Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îControlul totalitar asupra profesiilor liberale“
Comunismul, ca sistem totalitar, a avut drept caracteristic„, printre altele, faptul c„ fiecare cet„˛ean era inclus Óntr-o organiza˛ie perfect controlat„ de c„tre P.C.R., Mili˛ie ∫i Securitate.
Profesioni∫tii independen˛i, Ón mod special prestatorii de servicii prin practicarea unei profesii liberale, constituiau un grup specific, c„ruia i se consacra o aten˛ie special„.
La Moscova, Ón iunie 1946, s-au elaborat Directivele N.K.V.D. (devenit K.G.B., poli˛ia politic„ sovietic„) pentru
tarifele din orbita sovietic„, inclusiv Rom‚nia. Dup„ 1989, aceste directive, 45 la num„r, s-au g„sit Ón arhivele serviciilor secrete din Polonia, Cehia ∫i Bulgaria. Aceste directive le g„sim ac˛ion‚nd ∫i azi Ón Rom‚nia.
Directivele cu numerele 5 ∫i 6:
î5. Trebuie realizat„ Ón mod accelerat unificarea tuturor partidelor Óntr-un singur partid, av‚nd grij„ ca toate rolurile-cheie s„ revin„ acelor oameni care apar˛in serviciilor noastre secrete.
6. Unificarea organiza˛iilor de tineret trebuie f„cut„ rapid.
De la conduc„tori de organiza˛ii locale Ón sus, Ón pozi˛ii de conducere se vor repartiza oameni desemna˛i de serviciile noastre speciale.“
Œn cazul de fa˛„ analizat este vorba de unificarea, masificarea ∫i controlarea profesiilor liberale (Ón locul organiza˛iilor de tineret sau de partid).
Constat„m c„ Ón Rom‚nia, Ón anul 2007, se continu„ a se legifera ∫i obliga to˛i profesioni∫tii domeniilor specifice profesiilor liberale s„ se Ónregimenteze for˛at Ón unice asocia˛ii profesionale pe ˛ar„ (numite generic Corpuri profesionale). Cine nu este integrat (Ónscris ∫i recunoscut ca membru) Ón Corpul profesional instituit prin lege nu Ó∫i poate practica profesia.
Aceast„ stare de fapt Óncalc„ ∫i restr‚nge drepturile constitu˛ionale ale persoanelor de liber„ asociere [art. 40 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei] ∫i libera practic„ a unei profesii [art. 41 alin. (1) din Constitu˛ie].
Nu Ónt‚mpl„tor, la sf‚r∫it, toate Corpurile profesionale ale profesiilor liberale sunt unite Ón U.N.P.L.R. (Uniunea Na˛ional„ a Profesiilor Liberale din Rom‚nia), condus„ de un cet„˛ean str„in, cu dubl„ identitate ∫i dubl„ cet„˛enie, printre care ∫i rom‚n„.
Œn fapt, ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón domeniul profesiilor liberale prin legile speciale ale Corpurilor profesionale reprezint„ practici anticoncuren˛iale evidente, cunoscute ∫i definite, ca prezervarea domeniului, ∫i bariere de intrare, pentru ob˛inerea unor c‚∫tiguri maximale prin anihilarea concuren˛ei.
Efectele acestei st„ri de fapt sunt servicii de slab„ calitate, cunoscutul efect de monopol, la care se adaug„ pre˛uri ∫i tarife impuse care se sustrag legilor pie˛ei, a cererii ∫i ofertei ∫i se creeaz„ nedreptate social„.
Toate acestea se petrec prin legi care, de fapt, ar trebui s„ aib„ ca scop Ónt„rirea democra˛iei, a economiei de pia˛„, satisfacerea binelui public ∫i asigurarea condi˛iilor de manifestare a pie˛ei libere ca baz„ a progresului economic ∫i social.
Apar c‚teva Óntreb„ri-cheie:
1. De ce trebuie ca, Ón mod for˛at ∫i prin Ónc„lcarea drepturilor constitu˛ionale de liber„ asociere ∫i liber„ practic„ a unei profesii liberale, s„ fie for˛a˛i s„ fac„ parte din aceea∫i (∫i unica!) asociere to˛i profesioni∫tii unui domeniu sau ai unei profesii liberale?
