi a unor fapte ce se pedepsesc doar cu sc„derea notei la purtare.
Rezultatul acestei politici manageriale defectuoase a fost constatat chiar de c„tre reprezentan˛ii I.S.J. Olt, care, Ón urma controlului efectuat Ón perioada 12.02.— 17.02.2007 Ón liceele din jude˛ul Olt, au constatat c„ exist„ un num„r foarte mare de elevi cu absen˛e ∫i cu note sc„zute la purtare.
Inspectorii ∫colari s-au limitat la a propune sanc˛ionarea profesorilor dirigin˛i de la clasele cu probleme, de∫i legisla˛ia Ón vigoare nu le acord„ acest drept, f„r„ Óns„ a propune solu˛ii concrete de remediere a situa˛iilor de fapt.
Av‚nd Ón vedere c„ responsabilitatea prevenirii acestor fenomene apar˛ine at‚t cadrelor didactice, c‚t ∫i inspectorilor ∫colari, nu considera˛i, domnule ministru, c„ ar fi necesar„ elaborarea unei strategii coerente de prevenire a neprezent„rii elevilor la cursuri de c„tre I.S.J. Olt?
## Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ tot domnului ministru H„rd„u.
## Domnule ministru,
Legea nr. 84/1995 prevede c„ num„rul maxim de elevi Ónscri∫i Óntr-o clas„ este de 30. Conform Regulamentului de organizare ∫i func˛ionare al unit„˛ilor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i al Ordinului ministrului nr. 4925/2005, elevii din clasa a IX-a se pot transfera de la o clas„ la alta numai dup„ primul semestru, dac„ media lor de admitere este cel pu˛in egal„ cu media ultimului admis la specializarea la care se solicit„ transferul.
Av‚nd Ón vedere c„ aceste norme mai sus men˛ionate sunt Ónc„lcate frecvent de conducerea unit„˛ilor de
Ónv„˛„m‚nt din jude˛ul Olt, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne comunica˛i ce m„suri ve˛i Óntreprinde pentru intrarea Ón legalitate.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Doamna senator Silvia Adriana f c„u, Grupul parlamentar P.S.D.
Microfonul 3, v„ rog.
Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru, domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor ∫i domnului ministru delegat pentru construc˛ia locuin˛elor. Stimate domnule prim-ministru,
Stima˛i domni mini∫tri,
Cum se vor asigura, de c„tre autorit„˛ile publice locale, locuin˛e pentru persoanele evacuate din casele retrocedate?
Cum se asigur„ protec˛ia consiliilor locale, astfel Ónc‚t acestea s„ nu retrocedeze Ón mod incorect locuin˛e ∫i cl„diri, doar pe baza unor declara˛ii ale martorilor ∫i f„r„ a solicita existen˛a actelor doveditoare sau justificarea pl„˛ii unor credite cu ajutorul c„rora anumite imobile au fost construite?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar P.S.D.
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Nu sunt singurul care a solicitat Ón mai multe r‚nduri, ∫i solicit„ ∫i azi, ca membrii Executivului, ∫i anume cei la care facem apel, s„ vin„ Ón Senat, s„-i dea pre˛uirea legal„ ∫i s„ ne r„spund„ la Óntreb„ri ∫i la interpel„ri. Transmiterea unor texte nu este suficient„. A∫a c„, p‚n„ c‚nd nu cer s„ se vin„ cu r„spuns scris, oral ∫i muzical, rog m„car s„ beneficiem de prezen˛a acestor domni guvernan˛i, s„ ne r„spund„ legal, concret, aici, pentru c„ mai sunt Óntreb„ri care apar pe m„sur„ ce r„spunsul este evaziv.
Prima Óntrebare.
Domnule prim-ministru,
Conducerea Prim„riei comunei Beriu a ac˛ionat Ón judecat„ reprezentan˛a Bucure∫ti a Agen˛iei SAPARD pentru c„ aceasta a refuzat la plat„ o sum„ suplimentar„ de 230.000 RON, destinat„ introducerii apei potabile Ón satele comunei, lucr„ri ce au fost deja executate.
Rodica Mo˛a, primarul comunei Beriu, declar„ c„ Programul SAPARD, prin care s-a realizat introducerea apei potabile Ón localit„˛ile comunei, a r„mas descoperit cu ace∫ti 230.000 RON, sum„ achitat„ din bugetul local, dar care a produs dezechilibre Ón bugetul local.
Reprezentan˛a Bucure∫ti a refuzat la plat„ dosarul cererii de finan˛are elaborat de Prim„ria Beriu, care ini˛ial
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 fusese acceptat de Regionala Timi∫oara a Agen˛iei SAPARD.
E un joc pe care n-a∫ vrea s„-l ad‚ncesc, la care m„ refer, acum Ón treac„t, rug‚ndu-l pe premierul T„riceanu s„ ne dea r„spuns, s„ ne informeze Ón leg„tur„ cu modul Ón care se poate rezolva aceast„ situa˛ie.
O a doua Óntrebare. Peste jum„tate din suprafa˛a agricol„ a jude˛ului Hunedoara este format„, Ón acest moment, din terenuri degradate, care, din cauza acidit„˛ii ridicate a solului, sunt improprii pentru agricultur„.
Directorul Oficiului Jude˛ean pentru Studii Pedologice ∫i Agrochimice Hunedoara declar„ c„ este vorba despre terenuri care nu au mai fost fertilizate Ónc„ de pe vremea lui Nicolae Ceau∫escu (se vorbe∫te despre Nicolae Ceau∫escu ca despre cineva din Evul Mediu). Acestor terenuri nu li s-au mai aplicat amendamente calcaroase Ón vederea corect„rii acidit„˛ii. Ele se deterioreaz„ an de an, nemaiput‚ndu-se ob˛ine produc˛ii agricole bune.
Da, de regul„. Mul˛umesc. Doamna senator Silvia Ciornei. Microfonul num„rul 3, v„ rog. Œntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice.
Œntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice, domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Printr-un amendament pe care l-am adus proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2007, amendament aprobat de plenul celor dou„ Camere ale Parlamentului, a fost suplimentat bugetul Ministerului S„n„t„˛ii Publice cu suma de 288 mii RON, Ón scopul dot„rii cu echipamente de specialitate a Sec˛iei de oftalmologie a Spitalului Jude˛ean Neam˛.
V„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i care este stadiul finan˛„rii ∫i realiz„rii acestei investi˛ii.
Solicit r„spuns Ón scris.
Mul˛umesc.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce sume a alocat Guvernul Ón anii 2005 ∫i 2006, precum ∫i sumele prev„zute a fi acordate Ón anii 2007 ∫i 2008 pentru Catedrala M‚ntuirii Neamului.
™i a doua Óntrebare, adresat„ tot domnului prim-ministru. Mass-media semnaleaz„ zilnic acte de mare corup˛ie, s„v‚r∫ite de c„tre mini∫tri din partea P.D. ∫i de c„tre grupurile de interese apropiate acestora ∫i pre∫edintelui Traian B„sescu.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i ce se confirm„ ∫i ce nu este adev„rat din relat„rile ap„rute Ón presa din ziua de 15 martie anul curent Ón leg„tur„ cu corup˛ia de la v‚rful Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Mul˛umesc.
Œl invit la microfonul num„rul 2 pe domnul senator Viorel Dumitrescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Contrar Programului de guvernare 2005—2008, a fost adoptat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/21 decembrie 2006, prin care au fost stabilite unele m„suri pentru diminuarea arieratelor bugetare.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este suma de care sunt scutite la plat„ cele 34 de firme din anexa la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/2006.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Mul˛umesc.
Microfonul num„rul 1. Domnul senator Ilie Petrescu. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am dou„ Óntreb„ri.
Prima este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei Monica Luisa Macovei.
Doamn„ ministru,
Mul˛umesc.
Doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Œntreb„rile mele sunt adresate domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Se ∫tie c„ Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, Ómpreun„ cu Sinodul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne se str„duiesc ∫i ac˛ioneaz„ pentru Ón„l˛area Catedralei M‚ntuirii Neamului.
Œn sesiunea februarie—iunie 2006 v-am adresat o Óntrebare ∫i o interpelare referitoare la aceea∫i situa˛ie de abuz ∫i de refuz de aplicare a legii la care este supus„ Societatea Comercial„ LEMN-CONSTRUCT Novaci, din ora∫ul Novaci, jude˛ul Gorj.
Œn urma demersurilor pe care le-am f„cut la ministerul pe care-l conduce˛i ∫i la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ón luna mai 2006, a sosit la Novaci o comisie care a constatat c„ cele semnalate sunt reale ∫i a asigurat societatea de suspendarea din func˛ie a secretarei prim„riei, persoan„ din vina c„reia nu se pune Ón executare hot„r‚rea judec„toreasc„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 V„ solicit, doamn„ ministru, s„ m„ informa˛i:
1. De ce p‚n„ la aceast„ dat„ — suntem deja Ón martie 2007, iar comisia a fost prezent„ la Novaci Ón luna mai a anului trecut — nu s-a pus Ón aplicare hot„r‚rea acestei comisii, situa˛ia Societ„˛ii Comerciale LEMN-CONSTRUCT Novaci fiind aceea∫i cu cea prezentat„ Ón luna februarie 2006, la prima Óntrebare pe care v-am adresat-o?
· other
58 de discursuri
Mul˛umesc. Domnul senator Aurel Ardelean. Microfonul num„rul 1. Œntrebare adresat„ Ministerului Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea se adreseaz„ doamnei Sulfina Barbu.
Av‚nd Ón vedere prevederile Programului de guvernare 2005—2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i Ón care din ˛„rile membre ale Uniunii Europene, precum ∫i Ón alte ˛„ri din Europa, se extrag aur ∫i argint prin dinamitare, a∫a cum se fac preg„tiri la Ro∫ia Montan„, Ón Mun˛ii Apuseni?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Mul˛umesc.
Domnul senator Petru Stan, microfonul num„rul 1, Grupul parlamentar P.R.M. Œntrebare adresat„ Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri adresate ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Dan ™tefan Motreanu.
Prima Óntrebare. Se ∫tie c„, Ón ultimii 17 ani, s-au redus foarte mult efectivele de animale, rom‚nii ajung‚nd
s„ importe peste 60% din necesarul de carne de porc, vit„, oaie ∫i pas„re.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care au fost efectivele de bovine, suine, ovine ∫i caprine pe total ˛ar„ ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte, la 31 decembrie 1989 ∫i la 31 decembrie 2006.
- V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
A doua Óntrebare. Œn ultimii 17 ani au fost defri∫ate suprafe˛e uria∫e de p„dure Ón toat„ ˛ara, de cele mai multe ori cu Ónc„lcarea prevederilor legale.
V„ solicit s„-mi comunica˛i, Ón perioada 1990—2006, cu c‚t s-a redus suprafa˛a ocupat„ cu p„duri la nivel na˛ional ∫i pe jude˛e, respectiv ce suprafe˛e au fost Ómp„durite Ón fiecare jude˛ al Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Mul˛umesc.
Microfonul num„rul 2, domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Stima˛i invita˛i,
Am dou„ Óntreb„ri. Prima este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, domnul Radu Mircea Berceanu.
Av‚nd Ón vedere prevederile Programului de guvernare 2005—2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i c‚te blocuri de locuin˛e au fost reabilitate termic Ón perioada 2005—2006 ∫i Ón ce localit„˛i.
De asemenea, v„ solicit s„-mi transmite˛i care este num„rul blocurilor de locuin˛e care vor fi reabilitate termic Ón acest an ∫i Ón ce localit„˛i.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ premierului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, controversata firm„ GOLD CORPORATION Ro∫ia Montan„ a depus, Ón vara anului trecut, la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, studiul de impact privind investi˛ia pe care sper„ s„ o poat„ realiza Ón cunoscuta localitate din Mun˛ii Apuseni. Acest studiu nu respect„ prevederile legale, at‚t Ón ceea ce prive∫te firmele care l-au elaborat, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te componentele studiului prev„zute de lege.
Cu toate c„ doamna ministru Sulfina Barbu cunoa∫te aceste ilegalit„˛i, Ón loc s„ respecte legea ∫i s„ restituie studiul de impact c„tre ini˛iator, a dispus s„ se ac˛ioneze pentru eliberarea acordului de mediu.
Av‚nd Ón vedere gravitatea acestor fapte ∫i consecin˛ele lor, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
1. De ce p‚n„ acum nu a˛i dispus corpului dumneavoastr„ de control s„ verifice la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor aceste ilegalit„˛i? ∫i
2. De ce p‚n„ acum nu a˛i ac˛ionat pentru revocarea din func˛ie a doamnei ministru Sulfina Barbu? V„ mul˛umesc.
Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i verbal.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
Mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Dan Sab„u, senator independent.
