Stenogramă plen

## Bun„ diminea˛a!

Permite˛i-mi s„ declar deschise lucr„rile primei p„r˛i a plenului Camerei Deputa˛ilor de ast„zi, parte destinat„ prezent„rii interven˛iilor ∫i declara˛iilor politice ale deputa˛ilor.

Sunt Ónscri∫i urm„torii colegi: 17 de la P.S.D., 11 de la P.N.L., patru de la P.D., opt de la P.R.M., U.D.M.R.-ul nu s-a Ónscris Ónc„, Partidul Conservator, cinci, grupul minorit„˛ilor na˛ionale, doi, grupul celor f„r„ apartenen˛„ politic„, unu.

Permite˛i-mi s„ dau Ónt‚i cuv‚ntul unui reprezentant al Guvernului, al for˛elor care sprijin„ Guvernul, respectiv domnului Ioan Ghi∫e, de la P.N.L.

V-a∫ ruga pe to˛i care sunte˛i ∫i m„ auzi˛i s„ respecta˛i timpul care se aloc„ unei interven˛ii, pentru a putea to˛i colegii Ónscri∫i s„ ia cuv‚ntul, s„ nu fiu nevoit s„ v„ Óntrerup.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ rog s„ ave˛i amabilitatea, datorit„ faptului c„ declara˛ia mea politic„ este mai lung„, s„ citesc doar un rezumat, pentru a m„ Óncadra Ón timpul alocat, ∫i s„ v„ rog s„ ave˛i amabilitatea s„ dispune˛i pentru secretariat ca Óntregul con˛inut al declara˛iei mele s„ fie Ónregistrat ca atare, ∫i respectiv plasat pe site-ul Camerei Deputa˛ilor ca declara˛ie politic„ integral„, ∫i nu doar rezumatul pe care-l citesc eu.

V„ mul˛umesc pentru ini˛iativ„. Œntreaga declara˛ie a dumneavoastr„ va fi cuprins„ pe site ∫i, desigur, Ón îMonitorul Oficial“.

Mul˛umesc pentru sintez„.

## **Domnul Ioan Ghi∫e:**

V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îControlul totalitar asupra profesiilor liberale“

Comunismul, ca sistem totalitar, a avut drept caracteristic„, printre altele, faptul c„ fiecare cet„˛ean era inclus Óntr-o organiza˛ie perfect controlat„ de c„tre P.C.R., Mili˛ie ∫i Securitate.

Profesioni∫tii independen˛i, Ón mod special prestatorii de servicii prin practicarea unei profesii liberale, constituiau un grup specific, c„ruia i se consacra o aten˛ie special„.

La Moscova, Ón iunie 1946, s-au elaborat Directivele N.K.V.D. (devenit K.G.B., poli˛ia politic„ sovietic„) pentru

tarifele din orbita sovietic„, inclusiv Rom‚nia. Dup„ 1989, aceste directive, 45 la num„r, s-au g„sit Ón arhivele serviciilor secrete din Polonia, Cehia ∫i Bulgaria. Aceste directive le g„sim ac˛ion‚nd ∫i azi Ón Rom‚nia.

Directivele cu numerele 5 ∫i 6:

î5. Trebuie realizat„ Ón mod accelerat unificarea tuturor partidelor Óntr-un singur partid, av‚nd grij„ ca toate rolurile-cheie s„ revin„ acelor oameni care apar˛in serviciilor noastre secrete.

6. Unificarea organiza˛iilor de tineret trebuie f„cut„ rapid.

De la conduc„tori de organiza˛ii locale Ón sus, Ón pozi˛ii de conducere se vor repartiza oameni desemna˛i de serviciile noastre speciale.“

Œn cazul de fa˛„ analizat este vorba de unificarea, masificarea ∫i controlarea profesiilor liberale (Ón locul organiza˛iilor de tineret sau de partid).

Constat„m c„ Ón Rom‚nia, Ón anul 2007, se continu„ a se legifera ∫i obliga to˛i profesioni∫tii domeniilor specifice profesiilor liberale s„ se Ónregimenteze for˛at Ón unice asocia˛ii profesionale pe ˛ar„ (numite generic Corpuri profesionale). Cine nu este integrat (Ónscris ∫i recunoscut ca membru) Ón Corpul profesional instituit prin lege nu Ó∫i poate practica profesia.

Aceast„ stare de fapt Óncalc„ ∫i restr‚nge drepturile constitu˛ionale ale persoanelor de liber„ asociere [art. 40 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei] ∫i libera practic„ a unei profesii [art. 41 alin. (1) din Constitu˛ie].

V„ mul˛umesc.

V-am promis c„ va fi publicat„.

Are cuv‚ntul domnul Dumitru Bentu, de la P.S.D., ∫i se preg„te∫te domnul Adrian Moisoiu, de la P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi îMai“.

Un observator suficient de avizat ∫i atent ar constata c„ luna mai a g„zduit, de-a lungul timpului, importante evenimente care marcheaz„ istoria, oric‚t„ repetabilitate ar presupune aceast„ _magister vitae_ .

1 Mai este Ziua Muncii; 2 Mai — Ziua Tineretului, 9 Mai — Ziua Independen˛ei de Stat a Rom‚niei, 9 Mai — Victoria asupra Fascismului, 9 Mai — Ziua Europei. Enumerarea ar putea continua ∫i cu alte date capabile a ne determina s„ facem recurs la memorie.

Pentru istoria na˛ional„, o nou„ zi, din cele care apar˛in lunii lui florar, vine s„ se insinueze Ón con∫tientul colectiv: 19 mai — data primului referendum organizat pentru demiterea unui pre∫edinte. Numele pre∫edintelui — Traian B„sescu. Motivul? Conflictul grav sau mai pu˛in grav cu Constitu˛ia pe care a mizat. Osanai∫ti preziden˛iali organizeaz„ a∫a-zise mitinguri de sus˛inere pentru cel care a declan∫at lupta strict instinctual„ Ómpotriva institu˛iilor statului democratic.

Mul˛i dintre ei poart„ cu discre˛ie ∫i venera˛ie sub rever insigna afectiv„ a partidului Ónfiin˛at la 8 mai 1921 ∫i pe care l-au slujit cu devotament revolu˛ionar p‚n„ la data la care oportunismul funciar le-a confirmat garan˛ia c„ pot deveni democra˛i sau liberal-democra˛i.

Œntre timp, pre∫edintele interimar Nicolae V„c„roiu demonstreaz„ pertinent ∫i avizat cum poate ∫i mai ales cum trebuie s„ se implice, strict constitu˛ional, un pre∫edinte. Aceasta spre disperarea boc-man-ilor ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 bourenilor, vectori neferici˛i ai unui servilism care te transpune, prin paroxismul s„u, Ón anticul Persepolis.

Stima˛i colegi, sunt multe motive pentru care Traian B„sescu nu trebuie s„ revin„. Ar redeschide toate ariile de conflict cu institu˛iile pe care pretinde c„ le respect„: Parlament — Guvern. Celebrul _sine ira et studio_ ar r„m‚ne doar un simplu reper bibliografic. Criza politic„ s-ar relansa cu ∫i mai mult„ furie.

Iat„ de ce declara˛ia politic„ de ast„zi se dore∫te a fi simultan ∫i un apel la ra˛iune, la responsabilitate, adresat pre∫edintelui suspendat. R„m‚ne˛i acolo unde v„ afla˛i Ón acest moment ∫i, din respect pentru poporul pe care spune˛i c„ Ól iubi˛i, Óncerca˛i un alt drum. Poate reveni˛i la cel f„r„ pulbere ∫i l„sa˛i Cotroceniul.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea Grupului Partidului Na˛ional Liberal, domnul Emil Strung„ a depus la secretariat interven˛ia Domniei Sale.

Are cuv‚ntul domnul Adrian Moisoiu ∫i se preg„te∫te, din partea Grupului P.D.... nu v„d pe nimeni. N-a˛i ajuns Ónc„, domnule Fr‚ncu!

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Moisoiu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„ îRom‚nismul nu trebuie s„ piar„“.

Mare naiv sunt! Nu am voie niciodat„ s„ uit c„ a existat un tratat care, Ón iunie 1920, dup„ Primul R„zboi Mondial, s-a semnat la Trianon, Ón urma c„ruia au fost delimitate grani˛ele etnice ale Ungariei reale ∫i care a fost perceput de nobilimea responsabil„ de destinul politic al acestei ˛„ri drept Ónceputul unei tragedii istorice de care nu se va dezice niciodat„. Œn acest fel, clasa politic„ maghiar„, format„ din nobili de diferite rase ∫i limbi, f„r„ leg„turi de s‚nge Óntre ei, dar ulterior maghiariza˛i, ∫i-a identificat soarta, adic„ pr„bu∫irea privilegiilor seculare, cu totalitatea na˛iunii maghiare.

Aceasta este oligarhia format„ din preo˛i, publici∫ti, scriitori, Ónv„˛„tori, juri∫ti sau alte categorii sociale, Ónregimentat„ la noi Ón ˛ar„ Ón U.D.M.R. sau dincolo de grani˛„ Ón F.I.D.E.S.Z., care, ast„zi, face apel la unitatea poporului maghiar, pretinz‚ndu-i solidaritate de destin. Iar obiectivul final al mesajului lor este refacerea Ungariei Mari, prin care se vor Ónl„tura toate nenorocirile individuale sau colective ab„tute asupra poporului ungar: s„r„cia ∫i mizeria, mortalitatea cresc‚nd„, alcoolismul, drogurile, sinuciderile etc., ∫i îs-ar corecta injusti˛ia Trianonului“, s-ar instala pacea sufleteasc„ at‚t de mult dorit„.

Aici trebuie c„utat r„spunsul la problemele legate de separarea Ónv„˛„m‚ntului pe criterii etnice, pe care le credeam dep„∫ite demult, apar˛in„toare unui trecut pe care Ól vrem uitat ∫i care am crezut c„ au apar˛inut anilor ’90, c‚nd, la T‚rgu-Mure∫, s-a dat marea b„t„lie pentru ∫coala rom‚neasc„.

Pentru c„ revizioni∫tii ∫tiu c„ numai Ón ∫coli separate se poate injecta ur„ ∫i dispre˛ fa˛„ de popula˛ia autohton„ rom‚n„, crearea unei mentalit„˛i de superioritate, m‚nuit„ ca o arm„ de lupt„.

Acesta este motivul recidiv„rii periodice a puseurilor separatiste de genul celor petrecute de cur‚nd la T‚rguMure∫, unde conducerea Comitetului de Ini˛iativ„ îBolyai“ (C.I.B.), organiza˛ie care militeaz„, mai nou, dup„ ce nu a avut succes la Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din ClujNapoca, pentru separarea pe criterii etnice a Universit„˛ii de Medicin„ ∫i Farmacie din T‚rgu-Mure∫, a solicitat printre altele:

Mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îLa referendum, s„ sc„p„m ˛ara de pericolul dictaturii preziden˛iale!“.

P.N.L. recomand„ tuturor membrilor ∫i simpatizan˛ilor s„i, precum ∫i electoratului rom‚nesc s„ participe Ón num„r c‚t mai mare la vot ∫i s„ se pronun˛e cu îDa“ pentru demiterea pre∫edintelui Traian B„sescu.

Motiva˛iile P.N.L. sunt urm„toarele:

1. Traian B„sescu a fost ∫i va fi un factor destabilizator, el afl‚ndu-se Ón conflict cu Guvernul, Parlamentul, partidele politice ∫i institu˛iile statului. Atac‚nd Ón permanen˛„ Parlamentul ∫i partidele politice, care sunt pilonii de sprijin ai oric„rui stat democratic, Traian B„sescu dore∫te s„ transforme Rom‚nia Óntr-o feud„ ∫i s„ creeze premisele unei dictaturi preziden˛iale.

2. Traian B„sescu a Ónc„lcat, Ón numeroase r‚nduri, Constitu˛ia, amestec‚ndu-se Ón mod grosolan Ón activitatea institu˛iilor administrative ∫i judec„tore∫ti, folosind informa˛iile primite de la serviciile secrete Ón scop de ∫antaj ∫i pentru sprijinirea grupurilor sale de interese. Nu dorim ca Parlamentul s„ se transforme Ón Marea Adunare Na˛ional„.

3. Traian B„sescu Óncearc„ de 2 ani de zile distrugerea P.N.L., mai Ónt‚i din interior, prin destabilizare, apoi Óncerc‚nd s„-l desfiin˛eze sprijinind plecarea unui grup de liberali care au format P.L.D.

4. Traian B„sescu nu se ˛ine de cuv‚nt ∫i nu are onoare. ™i-a alungat to˛i colaboratorii, singura persoan„ de care ascult„ fiind Elena Udrea. Este grav c‚nd un conduc„tor de ˛ar„ este influen˛at Óntr-o a∫a de mare m„sur„ de o femeie.

5. A Ónr„ut„˛it, prin caracterul s„u impulsiv ∫i imprevizibil, lipsit de orice urm„ de diploma˛ie, rela˛iile noastre politice ∫i economice cu Federa˛ia Rus„, Moldova, Ucraina, Fran˛a, Germania ∫.a.m.d.

Care sunt argumentele celor care-l sus˛in pe Traian B„sescu?

A condamnat oficial comunismul.