2. De ce nu se permite ca, Ón baza legii-cadru a asocia˛iilor (Legea nr. 246 din 2005, care modific„ ∫i aprob„ Ordonan˛a Guvernului nr. 26 din 2000), s„ se asocieze cet„˛enii Ón mod liber Ón asocia˛ii profesionale, oric‚te, persoane juridice, f„r„ scop patrimonial, apolitice etc.?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007
Apare o dubl„ reglementare: una pentru recunoa∫terea personalit„˛ii juridice a asocia˛iilor ∫i funda˛iilor (Ón general O.N.G.-uri), c„rora li se aplic„ baza legal„ men˛ionat„ mai sus, ∫i, eventual, ulterior, dup„ minimum trei ani de activitate, li se recunoa∫te caracterul de îutilitate public„“, iar alt„ reglementare se aplic„ pentru Corpurile profesionale (unice ∫i obligatorii!) constituite prin lege, care sunt recunoscute _ab initio_ ca persoane juridice de utilitate public„, Ónainte de a se Ónfiin˛a, iar personalitatea lor juridic„ nu este consfin˛it„ prin hot„r‚re judec„toreasc„. Ba, mai mult, li se stabile∫te, prin lege, ∫i sediul, ∫i formele, ∫i structura de organizare ∫i a organismelor de conducere, ele fiind asocia˛ii private!
Cui folose∫te aceast„ discriminare ∫i ambiguitate legislativ„?!
3. De ce registrul persoanelor care practic„ profesii liberale este constituit ∫i ˛inut de c„tre Corpul profesional, asocia˛ie privat„, ∫i nu de c„tre stat, care, conform art. 116 ∫i 117 din Constitu˛ie, trebuie s„ aib„ autorit„˛i publice de specialitate?
4. Cui folose∫te ∫i pentru ce acest monopol privat asupra datelor despre prestatorii de servicii prin practicarea profesiilor liberale?
5. De ce o mul˛ime de frunta∫i politici ai partidelor fac parte din conducerile pe ˛ar„ ale acestor Corpuri profesionale Ónc„ de la Ónfiin˛area lor?
6. De ce tocmai ace∫ti politicieni sunt ini˛iatorii ∫i sus˛in„torii legifer„rii unor asocia˛ii private care Óncalc„ ∫i restr‚ng drepturi constitu˛ionale?
7. C‚˛i bani, cum se gestioneaz„ (nu cumva chiar prin evaziune fiscal„?) sume anuale de ordinul zecilor de milioane de euro pe asocia˛ie profesional„ ∫i Ón folosul cui?
8. De ce sunt obliga˛i to˛i profesioni∫tii domeniului s„ pl„teasc„ cotiza˛ii ∫i taxe pentru cursuri obligatorii singurei asocia˛ii profesionale din care, dac„ nu fac parte, nu pot profesa o profesie liberal„ pentru care s-au preg„tit?
9. De ce li s-a permis prin lege unor Corpuri profesionale (notarii, de exemplu) s„ Ó∫i fixeze ei tarife minime impuse pe pia˛„?