Œntrebare adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice.
Œntrebarea este, Óntr-adev„r, adresat„ Ministerului S„n„t„˛ii Publice, domnului ministru Eugen Nicol„escu, din partea lui Dan Sab„u, senator de Br„ila, Circumscrip˛ia electoral„ num„rul 9 ∫i membru al Partidului Liberal Democrat.
Nu v„ sup„ra˛i, Ón Senat nu ave˛i dreptul s„ reprezentan˛i un partid care nu a participat la alegeri.
Nu reprezint un partid, ci, cu permisiunea dumneavoastr„, m-am prezentat eu, personal.
Noi v„ cunoa∫tem foarte bine, domnule doctor.
Eu reprezint Grupul parlamentar...
V„ rug„m s„ respecta˛i regulamentul.
... independent, independent, dar calitatea mea personal„ este cea pe care am enun˛at-o.
Domnule ministru, v„ adresez solicitarea de a r„spunde la urm„toarea Óntrebare: c‚nd reglement„m veniturile celor care-∫i risc„ via˛a, s„n„tatea ∫i veniturile Ón practica medical„, Ón condi˛iile singurei profesii acuzate de malpraxis, deci de responsabilitate cov‚r∫itoare ∫i, mai mult, cuantificabil„?
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule senator independent. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Corodan, senator independent.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Integr„rii Europene, doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.
La nivelul administra˛iei publice a jude˛ului Maramure∫ se duce o campanie intens„ pentru Óntocmirea de documenta˛ii Ón vederea finan˛„rii de fonduri structurale, Ón special pentru protec˛ia de infrastructur„ ∫i mediul de afaceri, dar, din p„cate, aceste proiecte nu pot fi elaborate din cauza lipsei informa˛iilor cu privire la legisla˛ia Ón vigoare.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este stadiul aprob„rii de c„tre Comisia European„ a planurilor opera˛ionale sectoriale, care sunt documentele necesare pentru ob˛inerea finan˛„rii, av‚nd Ón vedere c„ nu exist„ un ghid de finan˛are cu con˛inut punctual ce se
finan˛eaz„, cu ce sume minime ∫i maxime, precum ∫i alte condi˛ii impuse pentru ca un pre˛ s„ fie eligibil. Œn lipsa acestor informa˛ii, exist„ riscul major de Óntocmire a unor documenta˛ii incorecte ∫i neeligibile, cu inutile cheltuieli de resurse financiare, de timp ∫i energie. Toate aceste inconveniente vor duce, Ón final, la descurajarea poten˛ialilor beneficiari, cu imposibilitatea atragerii de fonduri semnificative.
A doua Óntrebare este adresat„ Guvernului Rom‚niei, domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, ∫i ministrului integr„rii europene, doamna ministru Anca Daniela Boagiu.
Aceea∫i situa˛ie confuz„ ∫i cu dispozi˛ii contradictorii se reg„se∫te ∫i Ón derularea contractelor, Ón curs de finan˛are, din fonduri guvernamentale sau de preaderare. A∫a, de exemplu, Ordonan˛a Guvernului nr. 6/2002 referitoare la fonduri puse la dispozi˛ie de Guvern. Nu exist„ Ónc„ ghid de finan˛are ∫i de licita˛ie a lucr„rilor.
De asemenea, pentru contractele Ón curs de derulare dintre consiliile locale ∫i SAPARD, Ón ultimul timp nu exist„ concordan˛„ Óntre prevederile ghidului pentru realizarea licita˛iilor de lucr„ri ∫i ale Ordonan˛ei Guvernului nr. 34 din 2006, cu prec„dere asupra m„surilor 21 ∫i 35 din ghid. Sunt mari discontinuit„˛i Óntre dispozi˛iile Ministerului Finan˛elor Publice, ale Cur˛ii de Conturi ∫i ale Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Óngreun‚nd finalizarea lucr„rilor ∫i, implicit, Óncadrarea Ón termene.
Mul˛umesc, domnule senator. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Practic, to˛i colegii senatori care s-au Ónscris pentru Óntreb„ri, le-au prezentat Ón plenul Senatului.
Trecem la cel de al doilea capitol: interpel„ri.
Da˛i-mi voie s„ o invit la microfon pe reprezentanta Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna senator Silvia Adriana f c„u. Microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Œntreprinderile mari din municipiul Gala˛i, precum MITTAL SIDEX — S.A. ∫i ™antierul Naval DAMEN — S.A.— Gala˛i, nu pl„tesc impozit pe profit c„tre bugetul local al municipiului Gala˛i, ci direct c„tre bugetul de stat, la Bucure∫ti. Acest fapt diminueaz„, Ón mod incorect, veniturile locale, av‚nd Ón vedere c„ doar 47% din impozitul pe venit, profit realizat, este repartizat Consiliului local. Existen˛a agen˛ilor economici foarte mari, Óntr-o comunitate local„, necesit„ asigurarea de c„tre administra˛ia local„ a locuin˛elor ∫i a utilit„˛ilor publice pentru salaria˛ii acestor societ„˛i. De asemenea, adesea,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 marile societ„˛i sunt responsabile pentru poluarea mediului ∫i deteriorarea infrastructurii locale existente, ceea ce necesit„ investi˛ii din partea autorit„˛ilor locale. Œn plus, autorit„˛ile locale au obliga˛ia s„ asigure ∫i s„ finan˛eze anumite servicii publice pentru cet„˛enii comunit„˛ii locale.
De aceea, este necesar ca autorit„˛ile publice locale s„ Óncaseze impozitele pe venit, respectiv profit, ce provin de la agen˛ii economici ce Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Óntr-o comunitate local„.
Stimate domnule ministru,
Doresc s„ ne prezenta˛i m„surile pe care Ministerul Finan˛elor Publice le are Ón vedere, pentru ca impozitele colectate de la marile Óntreprinderi s„ revin„, Ón baza principiului autonomiei locale, consfin˛it ∫i de Constitu˛ia Rom‚niei, comunit„˛ilor locale Ón care marii agen˛i economici Ó∫i desf„∫oar„ activitatea, asigur‚nd, Ón felul acesta, ∫i rolul social pe care marii agen˛i economici trebuie s„-l aib„ fa˛„ de comunit„˛ile locale.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Mul˛umesc.
O invit la microfonul 3 pe doamna senator Silvia Ciornei, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea se adreseaz„ domnului Radu Stroe, ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
Œn baza Legii nr. 133/1999 privind stimularea Óntreprinz„torilor priva˛i pentru Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, a fost Ónfiin˛at Fondul Na˛ional de Garantare a Creditelor pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ca societate comercial„, av‚nd ac˛ionar unic statul rom‚n ∫i obiect de activitate, a∫a cum Ói spune ∫i numele, acordarea de garan˛ii pentru credite sau alte instrumente de finan˛are contractate de I.M.M.-uri de la institu˛iile financiare.
Prin schimb„rile ∫i complet„rile aduse cadrului legislativ de organizare ∫i func˛ionare a Fondului Na˛ional de Garantare a Creditelor, activitatea acestuia a fost extins„, Óncep‚nd cu anul 2006, la acordarea de credite, activitate care este specific„ unei b„nci sau institu˛ii de finan˛are.
Av‚nd Ón vedere c„ principala problem„ Ón accesul la finan˛are a Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, care s-ar dori s„ fie rezolvat„ prin Ónfiin˛area fondului, a fost ∫i este, Ón continuare, lipsa garan˛iilor necesare, precum ∫i faptul c„ oferta de finan˛are a b„ncilor comerciale private, pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, este foarte bogat„ ∫i diversificat„, iar cele dou„ b„nci de stat, EXIMBANK ∫i C.E.C., sunt abilitate ∫i se ocup„ de creditarea acestora, v„ rog s„ preciza˛i care sunt argumentele desf„∫ur„rii activit„˛ii de creditare de c„tre F.N.G.C.I.M.M. ∫i care este politica Guvernului privind activitatea ce va fi desf„∫urat„ de fond Ón urm„torii ani.
Totodat„, v„ rog s„ ave˛i amabilitatea de a preciza: 1) — care este ponderea activit„˛ii de garantare Ón activitatea fondului, care a fost Ón anul 2006 ∫i, respectiv, pe primele dou„ luni ale anului curent, reflectat„ Ón
num„rul de contracte de garantare Óncheiate, num„rul de contracte de creditare Óncheiate, volumul garan˛iilor acordate Ón perioadele men˛ionate, respectiv, valoarea creditelor acordate Ón acelea∫i perioade; 2) — structura ac˛ionariatului pentru filialele F.N.G.C.I.M.M., la data de 28 februarie 2007.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 1 pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, cu o interpelare adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului. Ave˛i cuv‚ntul.
Interpelare adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Varujan Vosganian.
Œncep‚nd cu anul 2002, de nenum„rate ori am adresat Óntreb„ri ∫i interpel„ri Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, pentru a informa mai bine cet„˛enii din municipiul Motru cu privire la Centrul de Afaceri Leurda, care se afl„ la 4 kilometri distan˛„, ∫i o subdiviziune a municipiului Motru. O alt„ subdiviziune, care este Ón aceea∫i situa˛ie, este tot din municipiul Motru, localitatea R‚pa.
Œn anul 2000, la nivelul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, a avut loc o licita˛ie privind contractele de execu˛ie drumuri ∫i amenajare a canalului din Leurda.
V„ solicit s„ m„ informa˛i c‚nd vor beneficia de acest proiect cet„˛enii din municipiul Motru, pentru cele dou„ subdiviziuni, Leurda ∫i R‚pa.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Interpelare adresat„ prim-ministrului, de cre∫tere a pensiilor ∫i independen˛a energetic„ a Rom‚niei, am Ón˛eles.
Ave˛i cuv‚ntul, microfonul central.
Mi-a venit r‚ndul ∫i la interpel„ri.
Prima o rostesc, Ón condi˛iile superperformante ale unei s„li din ce Ón ce mai goale. E de observat c„ nici ziari∫tii nu sunt de fa˛„ la interpel„rile noastre, din p„cate, parc„ at‚t de moarte. Ar trebui s„ lu„m exemplul Parlamentului de la Londra, locul unde membrii Executivului se Ónt‚lnesc, normal, cu membrii Legislativului ∫i dialogheaz„ onest, curajos, rodnic, pentru c„ otrava dintre ei, adversitatea dintre ei se consum„ Ón doze mici. Cunosc societ„˛i, cum a fost cea care ne-a premers, Ón care ∫i acumularea de otrav„ a dus la explozie. ™i Ói rog pe premier ∫i pe membrii Executivului s„ ˛in„ seama de faptul c„ nu este bine s„ lase s„ se acumuleze Óntreb„ri f„r„ r„spuns ∫i dialoguri f„r„ interlocutori.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Eu Ói salut pe secretarii de stat, prezen˛i de fiecare dat„, ∫i am observat c„ sunt Óntre ei oameni, poate chiar mai capabili dec‚t unii dintre mini∫trii plini, dar ne intereseaz„ nu numai inteligen˛a, ci ∫i autoritatea r„spunsului, ca s„ ∫tim ce fel de angajament este acela din fa˛a noastr„.
S„-mi Óng„dui˛i, Ónainte de a prezenta aceste interpel„ri, s„ adresez Ónc„ trei Óntreb„ri urgente. Este vorba de o localitate din Mun˛ii Apuseni, comuna Bl„jeni, jude˛ul Hunedoara. Acolo nu a mai fost medic de prea mult„ vreme. Sigur c„, tr„ind Ón mun˛i, oamenii au fost mai ocupa˛i cu nemurirea dec‚t cu moartea, dar mai vine ∫i pe acolo moartea, din c‚nd Ón c‚nd, mai ales prin rev„rsarea de tehnic„ modern„.
De aceea, am fost bucuros s„ aud c„ o t‚n„r„ doctori˛„ vrea s„ ajung„ la Bl„jeni, dar i se cere de la jude˛, dintr-o pornire, din p„cate, politic„ ∫i birocratic„, s„ participe la un examen. Sigur, un astfel de examen este legal. Numai c„, la examenul respectiv, nu a participat p‚n„ acum nimeni ∫i, dup„ at‚ta timp, nu se organizeaz„ examenul. Am insistat, ca senator de Hunedoara, s„ se organizeze, l-am sunat ∫i pe domnul ministru Nicol„escu, mi-a promis c„ va interveni s„ vad„ despre ce este vorba ∫i s„ rezolve, pentru c„ problema este ca oamenii s„ aib„ medic. P‚n„ acum nu s-a f„cut nimic. Chiar a∫a, nu se poate face nimic?