A trimis la C.N.S.A.S. toate dosarele de securitate. Militeaz„ pentru votul uninominal.

Este campionul luptei Ómpotriva corup˛iei.

Toate argumentele sunt ori mincinoase, ori sloganuri populiste menite s„ atrag„ simpatia electoratului.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea Grupului P.R.M. are cuv‚ntul domnul ™tefan Baban, iar domnul Paul Magheru a depus interven˛ia la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îRisipirea Ón cele patru z„ri a for˛ei de munc„ rom‚ne∫ti“

Œn orice ora∫ din ˛ara asta, indiferent de m„rimea sa, anun˛urile privind angaj„rile se g„sesc peste tot, Óncep‚nd de la afi∫ele puse pe st‚lpi ∫i ziduri ∫i termin‚nd cu cele din ziarele locale. Dac„ mai ad„ug„m ∫i faimoasele t‚rguri de joburi, care sunt deja structurate pe anotimpuri, avem deja o imagine real„ a ofertei de locuri de munc„ din Rom‚nia.

Problema grav„ nu o reprezint„ solicit„rile pentru angaj„ri aici Ón ˛ar„, ci cele care sunt pentru str„in„tate. Ofert„ pentru acest gen de locuri de munc„ este mult spus, din moment ce anun˛urile nu indic„ nicio ocupa˛ie, ci doar cuvintele enigmatice îlocuri de munc„ Ón str„in„tate“. Nu indic„ nicio condi˛ie de angajare, niciun nume de angajator ci doar site-uri pentru Ónscriere. Din start se Ón˛elege c„ nu sunt necesare specializ„ri, calific„ri etc., deoarece munca brut„ ∫i necalificat„ poate fi f„cut„ de orice amator, indiferent de c‚te diplome de˛ine. Iar ca tenta˛ia s„ fie ∫i mai mare, anun˛urile de acest tip con˛in ∫i premii ∫i bonusuri, care vor fi acordate doar celor care se vor gr„bi s„ se Ónscrie pentru aceste posturi.

Reclama este sufletul comer˛ului, lucru valabil ∫i Ón cazul celor amatori s„ plece Ón str„in„tate pentru a munci, deoarece Ón ˛ar„, Ón opinia lor, nu au unde sau nu sunt la fel de bine pl„ti˛i.

Dorin˛a lor este Óntre˛inut„ ∫i de mass-media, care, prin reportaje de scurt„ durat„, scot Ón eviden˛„ cozile interminabile la sediile angajatorilor str„ini care au venit Ón Rom‚nia pentru a c„uta, g„si ∫i exploata for˛a de munc„ ieftin„ ∫i calificat„.

Œncurajarea plec„rii la munc„ Ón str„in„tate a primit, la un moment dat, ∫i un soi de autentificare guvernamental„. Exemplul unui fost ministru al muncii, care a g„sit ca solu˛ie salvatoare pentru concedierile masive dintr-o zon„ industrial„ autohton„ angajarea celor disponibiliza˛i Ón str„in„tate, este edificator, comentariile fiind astfel de prisos.

Toate acestea denot„ indiferen˛a autorit„˛ilor fa˛„ de risipirea unei bog„˛ii de neasemuit ∫i de nerecuperat: for˛a de munc„ rom‚neasc„, calificat„, specializat„ ∫i dezvoltat„. Exodul masiv din ultimii doi ani a trezit autorit„˛ile din amor˛eal„ ∫i del„sare, ajung‚ndu-se la concluzia c„ studierea acestui fenomen, cu toate implica˛iile sale, necesit„ existen˛a unei structuri separate Ón cadrul Ministerului Muncii. Astfel spus, deocamdat„ for˛ei de munc„ Ói lipse∫te tocmai autoritatea ministerial„ Ón domeniu.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea Grupului minorit„˛ilor na˛ionale, domnul Aledin Amet. Se preg„te∫te, din partea P.N.L., domnul Andrian Mihei.

Bun„ diminea˛a!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: î18 mai 1944, ziua tragic„ din istoria t„tarilor crimeeni“.

18 mai 1944 reprezint„, pentru na˛iunea t„tar„, data c‚nd s-a Óncercat distrugerea fiin˛ei sale na˛ionale. Atunci, Ón acea zi, aproape jum„tate de milion de oameni a fost evacuat, cu for˛a, din Peninsula Crimeea, ˛inut c„ruia t„tarii Ói spun ˛ar„. Pentru autorit„˛ile comuniste sovietice nu a contat deloc faptul c„, Ón propor˛ie foarte mare, printre cei n„p„stui˛i, se aflau b„tr‚ni ∫i copii.

Istoria t„tarilor, ca ∫i istoria tuturor popoarelor lumii, este alc„tuit„ din triumfuri ∫i drame, dar ceea ce s-a petrecut cu ace∫ti oameni, la data de 18 mai 1944, dep„∫e∫te, cu siguran˛„, grani˛a ra˛iunii, oferind, din p„cate, imaginea for˛ei nes„buite. Nesuport‚nd condi˛iile inumane din vagoanele pentru animale, mul˛i, foarte mul˛i dintre cei oropsi˛i au pierit pe drum. Cum a fost posibil s„ se doreasc„, Ón urma unor ra˛ionamente politice iresponsabile, Óncercarea de anulare a existen˛ei unei na˛iuni? ™i cum poate fi apreciat„ altfel dec‚t meschin„ ac˛iunea de depopulare a elementului t„t„resc din Peninsula Crimeea, Ón condi˛iile Ón care b„rba˛ii se aflau pe front, lupt‚nd Ón cadrul armatei sovietice?

Oamenii creeaz„ faptele, iar istoria le consemneaz„. Timpul, Óns„, Óntotdeauna, desfiin˛eaz„ conjuncturile.

Drept dovad„, cei r„ma∫i Ón via˛„ sau urma∫ii celor deporta˛i se reÓntorc Ón Crimeea. Op˛iunea este una singur„, simpl„ dar esen˛ial„: p„strarea identit„˛ii ca na˛iune.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Andrian Mihei ∫i se preg„te∫te domnul Pupez„ de la P.S.D.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi este intitulat„ îUn copac este cunoscut dup„ fructele sale“.

Ast„zi, Óncep‚nd din 1994, conform hot„r‚rii Adun„rii Generale a Organiza˛ie Na˛iunilor Unite, se s„rb„tore∫te Ziua Interna˛ional„ a Familiei, zi care, la propunerea Institutului Rom‚n pentru Drepturile Omului, sus˛inut„ de Patriarhia Rom‚niei, a devenit oficial ∫i Ziua Familiei Rom‚ne.

Œnc„ din momentul Ón care doi tineri Ó∫i unesc destinele, ofi˛erul st„rii civile le spune c„ îŒn Rom‚nia statul ocrote∫te c„s„toria ∫i familia, el sprijin„, prin m„suri economice ∫i sociale, dezvoltarea ∫i consolidarea familiei.“

Oare aceste cuvinte mai au Ón˛elesul propriu? Oare m„surile economice ∫i sociale reu∫esc s„ protejeze familiile din Rom‚nia ∫i s„ le sprijine dezvoltarea? Oare familiile din aceast„ ˛ar„ care tr„iesc Ón s„r„cie extrem„ sunt acoperite corespunz„tor de m„surile de protec˛ie social„? Oare nu este imperios necesar„ o politic„ demografic„ coerent„ ∫i sus˛inut„ prin ac˛iuni corespunz„toare? Ce m„suri se iau pentru a se stopa fenomenul de emigrare? C‚te familii sunt desp„r˛ite ∫i c‚˛i copii sunt l„sa˛i de izbeli∫te de c„tre p„rin˛ii pleca˛i la munc„ Ón diverse ˛„ri ∫i ce m„suri se iau pentru a stopa acest fenomen sau m„car pentru a proteja respectivii copii? Toate aceste probleme (∫i nu numai) trebuie s„ ne fr„m‚nte cu adev„rat atunci c‚nd vorbim despre ocrotirea familiei.

™i nu am pomenit Ónc„ de restul problemelor cu care familiile din Rom‚nia se confrunt„ ∫i pentru care nu exist„ Ónc„ un suport concret ∫i coerent: violen˛a Ón familie, abandonul familiei, violen˛a Ón ∫coli, traficul de femei, exploatarea muncii la negru a minorilor.

Dac„ lu„m Ón considerare evolu˛ia demografic„ negativ„, principalele cauze pe care le vedem cu u∫urin˛„ sunt sc„derea drastic„ a natalit„˛ii, nivelul Ónalt al mortalit„˛ii generale, emigrarea masiv„, lipsa dorin˛ei familiilor tinere de a avea copii sau dorin˛a de a avea doar unul sau maximum doi etc., toate acestea pe fondul instal„rii unui proces de Ómb„tr‚nire care are drept consecin˛„ cre∫terea ratei de dependen˛„, factor de Ómpov„rare a popula˛iei active Óncadrate Ón munc„.

V„ mul˛umesc, domnule coleg.

Are cuv‚ntul domnul Costache Mircea ∫i se preg„te∫te... A, pardon, nu, nu! Domnul Viorel Pupez„, din partea P.S.D., apoi domnul Costache Mircea, ∫i apoi domnul Macale˛i de la P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Viorel Pupez„.

Bun„ diminea˛a, domnule pre∫edinte!

Declara˛ia politic„ se intituleaz„ îA pus totul pe o singur„ carte, la cacealma!“

Œn art. 80 din Constitu˛ie se prevede c„ Pre∫edintele Rom‚niei reprezint„ statul rom‚n ∫i este garantul independen˛ei na˛ionale, al unit„˛ii ∫i al integrit„˛ii teritoriale a ˛„rii.

De asemenea, se mai spune Ón legea fundamental„ c„ pre∫edintele Rom‚niei vegheaz„ la respectarea Constitu˛iei ∫i la buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice. Œn acest scop, pre∫edintele exercit„ func˛ia de mediere Óntre puterile statului, precum ∫i Óntre stat ∫i societate. Doar at‚t ar fi trebuit s„ Ónve˛e ∫i s„ respecte pre∫edintele Traian B„sescu, dar nici lec˛ia aceasta nu ∫i-a f„cut-o! îPun totul pe o singur„ carte!“, a spus Traian B„sescu, dar probabil c„ nu se g‚ndea la Constitu˛ie...

El a promis c„ va fi garantul independen˛ei justi˛iei, c„ va reprezenta oamenii Ón rela˛ia cu institu˛iile statului, c„ va veghea la realizarea celor mai importante obiective de politic„ intern„ ∫i interna˛ional„, dar ∫i c„ va fi îun adversar neÓmp„cat al corup˛iei la nivel Ónalt“. P‚n„ acum nu a ob˛inut absolut nimic din ceea ce a promis, Ón

schimb a pierdut ceea ce avea, posibilitatea de a face ceva bun la Pre∫edin˛ie.

Lumea Ó∫i pusese mari speran˛e Ón venirea la putere a unei Alian˛e conduse de un B„sescu care promitea ˛epe pentru cei care au adus ˛ara la un nivel redus de moralitate politic„ ∫i economic„, dar electoratul a r„mas numai cu ˛eapa, de parc„ experien˛a guvern„rii C.D.R. nu era suficient„, guvernare minat„ ∫i compromis„ tot de un Traian B„sescu!

De fapt, Traian B„sescu a generat momente tensionate, contraproductive din punctul de vedere al interesului na˛ional ∫i care, p‚n„ la urm„, nu pot fi altfel taxate dec‚t gafe preziden˛iale. Contrar promisiunilor sale, justi˛ia a fost controlat„ de apropia˛ii lui, pentru c„ a pornit cercet„ri numai Ómpotriva adversarilor politici.

Œn ciuda numeroaselor scandaluri cu îasfalturi“, borduri ∫i energie, apropia˛ii s„i nu au nicio problem„, ba, mai mult, sunt simboluri ale luptei Ómpotriva corup˛iei ∫i Ómpotriva oligarhilor, un astfel de stindard fiind ∫i Elena Udrea. Traian B„sescu a ajuns Ón situa˛ia Ón care nu mai poate comunica corect ∫i deschis cu celelalte structuri de putere statal„, nu mai poate exercita rolul de arbitru neutru Ón rela˛iile dintre partidele aflate la putere.

V„ mul˛umesc, stimate coleg.

V„ rog s„-l anun˛a˛i pe colegul dumneavoastr„, domnul Costic„ Macale˛i, s„ vin„.

Are cuv‚ntul domnul Costache Mircea…

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Doamna Angela Buciu, atunci, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ este intitulat„ îImaginea Rom‚niei v„zut„ din tren“.

Œn cele ce urmeaz„ o s„ v„ relatez impresiile rezultate Ón urma deplas„rilor mele cu trenul Ón zonele periferice ale Capitalei noastre ∫i Ón jude˛ul Ilfov.

Recent, prin aderare, ne-am dob‚ndit calitatea de cet„˛eni europeni, dar dup„ contactul cu realitatea zonei la care fac referin˛„ nu ∫tiu dac„ onor„m acest statut.