Aceste Óntreb„ri retorice ∫i altele care pot continua eviden˛iaz„:
— modul neconstitu˛ional de creare ∫i func˛ionare a Corpurilor profesionale;
— totalitarismul instaurat prin monopolul impus pe pia˛a serviciilor;
— controlul total al informa˛iei ∫i datelor persoanelor de c„tre asocia˛ii private;
— transferul inadmisibil al unor func˛ii constitu˛ionale ale statului c„tre asocia˛ii private (Corpuri profesionale);
— practicarea de pre˛uri minime impuse pe pia˛a serviciilor de c„tre unele asocia˛ii profesionale ∫i Ónc„lcarea principiilor de liber„ concuren˛„ pe pia˛„;
— Ómbog„˛irea imoral„, la ad„postul legii discriminatorii, a unor privilegia˛i prin jecm„nirea cet„˛enilor supu∫i regimului de monopol ∫i tarife minime impuse pe pia˛a serviciilor ob˛inute prin practicarea profesiilor liberale;
— at‚t de mul˛i sunt at‚t de s„raci pentru c„ at‚t de pu˛ini sunt at‚t de boga˛i;
— lipsa Ón legisla˛ia rom‚neasc„ a defini˛iei conceptului de îprofesie liberal„“. Œn ciuda acestui impediment Ón multe legi se face referire la acest concept care, nefiind definit, las„ loc la foarte multe interpret„ri abuzive;
— este imperios necesar s„ se Ónceteze ini˛ierea de c„tre ministere a unor ordonan˛e ale Guvernului care s„ reglementeze modul de organizare ∫i func˛ionare a unor structuri asociative private, gen Corpuri profesionale;
— apare ca imediat necesar ∫i obligatoriu s„ fie abrogate toate prevederile legale care restr‚ng drepturile constitu˛ionale de liber„ asociere ∫i liber„ practic„ a unor profesii liberale;
— statul trebuie s„ reglementeze prin lege standardele ∫i criteriile conform c„rora se poate accede Ón profesie. Sigur c„ astfel de reglement„ri trebuie legiferate de c„tre Parlament, dup„ ce Guvernul consult„ speciali∫tii reprezentativi ai structurilor asociative ale domeniilor specifice;
— revine, conform art. 116 ∫i 117 din Constitu˛ie, autorit„˛ilor publice de specialitate rolul s„ controleze legalitatea modului de exercitare a unor profesii ∫i s„ sesizeze justi˛ia pentru cazurile de nelegalitate sau _malpraxis_ ;
— este necesar„ ∫i obligatorie definirea juridic„ prin lege a conceptului de îprofesie liberal„“, ∫i reglementarea principial„, prin respectarea drepturilor constitu˛ionale de liber„ asociere ∫i liber„ practic„ a unei profesii, va crea claritate juridic„;
— deschiderea pie˛ei serviciilor prin practicarea liber„ a profesiilor liberale va duce la sc„derea pre˛urilor ∫i la cre∫terea calit„˛ii serviciilor. Acesta este un obiectiv de interes na˛ional, consfin˛it ∫i Ón Programul de guvernare aprobat de Parlament.
Capitolul IV — Mediul de afaceri
îUn guvern puternic nu este acela care dore∫te s„ controleze totul, ci acela care ∫tie s„ renun˛e la o parte din puterea lui pentru a da for˛„ pie˛ei ∫i legii. Dezvoltarea pie˛elor este calea prin care actul de guvernare va Óndeplini o seam„ de cerin˛e ale unei economii func˛ionale de pia˛„: stabilitatea ∫i predictibilitatea mediului de afaceri, utilizarea eficient„ a resurselor, libera circula˛ie a for˛ei de munc„, a m„rfurilor, serviciilor ∫i capitalurilor, limitarea exceselor birocratice ∫i diminuarea corup˛iei.“
Fenomene nocive ∫i efectele lor asupra domeniilor profesiilor liberale ∫i asupra pie˛ei serviciilor Ón Rom‚nia.
1. Fenomenul: Lipsa Ón legisla˛ia rom‚neasc„ a definirii juridice a conceptului de îprofesie liberal„“.
a) se genereaz„ confuzie legislativ„, interpret„ri abuzive, sistemul legislativ devine incoerent;
b) dubla reglementare pentru recunoa∫terea ∫i Ónregistrarea persoanelor juridice;
c) discriminare ∫i privilegii juridice pentru Corpuri profesionale fa˛„ de celelalte asocia˛ii persoane juridice
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007
(recunoscute ∫i Ónregistrate pe baza Legii nr. 246/2005, care modific„ ∫i aprob„ Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000 a asocia˛iilor ∫i funda˛iilor).
3. Fenomenul: Obligarea, prin efectul legii speciale de reglementare a profesiei, ca fiecare persoan„, pentru a-∫i exercita profesia, s„ devin„ membr„ Ón singura asocia˛ie profesional„ recunoscut„ prin lege.