O alt„ problem„ foarte, foarte urgent„ ∫i de tot grav„, este cea privitoare la restructurarea industriei mineritului, proces asupra c„ruia s-a ac˛ionat Óntr-un mod profund discutabil (uneori, de-a dreptul potrivnic), pentru a fi redus p‚n„ la desfiin˛are. Se pare c„ sunt mine care chiar se vor Ónchide. Dar acum este o situa˛ie nou„, unele mine se Ónchid din lips„ de mineri. Am ajuns ∫i acolo, s„-i demoniz„m, s„-i atac„m Ón toate felurile, s„-i dispre˛uim, s„-i reducem, s„-i sucim, s„-i belim, s„-i Ómpingem afar„ dintre grani˛ele ˛„rii ∫i acum constat„m c„ nu-i mai g„sim, nu vor mai fi mineri. Media de v‚rst„ a minerilor este de 39 de ani, Ón condi˛iile Ón care v‚rsta de pensionare a lucr„torilor din subteran este de 45 de ani. La Mina Livezeni, spre exemplu, 80% dintre mineri urmeaz„ s„ Ómplineasc„ aceast„ v‚rst„ de pensionare peste 1, 2, 3 ani. Din 45.000 de oameni, c‚˛i lucrau Ón Valea Jiului Ónainte de 1996, nu Ónainte de 1990, au r„mas acum 11.800. Este o conjunctur„ global„ nefavorabil„ gesturilor pe care le tot facem, de a distruge sursele de energie. E aberant. E antieconomic ∫i antina˛ional.
Mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 3 pe domnul senator Ioan Codru˛ ™ere∫, Partidul Conservator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ domnului Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Domnule ministru,
Locuitorii de pe strada G‚rlea din ora∫ul Bor∫a, jude˛ul Maramure∫, se confrunt„ cu o situa˛ie extrem de dificil„ Ón urma alunec„rilor de teren din zon„. P‚n„ Ón prezent, acestea au afectat un num„r de cinci case cu terenuri ∫i anexele aferente, Ón a∫a m„sur„ Ónc‚t locuitorii acestora au fost evacua˛i pentru a nu li se pune vie˛ile Ón pericol.
Alunecarea terenului este activ„. Terenul s-a deplasat deja cu cinci metri, pun‚nd Ón pericol Óntreaga zon„ care cuprinde alte 20 de case ∫i circa 100 de locuitori. Consiliul local al ora∫ului Bor∫a a evaluat pagubele produse p‚n„ Ón prezent la aproximativ 500.000 lei. Conform speciali∫tilor de la Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„, solu˛iile tehnice pentru stabilizarea zonei exist„, dar implic„ eforturi financiare enorme, deoarece alunecarea de teren se Óntinde pe mai mult de un kilometru.
Din cauza faptului c„ autorit„˛ile locale nu au posibilitatea de a efectua aceste lucr„ri ∫i de a securiza
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 zona, v„ rug„m s„ face˛i demersurile necesare pentru adoptarea unei hot„r‚ri de Guvern prin care s„ se aloce fondurile ∫i logistica necesare lucr„rilor.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal. Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 1 pe domnul senator Petru Stan.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului Varujan Vosganian.
Domnule ministru,
Œn ultimii 17 ani, Rom‚nia a devenit din exportator de produse agricole, un mare importator. V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care au fost cantit„˛ile de carne de pas„re, bovine, porc ∫i ovine importate, ∫i din ce ˛„ri, Ón anii 1990, 1995, 2000 ∫i 2006.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar P.S.D., cu o interpelare adresat„ primului-ministru.
V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Domnule prim-ministru,
Œn conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea programului de dezvoltare a suprastructurii din spa˛iul rural, un num„r important de autorit„˛i locale au depus proiecte pentru realizarea unor lucr„ri de dezvoltare rural„. Exist„ Ón acest moment un mare nivel de a∫teptare din partea autorit„˛ilor locale, dar ∫i al popula˛iei, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ prevederile ordonan˛ei au fost larg mediatizate, eforturile pentru realizarea proiectului sunt cunoscute, iar de la aprobarea acesteia a trecut mai bine de un an.
Œn aceste condi˛ii, v„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i lista proiectelor aprobate spre a fi finan˛ate Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2006. V„ rog, de asemenea, s„-mi comunica˛i c‚nd estima˛i c„ va putea Óncepe finan˛area care s„ permit„ Ónceperea lucr„rilor la aceste proiecte de dezvoltare rural„ ∫i cum se va stabili ordinea de priorit„˛i Ón deschiderea finan˛„rilor.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 1 pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Radu Mircea Berceanu.
## Domnule ministru,
Dup„ inunda˛iile ∫i alunec„rile de teren din ultimii doi ani a˛i anun˛at ∫i a˛i realizat mai multe ac˛iuni de ajutorare a sinistra˛ilor.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care este pe localit„˛i num„rul caselor care au fost date Ón folosin˛„ pentru sinistra˛ii din urma inunda˛iilor ∫i alunec„rilor de teren ce au avut loc Óntre anii 2005 ∫i 2006.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 3 pe domnul senator Ion V„rg„u.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Reforma Ón s„n„tate, Ón ultima perioad„, nu a adus nicio schimbare benefic„ sistemului sanitar rom‚nesc ∫i, Ón special, celui din mediul rural. Transferul unor sarcini de la bugetul central la bugetele locale, Ón condi˛iile Ón care Ón mediul rural nu dispunem de resurse suficiente, face ca activitatea medical„ la sate s„ se desf„∫oare Ón condi˛ii insalubre, f„r„ o dotare minim„ necesar„ m„car asigur„rii primului ajutor.
Este inadmisibil ca Óntr-o ˛ar„ normal„ a Europei, asisten˛a medical„ s„ se desf„∫oare Ón condi˛ii primitive, locul medicilor ∫i asisten˛ilor Ón mediul rural s„ fie luat de vraciul satului, iar oamenii de la sate s„ se Ómboln„veasc„, eventual, Ón func˛ie de programul medicului.
Domnule ministru, cum comenta˛i situa˛ia Ón care se afl„ sistemul de s„n„tate Ón mediul rural, Ón special lipsa medicilor ∫i a asisten˛ilor, dar ∫i existen˛a cabinetelor medicale cu grad de uzur„ 100% ∫i lipsite de utilit„˛i? Solicit r„spuns oral ∫i scris.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 2 pe domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Onorat Senat,
Stima˛i invita˛i,
Interpelarea este adresat„ premierului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Dup„ cum ∫ti˛i Ungaria ∫i U.D.M.R. ac˛ioneaz„ pentru ob˛inerea autonomiei teritoriale a a∫a-zisului f nut Secuiesc.
Œn seara zilei de 14 martie anul curent, pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca, pre∫edintele Ungariei, domnul László Sólyom a vorbit celor prezen˛i despre necesitatea autonomiei teritoriale a maghiarimii din Rom‚nia.
Subordonatul dumneavoastr„, ministrul de stat Markó Béla, pre∫edintele U.D.M.R., a declarat Ón aceea∫i sal„ a Operei Maghiare, Ón fa˛a participan˛ilor, c„, citez: îacum
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 na˛ionalit„˛ile trebuie s„ distrug„ statul na˛ional unitar rom‚n“.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i:
1. De ce nu a˛i ac˛ionat pentru a fi declarat _persona non grata_ pre∫edintele Ungariei ∫i pentru interzicerea vizitei sale Ón Rom‚nia?
2. De ce nu l-a˛i revocat din func˛ie pe domnul Markó Béla, care nu se afl„ la prima ac˛iune ∫i declara˛ie care Óncalc„ Constitu˛ia Rom‚niei ∫i legile statului rom‚n? V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfonul 4 pe domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Av‚nd Ón vedere numeroasele sesiz„ri pe care le-am primit av‚nd ca obiect aplicarea dispozi˛iilor legale cu privire la desp„gubirea rom‚nilor care au locuit Ón jude˛ele Durostor ∫i Caliacra, cedate Bulgariei din 1940, v„ solicit„m s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri: c‚te cereri de desp„gubiri au fost depuse Ón acest sens, care este valoarea total„ a desp„gubirilor care se cuvin rom‚nilor care ∫i-au pierdut propriet„˛ile dup„ semnarea Tratatului Rom‚nia—Bulgaria, din 7 septembrie 1940? C‚t la sut„ din aceste desp„gubiri au fost deja acordate? Care a fost suma pus„ la dispozi˛ie de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice autorit„˛ilor locale pentru solu˛ionarea acestei probleme, defalcat pe ani? Œn c‚t timp de la ob˛inerea hot„r‚rii de acordare a compensa˛iilor se pl„tesc desp„gubirile? Ce mijloace administrative ∫i/sau legale are beneficiarul unei astfel de compensa˛ii care nu ∫i-a primit desp„gubirile la mai bine de doi ani de la momentul emiterii hot„r‚rii Ón acest sens.
A∫tept r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
## Da, v„ mul˛umesc.
Œl Óntreb pe domnul senator Otilian Neagoe dac„ este Ónscris la interpel„ri, c„ nu apare pe tabel.
A∫tepta˛i r„spuns. Bun.
Œl invit la interpel„ri pe domnul senator Ioan Corodan, microfonul 2.
V„ rog.
Interpelare adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
Da. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ Ministerului Culturii ∫i Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.
Biserica de lemn din ™urde∫ti, jude˛ul Maramure∫, este de ani de zile subiectul unor interminabile discu˛ii din cauza lucr„rilor de restaurare ce trebuie c‚t mai urgent demarate. Astfel, biserica va intra Ón putrefac˛ie, problema cea mai mare a construc˛iei fiind umezeala mare de la funda˛ie ∫i care a degradat deja foarte mult at‚t lemnul de construc˛ie, c‚t ∫i picturile interioare.
Biserica este construit„ Ón 1721 ∫i este monument istoric, intrat Ón patrimoniul U.N.E.S.C.O., fiind considerat„ cea mai Ónalt„ construc˛ie din lemn din lume, av‚nd 72 de metri Ón„l˛ime, numai turla m„sur‚nd 54 m, ∫i este frecvent vizitat„ de turi∫ti rom‚ni ∫i str„ini.
Pentru ob˛inerea fondurilor destinate lucr„rilor de restaurare este necesar„ Óntocmirea unui proiect de c„tre un specialist atestat de minister. Problema este c„ nimeni nu face proiectul f„r„ bani, iar banii nu vin f„r„ proiect, f„c‚nd ca lucrurile s„ se Ónv‚rt„ Óntr-un cerc vicios ∫i monumentul s„ ajung„ Óntr-o faz„ de degradare irecuperabil„.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ ne pute˛i ajuta s„ ie∫im din acest cerc vicios pentru a salva un monument de o inestimabil„ valoare.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Domnule senator Ilie Petrescu.
Cu deosebit„ stim„, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„-mi permite˛i, pentru a se men˛iona Ón stenogram„.
Domnul senator Nicolae Iorga a adresat o Óntrebare Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga. A fost trimis„ ∫i a∫tept„m r„spuns scris ∫i oral din partea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Da. Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Mai mul˛i reprezentan˛i ai Executivului, domni mini∫tri sau secretari de stat, au prezentat Ón scris colegilor senatori r„spunsuri la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate. Amintim Ón acest sens pe domnul secretar de stat István Töke, ce a r„spuns domnului senator Vasile Ungureanu, doamnei senator Liliana Lucia Tomoiag„, Irina Loghin, domnului senator Ilie Stoica, domnilor senatori Ioan Talpe∫, Silistru Doina, ™tefan Pete. De asemenea, a oferit r„spunsuri domnul ministru Nicol„scu, doamna secretar de stat Katalin Kibedi, domnul secretar de stat Ervin Székely.
Œl invit pe domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos s„-i ofere r„spuns domnului senator Petrescu ∫i domnului Otilian Neagoe, da?
- V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
- V„ rog s„ lua˛i loc.
## **Domnul Alexandros Galiatatos** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Permite˛i s„ adresez r„spunsul domnului senator Ilie Petrescu. Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ ce vizeaz„ domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 1.03.2007, v„ comunic„m urm„toarele: Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, prin
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 intermediul Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e, urm„re∫te continuarea ∫i dezvoltarea programului de construc˛ii de locuin˛e pentru tineri, destinate Ónchirierii. Œn acest sens, Ón jude˛ul Gorj, Ón cadrul programului de construc˛ii de locuin˛e pentru tineri, Ón perioada 2001—2006 s-au recep˛ionat 207 apartamente. Pentru anul 2007 sunt Ón curs de execu˛ie lucr„ri la 192 de apartamente repartizate astfel: T‚rgu Jiu, zona Can, strada Locotenent Dumitru Petrescu, subsol, parter plus trei etaje, plus mansard„, 75 de unit„˛i locative.
Cartier 9 Mai, zona Teilor Agriculturii, Aleea Teilor, Bloc 11 A Parter plus 3 etaj, plus mansard„ — 25 de unit„˛i locative.