Acum, c‚nd acest titlu are un caracter de mas„, locuitorii din spa˛iul Uniunii Europene, deci ∫i Ón din Rom‚nia, ca stat cu drepturi depline, suntem invita˛i s„ ne manifest„m ∫i comport„m Ón orice Ómprejur„ri ca cet„˛eni europeni. M‚ndria de a fi rom‚n prime∫te o aur„ prin demnitatea de a fi european, Óns„, de la iluzie la realitate calea este lung„, iar Ón mare m„sur„, deocamdat„, ne sim˛im europeni de periferie!

Imaginea Rom‚niei Ón ochii unui cet„˛ean str„in care ne viziteaz„ ˛ara pe traseele spre Capital„ ∫i spre obiectivele turistice ∫i de agrement este adesea dezolant„.

Recent, s„rb„torile de 1 Mai s-au soldat cu devastarea trenurilor de c„l„tori pe traseele turistice (geamuri sparte, canapele rupte, distruse ∫i Óncrustate cu mesaje de amor). Dezastrul apare Ón special Ón trenurile ∫i pe traseele care pleac„ din Bucure∫ti, iar aceasta se repet„ dup„ fiecare ocazie care mobilizeaz„ turi∫ti c„tre mare sau munte. La Óntoarcere, trenurile arat„ ca dup„ r„zboi. Comportarea este identic„ ∫i pe stadioane.

Personal m-a ∫ocat imaginea dezolant„ pe care o ofer„ gunoaiele din preajma Capitalei ∫i din jude˛ul Ilfov, de la Chitila p‚n„ la Bucure∫ti, dar ∫i pe traseele c„ilor ferate ∫i ale ∫oselelor Ónspre locurile de agrement, fapt ce-i determin„ pe turi∫tii str„ini s„ ne ocoleasc„.

Poluarea cu PET-uri, de∫euri menajere, rumegu∫, provine de la gospod„riile cet„˛enilor din comunele riverane ∫i chiar de la agen˛ii economici care func˛ioneaz„ Ón aceste localit„˛i, dar ∫i de la c„l„torii care le arunc„ din tren.

Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛ei, c‚t ∫i Prim„ria Capitalei, dar ∫i prim„riile din zon„ dovedesc neputin˛„ Ón st„vilirea invaziei gunoaielor. Ace∫tia, de∫i au legea de partea lor, se dovedesc dep„∫i˛i de probleme.

V„ mul˛umesc.

Urma domnul Costic„ Macale˛i din partea P.S.D.-ului. V„d c„ a ie∫it, v-a∫ ruga s„-l invita˛i.

P‚n„ c‚nd vine domnul Macale˛i, domnul Costache Mircea, din partea P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte pentru cuv‚nt.

Se pare c„ elanul unor colegi care, p‚n„ mai ieri, f„ceau coad„ la microfon pentru a-∫i exprima puncte de vedere referitoare la momentul pe care Ól tr„ie∫te ˛ara, Ón prag de referendum na˛ional, se pare c„ acest elan s-a cam diminuat vizibil ∫i asta Ónseamn„ marele curaj al marilor b„rba˛i politici care sunt Ón consonan˛„ cu decadentismul generalizat care caracterizeaz„ societatea rom‚neasc„. Le adresez colegilor mei Óndemnul de a-∫i Óncheia mandatul cu demnitate.

Eu o s„ spun c‚teva cuvinte, at‚t c‚t Ómi ve˛i permite, despre vremurile de bejenie pe care le tr„im. Nu ∫tiu cum vor consemna istoricii sau anali∫tii viitorului starea de lucruri din aceste vremi, pentru c„ nu ∫tiu cine ∫i cu ce-i va m‚nji la vremea aceea ca s„ fixeze Ón timp legitimitatea perpetu„rii abera˛iei ori oportunitatea urm„rii dezm„˛ului decerebrat. Fapt este c„ sunt sf„tuitori bine pl„ti˛i ai celui temporar suspendat din func˛ia de pre∫edinte, dar fatalmente definitiv suspendat de la realitatea na˛ional„ ∫i social„ rom‚neasc„, ∫i de aceea consider c„ nimeni nu-i contest„ talentul anarhistului iremediabil, care url„ acum prin pie˛ele marilor ora∫e, de a min˛i cu naturale˛e, cu aceea∫i naturale˛e cu care respir„, ∫i de a promova instig„ri la violen˛„ din postura de mediator Óntre institu˛iile statului, Ón care nu s-a sim˛it niciodat„ confortabil.

Lucrul pe care ∫tie s„-l fac„ cel mai bine respectivul este s„-∫i construiasc„ mereu adversari din acelea∫i prototipuri umane ∫i din acelea∫i arhetipuri, precum acelea care Ól Ónconjoar„. Se lupt„ cu ho˛ii Ónconjurat de ho˛i, se lupt„, zice el, cu corup˛ii, Ónconjurat de corup˛i, el Ónsu∫i exponent de frunte al celor Ónzestra˛i cu tupeul f„r„ margini al jefuitorului care arat„ spre al˛ii, al ho˛ului care strig„ îho˛ii!“.

Iat„ c‚teva dintre delicatesele oferite azi observatorilor neutri ai fenomenului politic na˛ional. Iat„ cu ce-i mome∫te promotorul îaxei dezaxatului“ pe sus˛in„torii s„i plimba˛i cu autocarele de la Constan˛a la Ia∫i ∫i de la Bucure∫ti la Cluj, cu scopul de a induce cet„˛enilor ideea marii sus˛ineri, chipurile, de care s-ar bucura îetilicul agresiv“.

El le spune, printre altele, concet„˛enilor c„ cei 322 care au avut, unii, poate, interesul, al˛ii, curajul ∫i patriotismul de a i se opune, c„ au nici mai mult, nici mai pu˛in dec‚t ca religie furtul. N-o s„ avem niciodat„ timp destul s„ demonstr„m c„ un descreierat be˛iv ∫i afemeiat, ho˛ ∫i pr„duitor, putred de bogat, de corupt ∫i de vicios nu are dreptul moral s„ spun„ c„ unul ca mine, de exemplu, f„r„ averi, f„r„ conturi, f„r„ ma∫ini, reprezentant al celui mai dur segment social al dezmo∫teni˛ilor, t‚lh„ri˛i ∫i umili˛i de pira˛ii economiei de

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D. a depus Ón scris domnul Costic„ Macale˛i ∫i domnul Gheorghe Chiper.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„ dintre cei prezen˛i?

Mul˛umesc.

Declara˛ie politic„: î«Glasul p„m‚ntului», ignorat de guvernarea portocalie“

Œntr-o ˛ar„ Ón care disputele ∫i scandalurile politice se afl„ pe prima pagin„ a ziarelor de doi ani ∫i jum„tate, de c‚nd îdefuncta“ Alian˛„ D.A. a preluat puterea Ón Rom‚nia, singurele preocup„ri ale guvernan˛ilor au vizat Ómp„r˛irea func˛iilor ∫i a beneficiilor aduse de acestea.

Agenda politicienilor a devenit din Ón ce mai diferit„ de agenda cet„˛eanului de r‚nd. Nevoile ∫i necazurile oamenilor nu au reprezentat o prioritate pentru guvernan˛i.

Un exemplu ilustrativ Ón acest sens vizeaz„ domeniul agriculturii, unul dintre sectoarele tradi˛ionale ale economiei rom‚ne∫ti. Dac„ Ón perioada interbelic„ Rom‚nia era considerat„ îgr‚narul Europei“, fiind una dintre cele mai mari produc„toare de cereale din lume, la ora actual„ situa˛ia Ón agricultur„ este catastrofal„.

Din cauza secetei prelungite, culturile sunt uscate aproape Ón totalitate. De∫i dorim ∫i pretindem c„ avem o agricultur„ de nivel european, Ón zonele unde nu exist„ sisteme de iriga˛ii oamenii dispera˛i car„ pe c‚mp butoaie cu ap„, ca Ón perioada antebelic„, Óncerc‚nd s„ mai salveze culturile care le pot asigura mijloacele de subzisten˛„.

Dac„ Ón perioada 2001—2004 guvernarea s-a preocupat de Ómbun„t„˛irea ∫i func˛ionarea sistemului de iriga˛ii, subven˛ion‚nd aduc˛iunea apei pe canalele de iriga˛ii, astfel Ónc‚t produc„torii agricoli pl„teau doar apa utilizat„ pentru udarea terenurilor, din anul 2005 situa˛ia s-a schimbat radical.

La ora actual„, Ón zona agricol„ cea mai fertil„ a ˛„rii, Ón C‚mpia B„r„ganului, profit‚nd de monopolul pe care Ól are, societatea de furnizare a energiei electrice îRenel“ — Dobrogea impune organiza˛iilor utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii ni∫te condi˛ii Ónrobitoare ∫i greu de acceptat pentru

a le furniza energia electric„ necesar„ aduc˛iunii de ap„ pe canalele de iriga˛ii. Astfel, pentru montarea unui transformator de electricitate Ón prim„vara anului 2007 ∫i pentru demontarea lui Ón toamn„ se solicit„ utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii impresionanta sum„ de 9.800 de lei, urm‚nd ca Ón anul viitor aceast„ sum„ s„ creasc„.

## îDiscurs european“

Acum doi ani de zile credeam c„ dac„ Rom‚nia va intra Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007 vom Óncepe, Ón sf‚r∫it, s„ culegem roadele a ceea ce Ónsemnat Revolu˛ia din Decembrie 1989. Dup„ 50 de ani de dictatur„ cr‚ncen„ ∫i 17 ani de tranzi˛ie dureroas„, Rom‚nia s-ar fi Óntors acas„, Ón Europa, cu sufletul, c„ci fizic nu a p„r„sit-o niciodat„.

Speram pe-atunci c„ vom putea respira cu to˛ii alt aer, c„ vom putea s„ ne ocup„m fiecare dintre noi de crearea unui viitor pentru noi Ón∫ine ∫i implicit pentru aceast„ ˛ar„. Aveam toate premisele s„ o facem: am fi fost parte a clubului select al ˛„rilor cu democra˛ie avansat„, cu o economie de pia˛„ consolidat„, o ˛ar„ liber„ Ón care merit„ s„ tr„ie∫ti. Mi-a∫ fi dorit c„ dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ s„ lucr„m cu to˛ii la integrarea ei, sub toate aspectele, Ón ceea ce, cu mare pomp„, numim familie european„. Nici Ón cele mai negre co∫maruri nu a∫ fi b„nuit pe-atunci c„ momentul 1 ianuarie 2007 va fi pentru unii semnalul c„ au voie s„ scoat„ din cripte stafiile trecutului.

Nu mi-a∫ fi dorit s„ vorbesc ast„zi nici despre referendum, nici despre Traian B„sescu, nici despre alte subiecte goale de sens ce nu aduc nimic constructiv nici m„car la nivel de dezbatere pe scena public„ rom‚neasc„. Mi-ar fi pl„cut s„ amintesc doar despre ce au f„cut p‚n„ acum Guvernul Rom‚niei ∫i Partidul Na˛ional Liberal. S„ v„ vorbesc despre tot ceea ce avem de f„cut de-aici Ónainte, pentru a recupera decalajele care ne separ„ de statele din Uniunea European„. Din p„cate, de c‚teva luni, suntem obliga˛i s„ asist„m la un circ care n-are nicio leg„tur„ cu a∫tept„rile rom‚nilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Europa exist„ ∫i Ón timp, nu doar Ón spa˛iu. Europa veacurilor al XIV-lea — al XV-lea era condus„ de despo˛i (lumina˛i sau nu!) care tr„iau sub mottoul lui Ludovic al XIV-lea: îStatul sunt eu!“. F„r„ parlamente, f„r„ guverne, f„r„ institu˛ii ale statului de drept, Europa a fost m„cinat„ de r„zboaie ∫i de conflicte interminabile, ∫i acest lucru a durat p‚n„ aproape de sf‚r∫itul secolului al XX-lea. Democra˛ia european„ a fost amenin˛at„ ∫i de oameni care promovau idei de genul _Il Duce a sempre raggione!_ (Ducele are Óntotdeauna dreptate), ca Benito Mussolini, ∫i _Ein land, ein volk, ein Fuhrer_ (O ˛ar„, un popor, un Comandant), ca Adolf Hitler. Sau, ca s„ amintesc de ceea ce am tr„it cu to˛ii, de doctrina comunist„, folosit„ ca arm„ de opresiune a oamenilor, de Óngr„dire a libert„˛ilor fundamentale, Ón numele unor utopii, impus„ de dictatori ca Stalin, Hru∫ciov, Mao Zedong sau Nicolae Ceau∫escu.

Œn data de 11 aprilie 2007, Consiliul Jude˛ean Buz„u a s„rb„torit, pentru prima dat„ de la Ónfiin˛area sa prin alegeri democratice, Ziua Administra˛iei Publice Jude˛ene.

Acest eveniment a fost posibil datorit„ ini˛iativei consilierilor P.S.D. Astfel, data de 11 aprilie a fost declarat„, prin hot„r‚rea Consiliului Jude˛ean din 28 februarie 2007, ziua Ón care se marcheaz„ anual activitatea administrativ„ a jude˛ului.