Efectul: restr‚ngerea drepturilor constitu˛ionale ale persoanelor de liber„ asociere ∫i liber„ practic„ a profesiei.
4. Fenomenul: Controlul totalitar al domeniilor profesiilor liberale ∫i al speciali∫tilor care practic„ profesii liberale.
Efectul: valorificarea, Ón locul autorit„˛ilor publice, de c„tre grupuri private din conducerea asocia˛iilor profesionale a informa˛iilor despre persoane ∫i pia˛a serviciilor specifice.
5. Fenomenul: Crearea monopolului pe pia˛a serviciilor oferite prin practicarea profesiilor liberale, prin mecanisme de _numerus clausus_ de restr‚ngere a accesului pe pia˛„ ∫i stabilirea tarifelor minime impuse pentru servicii.
Efectul: se blocheaz„ libera concuren˛„ a serviciilor ∫i liberul acces pe pia˛„ al nou-veni˛ilor ∫i se realizeaz„ c‚∫tiguri maximale prin deformarea pie˛ei serviciilor.
6. Fenomenul: Substituirea statului de c„tre asocia˛ii private, profesionale, Ón exercitarea func˛iilor de reglementare ∫i control pe care trebuie s„ le realizeze autorit„˛ile publice de specialitate, conform Constitu˛iei Rom‚niei.
Efectul: confiscarea ∫i exercitarea Ón interes de grup a func˛iilor statului, prin Óngr„direa libert„˛ilor constitu˛ionale ale persoanelor Ón scopul cre„rii monopolului pe pia˛a serviciilor pentru a maximiza profitul Ón interesul grupului profesional.
Propuneri pentru corectarea acestor st„ri de fapt: — definirea prin lege a conceptului juridic de îprofesie liberal„“;
— promovarea Legii-cadru privind profesiile liberale;
— stabilirea, prin lege, a standardelor ∫i criteriilor pentru practicarea fiec„rei profesii liberale recunoscute ca atare;
— separarea, prin lege, a rolului ∫i func˛iilor autorit„˛ilor publice de specialitate de rolul asocia˛iilor private profesionale;
— abrogarea actelor normative (legi, ordonan˛e guvernamentale) care restr‚ng drepturile constitu˛ionale ale persoanelor la liber„ asociere, liber„ practic„ a unei profesii ∫i liber acces pe pia˛a serviciilor prestate prin practicarea profesiilor liberale.
Anex„:
Extras din pres„, 7 mai 2007 — Ziarul îS„pt„m‚na financiar„“, pagina 10.
Articol îCCFR — Un caz al suprareglement„rii serviciilor profesionale“
îRecomand„rile O.C.D.E. Ón materie men˛ioneaz„ c„ pentru membrii unei profesii concuren˛a trebuie sus˛inut„, ∫i nu eliminat„.
Atunci c‚nd reglement„rile apar, pia˛a este cel mai bine deservit„ c‚nd exist„ mai multe asocia˛ii profesionale Ón locul uneia singure.
Nu ar trebui s„ existe Ón˛elegeri de fixare a pre˛urilor (cum este la noi cazul notarilor, n.n.) sau de divizare a pie˛elor, care ar putea Ónc„lca prevederile Legii concuren˛ei U.E.
Œn timp ce tendin˛a european„ se Óndreapt„ c„tre reducerea restric˛iilor, la noi se procedeaz„ Ómpotriva acestui curent, prin intermediul reglement„rilor stringente.
Œn domeniile profesiilor liberale, fa˛„ de standardele promovate at‚t de O.C.D.E., c‚t ∫i de U.E., reglement„rile din Rom‚nia sunt mult mai restrictive.
Singurul domeniu Ón care ar putea s„ se manifeste monopoluri impuse de stat este cel al s„n„t„˛ii, deoarece aici consecin˛ele _malpraxisului_ sunt cele mai grave, fiind mai dificil pentru public s„ evalueze competen˛ele profesionale ale unui anumit individ.“ — Patrick Leonerd, Tax Partner KPMGB.
Domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, eu v„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i, v„ rog, insist ca Óntreaga declara˛ie, din care am citit un rezumat, s„ fie Ónregistrat„ ca atare.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.