Motru, Aleea Tismanei nr. 17 P+3+m, 34 de unit„˛i locative.
## V„ mul˛umesc.
Domnule senator, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
R„spunsul este satisf„c„tor. Eu am cerut nu numai blocurile, ci ∫i s„lile de sport, domnule ministru. Dar v„d c„ s„lile de sport le-a˛i uitat. Le l„s„m pentru data viitoare c‚nd vor fi radiodifuzate, ca s„ ∫tie ∫i gorjenii mei c„ avem posibilitatea s„ facem s„li de sport ∫i Ón comuna Pade∫, de unde a plecat Tudor Vladimirescu.
Deocamdat„ pe h‚rtie, Ón realitate o s„ le vedem mai t‚rziu.
V„ rog s„ oferi˛i r„spuns domnului senator Otilian Neagoe.
## Domnule senator,
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ ce vizeaz„ domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ónregistrat„ la Senat, Ón data de 22 februarie, v„ comunic„m urm„toarele:
Autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov, tronsonul Predeal— Codlea. Pentru tronsonul Predeal—Cristiana, apar˛in‚nd autostr„zii Bucure∫ti—Bra∫ov, a fost reactualizat studiul de fezabilitate. Œn prezent se Óntocme∫te documenta˛ia pentru demararea procedurii de atribuire a contractului de proiectare ∫i construc˛ie.
Etapele urm„toare presupun transmiterea anun˛ului de participare Ón vederea public„rii Ón îMonitorul Oficial“, preg„tirea ∫i depunerea ofertelor de c„tre firmele interesate care au achizi˛ionat caietul de sarcini,
## V„ mul˛umesc.
Mul˛umit de r„spuns, domnule senator? Microfonul 3.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din p„cate, r„spunsul este Ón continuare plin de generalit„˛i ∫i sunt acelea∫i incertitudini Ón leg„tur„ cu ni∫te proiecte care aveau solu˛ii Ón 2004, respectiv Ón prim„vara anului 2005, pe tronsonul de autostrad„ Predeal—Cristian trebuiau s„ Ónceap„ lucr„rile. Era un contract prin parteneriat public privat.
De asemenea, ocolitoarea Bra∫ovului trebuia s„ Ónceap„ Ón cursul anului 2005, fiind a doua prioritate dup„ centura Bac„ului. Singurul termen clar pe care domnul secretar de stat ni l-a prezentat este Ón leg„tur„ cu tronsonul Codlea—™oa∫i, ∫i anume cu start 2010 ∫i finalizare 2013.
Eu ceream, Ón cadrul Óntreb„rii, pentru fiecare dintre aceste obiective termene de start ∫i de finalizare. Din p„cate, se pare c„ Ministerul Transporturilor nu ne poate oferi r„spunsuri clare la aceast„ Óntrebare ∫i Bra∫ovul se confrunt„ cu o situa˛ie extrem de dificil„, deoarece este sufocat de transportul care se deruleaz„ prin centrul ora∫ului:
DN 1 trece prin centrul ora∫ului; DN 13 trece prin centrul ora∫ului; DN 73 la fel.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
## V„ mul˛umesc.
Œl invit Ón sal„ pe domnul senator Ilie Petrescu. Œl rog pe domnul secretar de stat István Töke s„ ofere r„spuns colegilor care mai sunt prezen˛i, domnului senator Petru Stan.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 ## **Domnul Töke István** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
## Domnule pre∫edinte, Domnule senator,
Œn sectorul zootehnic Ón anul 2007, formele de sprijin financiar se notific„ la Comisia European„ Ón primele 4 luni ale anului, iar pentru pl„˛ile na˛ionale directe complementare trebuie ob˛inut acceptul Comisiei Europene. Au fost deja publicate Ón îMonitorul Oficial“ al Rom‚niei ∫i sunt Ón vigoare urm„toarele acte normative referitoare la sprijinul financiar pentru cresc„torii de animale.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acord„rii sprijinului financiar produc„torilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al Ómbun„t„˛irilor funciare ∫i al organiz„rii ∫i sistematiz„rii teritoriului; Ordinul M.A.P.D.R. nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare al sprijinului financiar pentru activit„˛ile din sectorul vegetal, zootehnic, al Ómbun„t„˛irilor funciare ∫i al organiz„rii ∫i sistematiz„rii teritoriului;
Hot„r‚rea Guvernului nr. 141 privind aprobarea activit„˛ilor pentru care se acord„ sprijin financiar produc„torilor agricoli din sectorul zootehnic Ón anul 2007, a cuantumului acestuia, precum ∫i a sumei totale alocate fiec„rei activit„˛i;
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de pl„˛i directe ∫i pl„˛i na˛ionale directe complementare care se acord„ Ón agricultur„ Óncep‚nd cu anul 2007.
Dup„ primirea acceptului de la Comisia European„, vor fi publicate dou„ acte normative, respectiv un ordin de ministru pentru aprobarea normelor metodologice ∫i a schemei de pl„˛i na˛ionale directe complementare, precum ∫i o hot„r‚re a Guvernului pentru stabilirea cuantumului pentru aceste forme de sprijin.
V„ rog s„ continua˛i.
Spuneam unui coleg de-al dumneavoastr„ care a f„cut ochii roat„ ∫i voia s„ plece din sal„. I-am spus c„ vrem s„-l ∫i ascult„m dup„ ce a vorbit dou„ ore doar cu un coleg.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.
Acceptarea formelor de sus˛inere ∫i a sumelor de c„tre Comisia European„.
De toate aceste forme de sprijin vor beneficia to˛i cresc„torii de animale, at‚t de sprijin financiar, c‚t ∫i de pl„˛ile na˛ionale directe complementare, ambele forme sus˛inute din bugetul na˛ional, dac„ sunt respectate condi˛iile din actele normative men˛ionate.
Pia˛a laptelui Ón Uniunea European„ este reglementat„ de sistemul cotelor atribuite fiec„rui stat membru. Cota se
aloc„ pentru comercializarea laptelui ∫i produselor lactate Ón limita cantit„˛ii alocate de statul membru fiec„rui produc„tor.
Œn urma notific„rii la Comisia European„, prevederile din Hot„r‚rea Guvernului nr. 140/2007 sunt Ón curs de modificare, de abrogare.
Œn sectorul vegetal, produc„torii agricoli Ón 2007 beneficiaz„ de urm„toarea form„ de sprijin de la bugetul na˛ional: Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 123/2006, care stabile∫te cadrul legal pentru acordarea ajutoarelor de stat.
A fost promovat„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 214/2007. Conform prevederilor acestei hot„r‚ri se acord„ sprijin financiar prin subven˛ionarea costului motorinei, necesar„ efectu„rii lucr„rilor mecanice pentru Ónfiin˛area culturilor de prim„var„ cu 1 leu pe litru.
Beneficiarii sprijinului financiar sunt produc„tori agricoli din sectorul vegetal, persoane fizice ∫i/sau juridice, care sunt Ónregistra˛i Ón Registrul agricol, Registrul fermelor, alte eviden˛e funciare ∫i exploateaz„ terenul agricol individual sau Ón forme de asociere, conform legisla˛iei Ón vigoare.
Pentru a beneficia de sprijin conform prevederilor normelor metodologice de aplicare privind subven˛ionarea motorinei, aprobat„ prin ordinul ministrului agriculturii, p„durii ∫i dezvolt„rii rurale nr. 193/2007, solicitan˛ii Óntocmesc cereri ∫i le depun la prim„ria Ón a c„rei raz„ teritorial„ se afl„ terenul agricol Ón exploatare.
Valoarea fondurilor alocate este de 109.200 mii lei. Actele normative sunt Ón derulare. Œn baza Legii nr. 150/2003 privind creditul agricol pentru produc˛ie, a fost elaborat ∫i se afl„ Ón procedur„ de avizare proiectul de hot„r‚re a Guvernului care stabile∫te nivelul fondurilor publice la creditele agricole pentru anul 2007.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.
Sigur c„ Ól ave˛i Ón detaliu.
Sigur, r„spunsul domnului secretar de stat este destul de complet. Dar, totu∫i, Ón r‚ndul produc„torilor agricoli este o confuzie general„. Prime∫te produc„torul agricol 50 de euro de la Uniunea European„. Ce condi˛ii trebuie s„ Óndeplineasc„? S„ nu aib„ buruieni, nu trebuie s„ cultive p„m‚ntul. Dar mai prime∫te de la statul rom‚n dou„ forme de sprijin; sprijinul financiar — sau ajutor de stat — ∫i pl„˛i complementare directe.
La unele produse am v„zut, cum este laptele, c„ prime∫te pentru 262.000 tone de lapte ∫i dintr-o parte ∫i din cealalt„. Deci un produc„tor agricol poate primi din dou„ p„r˛i, ∫i de la ajutorul de stat ∫i de la p„r˛i complementare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Œn aceste condi˛ii, eu am Óntrebat foarte clar. Eu nu am cerut s„-mi spune˛i tot ce mi-a˛i spus dumneavoastr„. Sigur c„ ∫tiu actele normative. Eu am vrut s„ nu fie confuzie.
Poate primi un produc„tor de lapte din dou„ p„r˛i, ∫i ca ajutor de stat ∫i pl„˛i complementare directe? Asta a fost Óntrebarea foarte clar„.
Pe urm„, dac„ acest ajutor de stat ∫i pl„˛ile complementare directe sunt toate din bugetul de stat — una din bugetul de stat ∫i una din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale — nu prea Ón˛eleg, atunci de ce nu facem o singur„ form„. Ori e plat„ complementar„ ∫i pl„te∫te statul rom‚n, nu conteaz„ c„ este de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale sau din partea cealalt„, c„ doar nu sunt investi˛ii, ci, efectiv, sunt ajutoare — ∫i pl„˛ile complementare sunt tot ajutoare — atunci se na∫te o confuzie din asta...
Domnule senator!
...Ónc‚t nu mai ∫tie nimeni ce este. Asta trebuie clarificat. Bine, eu a∫ putea continua foarte mult, dar nu are niciun rost.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ adresez rug„mintea s„ discuta˛i ∫i Ón particular cu domnul secretar de stat, Ón momentul Ón care exist„, sunt convins, multe lucruri care trebuie puse la punct.
Stima˛i colegi ∫i reprezentan˛i ai Ministerului pentru Rela˛ia cu Parlamentul,
Rug„mintea este ca Ón momentul Ón care secretarii de stat sau mini∫trii prezen˛i la dezbaterile din Senat au Ónm‚nat colegilor senatori r„spunsurile la Óntreb„ri ∫i interpel„ri s„ aten˛iona˛i pentru a r„m‚ne Ón scris r„spunsurile oferite, pentru c„ altfel putem r„m‚ne Ónregistra˛i cu Óntreb„ri ∫i interpel„ri la care nu s-a r„spuns.
Precizez doar par˛ial, din ceea ce ∫tiu eu.
Au mai oferit r„spunsuri Ón scris domnul secretar de stat Alexandru Mircea colegului Ioan V„rg„u.
De asemenea, domnul C„t„lin Ionel D„nil„ a r„spuns domnului Ion V„rg„u.
Domnul Corneliu Dobri˛oiu a r„spuns domnului senator Ilie Petrescu, dar am v„zut c„ mai multe r„spunsuri au fost oferite ast„zi.
Doamna secretar de stat Elena Doina Dasc„lu de asemenea a fost prezent„ ∫i a oferit r„spunsul domnului senator V„rg„u.
™i domnul ministru Eugen Nicol„escu, am anun˛at. Rug„mintea este doar s„-i men˛iona˛i pe domnii senatori la care a˛i dat r„spunsurile, ca s„ nu r„m‚nem Ónc„rca˛i cu r„spunsuri neoferite, fie Ón plenul Senatului, fie Ón scris, colegilor senatori.
V„ mul˛umesc celor care a˛i fost prezen˛i la dezbaterile din Senat ast„zi.
- V„ mul˛umesc tuturor celor care a˛i r„mas p‚n„ acum. Da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.
Ne revedem m‚ine diminea˛„ la ora 9 Ón ∫edin˛„ Ón plen.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201460]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 33/29.III.2007 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 9,00 lei
Dulcele gust al puterii Ói determin„ pe liderii P.S.D.-ului s„ treac„ peste interesul na˛ional ∫i s„ fie adep˛ii oric„rui compromis numai pentru a gusta m„car pe ascuns din tortul fondurilor structurale ∫i din alte venituri ale bugetului de stat. Chiar dac„ la suprafa˛„ ∫i Ón media afirm„ altceva dec‚t cred, de fapt, mul˛i lideri mai noi ∫i mai vechi din opozi˛ie, poate except‚ndu-i pe cei din P.R.M., Ón anumite privin˛e, Ó∫i folosesc interesele ∫i chiar, de ce nu, instrumentele politice media sau economice pentru a ajunge la o Ón˛elegere Ón interes personal cu pre∫edintele, pe care-l putem numi al tuturor rom‚nilor.