Festivitatea a debutat cu intonarea Imnului na˛ional ∫i a continuat cu ∫edin˛a festiv„, oferind posibilitatea ca, dup„ 15 ani de la constituirea primului consiliu jude˛ean ales, to˛i consilierii jude˛eni, din 1992 p‚n„ Ón prezent, Ómpreun„ cu fo∫tii ∫i actualii pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i, prefec˛i ∫i subprefec˛i, dar ∫i primarii din jude˛ ∫i directorii institu˛iilor publice descentralizate s„ se revad„ Óntr-un cadru festiv, av‚nd ∫i posibilitatea de a evoca realiz„rile ∫i de a-∫i exprima speran˛ele privind administra˛ia public„.

Au fost aminti˛i cu aceast„ ocazie ∫i cei care au trecut Ón ve∫nicie, Ón amintirea lor p„str‚ndu-se un moment de reculegere.

Cei care au luat cuv‚ntul Ón cadrul festivit„˛ii au eviden˛iat contribu˛iile pe care le-au avut Ón realizarea unor obiective de interes public ∫i ∫i-au exprimat speran˛a c„, îpun‚ndu-se mai mult accent pe nevoile administrative

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 ∫i mai pu˛in pe cele politice, acest jude˛ ar putea deveni unul cu adev„rat integrat Ón Uniunea European„“.

Œn toate mandatele de p‚n„ Ón prezent s-au realizat lucruri importante Ón jude˛ul Buz„u, exist‚nd Ónc„ loc pentru multe altele.

Pentru marcarea evenimentului ∫i pentru ca fiecare s„-∫i aminteasc„ de aceast„ prim„ Zi a Administra˛iei Publice Jude˛ene, a fost tip„rit un pliant pe care s-au Ónscris numele tuturor consilierilor ale c„ror mandate au fost validate la alegerile din 1992, 1996, 2000 ∫i 2004, pe a c„rui prim„ pagin„ a fost tip„rit„ stema Ónsu∫it„ de Consiliul jude˛ean Ón ∫edin˛a din 28 martie 2007.

S-a realizat, de asemenea, ∫i o plachet„ aniversar„, prin care 11 aprilie este oficializat„ ca Ziua Administra˛iei Publice Jude˛ene, con˛in‚nd tricolorul, stema jude˛ului, o cocard„ pe care s-a Ónsemnat anul 2007 ∫i ∫tampila Consiliului jude˛ean, cu semn„tura actualului pre∫edinte. Fiecare participant la festivitate a primit c‚te o plachet„ ∫i un pliant.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Stima˛i colegi,

Ceea ce v„ spun acum nu este o noutate: func˛ionarii publici din Rom‚nia sunt salaria˛ii care au cele mai slabe venituri, raportate la nivelul ∫i calitatea muncii prestate, respectiv la nivelul studiilor. Fie c„ lucreaz„ Ón cadrul unor autorit„˛i publice locale sau Ón institu˛ii deconcentrate, fie c„ sunt din ministere, func˛ionarii au salarii Ón medie cu 100—120 de euro sub media na˛ional„.

A∫a cum spuneam, aceste informa˛ii nu sunt nout„˛i care s„ dea pe spate pe cineva. Sunt lucruri care s-au perpetuat de-a lungul timpului ∫i care se ∫tiu foarte bine. Numai c„ lipsa oric„ror m„suri clare ∫i concrete pentru a proteja aceast„ categorie face ca pe zi ce trece num„rul func˛ionarilor care p„r„sesc sistemul de stat s„ fie tot mai mare. A trecut vremea Ón care visul oric„rui salariat era lucrul la stat, Óntr-un post c„ldu˛ de unde s„ ias„ la pensie f„r„ ca pe parcursul vie˛ii s„ aib„ b„t„i de cap. Acum este altfel, iar tinerii sunt m‚na˛i de alte g‚nduri. Vor cariere, vor salarii bune, vor s„ fie aprecia˛i, vor s„ urce rapid pe scara profesional„.

Numai c„ statul — ∫i aici m„ refer ∫i la autorit„˛ile publice locale, la institu˛iile deconcentrate ∫i la ministere — pare a nu Ón˛elege principiile moderne ∫i normale de activitate la locul de munc„. Niciunul dintre dezideratele tinerei genera˛ii nu sunt oferite de sistemul de stat. Func˛ionarilor publici nu li se ofer„, nici m„car de departe, ∫ansa de a avea salarii mari — chiar dac„ munca este pe m„sur„ —, nici ∫ansa de a urca rapid pe scara profesional„. Dac„ Óntr-o firm„ oarecare — haide˛i s„ ne referim la o banc„ — este posibil ca un t‚n„r s„ ajung„ director la numai 30 de ani, Óntr-o direc˛ie a finan˛elor publice acela∫i t‚n„r nu are nicio ∫ans„. Nu mai vorbim de nivelul salariz„rii Óntre cele dou„ posturi.

Œn aceste condi˛ii, nu mai trebuie s„ mire chiar pe nimeni faptul c„ num„rul func˛ionarilor publici care Ó∫i caut„ un loc de munc„ mai bine pl„tit a crescut Óngrijor„tor Ón ultimele luni. Œn c‚teva luni au plecat din sistem 5.500 de func˛ionari, Ón special din domeniul tehnologiei informa˛iei ∫i din direc˛iile de specialitate ale administra˛iei publice.

Declara˛ie politic„: îCosturi nejustificate Ón c„minele studen˛e∫ti“

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se refer„ din nou la situa˛ia din Ónv„˛„m‚nt. S-a vorbit, se vorbe∫te ∫i probabil se va mai vorbi mult despre starea precar„ Ón care se g„se∫te infrastructura din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Sunt probleme cu ∫colile, cu c„minele ∫i cantinele destinate elevilor ∫i studen˛ilor.

Despre aceast„ situa˛ie a∫ vrea s„ v„ vorbesc, fiind, cred, Ón asentimentul miilor de elevi ∫i studen˛i care locuiesc Ón respectivele c„mine.

Œn discu˛iile pe care le am Ón teritoriu, dar ∫i Ón dezbaterile din Parlament, am Ónt‚lnit deseori aceast„ problem„ care pare s„ nu-∫i mai g„seasc„ rezolvarea: cea a c„minelor studen˛e∫ti. Aproape mereu ni∫te ruine insalubre Ón care unii îresponsabili-aranjori“ le v‚nd unor studen˛ilor dreptul de a îlocui“ contra unor sume de sute de euro, c„minele studen˛e∫ti din campusurile din toat„ ˛ara g„zduiesc, anual, zeci de mii de tineri care vin s„ studieze Ón speran˛a unei vie˛i decente, a∫a cum o merit„ elitele unei ˛„ri. ™i ce g„sesc studen˛ii no∫tri acolo: mizerie, ignoran˛„, corup˛ie ∫i l„comie!

De cur‚nd, o organiza˛ie studen˛easc„, Alian˛a Na˛ional„ a Organiza˛iilor Studen˛e∫ti din Rom‚nia, a solicitat tuturor universit„˛ilor din ˛ar„, pe baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, s„ prezinte ∫i s„ afi∫eze, pentru informarea tuturor celor interesa˛i, veniturile ∫i cheltuielile aferente sistemului c„min-cantin„, iar r„spunsul acestor institu˛ii se las„ Ónc„ a∫teptat. Numai dou„ universit„˛i au r„spuns solicit„rii.

Ne Óntreb„m ce este de ascuns Ón acest caz? Probabil c„ este vorba despre faptul c„ îpersoane interesate“ umfl„ nejustificat costul regiei de c„min tocmai pe spatele celor care nu-∫i permit s„ pl„teasc„: studen˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Este inacceptabil„ o astfel de situa˛ie! Cum putem s„ ne numim europeni dac„ avem oameni Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt care profit„ cu neglijen˛„, nep„sare ∫i l„comie de banii unei categorii de persoane Ón formare, pentru care fiecare leu Ón plus pl„tit pentru regia de c„min Ónseamn„ o p‚ine, un bilet de tramvai sau o carte Ón minus?

îInvesti˛iile Ón infrastructura ∫colar„ — prioritatea liberalilor vasluieni pentru anul 2007“

La sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute, jude˛ul Vaslui s-a bucurat de vizita de lucru a domnului Cristian Adomni˛ei, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului. Ministrul liberal a sosit Ón jude˛ul nostru dup„ un tur de for˛„ efectuat Ón jude˛ele Gala˛i ∫i Br„ila, Ón care a evaluat stadiul unor investi˛ii Ón Ónfrastructura ∫colar„ aflate Ón derulare ∫i a identificat noi obiective ∫colare care vor beneficia de programe de asisten˛„ financiar„ din partea Guvernului T„riceanu.

Aceste evalu„ri, la fa˛a locului, ale necesit„˛ilor de investi˛ii Ón infrastructura ∫colar„ se deruleaz„ Ón conformitate cu Programul de reconstruc˛ie a sistemului de Ónv„˛„m‚nt din mediul rural, prev„zut Ón capitolul al V-lea din Programul de guvernare 2005—2008.

Reconstruc˛ia sistemului de Ónv„˛„m‚nt Ón mediul rural reprezint„ o prioritate a guvern„rii T„riceanu, iar acest program guvernamental are Ón vedere urm„toarele componente:

— reabilitarea ∫colilor din mediul rural, construc˛ia de noi ∫coli ∫i dotarea lor cu utilit„˛i prin aloca˛ii de la bugetul de stat, Ón sistem de cofinan˛are, ∫i cu contribu˛ia autorit„˛ilor administra˛iei publice locale;

— alocarea distinct„, de la bugetul de stat, a 100 milioane de euro anual pentru reabilitarea ∫colilor ∫i construc˛ii ∫colare Ón mediul rural;

— dotarea ∫colilor cu materiale didactice ∫i echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educa˛ionale, echipamente multimedia);

— asigurarea de personal didactic calificat Ón mediul rural prin sporuri salariale stimulative (incluz‚nd sporul de mediu rural), facilit„˛i pentru transport, cazare ∫i stabilizare;

— organizarea cadrului folosirii pe scar„ larg„ a Ónv„˛„m‚ntului la distan˛„ (formare continu„, reconversie profesional„ etc.) de c„tre locuitorii din mediul rural.

Œn jude˛ul Vaslui, vizita ministrului a debutat cu o discu˛ie tehnic„ desf„∫urat„ la Prim„ria Ora∫ului Murgeni, la care au participat primarul ora∫ului, domnul Jenic„ Panica, prefectul jude˛ului, Ioan Zaharia, inspectorul ∫colar general ∫i al˛i responsabili cu gestionarea investi˛iilor din cadrul I.S.J. Vaslui.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor, Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, unul dintre posturile rom‚ne∫ti de ∫tiri a prezentat, Óntr-o emisiune proprie, situa˛ia Ón care se g„sesc persoanele private de libertate la ie∫irea din penitenciar. Œntr-o analiz„ c‚t se poate de pertinent„, realizatorii emisiunii ∫i invita˛ii lor subliniau c‚t se poate de clar lipsa de ∫anse a celor care ies din penitenciar.

Trec‚nd cu greu de bariere de con∫tiin˛„ ∫i mentalitate din partea societ„˛ii ∫i a angajatorilor, care refuz„ s„ aib„ de-a face cu persoane cu cazier, cei mai mul˛i se v„d nevoi˛i s„ trag„ din greu pentru reabilitarea moral„ ∫i social„. Dintre ei, o bun„ parte nu are nici cea mai mic„ ∫ans„, iar drumul c„tre penitenciar ∫i o nou„ privare de libertate este foarte scurt.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Este adev„rat: fiecare p„dure are usc„turile ei ∫i trebuie ca societatea s„ Ó∫i asume problemele cu care se confrunt„. Nu putem Óns„ s„ nu sus˛inem un sistem de reabilitare ∫i educare mult mai intens dec‚t cel de p‚n„ acum.

Printre persoanele private de libertate ca urmare a s„v‚r∫irii unor infrac˛iuni nu sunt doar criminali notorii sau _natural born killers_ , cum spun americanii. Sunt ∫i oameni care au Ón˛eles c„ au gre∫it ∫i vor o alt„ via˛„. La ei trebuie s„ ne g‚ndim. Pentru ei trebuie un alt sistem de educa˛ie, de munc„, de sprijin.

M„ g‚ndesc totodat„ la Óncurajarea mult mai ferm„ a angajatorilor care ofer„ un loc de munc„ persoanelor eliberate din penitenciar. Putem merge inclusiv p‚n„ la a garanta material pentru buna desf„∫urare a raporturilor de munc„. Œn fond, dac„ un fost pu∫c„ria∫ Ól fur„ pe omul care i-a dat un loc de munc„, o bun„ parte din vin„ apar˛ine ∫i statului, prin institu˛iile sale specializate, care nu a reu∫it, Ón perioada de deten˛ie, s„ Ói ofere educa˛ia necesar„ de˛inutului.

F„r„ un sistem eficient de sprijin, ∫ansele celui abia ie∫it de dup„ gratii sunt aproape nule, iar probabilitatea de a se Óntoarce la penitenciar este mare. V„ mul˛umesc.

îCampania unui pre∫edinte Ón deriv„“

Campania lui Traian B„sescu, pre∫edintele Ón deriv„ al Rom‚niei, se concentreaz„ pe manipularea opiniei publice. El duce o campanie de dezinformare sistematic„, o campanie menit„ s„ induc„ idei false, fiind capabil s„ spun„ orice pentru a-∫i salva scaunul de la Cotroceni.