Rezultatele consult„rilor din 20 martie ne vor demonstra acest fapt. Convulsiile guvernamentale create nu vor ajuta niciunui partid politic parlamentar, niciunui lider care consider„ c„ astfel Ó∫i va atinge visurile pentru care a luptat ani buni. Vor aduce, Ón schimb, dispre˛ ∫i dezam„gire Ón r‚ndul popula˛iei. Urm„rile vor fi v„zute la vot ∫i chiar dac„ unii dintre noi vom avea un nou mandat, treptat-treptat to˛i vom ajunge s„ ne pierdem privilegiile ∫i interesele. Tot ce vom face Ón via˛a noastr„, ∫i bune, ∫i rele, vor fi r„spl„tite sau pedepsite chiar atunci c‚nd nu ne a∫tept„m, vorba ecleziastului: îO de∫ert„ciune a de∫ert„ciunilor“. Totul este de∫ert„ciune. Nimic nou nu e sub soare. Toate Ó∫i au vremea lor ∫i fiecare lucru de sub ceruri Ó∫i are ceasul lui.
V„ mul˛umesc.
V-am semnalat numai c‚teva din aspectele care reflect„ o defectuoas„ politic„ fiscal„ — ele sunt nevinovate fa˛„ de multe altele care se petrec —, pentru a atrage aten˛ia Guvernului s„ manifeste mai mult„ responsabilitate Ón acest domeniu.
V„ mul˛umesc.
Chiar dac„ un oficial european de rang se prezint„ ∫i Óncearc„ s„ supralegitimeze prezen˛a unor mini∫tri din aparatul executiv, niciun astfel de demers nu-∫i mai are impactul scontat de strategii politici. Poate c„ personalit„˛ile Vestului ar trebui s„ Ón˛eleag„ un lucru esen˛ial al dialogului politic. Ei nu au voie s„ se pronun˛e partizan Ón probleme care privesc aspecte fundamentele de politic„ intern„ a Rom‚niei.
Am intrat Ón Europa ca partener cu drepturi egale, nu ca supu∫i pe o feud„. Nu ni se pot impune solu˛ii europene Ón chestiuni de criz„ care ne privesc exclusiv.
Poate tocmai din convulsiile momentului, statul de drept Ón Rom‚nia va ie∫i Ónt„rit.
Dialogul, la nivel european, ar trebui s„ se poarte pe chestiuni general-europene, ∫i nu pe subiecte de organizare institu˛ional„ intern„, ∫i nu numai.
De altfel, domnul Franco Frattini cunoa∫te, poate nu chiar Ón profunzime, convulsiile sistemului judiciar rom‚nesc ∫i ar trebui s„ aib„ o viziune corect„ ∫i obiectiv„ asupra justi˛iei noastre. Domnia Sa a venit Óns„ s„ fac„ lobby pentru mini∫trii justi˛iei ∫i internelor. Foarte bine! f ne de op˛iunea personal„ s„ aib„ o mare simpatie pentru ministrul justi˛iei, dar discursul s„u nu a mi∫cat clasa politic„ rom‚neasc„, decis„ s„ nu-∫i abandoneze punctul de vedere.
Interven˛ia a reu∫it s„ r„m‚n„ exterioar„ fondului ∫i, ca atare, ineficace, Ón principal pentru motivul c„ a luat Ón considera˛ie partea de realitate care i-a fost prezentat„, ca de obicei, numai de Monica Macovei.
Regula _auditur et altera pars_ , de∫i n„scut„ Ón spa˛iul italian acum 2000 de ani, nu ∫i-a g„sit atitudinea reflex„ la domnul Franco Frattini. Comisarul european nu a Ón˛eles, sau se face c„ nu Ón˛elege, c„ la noi s-a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Óncercat nu o reform„, ci o vendet„, din care ministrul justi˛iei a c„p„tat capital de simpatie european„.
Dar, din p„cate, Ón ˛ar„, am avut cu to˛ii de pierdut: sistemul judec„toresc, toat„ clasa politic„, electoratul ∫i, Ón final, democra˛ia Óns„∫i.
Nu poate exista dialog politic constructiv Óntre institu˛iile statului, Óntre acestea ∫i societate, Óntr-o atmosfer„ at‚t de tensionat„.
Pragul de suportabilitate a opiniei publice este deja cobor‚t, prea cobor‚t ∫i, atunci, orice retoric„ pierde din audien˛„.
Nici discursul rezonabil nu-∫i mai g„se∫te auditoriul preg„tit s„-l digere. Categorii ∫i concepte cheie ale sistemului democratic intr„ Ón disolu˛ie.
Franco Frattini nu vrea s„ priceap„ c„ Macovei ∫i-a pierdut credibilitatea nu doar fa˛„ de oamenii politici, ci fa˛„ de sistemul judiciar ∫i fa˛„ de societate. Œntr-o atare situa˛ie, nicio sus˛inere nu mai poate Óndulci percep˛ia public„, chiar dac„ unii sus˛in„tori din partea societ„˛ii civile au militat Ón strad„. Acesta este un semn clar al lipsei de credibilitate.
Un om politic de rang ∫i de ˛inut„ nu ar avea nevoie de ac˛iuni temperamentale de strad„ pentru a se men˛ine Ón func˛ie, mai ales dup„ 17 ani de democra˛ie.
Dar, la noi, anumi˛i actori politici nu renun˛„ la frisonul egocentric, nu au capacitatea minimului compromis dialogal.
Tare mi-a∫ dori s„ pot prognostica Ón c‚t timp se va reabilita justi˛ia Ón percep˛ia electoratului, iar conceptul de dreptate ∫i dreptate social„ Ó∫i va reg„si conota˛iile reale! Vor trece, mai mult ca sigur, ∫i o spun cu p„rere de r„u, ani mul˛i, ∫i asta dup„ ce, o bun„ perioad„, opinia public„ a fost turmentat„ cu ideea justi˛iei corupte.
P„rerea s-a Ón∫urubat Ón subcon∫tientul colectiv, dar dac„ Óntrebi pe oricine despre punctele strategice de reform„ a justi˛iei, v„ asigur c„ oamenii nu au nicio idee, cu excep˛ia, poate, a accesului la un num„r de telefon, unde pot sesiza, discre˛ionar, nereguli Ón actul de justi˛ie. Cam at‚t.
Acesta ar fi un aspect pe care pare s„-l fi ignorat domnul Frattini, pentru c„ s-a procedat a∫a cum ∫tim cu to˛ii. S-a reu∫it sabotarea oric„rei idei de acurate˛e Ón sistemul judiciar. Oamenii privesc piezi∫, au rezerva deja inoculat„ c„ vor fi fenta˛i Ón vreun fel sau altul. Ne-am obi∫nuit ca acela care este vinovat, Ón mod evident ∫i demonstrabil, s„-∫i tr‚mbi˛eze nevinov„˛ia ∫i s„ acuze sistemul eminamente corupt.
O Óntreag„ ierarhie de valori morale, care trebuiau pozitivate prin reforma real„ a justi˛iei, este amenin˛at„ s„ se relativizeze ireversibil.
M„ Óntreb de ce au trebuit s„ fie suprapuse, conotativ, sintagmele îreforma justi˛iei“, cu cea de îlupta anticorup˛ie“? Pentru c„, Ón exprimarea ministerial„, au Ón˛eles identic, dar ce diferen˛e?
Œnc„ o dovad„ de l„ut„rie ∫i improviza˛ie.
Un om politic de bun„-credin˛„ c‚nt„re∫te cuvintele, define∫te termenii ∫i Ón˛elesul lor, Ó∫i disciplineaz„ ie∫irile ∫i competen˛ele.
Are cuno∫tin˛„ despre asta domnul Frattini? Este posibil s„ se fi l„sat sedus doar de un num„r de dosare de a∫a-zis„ mare corup˛ie, instrumentate Ón ultimul timp? Acesta s„ fie, oare, principalul argument? Este, oare, posibil„ at‚ta superficialitate?
Stima˛i colegi, c‚t de departe de normalitate suntem ∫i ce percep˛ie aiurit„ putem crea dac„ un comisar european vrea s„ ne seduc„ cu z‚mbetul s„u larg ∫i cu declara˛ii de prietenie personal„ fa˛„ de anumi˛i actori politici, pe care-i favorizeaz„ discre˛ionar? ™i asta Ón timp ce punctul de vedere al unei institu˛ii reprezentative, de anvergura Senatului Rom‚niei, trece neb„gat„ Ón seam„! Un ministru culpabil Ó∫i pune repede fardul lupt„torului ghinionist ∫i neÓn˛eles, b‚ntuit de insomnii pentru dreptatea ob∫tei, Óncerc‚nd s„-∫i dizolve, rapid, incompeten˛a Ón poza eroic„. Vinova˛i de e∫ec sunt mereu al˛ii: opozi˛ia necooperant„, Parlamentul, Ón Óntregime ostil, corpul de magistra˛i, C.S.M.-ul. Retorica ∫i gestica de tribun„ au devenit, Ón ultima vreme, metode de a exploata rezervele sim˛ului comun, metode predilecte pentru puterea actual„.
Politica reformatoare a justi˛iei s-a f„cut f„r„ a se fi separat conceptul de dreptate, de acela de folos sau de capital politic. Tentativa de reform„ a fost scurtul drum al folosului, o competen˛„ vid„, pe calea afirm„rii, nimic mai mult!
Tocmai de aceea, partizanatul domnului Frattini este de neÓn˛eles ∫i dezam„gitor. Dac„ tot are c„derea de a se pronun˛a, ar fi trebuit s„ semnaleze realit„˛i ∫i fenomene, nu personaje.
Reforma, dac„ se va face ∫i c‚nd se va face, apar˛ine societ„˛ii, Ón general, ∫i sistemului judiciar, Ón special. Ea nu poate fi domeniul privat al unuia sau al altuia din actorii politici, Ón vog„, la un moment dat! O personalitate poate, cel mult, s„ dea orientare energiilor care vin de jos, din sistem, nicidecum s„ confi∫te o realitate.
Un om nu este un fenomen.
V„ mul˛umesc.
Egalitatea a fost mereu o valoare european„, pe care societ„˛ile ∫i institu˛iile europene au Óncorporat-o, treptat, Ón via˛a de zi cu zi.
Parlamentul European este una din institu˛iile europene care contribuie la dezvoltarea politicii de egalitate Óntre femei ∫i b„rba˛i, dar ∫i la dezvoltarea politicii Comunit„˛ii Ón domenii specifice, cum ar fi: lupta Ómpotriva traficului de femei, participarea femeilor la procesul de luare de decizii, violen˛a Ómpotriva femeii, lupta Ómpotriva discrimin„rii.
Astfel, Ón 1984, Ón cadrul Parlamentului European, a fost creat„ Comisia pentru drepturile femeii ∫i egalitatea Óntre sexe.
Œn ultimii 30 de ani, situa˛ia femeilor din Europa s-a Ómbun„t„˛it considerabil din punct de vedere social, politic ∫i economic. Majoritatea statelor membre au Óns„ probleme cu punerea Ón aplicare a legisla˛iei privind egalitatea, armonizarea vie˛ii profesionale cu via˛a personal„, violen˛a Ón familie ∫i traficul de femei.
Deputa˛ii europeni au dezb„tut, Ón sesiunea din 12—15 martie anul curent, un raport al doamnei Amalia Sartori, Partidul Popular European, membr„ Ón Comisia pentru drepturile femeii ∫i egalitatea Óntre sexe, care pune Ón discu˛ie problematici de actualitate: accesul femeilor pe pia˛a muncii, cu demnitate ∫i plat„ egal„ pentru o munc„ egal„, Óncurajarea ta˛ilor pentru concediul de paternitate, Ómbun„t„˛irea accesului la serviciile de asisten˛„, eradicarea violen˛ei ∫i a traficului uman, prin luarea unor m„suri de protejare a femeilor ∫i copiilor, m„suri concrete pentru emanciparea ∫i integrarea economic„ ∫i social„ a femeilor imigrante, promovarea Ón mass-media a realiz„rilor femeilor, elaborarea unor strategii de consolidare a spiritului antreprenorial al femeilor ∫i promovarea respect„rii drepturilor femeii Ón rela˛iile externe ale Uniunii.
## Stimate colege, stima˛i colegi,
Parlamentul European ∫i Consiliul Uniunii Europene au adoptat, Ón data de 17 mai 2006, o decizie prin care
anul 2007 a fost declarat îAnul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“.
îAnul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“ a fost inaugurat oficial cu ocazia organiz„rii primei Reuniuni Europene la Nivel Œnalt pentru Egalitate, la Berlin, Ón data de 30—31 ianuarie 2007, sub egida pre∫edin˛iei germane a Uniunii Europene.
Conferin˛a la nivel Ónalt a oferit o ∫ans„ unic„ participan˛ilor, lideri ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reprezentan˛i ai Norvegiei, Islandei, Lichtenstein, mini∫tri ai egalit„˛ii de ∫anse, Ónal˛i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile, de a analiza realiz„rile din Uniunea European„ Ón domeniul promov„rii egalit„˛ii pe motiv de v‚rst„, handicap, sex, ras„, origine etnic„, religie ∫i orientare sexual„.
Campania paneuropean„, lansat„ Ón Germania, are ca scop informarea ∫i con∫tientizarea europenilor cu privire la dreptul lor de a nu fi discrimina˛i, promovarea ∫anselor egale Ón domenii care variaz„ de la munc„, la s„n„tate ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Óncearc„ s„ demonstreze c„ diversitatea face ca Uniunea European„ s„ fie mai puternic„.
Œn cadrul acestei campanii, care se desf„∫oar„ Ón fiecare stat membru al Uniunii Europene ∫i Ón cele trei state care nu sunt membre, ale structurii europene, au loc diverse activit„˛i la nivel local, regional ∫i na˛ional.
Conferin˛a de Ónchidere a campaniei paneuropene îAnul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“ a fost programat„ la sf‚r∫itul lunii noiembrie a acestui an, la Lisabona, ∫i se va desf„∫ura sub egida pre∫edin˛iei portugheze a Uniunii Europene.
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Œn Rom‚nia, lansarea campaniei îAnul european al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i“ va avea loc la Palatul Cotroceni, mar˛i, 20 martie, sub Ónaltul patronaj al Pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu. La eveniment vor participa reprezentan˛i ai tuturor mediilor implicate Ón promovarea egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i ∫i combaterea discrimin„rii.
Rom‚nia, prin Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitate de ™anse Óntre Femei ∫i B„rba˛i, Ó∫i propune s„ promoveze mesajul egalit„˛ii de ∫anse, sus˛inut la nivel comunitar, ∫i s„ Óncurajeze diversitatea, particip‚nd la prima campanie paneuropean„, Ón calitate de stat-membru.
Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitate de ™anse Óntre Femei ∫i B„rba˛i i-a desemnat, vineri, 16 martie, Óntr-o conferin˛„ organizat„ la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pe doamna Elisabeta Lip„ ∫i pe domnul Damian Dr„ghici ca ambasadori ai egalit„˛ii, care vor promova mesajul de diversitate ∫i antidiscriminare.
Doamna Elisabeta Lip„, sportiv„ de talie mondial„, are ca motto: îNoi, sportivii, solda˛ii toleran˛ei ∫i ai fairplay-ului, suntem datori s„ ap„r„m ∫i s„ cultiv„m valorile olimpismului“, iar domnul Damian Dr„ghici, un artist cu renume interna˛ional, are ca motto: îToate experien˛ele mele sunt exprimate Ón muzica mea“.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Ca pre∫edint„ a Comisiei pentru egalitate de ∫anse, salut ini˛iativa institu˛iilor europene de a desemna un an al egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i ∫i Ómi propun s„ particip activ Ón cadrul acestei campanii europene.
Œn finalul declara˛iei mele politice, doresc ca toate institu˛iile guvernamentale, politice, nonguvernamentale ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 patronale s„ ac˛ioneze unitar, pentru ca egalitatea de ∫anse s„ devin„ un reflex, ∫i nu un gest for˛at. Anul acesta poate fi un succes numai dac„ toat„ lumea se implic„.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Din p„cate, Consulatul Rom‚niei la Chi∫in„u nu a f„cut fa˛„ acestor cereri ∫i zeci de mii de moldoveni au r„mas f„r„ un loc de munc„, f„r„ o bucat„ de p‚ine pentru existen˛a lor, pentru c„ Rom‚nia, Ón acest mod, i-a lipsit de aceast„ bucat„ de p‚ine, neoferindu-le vize
la timp ∫i st‚nd o lun„, o lun„ ∫i jum„tate Ón r‚nd, la Consulatul din Chi∫in„u, ∫i-au pierdut, bineÓn˛eles, locul de munc„.
Domnul B„sescu a promis c„ Ón zece zile—dou„ s„pt„m‚ni, vor fi deschise dou„ consulate, la B„l˛i ∫i la Kahul, c„ se va suplimenta personalul la Chi∫in„u, c„ vor g„si o alt„ cl„dire. Nu s-a f„cut nimic. Au trecut dou„ luni de atunci, p‚n„ c‚nd autorit„˛ile Republicii Moldova au denun˛at acea Ón˛elegere, la 15 martie anul curent.
Œn prezent, o alt„ problem„ este c„ autorit„˛ile din Rom‚nia se lupt„ pentru deschiderea ca Ambasada rom‚n„ de la Chi∫in„u s„ proceseze vizele pentru Uniunea European„ c„tre cet„˛enii din Republica Moldova. Autorit„˛ile din Republica Moldova au refuzat aceast„ ofert„, ∫tiind ce fac rom‚nii Ón Basarabia. De aceea, au acceptat propunerea Ungariei, ∫i cet„˛enii Republicii Moldova vor primi vizele pentru ˛„rile din Uniunea European„ la Ambasada Ungariei.
S„ nu dea Dumnezeu s„ ajungem s„ fim Ón˛ele∫i ∫i ajuta˛i de str„ini!
™i ultima problem„, pe care vreau s„ o ridic la aceast„ tribun„, ast„zi.
Anul trecut, Ón Parlamentul Rom‚niei, s-a votat Legea de ajutorare a presei ∫i a rom‚nilor de pretutindeni, Ón privin˛a limbii rom‚ne. De zeci de ori am contactat acest departament condus de liberalul Gheorghiu, cu domnul Ha∫otti, nu o dat„ am vorbit pe aceast„ tem„, pentru c„ din acele sume de 3,5 milioane euro, care erau acordate pentru to˛i rom‚nii din afara ˛„rii, se cheltuiesc Ón fiecare an doar 20—30 de procente, cu restul sunt astupate alte îg„uri“ Ón Guvernul Rom‚niei.
Œn 2005, Ón toamn„, la rectificarea bugetului, din acest fond, 70.000 de miliarde lei au fost trecute ∫i au astupat alte îg„uri“ din bugetul Rom‚niei.
Din p„cate, anul trecut, din cele 12 luni, presa din Republica Moldova a fost finan˛at„ doar par˛ial ∫i doar timp de 4 luni. 8 luni, dac„ nu g„sea ni∫te sponsori, presa rom‚neasc„ din Republica Moldova trebuia s„ dispar„.
Pot s„ v„ dau c‚teva exemple: îZiarul literar“ a primit doar 69.000 RON. îLiteratura ∫i arta“, primul ziar cu grafie latin„ Ón limba rom‚n„, condus de domnul scriitor Nicolae Dabija, a primit doar 40.000 RON ∫i un ziar de partid, care este aliat al Partidului Comunist din Republica Moldova — ziarul lui Ro∫ca, personal —, a primit 162.000 RON, de 4 ori mai mult dec‚t îLiteratura ∫i arta“.
Mai mult dec‚t at‚t, o societate, îR„s„ritul Rom‚nesc“, condus„ de un aliat al Partidului Comunist din Republica Moldova, cred c„-l cunoa∫te˛i to˛i, domnul Cubrecov — care, c‚ndva, ∫ti˛i, ∫i-a furat singur c„ciula — a primit sute de mii de RON pentru ni∫te activit„˛i care nici nu sunt specificate Ón acest buget.
De aceea, eu v„ rog, Ón primul r‚nd Ól rog pe domnul pre∫edinte, Guvernul Rom‚niei, s„ fac„ tot posibilul ca s„ deblocheze c‚t mai urgent aceast„ redob‚ndire a cet„˛eniei rom‚ne ∫i, de asemenea, s„ fac„ regul„ la Consulatul din Chi∫in„u, unde, de acum, vizele — pot s„ v„ spun ∫i pre˛ul — cost„ 150—200 euro, pentru a lua viza Ón timp de 10—20 de zile. Dac„ nu pl„te∫ti aceast„ sum„, r„m‚i f„r„ viz„.
V„ mul˛umesc.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007
State membre, precum Spania ∫i Portugalia, care ∫i-au stabilit, ca prioritate postaderare, dezvoltarea infrastructurii de transport, au reu∫it, Ón primii ani dup„ aderare, o absorb˛ie de peste 100% a fondurilor structurale alocate ∫i au recuperat rapid decalajele economice fa˛„ de celelalte state membre.
Transporturile, energia, industria ∫i cercetarea afecteaz„ Ón mod direct ∫i substan˛ial via˛a celor aproape 480 de milioane de cet„˛eni europeni ∫i dezvoltarea lor
va avea un rol crucial Ón recuperarea decalajelor pe care Rom‚nia le mai are Ónc„ fa˛„ de celelalte state membre ale Uniunii.
Œn 2000, la Lisabona, ∫efii de stat ∫i de guverne din toate statele membre au stabilit c„ Uniunea European„ ar trebui s„ devin„ cea mai competitiv„ ∫i dinamic„ economie bazat„ pe cunoa∫tere din lume. De aceea, Uniunea European„ ∫i-a stabilit, ca principale priorit„˛i, educa˛ia ∫i cercetarea.
Irlanda, care a aderat la familia european„ Ón 1972, era unul dintre cele mai s„race state, la momentul ader„rii sale. Irlanda ∫i-a definit, ca priorit„˛i postaderare, investi˛ia Ón resursele umane, Ón cercetare ∫i educa˛ie. Ast„zi, Irlanda este cel de-al doilea stat, dup„ Luxemburg, ca nivel de dezvoltare economic„.
Rom‚nia este al ∫aptelea stat membru, ca m„rime, al marii familii europene ∫i avem datoria de a ne construi viitorul al„turi de comunitatea din care facem acum parte ∫i Ómpreun„ cu cet„˛enii s„i.
Rom‚nia va contribui la dezvoltarea institu˛ional„ a Uniunii, la definirea viitorului Europei ∫i la procesul de adoptare a Tratatului constitu˛ional.
Este important ca Rom‚nia s„ investeasc„ cu responsabilitate Ón viitorul s„u, ca stat membru, ∫i s„ utilizeze oportunit„˛ile oferite de aderarea la Uniunea European„.
De aceea, trebuie clar definite priorit„˛ile postaderare pentru dezvoltarea economic„ ∫i social„ a Rom‚niei pentru urm„torii 25—30 de ani.
Rom‚nia a devenit parte ∫i are datoria s„ dezvolte Europa social„, o Europ„ al c„rei succes se bazeaz„ pe diversitatea ∫i prosperitatea cet„˛enilor s„i. Lec˛iile istoriei ∫i experien˛ele celorlalte state ne arat„ c„ Rom‚nia trebuie s„ investeasc„, Ón primul r‚nd, Ón educa˛ie, Ón cercetare, Ón societatea cunoa∫terii ∫i Ón infrastructura de transport.
Cu Óncredere Ón viitorul Rom‚niei, ca stat membru, urez îLa mul˛i ani!“ Uniunii Europene ∫i cet„˛enilor s„i, mul˛i ani de pace ∫i prosperitate, pentru care, Óncep‚nd din 2007, ∫i noi, rom‚nii, suntem responsabili.
Mul˛umesc.
™tim, am discutat, au fost lu„ri de cuv‚nt Ón Senatul Rom‚niei ∫i nu numai, interpret‚ndu-se Ón fel ∫i chip cauzele care au determinat fenomenele nedorite ce au afectat grav ˛ara, cum au fost gripa aviar„, inunda˛iile, alunec„rile de teren ∫i altele. Acum suntem Ón pragul intr„rii Óntr-o criz„ cu efecte greu de evaluat, dar u∫or de Óntrez„rit, generat„ de lipsa de ap„ din sol ∫i atmosfer„ ∫i, din nefericire, nu se Óntreprinde nimic concret, cu toate c„ aceasta este la vedere ∫i poate fi z„rit„ ∫i de cei care, Ónt‚mpl„tor sau nu, conduc ast„zi sectoarele economiei na˛ionale.
Sistemul de iriga˛ii este Ón mare parte p„r„sit. Sta˛iile de repompare ∫i punere sub presiune sunt dezafectate ∫i devastate, canalele distruse, dalele furate, hidran˛ii rup˛i, fura˛i ∫i v‚ndu˛i la fier vechi. Reglement„rile sunt ambigue, mecanismele de sprijin lipsesc, produc„torii agricoli, asocia˛iile utilizatorilor de ap„ sunt lipsi˛i de instrumentele concrete de ac˛iune, iar c‚mpul, culturile se afl„ Ón suferin˛„, lipsa apei din sol produc‚nd pagube Ónsemnate Ón fiecare zi prin afectarea culturilor Óns„m‚n˛ate ∫i necultivarea ∫i ner„s„rirea, dup„ caz, a culturilor de prim„var„.