Pre∫edintele suspendat Traian B„sescu ∫i-a creionat Ón mod iresponsabil campania Ón jurul a dou„ mari teme: oligarhia ∫i conexiunea cu Rusia, folosind Ón discursurile sale aceea∫i tehnic„ ca ∫i Fidel Castro.

Tema oligarhiei, folosit„ aproape Ón toate campaniile electorale, revine obsedant Ón discursul pre∫edintelui Ón deriv„, care nu a urm„rit combaterea oligarhiei, ci modalitatea de a-∫i instala propria oligarhie odat„ cu accesul la Cotroceni. Pentru Traian B„sescu exist„ dou„ categorii de oligarhi: cei pe care Ói nume∫te Ón discursurile din pie˛ele publice ∫i ceilal˛i, pe care Ói trece sub t„cere. Traian B„sescu ar trebui s„ ne spun„ dac„ nu cumva sunt oligarhi ∫i prietenii s„i Sorin Ovidiu V‚ntu, prietenii de la îEuroconstruct“ care au c‚∫tigat contracte de milioane cu statul Ón ultimii ani sau so˛ul Elenei Udrea. Acestora nu li se aplic„ aceea∫i unitate de m„sur„?!

Pentru a-∫i Ónt„ri discursul, pre∫edintele Ón deriv„ adaug„ la tema oligarhiei ∫i conexiunea cu Rusia. Apelul la rusofobie Óncearc„ s„ ating„ o coard„ sensibil„ a memoriei colective a poporului rom‚n, periclit‚nd Ón mod iresponsabil rela˛iile interna˛ionale ale ˛„rii Óntr-un moment Ón care to˛i actorii semnificativi din lume — Uniunea European„ ∫i Statele Unite — Óncearc„ s„ construiasc„ o rela˛ie de prietenie cu Rusia. Pre∫edintele suspendat al Rom‚niei apeleaz„ la rusofobie f„r„ a lua Ón considerare costurile acestui discurs pentru ˛ar„. Acest mod de a face campanie dispre˛uind interesul na˛ional ne arat„ c„

de fapt Traian B„sescu este dispus s„ sacrifice orice pentru a fi reinstalat la Cotroceni.

Noutatea introdus„ de Traian B„sescu Ón cadrul acestei campanii electorale o reprezint„ discursul gen Fidel Castro. Dialogul cu mul˛imile, inventat ∫i utilizat de liderul cubanez, a fost folosit pentru prima dat„ pe 8 ianuarie 1959 Óntr-o tab„r„ militar„ din Columbia la Ónt‚lnirea lui Fidel Castro cu poporul cubanez. Profit‚nd de faptul c„ discursul era televizat, Fidel Castro Ónfl„c„reaz„ masele ∫i Óntreab„ asisten˛a dac„ ar trebui sau nu s„ accepte propunerea Guvernului de a deveni comandant-∫ef al for˛elor armate. De aceea∫i tehnic„ s-a folosit ∫i Traian B„sescu Ón discursurile sale publice din ultima vreme, sper‚nd, poate, c„ ∫i el va reu∫i, asemenea lui Fidel, s„ mobilizeze masele pentru a putea r„m‚ne la Cotroceni.

Declara˛ie politic„: îP‚n„ unde merge nesim˛irea!“

Credeam c„ am v„zut ∫i auzit totul despre tupeul ∫i nesim˛irea unor politicieni versa˛i Ón arta manipul„rii, Óns„ se pare c„ m-am Ón∫elat amarnic ∫i c„ imagina˛ia ∫i mai ales demagogia unora dintre ei nu are limite.

Œn aceast„ categorie se Óncadreaz„ declara˛ia unui frunta∫ al Partidului Democrat, care afirma c„, Ón aceast„ s„pt„m‚n„, de∫i vor fi supu∫i unor atacuri violente at‚t ei, c‚t ∫i pre∫edintele B„sescu, nu-∫i fac probleme, deoarece au ca scut poporul.

S„ te cruce∫ti, nu altceva, de c‚t tupeu ∫i lips„ de bun-sim˛ dau dovad„ unii politicieni!

Dup„ ce c„ au fost trimi∫i Ón Parlament ∫i unii chiar numi˛i Ón fruntea unor ministere ca s„ se ocupe de problemele cu care se confrunt„ popula˛ia, cu alte cuvinte ei s„ fie scutul popula˛iei ∫i s„ fac„ toate eforturile de care sunt capabili pentru a ajuta popula˛ia, observ„m cum cu un tupeu f„r„ margini vor s„ inverseze lucrurile, astfel Ónc‚t popula˛ia s„ fie scutul lor ∫i s„ Ói ajute s„-∫i rezolve toate problemele, lucru de o gravitate f„r„ precedent pentru orice om de bun-sim˛ din aceast„ ˛ar„, care constat„ c„ un politician, Ón loc s„-∫i respecte menirea pentru care a fost ales, Óncepe s„ emit„ preten˛ii de-a dreptul revolt„toare ∫i Óncearc„ s„ se foloseasc„ de popula˛ie pentru interesul s„u personal.

Œns„ dac„ ne uit„m atent la toate personajele din jurul lui Traian B„sescu observ„m cum pentru toate a devenit o practic„ uzual„ s„ se foloseasc„ de popula˛ie pentru realizarea unor scopuri personale. Astfel c„ pentru ace∫ti oameni politici a devenit un lucru normal ca poporul s„ fie folosit, ori de c‚te ori este nevoie, pentru atingerea unui scop personal, Ónc‚t opinia lor politic„ s-a schimbat,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 ∫i popula˛ia este acum Ón slujba politicienilor, ∫i nu invers, cum este normal.

Œn aceste condi˛ii, domnilor morali∫ti autointitula˛i ∫i ve∫nici ap„r„tori ai pre∫edintelui suspendat, p‚n„ unde ve˛i mai continua cu tupeul ∫i nesim˛irea?!

Autodeclarat cel mai mare iubitor al poporului rom‚n, Traian B„sescu este autorul unei performan˛e rare Ón istoria Parlamentului Rom‚niei, pe care pu˛ini dintre rom‚ni o cunosc. Sunt convins„ c„ marea majoritate a oamenilor Ónt„r‚ta˛i de pre∫edintele suspendat Ómpotriva celor 322 de parlamentari care au cutezat s„ voteze pentru lini∫tea ˛„rii nu ∫tiu c„ Traian B„sescu a sfidat, pur ∫i simplu, Parlamentul Ón cele dou„ mandate ale sale de deputat.

Cifrele de pe site-ul Camerei Deputa˛ilor stau m„rturie Ón acest sens. Astfel, Ón legislatura 1992—1996, deputatul B„sescu a avut ∫apte lu„ri de cuv‚nt Ón plen. Trei dintre acestea au fost declara˛ii politice, Óntr-una din ele anun˛‚ndu-∫i demisia Ónainte de termen. Œn acela∫i mandat, Traian B„sescu a formulat dou„ Óntreb„ri c„tre Guvern, una referitoare la soarta unor nave Ónc„rcate cu zah„r, ∫i cealalt„ despre accidentul unei nave sub pavilion panamez ∫i dispari˛ia echipajului.

Œn legislatura 1996—2000, Ón care a de˛inut concomitent ∫i func˛ia de ministru al transporturilor, deputatul Traian B„sescu s-a îremarcat“ doar prin 29 de lu„ri de cuv‚nt Ón plen, Ón 25 de ∫edin˛e. Majoritatea cov‚r∫itoare a acestora au fost prezent„ri de r„spunsuri la Óntreb„rile adresate membrilor Guvernului ∫i interven˛ii la dezbaterile asupra Proiectelor de lege ale bugetului de stat din anii respectivi. Acestea sunt cifrele seci ale activit„˛ii deputatului Traian B„sescu Ón cei aproape opt ani de îprezen˛„“ Ón Parlamentul Rom‚niei.

Œn aceste condi˛ii, cred c„ nu mai trebuie s„ mire pe nimeni faptul c„ pre∫edintele suspendat are o aversiune furibund„ la adresa forului legislativ al ˛„rii. Pentru un ales care a sfidat aceast„ institu˛ie fundamental„ a statului de drept ∫i a democra˛iei, violen˛a limbajului la adresa parlamentarilor care au votat pentru suspendarea sa pare fireasc„.

Este clar c„ Traian B„sescu nu are nimic Ón comun cu valorile unui parlamentarism autentic ∫i nici nu este Ón stare s„ respecte spiritul democratic al luptei politice. Cred c„ mul˛i dintre parlamentarii care au votat suspendarea sa au Ón doar doi ani ∫i jum„tate de mandat mai mult„ activitate dec‚t a avut Traian B„sescu Ón opt!

îCanalul BÓstroe, un pericol ecologic ∫i economic pentru Rom‚nia“

A∫a cum au anun˛at oficialit„˛ile de la Kiev, canalul de naviga˛ie BÓstroe a fost inaugurat luni, 14 mai 2007, Ón

ciuda protestelor Rom‚niei ∫i a vehementelor reac˛ii pe plan interna˛ional.

Administra˛ia central„ ucrainean„ a trecut cu non∫alan˛„ ∫i nep„sare peste protestele venite din toate direc˛iile. Œn avanpremiera inaugur„rii canalului au fost efectuate teste de naviga˛ie pe canal, care au produs chiar ∫i blocarea unei nave.

Rom‚nia, direct afectat„ de acest„ ini˛iativ„ a vecinilor, a afirmat la Berlin, prin vocea ministrului s„u de externe, domnul Adrian Cioroianu, c„ va face din acest diferend o îproblem„ european„“. Ministrul s-a ar„tat foarte Óngrijorat de consecin˛ele nefericite asupra mediului, determinate de existen˛a ∫i func˛ionarea acestui canal navigabil.

Transferarea problemei la nivel european, dep„∫ind, din cauza arogan˛ei p„r˛ii ucrainene, cadrul bilateral, nu se vrea o amenin˛are, ci este o consecin˛„ imediat„ a ader„rii Rom‚niei la U.E.

Este evident ∫i incontestabil c„ demersurile ucrainene privind lucr„rile de ad‚ncire ∫i amenajare a acestui canal pun Ón pericol echilibrul ecologic ∫i ecosistemul Deltei Dun„rii, care a fost declarat„ Rezerva˛ie natural„ a biosferei ∫i face parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Potrivit mass-media ucrainene, proiectul BÓstroe a fost completat cu l„rgirea albiei bra˛ului Chilia, mai ales Ón perspectiva debitelor sc„zute ale Dun„rii, prognozate pentru acest„ var„. Œn plus, canalul va avea implica˛ii economice negative asupra Rom‚niei, deoarece o parte a traficului fluvial care se desf„∫oar„ Ón prezent pe canalul Sulina va ocoli ˛ara noastr„.

Problema canalului se afl„ pe agenda reuniunii din luna iunie a Comisiei Interna˛ionale pentru Protec˛ia Fluviului Dun„rea, a c„rei pre∫edin˛ie este de˛inut„ de Rom‚nia.

Œn concluzie, reamintesc declara˛ia M.A.E. din 9 mai a.c. care preciza c„ îredeschiderea canalului reprezint„ un semnal nedorit, de natur„ s„ influen˛eze rela˛iile rom‚no-ucrainene“.

îP‚n„ Ónc„ nu e prea t‚rziu!“ Stima˛i colegi,

Prin declara˛ia mea politic„ de azi vreau s„ v„ aduc Ón aten˛ie ceea ce spuneam Ónc„ din 7 martie 2006, c‚nd mi-am exprimat Óngrijorarea Ón leg„tur„ cu direc˛ia trasat„ de actuala putere. Spuneam atunci c„ Rom‚nia se Óndreapt„ cu îpa∫i ∫i rapizi, ∫i siguri spre dictatur„“. La acea dat„ aveam impresia c„ Óntreaga coali˛ie a acceptat direc˛ia impus„ de pre∫edintele ˛„rii ∫i, av‚nd Ón vedere principiul de baz„ al democra˛iei prin care minoritatea se supune majorit„˛ii, m„ g‚ndeam c„ nu am altceva de f„cut dec‚t s„ atrag aten˛ia prin declara˛ii politice.

De atunci, Óns„, s-au petrecut mai multe evenimente pe care nu le-am anticipat ∫i nu ∫tiu dac„ cineva ar fi putut-o face, av‚nd Ón vedere setea de putere a celor mai mul˛i dintre cei care ajung Ón func˛ii de decizie. M„ refer la faptul c„ P.C.-ul a ie∫it de la guvernare, iar P.N.L.-ul nu a vrut s„ mai fie p„rta∫ul pre∫edintelui la gravele Ónc„lc„ri ale Constitu˛iei, la satisfacerea unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 scopuri personale ∫i la ofensiva Ómpotriva celor cu care avea personal ceva de Ómp„r˛it, l„s‚nd interesul na˛ional Ón plan secund.

Am asistat Ómpreun„ la îcrizele“ ∫i îÓnfierarea“ cu m‚nie proletar„ a celor care au Óndr„znit s„-i cear„ socoteal„ pentru comportamentul ∫i devierile cu care probabil ar fi putut conduce o nav„, dar nicidecum o ˛ar„ care ∫i-a c‚∫tigat libertatea ∫i demnitatea prin jertf„, Ón decembrie 1989.