Pentru cei ce se pricep ∫i sunt interesa˛i, starea c‚mpului este Óngrijor„toare. Am fost prezent la Bal∫, Ón data de 16 martie anul curent, la Consf„tuirea na˛ional„ a Ligii utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii din Rom‚nia, unde cei aproximativ 300 de participan˛i ai structurilor de conducere din domeniu, reprezent‚ndu-i pe cei aproximativ 100.000 de produc„tori agricoli din toat„ ˛ara, cu terenuri la irigat, au analizat starea de fapt, greut„˛ile cu care se confrunt„, m„surile ce trebuie luate Ón acest domeniu.
De∫i invita˛i, conducerea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i structurile cu sarcini Ón domeniu nu au participat la aceast„ Ónt‚lnire na˛ional„ cu
reprezentare din toate jude˛ele ˛„rii, ce au suprafe˛e amenajate la irigare.
Este o situa˛ie f„r„ precedent Ón cei peste 30 de ani de activitate petrecu˛i Ón domeniul agriculturii, nu-mi amintesc s„ fi fost vreo Ónt‚lnire cu asemenea reprezentativitate ∫i s„ nu fi participat conducerea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, indiferent de perioad„ ∫i de numele ministrului.
Iat„ o secven˛„ clar„ a nep„s„rii ∫i lipsei de r„spundere fa˛„ de un sector a c„rui importan˛„ cre∫te exponen˛ial Ón acest an, c‚nd criza apei este o stare de fapt, ∫i nu o prognoz„.
Doresc s„ reamintesc celor ce au uitat ∫i s„ prezint celor care nu au avut contingen˛e cu domeniul c„ acestui sector i s-a acordat o importan˛„ deosebit„ de c„tre Guvernul N„stase, Óntocmindu-se ∫i aprob‚ndu-se Programul de reabilitare a sistemului de iriga˛ii Ón care au fost stabilite obiectivele ∫i m„surile ce trebuiau luate Ón timp ∫i spa˛iu, aprob‚ndu-se Ón ∫edin˛„ de Guvern, ∫i au fost emise actele normative pentru sus˛inerea financiar„ a acestui program. Œnceperea lucr„rilor de reabilitare a sistemului Nicore∫ti—Tecuci ∫i Sadova—Corabia atunci a fost pl„m„dit„. Se ajunsese Ón 2004 la reabilitarea a 1.500.000 ha ∫i la irigarea a aproximativ 1.000.000 ha.
La 1 martie 2004, aspersoarele aruncau jetul de ap„ pe culturi, f„c‚ndu-se ud„ri de aprovizionare ∫i de r„s„rire. Ast„zi, sunt doar 300.000 ha contractate ∫i niciun aspersor nu lucreaz„, de∫i suntem la 19 martie, iar lipsa de ap„ Ón sol a devenit o stare de fapt.
Iat„ cum o activitate s-a Óntrerupt, lipsa de orizont ∫i-a f„cut locul, diletantismul a cuprins ∫i acest domeniu, iar un program na˛ional a intrat Ón sertarul uit„rii, Ón timp ce situa˛ia din teren este, Ón multe locuri, apocaliptic„. Pe terenurile cele mai fertile ∫i irigabile, unde perspectiva produc˛iei de peste 6 tone la hectar constituia o garan˛ie Ón balan˛a produsului îgr‚u“, acum, din cauza lipsei de ap„, a Ónceput fenomenul de autor„rire, cu consecin˛e nefaste asupra produc˛iei. Œn vederea p„str„rii apei Ón sol, interzicerea arderii miri∫tilor devenise o problem„ de stat, afl‚ndu-se pe agenda de lucru a primului-ministru ∫i a cabinetului s„u, cu toate riscurile de imagine ∫i criticile aduse.
Acum Óns„ se ard toate, se ard programele, se ard miri∫tile, se d„ foc peste tot, ˛ara este Ón fl„c„ri ∫i nimeni nu intervine. Este o situa˛ie f„r„ precedent, care trebuie curmat„ imediat.
Cunosc‚nd bine ce Ónseamn„ lipsa apei Ón sol ∫i atmosfera asupra produc˛iei agricole, socot necesar s„ atrag aten˛ia Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Guvernului Rom‚niei, asupra riscului economic ∫i social pe care ∫i-l asum„ prin neimplicare direct„ ∫i imediat„ Ón pornirea sistemului de iriga˛ii, Ón partea sa func˛ional„.
Dat fiind faptul c„ seceta prognozat„ are un areal larg de ac˛iune ∫i impune implicarea multor institu˛ii, concentrarea de for˛e uria∫e ∫i alocarea de sume importante, Ói sugerez prim-ministrului C„lin PopescuT„riceanu s„ stabileasc„ imediat, la nivelul Guvernului, o structur„ Ón care s„ fie inclu∫i reprezentan˛ii institu˛iilor cu r„spundere Ón domeniu, pu∫i sub o conducere unic„ pentru stabilirea m„surilor adecvate ∫i a ac˛iunilor concrete Ón vederea atenu„rii efectelor negative ale
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 secetei din acest an ∫i s„ pun„ Ón stare de lucru organismul abilitat prin lege.
Œn ce ne prive∫te, vom ac˛iona cu respect ∫i r„spundere folosind instrumentele legale ce ne stau la Óndem‚n„, expertiza Ón domeniu, Ón a∫a fel Ónc‚t, cu to˛ii, s„ ac˛ion„m Ón direc˛ia atenu„rii efectelor negative care se Óntrez„resc. S„ ne dorim succes Ón acest demers comun!
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
interesate de m„rirea artificial„ a pre˛ului la energie electric„ livrat„ popula˛iei.
Iat„ cum Rom‚nia anului 2007 pl„te∫te tribut la Ónalta poart„ a Uniunii Europene ∫i biruri îb„ie˛ilor de∫tep˛i“ de-acas„, a∫a cum pl„tea pe∫che∫ Por˛ii Otomane ∫i biruri boierilor din ˛„rile rom‚ne∫ti cu sute de ani Ón urm„.
Fiecare din noi constat„ periodic scumpirea curentului electric Ón facturile pe care le pl„tim acas„. Un calcul simplu arat„ c„ noi, consumatorii casnici, pl„tim circa 100 dolari SUA pentru un 1 MGW/or„, cu aproape 25—30% mai mult dec‚t normal.
Diferen˛a aceasta ajunge Ón conturile îb„ie˛ilor de∫tep˛i“ ∫i Óngra∫„ bugetele Germaniei, Cehiei ∫i Italiei.
Rom‚nii au trezit mila Organiza˛iei Na˛iunilor Unite care s-a oferit s„ acopere 20% din costul lucr„rilor pentru definitivarea electrific„rii. A∫adar, tr„im umilin˛a de a st‚rni mila O.N.U., asemenea ˛„rilor din lumea a treia. Ca ∫i hrana, energia este un element indispensabil vie˛ii. Este inuman s„ la∫i comunit„˛i Óntregi s„ sufere de foame, de frig sau s„ tr„iasc„ Ón Óntuneric, ca Ón Evul Mediu. Statul are obliga˛ia de a subven˛iona costul energiei pentru categoriile sociale defavorizate dup„ modelul unor ˛„ri membre ale Uniunii Europene, de exemplu Fran˛a.
Stima˛i colegi,
Œn ceea ce prive∫te problema spinoas„ a lipsei curentului electric Ón peste 60.000 de gospod„rii rom‚ne∫ti, este imperios necesar s„ d„m un termen de finalizare a lucr„rilor de electrificare, ∫i anume p‚n„ la 31 decembrie 2009.
Œn acest sens, am depus ast„zi, la Biroul permanent al Senatului, o ini˛iativ„ legislativ„ de amendare a legii electrific„rii.
V„ mul˛umesc.
De aceea, v„ propun, stima˛i colegi, ca, odat„ ∫i odat„, Parlamentul s„ pun„ piciorul Ón prag ∫i s„ spunem, la prima rectificare bugetar„, c„ aloc„m bani pentru dotarea centrelor de Salvare cu ma∫ini performante, pentru s„n„tatea noastr„, pentru s„n„tatea tuturor cet„˛enilor din Rom‚nia.
Sper c„ aceast„ ini˛iativ„ va ajunge la urechea domnului ministru ∫i dumneavoastr„ o s„ ne sprijini˛i atunci c‚nd noi o s„ propunem, la prima rectificare, s„ fie dotate centrele de Salvare cu ma∫ini performante, pentru c„ cet„˛enii no∫tri a∫teapt„ acest lucru ∫i avem nevoie cu to˛ii de acest lucru.
V„ mul˛umesc.
Societ„˛ile care exploateaz„ resursa piscicol„ sunt con∫tiente c„ trebuie s„ se alinieze la standardele europene ∫i s„ se doteze cu tot ce este necesar unei tehnologii moderne de recoltare, Óns„ posibilit„˛ile lor sunt limitate. Au aflat de existen˛a fondurilor europene, Óns„ sunt nemul˛umite de lipsa de informare ∫i de comunicare cu privire la Óntocmirea proiectelor Ón acest sens.
Œn mod normal, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ar fi trebuit s„ publice un ghid al solicitantului pentru fondul european pentru pescuit.
Filiala Tulcea — A.N.P.A. face eforturi pentru a sprijini societ„˛ile interesate Ón atragerea acestor fonduri, Óns„ comunicarea cu Bucure∫tiul este dificil„. Probabil, sunt interese ca banii s„ ajung„ Ón conturile anumitor firme, bineÓn˛eles agreate de anumite personalit„˛i.
Œn mod normal, pentru o mai bun„ coordonare ∫i informare Ón teritoriu, la Tulcea ar trebui s„ func˛ioneze o direc˛ie a Agen˛iei Na˛ionale pentru Pescuit ∫i Acvacultur„ pentru c„ cele mai multe firme acuz„ faptul c„ pentru orice document pe care trebuie s„-l Óntocmeasc„ este necesar s„ se deplaseze la Bucure∫ti.
Constat c„ este pentru prima dat„ c‚nd sectorul pesc„resc are ∫ansa unor finan˛„ri prin care piscicultura
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 Ón Delta Dun„rii s-ar putea relansa, prin practicarea unui sistem intensiv Ón acvacultur„, prin adaptarea flotei de pescuit a comunit„˛ii, procesarea pe∫telui ∫i dezvoltarea durabil„ a zonelor unde sunt importante comunit„˛i de pescari.
Este foarte important ca autorit„˛ile centrale ∫i locale s„ fie con∫tiente c„ aceasta poate fi singura ∫ans„ a locuitorilor din Delta Dun„rii de a-∫i Ómbun„t„˛i condi˛iile de via˛„, practic‚ndu-∫i totodat„ ∫i singura meserie pe care mul˛i dintre ei o au — pescuitul.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Prin toate m„surile pe care Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului inten˛ioneaz„ s„ le impun„ cu titlu definitiv, cu caracter de lege, institu˛ia Ón cauz„ Óncalc„ flagrant Codul civil. De ce spun c„ se Óncalc„ dispozi˛iile Codului civil? Pentru c„ art. 969 din Codul civil spune clar c„ un contract este legea p„r˛ilor, ceea ce Ónseamn„ c„, at‚t timp c‚t nu Óncalc„ ordinea public„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/29.III.2007 ∫i legisla˛ia Ón vigoare, p„r˛ile au dreptul s„ stabileasc„ ce vor printr-un act juridic. f ne de acordul lor de voin˛„, de Ón˛elegerea lor, de prevederile legate de durata unui contract, de pre˛ul contractului, de ansamblul drepturilor ∫i obliga˛iilor.
Ce vrea s„ fac„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului? S„ impun„ celor care vor s„ Óncheie contracte de loca˛iune, proprietar ∫i chiria∫, o serie de obliga˛ii care nu au nicio leg„tur„ cu voin˛a ∫i interesele lor. Mai exact, Ón actul normativ se urm„re∫te s„ se introduc„ obligativitatea ca un contract de Ónchiriere s„ se Óncheie pe cinci ani. Prin urmare, at‚t proprietarul, c‚t ∫i chiria∫ul trebuie s„ ∫tie ast„zi exact ce vor face peste cinci ani. Mai mult, proiectul de lege prevede, restrictiv, ∫i condi˛iile Ón care contractul se poate rezilia: numai dac„ chiria∫ul nu a pl„tit chiria trei luni consecutiv sau dac„ a deteriorat semnificativ locuin˛a sau bunurile din ea.