Dac„ a venit vorba despre revolu˛ie, vreau s„ v„ ar„t c‚t de mult seam„n„ ceea ce tr„im Ón aceste zile cu ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón urm„ cu 17 ani ∫i Ón acest sens fac o trecere Ón revist„ a celor dou„ situa˛ii ∫i a comportamentelor actorilor principali.

Astfel c„, Ón decembrie 1989, un grup de cet„˛eni au protestat Ómpotriva pre∫edintelui de la acea vreme, Nicolae Ceausescu, ∫i au Óndr„znit s„-i cear„ socoteal„ despre comportamentul dictatorial ∫i situa˛ia politic„ din ˛ar„. Evident, nu au putut face acest lucru Óntr-un cadru institu˛ionalizat, a∫a c„ au f„cut-o Ón fa˛a Catedralei din Timi∫oara.

Œn aprilie 2007, un grup de cet„˛eni, de aceast„ dat„ Óntr-un cadru institu˛ionalizat, Parlamentul Rom‚niei, au Óndr„znit s„-i atrag„ aten˛ia pentru abuzurile ∫i Ónc„lcarea constitu˛iei Pre∫edintelui Rom‚niei, Traian B„sescu.

Declara˛ie politic„: îAm Óncredere Ón poporul rom‚n la referendumul din 19 mai 2007“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Zilele trecute am g„sit Ón cutia po∫tal„ urm„torul mesaj:

îEu sunt un pre∫edinte care Ó∫i respect„ promisiunile, doar imbecilii pot crede c„ eu m„ prefac c„ lupt ∫i nu voi ac˛iona Ómpotriva corup˛iei, deoarece un lucru e foarte sigur Ón ceea ce m„ prive∫te: cinstea este fundamental„ pentru atingerea idealurilor mele, iar dac„ nu voi pierde la referendum voi demonstra c„ e o mare prostie s„ crezi c„ mafia va continua s„ stea la mas„ cu ∫eful statului, ∫i v„ asigur, f„r„ umbr„ de Óndoial„, c„ dreptatea va fi scopul principal al mandatului meu, de∫i exist„ creduli care Ó∫i imagineaz„ c„ vreau s„ fiu un dictator precum Ceau∫escu, dar v„ spun c„ doresc puterea pentru c„ trebuie s„ se termine cu bile˛elele ∫i cu traficul de influen˛„; nu suport Ón niciun fel ideea c„ poporul va fl„m‚nzi; Ómi voi Óndeplini misiunea chiar dac„ pentru asta voi exersa puterea ∫i voi lupta cu oligarhia, la nevoie voi trece ˛ara prin foc ∫i sabie, eu sunt Traian B„sescu, pre∫edintele-juc„tor“.

M„ preg„team s„ arunc scrisoarea, c‚nd, Ón josul paginii, un Óndemn mi-a s„rit Ón ochi: îATENfiIE, se va citi obligatoriu de jos Ón sus, r‚nd cu r‚nd!“.

Am urmat Óndemnul ∫i iat„ ce mi-a ie∫it: îEu sunt Traian B„sescu, pre∫edintele-juc„tor, la nevoie voi trece ˛ara prin foc ∫i sabie, voi lupta cu oligarhia, Ómi voi Óndeplini misiunea, chiar dac„ pentru asta voi exersa puterea ∫i poporul va fl„m‚nzi; nu suport Ón niciun fel ideea c„ trebuie s„ se termine cu bile˛elele ∫i cu traficul de influen˛„, dar v„ spun c„ doresc puterea pentru c„ vreau s„ fiu un dictator precum Ceau∫escu, de∫i exist„ creduli care Ó∫i imagineaz„ c„ dreptatea va fi scopul principal al mandatului meu, ∫i v„ asigur, f„r„ umbr„ de Óndoial„, c„ mafia va contina s„ stea la mas„ cu ∫eful statului, iar dac„ nu voi pierde la referendum voi demonstra ca e o mare prostie s„ crezi c„ cinstea este fundamental„ pentru atingerea idealurilor mele, deoarece un lucru e foarte sigur Ón ceea ce m„ prive∫te: eu m„ prefac c„ lupt ∫i nu voi ac˛iona Ómpotriva corup˛iei, doar imbecilii pot crede c„ eu sunt un pre∫edinte care Ó∫i respect„ promisiunile.“

Rom‚nia tr„ie∫te o nou„ dram„ agricol„, dup„ ce jum„tate din produc˛ia culturilor sem„nate Ón toamn„, Ón special cereale, este compromis„ de seceta din ultima perioad„. Informa˛iile transmise de direc˛iile agricole jude˛ene Ministerului Agriculturii indic„ o suprafa˛„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 circa 210.000 de hectare de culturi Óns„m‚n˛ate Ón toamn„ afectat„ de secet„, ceea ce reprezint„ aproximativ 8% din totalul de 2,6 milioane de hectare Óns„m‚n˛ate Ón toamna anului 2006.

Cea mai afectat„ este zona sudic„, Óns„ pierderi foarte mari se prefigureaz„ a se Ónregistra Ón toate regiunile ˛„rii, inclusiv Ón Transilvania ∫i Banat.

Tragic este faptul c„ Ón unele jude˛e din ˛ar„ ˛„ranii au renun˛at pur ∫i simplu la culturi, ba, mai mult, au Ónceput s„ coseasc„ gr‚ul pentru animale pentru a elibera terenurile mistuite de secet„.

Nu numai produc˛ia de cereale va fi afectat„, ci ∫i Ón horticultur„ ∫i pomicultur„ speciali∫tii estimeaz„ pierderi de zeci de milioane de lei. Situa˛ia ingrat„ Ón care a ajuns agricultura din acest punct de vedere este consecin˛a faptului c„ majoritatea jude˛elor ˛„rii nu dispun de sisteme de iriga˛ii, instala˛iile respective fiind distruse dup„ 1990 pe suprafe˛e de sute de mii de hectare. Œn aceste condi˛ii, agricultorii au urgent„ nevoie de sprijin ∫i finan˛are din partea Guvernului, pentru c„ este mai u∫or s„ prevenim astfel de calamit„˛i, dec‚t s„ aloc„m ulterior dezastrelor fonduri considerabile pentru desp„gubiri.

Œngrijor„tor este faptul c„ fenomenul de secet„ va continua ∫i Ón perioada urm„toare, odat„ cu accentuarea deficitului de ap„ din sol, fapt ce va da mari b„t„i de cap responsabililor din Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, care ar trebui s„ se implice mult mai serios Ón prevenirea unor astfel de situa˛ii nepl„cute cauzate de natur„.

P‚n„ atunci, nu ne mai r„m‚ne dec‚t s„ ascult„m pilda Patriarhului Teoctist ∫i s„ ne rug„m bunului Dumnezeu s„ ne dea ploaie, pentru c„, Ón caz contrar, anul viitor vom fi pu∫i Ón ingrata situa˛ie de a ne ruga Celui de Sus s„ avem p‚ine...

Declara˛ie politic„: îImportan˛a referendumului“

Chiar dac„ referendumul de s‚mb„t„ nu trebuia s„ se Ónt‚mple, cred c„ importan˛a acestuia s-a accentuat Ón ultimul timp, iar rezultatul s„u va fi mult mai important dec‚t ne Ónchipuim Ón acest moment pentru Rom‚nia.

Suspendarea petrecut„ Ón Parlament are Óns„ ∫i o parte pozitiv„. Acest eveniment arat„ foarte clar faptul c„, Ón sf‚r∫it, Ón Rom‚nia lucrurile au Ónceput s„ se mi∫te, c„ justi˛ia func˛ioneaz„. De asemenea, suspendarea ne arat„ faptul c„ cei care au provocat-o sunt extrem de deranja˛i de politicile duse de Traian B„sescu.

Cu toate c„ suntem Ón 2007, c„ Rom‚nia este membru U.E., iar Revolu˛ia din ’89 s-a Ónt‚mplat acum foarte mult timp, poate a venit vremea s„ ne Óntreb„m ce vrem cu adev„rat. Vrem s„ modernizam Rom‚nia ∫i la nivel de mentalitate, s„ termin„m cu celebrul îmerge ∫i a∫a“? Vrem s„ nu mai fim Ón primele locuri Ón topurile de corup˛ie? Vrem s„ termin„m, Ón sf‚r∫it, cu sistemul politic clientelar care a parazitat Rom‚nia?

Coali˛ia anti-Traian B„sescu nu este un lucru nou. Rom‚nia a fost condus„ de aproximativ aceia∫i oameni Ón ultimii 18 ani. Chiar dac„ avem impresia c„ s-au produs schimb„ri majore, de fapt nu s-a Ónt‚mplat nimic,

asta p‚n„ la venirea la Cotroceni a lui Traian B„sescu, care a Óntrerupt cei 17 ani de armonie Óntre putere ∫i opozi˛ie, indiferent care au fost ei, ∫i a declarat un r„zboi total corup˛iei.

Votul de s‚mb„t„ Ónseamn„ diferen˛a dintre stagnare ∫i progres, pentru c„ rom‚nii s-au s„turat de b„nci care se pr„bu∫esc, de fonduri de investi˛ii care Ói las„ f„r„ banii munci˛i o via˛„. De at‚˛ia ani avem corup˛ie f„r„ corup˛i, procese nefinalizate ∫i niciun vinovat.

Votul este cu at‚t mai important cu c‚t suspendarea a sfidat hot„r‚rea Cur˛ii Constitu˛ionale a Rom‚niei ∫i, cel mai important, voin˛a liber exprimat„ Ón 2004 a majorit„˛ii cet„˛enilor acestei ˛„ri.

îHo˛ul strig„: «ho˛ii!»“

Plecarea lui B„sescu de la Cotroceni nu va reprezenta un dezastru na˛ional a∫a cum las„ de Ón˛eles P.D.-ul.

Sistemul democratic din Rom‚nia va exista ∫i pe 20 mai, cu sau f„r„ B„sescu. Dar, Ón acest moment, Rom‚nia are nevoie mai mult ca oric‚nd de lini∫te. Guvernul, Parlamentul, institu˛iile centrale ∫i locale pot lucra cel mai bine ∫i eficient Ón lini∫te.

Acum, Traian B„sescu induce popula˛iei ideea c„, dac„ Ón 19 mai Domnia Sa va fi demis prin vot, atunci vom intra Óntr-o criz„ f„r„ precedent. Fals!

De aceea, voi enumera c‚teva dintre lucrurile de care Rom‚nia are ∫i nu are nevoie acum:

- Rom‚nia are nevoie de lini∫te.

- Rom‚nia are nevoie de un guvern stabil.

- Rom‚nia are nevoie de un Parlament credibil care s„

- fie l„sat s„ elaboreze legile.

- Rom‚nia are nevoie de o colaborare corect„ Óntre

- pre∫edinte ∫i premier.

- Rom‚nia are nevoie de institu˛ii credibile.

- Rom‚nia are nevoie de absorb˛ia fondurilor europene. Rom‚nia are nevoie de o justi˛ie independent„ ∫i

- transparent„.

- Rom‚nia are nevoie de stimularea mediului de afaceri. Rom‚nia are nevoie de un alt pre∫edinte, un

- pre∫edinte credibil, un pre∫edinte european. Œns„, Ón acela∫i timp:

- Rom‚nia nu are nevoie de scandaluri zilnice

- propagate de B„sescu ∫i acoli˛ii s„i.

- Rom‚nia nu are nevoie de dinamitarea activit„˛ii prim-

- ministrului ∫i a membrilor Guvernului.

- Rom‚nia nu are nevoie de diabolizarea parlamentarilor

- ∫i de amenin˛„ri mai mult sau mai pu˛in voalate. Rom‚nia nu are nevoie de destabilizarea activit„˛ii

- Guvernului ∫i a institu˛iilor.

- Rom‚nia nu are nevoie de demagogie ieftin„.

- Rom‚nia nu are nevoie de o justi˛ie subordonat„

- cuiva, fie ∫i pre∫edintelui.

- Rom‚nia nu are nevoie ca oamenii de afaceri corec˛i

- s„ fie cataloga˛i drept îoligarhi“.

- Rom‚nia nu are nevoie de Traian B„sescu!

Declara˛ie politic„: îDespre ilegalit„˛ile «neprih„ni˛ilor» democra˛i“

Stima˛i colegi,

C‚nd am pornit campania pentru demiterea Pre∫edintelui Rom‚niei, probabil c„ pu˛ini dintre dumneavoastr„ au crezut c„ vom avea ∫anse de reu∫it„. Siguran˛a lui Traian B„sescu Ón sprijinul popular era de necontestat, iar pentru pre∫edintele suspendat era probabil bine s„ stea s„ a∫tepte data de 19 mai.

Œn schimb, Ón loc s„ adopte aceast„ strategie, Traian B„sescu a devenit extrem de violent Ón limbaj. De aici p‚n„ la instigare la violen˛„ nu mai este mult. Efectul s-a putut vedea s„pt„m‚na trecut„ la Cluj-Napoca, c‚nd, probabil Óncin∫i de Óndemnurile b„sesciene, aghiotan˛ii liderilor P.D. au s„v‚r∫it o serie de ilegalit„˛i de cea mai joas„ spe˛„. Totul a culminat cu lovirea unui membru liberal, c„ruia i-au fost furate de-a dreptul materialele de campanie pe care le ˛inea Ón m‚n„.

De asemenea, a∫ dori s„ men˛ionez un incident petrecut Ón data de 11 mai 2007 la sediul nostru din Cluj. La aceast„ dat„, o ma∫in„ cu num„rul de Ónmatriculare SJ 13 JOY a blocat gangul de acces c„tre curtea de la adresa Bd. Eroilor nr. 2. La respectiva adres„, Ó∫i desf„∫oar„ activitatea mai multe institu˛ii publice, partide politice ∫i cabinete parlamentare, prin urmare au fost blocate accesul ∫i ie∫irea mijloacelor de transport ale acestor institu˛ii Óntre orele 9,00 ∫i 17,00. Œn mod sigur, plasarea acestui automobil s-a f„cut inten˛ionat, cu scopul de a ne bloca activitatea ∫i de a crea o ambuscad„. Œn urma acestui incident a fost obstruc˛ionat„ intrarea Ón sediul P.N.L. a mini∫trilor Eugen Nicol„escu ∫i Adrian Iorgulescu, afla˛i Ón vizit„ oficial„ la Cluj. Œn acest timp, o serie de persoane Ón stare evident„ de ebrietate, printre care ∫i c‚˛iva angaja˛i ai Prim„riei, s-au manifestat huliganic ∫i au incitat la violen˛„, aduc‚nd injurii la adresa mini∫trilor ∫i membrilor P.N.L.

Un alt aspect care merit„ amintit este acela c„ to˛i cei prezen˛i au observat o colaborare evident„ Óntre Poli˛ia Comunitar„ subordonat„ Prim„riei Cluj-Napoca ∫i o parte dintre turbulen˛i, Ón sensul c„ poli˛i∫tii comunitari, Ón loc s„ ia m„suri pentru a rezolva situa˛ia conflictual„, primeau ordine de la persoanele turbulente, ∫i anume de la unii angaja˛i ai Prim„riei. Mai mult, la insisten˛a acestora din urm„, Poli˛ia Prim„riei a amendat ma∫inile oficiale, care nu au avut acces Ón curtea Partidului Na˛ional Liberal.

Declara˛ie politic„: î9 mai 1950 — 9 mai 2007“

Rom‚nia s„rb„tore∫te ast„zi pentru prima dat„ Ziua Europei Ón calitate de membr„ cu drepturi depline a U.E. îUni˛i Ón diversitate“, dup„ cum spune mottoul U.E., milioane de oameni de pe continent serbeaz„ pe 9 mai ziua popoarelor unei singure entit„˛i, Europa, care Ómpart valori ∫i culturi apropiate sau complementare.

Œnainte de a se concretiza Óntr-un proiect politic, Europa unit„ era doar o idee a filozofilor ∫i a vizionarilor secolului al XIX-lea. Perspectiva îStatelor Unite ale Europei“, dup„ o expresie a lui Victor Hugo, corespundea unui ideal umanist ∫i pacifist. Œns„ conflictele tragice care s-au ab„tut asupra continentului Ón prima jum„tate a secolului al XX-lea au spulberat Ón mod brutal acest vis. A fost nevoie ca popula˛ia Europei s„ cunoasc„ opresiunea, ororile ∫i crimele Ómpotriva umanit„˛ii din timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial pentru ca o nou„ speran˛„ s„ renasc„: dep„∫irea antagonismelor na˛ionale ∫i crearea unei p„ci durabile.

Pe 9 mai 1945, ora 0,01, ora oficial„ a Óncet„rii r„zboiului, pentru Europa de Vest s-a deschis o nou„ etap„, de reconstruc˛ie ∫i Óntoarcere la democra˛ie, Ón timp ce pentru Europa de Est acesta a fost Ónceputul unui nou regim totalitar ∫i dictatorial.

Cinci ani mai t‚rziu, Ón diminea˛a zilei de 9 mai 1950, presa acelei vremi era invitat„ la sediul Ministerului francez al Afacerilor Externe pentru un comunicat de cea mai mare importan˛„.

Declara˛ia de la 9 mai 1950, redactat„ de Robert Schuman, ministrul francez de externe, supranumit îp„rintele Europei“, ∫i Jean Monnet, consilierul ∫i bunul s„u prieten, punea primele baze concrete ale unei Federa˛ii Europene prin propunerea cre„rii unei Comunit„˛i a C„rbunelui ∫i O˛elului, plas‚nd sub o autoritate comun„ produc˛ia de c„rbune ∫i o˛el a ˛„rilor alt„dat„ inamice, Fran˛a ∫i Germania Federal„. Materialele r„zboiului se transformau, astfel, Ón instrumente de reconciliere ∫i pace.

Œn 1985, Consiliul European de la Milano a ales s„ comemoreze acest eveniment, f„c‚nd din 9 Mai Ziua Europei. 9 mai a devenit, astfel, ziua tuturor cet„˛enilor Uniunii Europene, nu numai ai celor ai ˛„rilor fondatoare, deoarece fiecare ˛ar„ care alege Ón mod democratic s„ adere la Uniune se angajeaz„ s„ respecte obiectivele de pace, progres social, dezvoltare economic„ ∫i solidaritate propuse de Declara˛ia de la 9 mai 1950.

Dup„ 1990, a∫ez„mintele culturale din zonele rurale ale Rom‚niei s-au transformat Ón ruine capitaliste. Imobilele care nu s-au degradat Ón totalitate, din cauza faptului c„ prim„riile nu au mai avut fonduri pentru capitolul cultur„, au fost transformate Ón baruri, depozite, s„li de nun˛i sau au primit orice alt„ destina˛ie dec‚t cea ini˛ial„.

Consider c„ este imperios necesar s„ punem cu to˛ii um„rul la realizarea proiectului na˛ional de construc˛ie a a∫ez„mintelor culturale din mediul rural, de la guvernan˛i la autorit„˛ile locale. Cultura ∫i tradi˛iile noastre str„mo∫e∫ti sunt pe cale de dispari˛ie Ón multe localit„˛i din zona rural„, unul dintre motive fiind dispari˛ia acestor c„mine culturale. Odat„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, trebuie s„ fim deosebit de aten˛i ∫i la capitolul cultur„, iar zestrea obiceiurilor ∫i tradi˛iilor satului rom‚nesc poate fi promovat„ cu succes Ón spa˛iul cultural european.

Satele noastre au nevoie de loca˛ii amenajate pentru desf„∫urarea activit„˛ilor culturale, pentru revitalizarea portului ∫i jocului popular, pentru men˛inerea Ón via˛„ a me∫te∫ugurilor tradi˛ionale. Astfel de a∫ez„minte culturale nu sunt un lux, ci o necesitate, care ar putea contribui

nu numai la revitalizarea social„ ∫i cultural„ a localit„˛ilor din zona rural„, ci ∫i a turismului rom‚nesc.

Œn acest context, este l„udabil„ ini˛iativa Guvernului de a construi circa 300 de a∫ez„minte culturale Ón mediul rural ∫i de reabilitare a altor c‚teva sute astfel de imobile, Ón cadrul unui program na˛ional de construc˛ie a unit„˛ilor culturale. Parlamentul a aprobat ordonan˛a de urgen˛„ ini˛iat„ de Guvern Ón acest sens, iar legea urmeaz„ s„ fie promulgat„ de c„tre pre∫edinte. Este bine c„ ne trezim la realitate, chiar dac„ mult mai t‚rziu dec‚t ar fi trebuit, pentru salvarea satului rom‚nesc.

Unul dintre atuurile noastre Ón Europa poate fi revitalizarea culturii tradi˛ionale, iar continuarea tradi˛iilor din zona rural„ constituie cheia reu∫itei acestui demers.

Declara˛ie politic„: îDrepturile omului — un privilegiu aleatoriu?!“

Œn Rom‚nia, una dintre profesiile cu mare c„utare dup„ 1989 este cea de taximetrist ori de ∫ofer pe mijloace de transport Ón comun. Potrivit actelor normative interna˛ionale, dar ∫i rom‚ne∫ti, fiecare om are dreptul de a munci ∫i de a circula liber.

Œn Declara˛ia Universal„ a Drepturilor Omului, la articolul 23, se stipuleaz„: îOrice persoan„ are dreptul la munc„, la libera alegere a muncii sale, la condi˛ii echitabile ∫i satisf„c„toare de munc„, precum ∫i la ocrotirea Ómpotriva ∫omajului. To˛i oamenii, far„ nicio discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munc„ egal„. Orice om care munce∫te are dreptul la o retribuire echitabil„ ∫i satisf„c„toare care s„-i asigure at‚t lui, c‚t ∫i familiei sale o existen˛„ conform„ cu demnitatea uman„ ∫i completat„, la nevoie, prin alte mijloace de protec˛ie social„. Orice persoan„ are dreptul de a Óntemeia sindicate ∫i de a se afilia la sindicate pentru ap„rarea intereselelor sale.“

Or, Ón noul Cod rutier adoptat de Parlamentul Rom‚niei se Óncalc„ o serie de principii fundamentale, cum sunt cele mai sus men˛ionate.

Œn aceste condi˛ii, taximetri∫tii clujeni propun abrogarea prevederilor de la lit. b) ∫i c) ale art. 9 din Legea nr. 38/2003 referitoare la transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere, deoarece se Óncurajeaz„ birocra˛ia excesiv„. Ei Ó∫i motiveaz„ solicitarea sus˛in‚nd c„ de∫i A.R.R. este abilitat„ s„ licen˛ieze ∫i transportul Ón comun exercitat de c„tre regiile autonome locale, autoturismele utilizate Ón regim de taxi fac parte din alt„ categorie de autoturisme, respectiv B, ∫i, prin urmare, aceste licen˛e ar putea fi eliberate prin intermediul unui serviciu din cadrul prim„riilor care emit ∫i autoriza˛ia de taxi.

Taximetri∫tii consider„ c„ starea general„ a autoturismului poate fi constatat„ ∫i pe baza documentelelor doveditoare ale reviziei tehnice a autoturismului, care, oricum, este obligatorie, conform legilor Ón vigoare, precum ∫i printr-un examen fizic de constatare a existen˛ei dot„rilor impuse — aparat de taxat, cupol„ —, nefiind necesar, Ón mod special, un examen de specialitate Ón vederea desf„∫ur„rii activit„˛ii de taximetrie.

îStarea de conservare ∫i protec˛ia mediului Ón Rezerva˛ia Biosferei «Delta Dun„rii»“

Stimate colege,

Stima˛i colegi,

Conceptul ∫i denumirea de Rezerva˛ie a Biosferei îDelta Dun„rii“ a fost promovat cu peste 20 de ani Ón urm„ (anul 1971), prin îMan and the Biospher Programme“, sub auspiciile U.N.E.S.C.O. Prin acest concept se are Ón vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosistemele reprezentative cu resurse genetice capabile de men˛inerea ∫i extinderea unor specii de plante ∫i animale pe cale de dispari˛ie.

Spre deosebire de alte arii protejate, cum ar fi rezerva˛ii naturale stricte, parcuri na˛ionale, monumente ale naturii, Rezerva˛ia Biosferei îDelta Dun„rii“ nu este destinat„ unei protec˛ii exclusive, ci are mai multe scopuri, precum: conservarea ecosistemelor ∫i folosirea echilibrat„ a resurselor naturale regeneratoare; p„strarea formelor tradi˛ionale de activit„˛i economice care nu contribuie la producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea ∫i supravegherea continu„ a componentelor ecosistemelor protejate; informarea ∫i educarea popula˛iei privind valoarea ∫tiin˛ific„ ∫i necesitatea conserv„rii ∫i protej„rii speciilor de plante, animale ∫i peisaje; integrarea Ón re˛eaua mondial„ de arii protejate ∫i schimbul de informa˛ii asupra valorilor ∫tiin˛ifice ∫i a st„rii acestora; integrarea activit„˛ii economice din perimetrul Deltei Dun„rii astfel Ónc‚t s„ nu produc„ dezechilibre ecologice; armonizarea intereselor popula˛iilor autohtone, ca obiectiv fundamental.

Conceptul de Rezerva˛ie a Biosferei are Ón vedere trei leg„turi ∫i combina˛ii sinergice: conservare, dezvoltare ∫i logistic„. Plec‚nd de la aceste trei combina˛ii sinergice, modelul de organizare a Rezerva˛iei Biosferei îDelta

Dun„rii“ cuprinde: arii strict protejate, zone-tampon ∫i arii de tranzi˛ie.

Œn Rezerva˛ia Biosferei rolul de conservare este obiectivul principal ∫i se exercit„ prin aria strict protejat„, care trebuie s„ fie bine definit„, Ón sensul enun˛„rii speciilor de plante ∫i animale, valoarea lor ∫tiin˛ific„ pentru biodiversitate, e∫antioane de peisaje pentru a se asigura cu exigen˛„ condi˛iile ∫i procesele ecologice corespunz„toare.

îVotul uninominal — o prioritate politic„ indiscutabil„“ Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Faptul c„, Ón sf‚r∫it, a fost luat„ Ón discu˛ie elaborarea unui proiect de act normativ privind votul uninominal este un lucru bun.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Domnul Traian B„sescu a insistat mult, Ónc„ de la Ónceputul mandatului s„u de pre∫edinte al Rom‚niei, asupra necesit„˛ii acestei m„suri legislative, fapt care a amplificat reac˛ia de respingere a celor 322 de parlamentari. Œn aceste condi˛ii, electoratul Óncearc„ s„ g„seasc„ o minim„ f„r‚m„ de logic„.