Pe scurt, dac„ eu, ca proprietar de imobil, vreau s„ m„ mut Ón imobilul Ónchiriat sau vreau s„-l v‚nd — poate am nevoie de bani, poate vreau s„ scap de aceast„ investi˛ie etc. — nu pot s„ fac acest lucru. Sunt obligat ca cinci ani s„ nu pot dispune liber de dreptul meu de proprietate. Sunt obligat ca cinci ani s„ nu-mi fac niciun plan legat de imobilul meu. Sunt obligat ca cinci ani s„ las locuin˛a Ónchiriat„, de∫i aceast„ situa˛ie nu-mi convine deloc. Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului reu∫e∫te, prin acest act, s„ Óncalce grav Constitu˛ia, care garanteaz„, mai presus de orice, dreptul de proprietate.
Pentru ca lucrurile s„ sfideze ∫i mai mult logica ∫i dreptul comun, actul normativ prevede expres interdic˛ia proprietarului de a rezilia contractul pe alte motive dec‚t neplata chiriei, ∫i aceast„ abatere trebuie s„ se Óntruneasc„ timp de trei luni consecutiv, nedepunerea garan˛iei ∫i neasigurarea imobilului. Celor c„rora lucrurile nu li se par destul de Ónfrico∫„toare trebuie s„ le mai spunem c„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului vrea s„ Óncalce ∫i regulile pie˛ei libere. Astfel, scrie Ón actul normativ, nivelul chiriei se va fixa liber, dar av‚ndu-se Ón vedere gradul de confort ∫i de dotare al apartamentului, precum ∫i pre˛urile din zon„. Mai mult, autorit„˛ile locale vor stabili pre˛uri de referin˛„ ale chiriilor pe localitate ∫i zon„, iar dac„ evolu˛ia chiriilor dintr-o zon„ îva prezenta o situa˛ie anormal„“, se va constitui o comisie care s„ verifice starea de lucruri.
Dincolo de faptul c„ acest act normativ Óncalc„ legile fundamentale ale statului, el are menirea de a bulversa definitiv pia˛a locativ„. Este evident c„ cei care au imobile de Ónchiriat se vor g‚ndi de o mie de ori Ónainte s„ mai Ónchirieze. Dec‚t s„ fie obliga˛i s„ respecte condi˛ii aberante, vor prefera s„ stea cu locuin˛a goal„ sau s„ o v‚nd„. Œn acest caz, ne vom trezi cu un num„r foarte mare de persoane care nu vor avea unde locui, num„rul chiria∫ilor din Rom‚nia fiind destul de mare. Ce vor face cei care nu vor g„si locuin˛e de Ónchiriat? Se vor gr„bi s„ contracteze credite. Œn regul„, Ón acest mod, se dezvolt„ pia˛a creditului, dar ce vor achizi˛iona cu banii Ómprumuta˛i, av‚nd Ón vedere c„ cererea este de vreo zece ori mai mare dec‚t oferta? ™i dac„ nu Óndeplinesc condi˛iile de creditare, ce au de f„cut? S„ doarm„ pe strad„?
Mai mult! Ca lucrurile s„ fie ∫i mai incredibile, Ón loc s„ arunce acest proiect la co∫ul de gunoi, pentru c„ este o porc„rie f„r„ seam„n, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ce face? Angajeaz„ o firm„ de consultan˛„ care s„ decid„, probabil, dac„ acest proiect este bun sau nu, ∫i asta dup„ ce Óncaseaz„ un onorariu consistent. Dar ce fac angaja˛ii ministerului Ón cauz„, ei cu ce se ocup„, de ce nu sunt Ón stare s„ elaboreze un proiect de lege viabil, de ce trebuie angajat„ o firm„ din afar„? Œn timp, vom afla probabil c„ firma de consultan˛„ este a vreunui apropiat al guvernan˛ilor ∫i, astfel, trebuia s„ beneficieze ∫i ea de ni∫te bani publici.
V„ mul˛umesc.
Obiectivele Ómprumutului sunt, Ón primul r‚nd, finan˛area par˛ial„ a trei componente. Prima ar fi alimentarea cu ap„ ∫i canalizare Ón unele cartiere din sectoarele 1 ∫i 6 din Bucure∫ti ∫i asfaltarea str„zilor afectate de aceste activit„˛i. Al doilea, alimentarea cu ap„ ∫i canalizare Ón unele cartiere din Arad ∫i asfaltarea str„zilor afectate de aceste activit„˛i. A treia, asisten˛„ tehnic„ pentru Óntocmirea aplica˛iilor ∫i a documenta˛iilor de licita˛ie pentru proiecte de mediu din 12 jude˛e ale ˛„rii, pentru a fi finan˛ate din fonduri structurale.
Costul total al proiectului este de 137,3 milioane euro, din care 106,2 milioane euro sunt finan˛ate prin Ómprumuturi de la Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare.
Cele dou„ proiecte au fost selectate dup„ cum urmeaz„: Ón cazul Bucure∫tiului, prin Fondul I.S.P.A. se finan˛eaz„ Proiectul privind reabilitarea Sta˛iei de epurare Glina. Prin programul de finan˛are, Rom‚nia ∫i-a luat angajamentul de a asigura canalizarea ∫i alimentarea cu ap„ a Óntregului ora∫. Sectoarele incluse nu dispuneau de aceste facilit„˛i, fiind situate Ón p„r˛ile m„rgina∫e ale municipiului.
Œn cazul Aradului, printr-un alt proiect, finan˛at din Fondul I.S.P.A., se asigur„ alimentarea cu ap„ ∫i canalizarea Ón propor˛ie de 67% a municipiului, restul de 32% fiind asigurat de acest proiect.
Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice v„ propune ∫i sus˛ine Ón numele Guvernului adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„.
V„ mul˛umesc.
Cum considera˛i, domnule prim-ministru, c„ trebuie s„ intervin„ Guvernul pe care-l conduce˛i — at‚t c‚t Ól conduce˛i —, pentru a-i sprijini pe produc„torii agricoli s„ aplice terenurilor pe care le lucreaz„ tratamentele necesare fertiliz„rii lor?
Aveam ∫i dou„ interpel„ri, dar s„ m„ ˛in de n„ravul impus ∫i a∫tept. Da?
V„ solicit, domnule prim-ministru ∫i doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i dac„ cunoa∫te˛i aceste discontinuit„˛i ∫i inconveniente legislative. ™i, dac„ da, c‚nd crede˛i c„ se vor reglementa toate acestea, pentru ca ˛ara noastr„ s„ poat„ beneficia de fondurile Uniunii Europene, av‚nd Ón vedere c„ am intrat deja la plata taxelor anuale ∫i timpul ne preseaz„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
- V„ mul˛umesc.
De aceea, domnule prim-ministru, v„ Óntreb — de∫i nu sunte˛i prezent, vorbesc aici cu duhul dumneavoastr„ ∫i-i aduc omagiul meu, s„ fi˛i s„n„tos, puternic, s„ auzi˛i ce v„ spunem, s„ r„spunde˛i f„r„ ocoli∫uri ∫i s„ face˛i treab„ acolo unde sunte˛i — ce anume v„ Óndrept„˛e∫te s„ asista˛i contemplativ ∫i, uneori, chiar mai grav, cu un fel de m‚nie antiproletar„, antiminier„, la asasinarea surselor de energie care sunt minele din Valea Jiului? Eu fac un pariu istoric: Ói vom c„uta cu lum‚narea pe oamenii aceia pe care i-am izgonit ∫i i-am f„cut s„ ne p„r„seasc„ ∫i pe care uneori v‚rsta ∫i, alteori, moartea Ói Óndep„rteaz„ cu mult„ grab„ de minele lor.
A treia interpelare — ierta˛i-m„! —, a doua interpelare ∫i jum„tate.
Œn jude˛ul Hunedoara, 45% dintre cei 120.000 de pensionari au pensii de mizerie, care nu dep„∫esc
300 de RON. Acestea sunt mai mici chiar dec‚t salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„, garantat Ón plat„ prin lege, care este de 330 de RON. Nu to˛i cei peste 54.000 de pensionari, cu pensii mai mici de 300 de RON, beneficiaz„ Óns„ de pensii de pe urma anilor de munc„ lucra˛i, majoritatea beneficiaz„ Óns„ de pensii de pe urma anilor de munc„ lucra˛i, majoritatea sunt beneficiarii unor pensii speciale, Ón limbajul de specialitate poart„ denumirea generic„ de pensii de stat, denumirea de pensii de invaliditate, de urma∫i, anticipate, anticipate par˛ial, pensii pentru limita de v‚rst„. O alt„ categorie important„ de pensionari, cu o pensie mai mic„ de 300 de RON: v„duvele de r„zboi.
Cum r„zboaiele s-au mai r„rit (sau avem noi impresia asta), v„ Óntreb, domnule prim-ministru: cum vede˛i, Ón urm„torii ani, cre∫terea, m„car p‚n„ la nivelul salariului de baz„ minim brut pe ˛ar„, a acestor pensii de mizerie, mai ales c„, spre deosebire de Guvern, care are treab„ cu deosebire la centru, noi avem obliga˛ia de a ne Ónt‚lni cu cei care ne-au ales ∫i care ne Óntreb„: îCe-a˛i f„cut pentru noi?“
Am v„zut zilele trecute Ón jude˛e ale Rom‚niei n„vala pensionarilor, m‚na˛i de necazuri, de propriile nenorociri, ca s„-∫i dob‚ndeasc„ drepturile fire∫ti, adic„ ni∫te bani de p‚ine, de c„ldur„ ∫i de medicamente. Dispre˛ul fa˛„ de pensionari a devenit intolerabil. Sistemul pluripartit, societatea nou„ nu ne dau dreptul de a-i dispre˛ui pe cei care au aceste drepturi, ca ∫i c‚nd nu i-am auzit.
V„ rog, domnule prim-ministru, veni˛i Ón Parlament nu numai la ocazii, crea˛i-v„ ocaziile ∫i v„ vom aduce adversit„˛ile noastre, ca prilej de a v„ afirma ∫i de a v„ angaja la b„t„lii noi pentru mai binele na˛iunii.
Rovinari, Strada 22 Decembrie, bl. P18 ∫i P20, subsol-parter+4 etaje, 58 de unit„˛i locative.
Œn cursul anului 2007 se vor organiza licita˛ii pentru Ónc„ dou„ amplasamente Ón localit„˛ile Rovinari, 38 de apartamente, ∫i Motru, 49 de apartamente.
De asemenea, sunt propuse pentru finan˛are Ón anul 2007, 38 de apartamente Ón localitatea Rovinari. Promovarea noilor investi˛ii se realizeaz„ Ón func˛ie de sursele de finan˛are asigurate de bugetul de stat sau din credite externe cu aceast„ destina˛ie.
V„ mul˛umesc.
evaluarea ofertelor depuse, desemnarea c‚∫tig„torului licita˛iei. Durata lucr„rilor de construc˛ie este de 3 ani, urma˛i de o perioad„ de garan˛ie de Ónc„ 3 ani.
Autostrada Bra∫ov—Gorj, tronsonul Codlea—™oa∫i. Traseul men˛ionat este parte a sectorului 1 de autostrad„, anume sec˛iunea 1B.
Perioada contractual„ de execu˛ie a lucr„rilor pe aceast„ sec˛iune este 28 februarie 2010—31 decembrie 2013.
Varianta de ocolire Bra∫ov, licita˛ia interna˛ional„ privind serviciile de consultan˛„ pentru proiectarea ∫i supervizarea lucr„rilor de construc˛ie, a variantei de ocolire a municipiului Bra∫ov, s-a Óncheiat Ón prezent.
Acum a Ónceput procedura de semnare a contractului pentru serviciile de consultan˛„ mai sus men˛ionate.
Consultantul va semna contractul pentru serviciile de consultan˛„, va elabora documenta˛ia de licita˛ie, inclusiv proiectul tehnic, Ón termen de 9 luni de la semnarea contractului.
Varianta de ocolire F„g„ra∫—S„cele, cele dou„ variante de ocolire, sunt cuprinse pe lista de achizi˛ii publice pentru serviciile de proiectare ∫i studiu de fezabilitate. Finalizarea studiilor de fezabilitate este estimat„ pentru trimestrul III/2007. Urmeaz„ demararea procedurilor de achizi˛ie terenuri, consultan˛„ ∫i lucr„ri.
V„ mul˛umesc.
Hot„r‚rea Guvernului nr. 140/2007 va fi modificat„ ∫i adaptat„ dup„ acceptarea formelor de sus˛inere...
Conform prevederilor acestui act normativ, se acord„ fonduri publice Ón procent de 20 din nivelul creditelor agricole.
Suma alocat„ este de 20.000 lei.