Este clar pentru oricine — fie el analist politic sau simplu aleg„tor — c„ majoritatea parlamentarilor nu dore∫te la modul serios votul uninominal. Motivele acestei atitudini sunt multiple. Liderii celor mai multe partide nu-∫i doresc Ón grupurile lor parlamentare nume grele din societatea noastr„ civil„, oameni integri, cu curaj ∫i personalitate. E mult mai simplu ∫i mai eficient din punct de vedere politic s„ ai al„turi simpli mercenari, con∫tiin˛e Ónregimentate, oameni f„r„ nume ∫i f„r„ ambi˛ii, gata oric‚nd s„ le fac„ pe plac, prin vot, ∫efilor lor de partid, ∫efi care au avut un cuv‚nt greu de spus Ón promovarea parlamentarilor mercenari, prin plasarea lor Ón pozi˛ii eligibile, pe listele electorale.

Un anonim introdus Ón forul legislativ la remorca unei liste electorale va dovedi, pe toat„ durata mandatului, o obedien˛„ slugarnic„ fa˛„ de ∫eful ∫i binef„c„torul lui politic. Œn cele mai multe cazuri, parlamentarul desemnat pe baz„ de liste nu va reprezenta niciodat„ voin˛a aleg„torilor, care, de cele mai multe ori, nici m„car nu-l cunosc. El va fi, Ón schimb, exponentul fervent al ∫efului s„u ∫i va vota mecanic tot ce acesta Ói va cere.

Lotul 322 a dovedit din plin c„ parlamentarii îde list„“, Ón marea lor majoritate, g‚ndesc altfel dec‚t aleg„torii, pe care, chipurile, Ói reprezint„. Evident, acest lucru nu Ói deranjeaz„ c‚tu∫i de pu˛in. Pentru devotamentul dovedit, ∫efii politici le vor g„si un loc bun, pe lista unui jude˛ bine populat, ∫i la urm„toarele alegeri. Apoi, Ón hibernarea lor cronic„ se simt bine proteja˛i ∫i de c‚teva articole de lege organic„, articole care poart„ inconfundabila marc„ iliescian„.

Declara˛ie politic„: îPre∫edintele-juc„u∫ trebuie l„sat f„r„ juc„rii!“

Sistemul propagandistic al forma˛iunii cu ambi˛ii de partid-stat, P.D., func˛ioneaz„ la tura˛ie maxim„ Ón aceste zile, Óncerc‚nd s„ acrediteze ideea unei largi coeziuni populare Ón jurul lui Traian B„sescu. Miz‚nd pe dezam„girea provocat„ de e∫ecurile succesive ale guvern„rilor postdecembriste ∫i profit‚nd de dezorientarea unei p„r˛i a electoratului, ca urmare a manipul„rilor prin intermediul presei puse de îmogulii buni“ la dispozi˛ia pre∫edintelui suspendat, echipa de zgomote a fostului pre∫edinte Ón exerci˛iu se str„duie∫te din r„sputeri s„-i creeze acestuia o imagine de mucenic gata s„ ia Ón suli˛„ toate relele posibile.

De fapt, avem de-a face cu o uria∫„ fars„ na˛ional„, orchestrat„ de o ga∫c„ de veleitari, exponen˛i ai unor interese bine definite. O fars„ care-l prinde de minune pe juc„u∫ul amator de b„tut podelele cu ˛ig„ncile, Ón vreme ce mii de am„r‚˛i luau calea pribegiei din fa˛a apelor rev„rsate. O fars„ grotesc„, de vreme ce un om care ∫i-a recunoscut public apartenen˛a la vechiul sistem confisc„, acum, simboluri ce-i sunt complet str„ine, precum Pia˛a Universit„˛ii sau steagul g„urit din ’89. O fars„ care ne demonstreaz„ c„, de 17 ani, ne Ónv‚rtim Óntr-un cerc vicios, de vreme ce am ajuns ca tocmai ho˛ul s„ strige mai abitir: îho˛ii“! O fars„ care ne arat„ c„ suntem europeni doar cu numele, de vreme ce dezbaterea public„ Ón Rom‚nia proasp„t membr„ a U.E. nu se focalizeaz„ asupra proiectelor de dezvoltare na˛ional„, ci este monopolizat„ de meciul B„sescu — restul lumii.

Œn disperare de cauz„, Traian B„sescu ∫i camarila sa au pus Ón mi∫care un uria∫ angrenaj propagandistic, menit s„ acopere cu sloganuri mincinoase adev„rul c„ Ómp„ratul e gol.

De aceea, e util s„ ne amintim c„ s‚mb„t„, 19 mai, rom‚nii au de ales Óntre normalitatea democratic„ ∫i nebuloasa periculoas„ din care se aud amenin˛„ri dictatoriale ∫i r„cnete acuzatoare la adresa oligarhilor r„i, Ón vreme ce mafia cea bun„, patronat„ de Traian B„sescu, Ó∫i vede nestingherit„ de treab„. Nu doar democra˛ia e Ón pericol, ci ∫i bunul-sim˛ e pe cale de a fi izgonit din societatea rom‚neasc„ ∫i Ónlocuit cu lumea abject„ Ón care blonde fatale arunc„ bile˛ele otr„vite Ón ochii adversarilor pre∫edintelui, iar acesta trece, aghesmuit, la volan, de la un chiolhan la altul, recunosc‚nd dezinvolt c„ ∫coala vie˛ii a l„sat urme mai ad‚nci asupra sa dec‚t sistemul educa˛ional.

îGuvernul T„riceanu: o list„ a ru∫inii ∫i a incompeten˛ei!“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Validarea Ón Parlament a Guvernului rezultat prin eliminarea Partidului Democrat de la guvernare a Ónsemnat o asemenea abera˛ie din punct de vedere al logicii democra˛iei Ónc‚t prea pu˛in„ lume a mai avut atunci timp s„ comenteze lista persoanelor nominalizate pentru func˛iile de mini∫tri. Œntr-adev„r, trecerea prin Parlament, cu sprijinul P.S.D. ∫i P.R.M., a unui guvern format din dou„ partide al c„ror scor electoral comun la ultimele alegeri le-ar fi trimis Ón opozi˛ie Ón orice ˛ar„ normal„ este un fapt care va r„m‚ne Ón istoria Rom‚niei Ón capul listei îguvernelor ru∫inii“, iar Ón manualele de ∫tiin˛e politice Ón capitolul despre coali˛iile de interese transpartinice.

Dac„ atunci, la instalare, majoritatea opiniei publice a fost acaparat„ de spectacolul trist realizat de jocurile de culise P.S.D.-P.N.L., Ón scurta perioad„ scurs„ de la Ónvestitur„ mini∫trii Guvernului T„riceanu au fost personajele mai multor evenimente cel pu˛in penibile. Nu vom aminti aici dec‚t pe c‚˛iva dintre ei:

— un ministru al comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iilor, Zsolt Nagy, Ómpotriva c„ruia a fost declan∫at„ urm„rirea penal„ Óntr-un dosar cu acuza˛ii de o gravitate rar„ (s„v‚r∫irea infrac˛iunii de îsprijinire a unui grup infrac˛ional organizat cu caracter transna˛ional“) ∫i care, Ón loc s„ demisioneze, eventual, p‚n„ la finalizarea procesului de justi˛ie, declar„ senin c„ dore∫te s„ r„m‚n„ Ón Guvern;

— un ministru al justi˛iei, Tudor Chiuariu, care a reu∫it îperforman˛a“ de a demite — direct sau indirect — mai multe persoane, din diverse sectoare ale justi˛iei, implicate Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, fapt care a atras deja aten˛ia mediilor politice europene Ón vederea activ„rii clauzei de salvgardare ∫i care i-a adus ∫i o frumoas„ u∫„ Ónchis„ din partea Institutului Na˛ional al Magistraturii, care, Ón semn de protest, i-a retras efectiv invita˛ia de a participa la o dezbatere unde ministrul fusese Ón prealabil invitat;

— un ministru al s„n„t„˛ii publice, Eugen Nicol„escu, care nu recunoa∫te e∫ecul propriei reforme nici m„car c‚nd Ón fa˛a ministerului pe care Ól conduce are loc prima manifesta˛ie de acest gen din lume, mitingul bolnavilor de cancer, cer‚nd accesul la tratament f„r„ discriminare, f„r„ liste de a∫teptare ∫i transparen˛„ Ón elaborarea ∫i aplicarea actelor normative Ón oncologie ∫i simplificarea procedurilor de acordare a medicamentelor.

## Stima˛i colegi,

™colarizarea Ón Ónv„˛„m‚ntul postliceal de stat, organizat„ la ini˛iativa Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, poate fi finan˛at„ din bugetul unit„˛ilor administrativ teritoriale, potrivit unei ordonan˛e de guvern adoptate Óntr-o ∫edin˛„ de Guvern s„pt„m‚na trecut„.

™colarizarea poate fi finan˛at„ ∫i de c„tre solicitan˛i, persoane fizice sau juridice, prin contract Óncheiat cu unitatea de Ónv„˛„m‚nt care asigur„ ∫colarizarea.

Actul normativ aprobat de Guvern modific„ articolele 51 ∫i 52 din Legea Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995 referitoare la Ónv„˛„m‚ntul postliceal.

Astfel, potrivit noilor reglement„ri, Ónv„˛„m‚ntul postliceal de stat se organizeaz„ de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului din proprie ini˛iativ„, la propunerea autorit„˛ilor publice locale sau la cererea agen˛ilor economici ∫i a altor institu˛ii interesate, Ón formele de organizare zi, seral ∫i la distan˛„.

Nomenclatorul domeniilor ∫i calific„rilor se stabile∫te de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, pe baza propunerilor factorilor interesa˛i, validate de Comitetele sectoriale, ∫i se aprob„ prin hot„r‚re de Guvern.

Preg„tirea prin Ónv„˛„m‚ntul postliceal se realizeaz„ pe baza standardelor de preg„tire profesional„ aprobate de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, Ón urma consult„rii partenerilor sociali ∫i a valid„rii acestora de c„tre comitetele sectoriale.

Cifra de ∫colarizare corespunz„toare calific„rilor finan˛ate din bugetul de stat prin bugetul consiliilor locale este stabilit„ anual prin hot„r‚re a Guvernului, la propunerea M.E.C.T., cu consultarea factorilor interesa˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Num„rul de locuri pentru Ónv„˛„m‚ntul postliceal finan˛at de c„tre solicitan˛i, persoane fizice sau juridice, se aprob„ de inspectoratul ∫colar ∫i se comunic„ Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului.

Salut„m modific„rile aduse Legii Ónv„˛„m‚ntului, care reglementeaz„ sprijinul financiar al investi˛iei Ón Ónv„˛„m‚ntul postliceal, pentru a veni Ón Ónt‚mpinarea cererii formulate de pia˛a muncii pentru for˛„ de munc„ corespunz„toare nivelului mediu de calificare.

Declara˛ie politic„: îPre∫edintele suspendat manipuleaz„ f„r„ limite!“

Au f„cut unii colegi de-ai mei referiri la o serie de manipul„ri ale unor ziare ∫i televiziuni. Nu este normal, dar ˛in‚nd cont c„ exist„ anumite simpatii politice, interese ale patronatului sau chiar erori, c„deri Ón capcana unor intoxicatori de profesie, Ón˛eleg acest fenomen. Nu pot Óns„ s„ Ón˛eleg ∫i nu pot s„ admit situa˛ia Ón care cel care manipuleaz„ este chiar ∫eful statului. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimele zile Óntrece Óns„ orice Ónchipuire. Traian B„sescu, profit‚nd de o hipermediatizare — apropo, Ón urm„ cu trei s„pt„m‚ni, sus˛in„torii Domniei Sale ˛ipau ca din gur„ de ∫arpe c„ Parlamentul i-a interzis apari˛ia pe micile ecrane; iat„, realitatea i-a contrazis! —, manipuleaz„ f„r„ Óncetare cet„˛enii Rom‚niei. Am s„ m„ refer doar la c‚teva citate din declara˛iile sale recente ∫i am s„ le pun fa˛„ Ón fa˛„ cu realitatea.

Duminic„, la Ia∫i, Traian B„sescu spunea: îAm pledat cauza Moldovei (Republica Moldova — n.a.) la Na˛iunile Unite, la Casa Alb„, la Cancelaria de la Berlin, la cabinetul lui Jacques Chirac. Am gre∫it?“, a Óntrebat el asisten˛a. Evident, suporterii Domniei Sale au r„spuns cu un Nu!“ prelung. ™i acela∫i lucru trebuia s„-l Ón˛eleag„ ∫i milioanele de telespectatori din restul ˛„ri. Dar ce au aflat luni cititorii prestigioasei publica˛ii îThe Economist“? Au aflat c„ îB„sescu trateaz„ grosolan Republica Moldova“. Citez din text: îTraian B„sescu, Pre∫edintele Rom‚niei, Ón prezent suspendat, un jovial fost c„pitan de nav„, consider„ c„ Republica Moldova este un experiment e∫uat, care probabil ar avea o situa˛ie mult mai bun„ dac„ s-ar al„tura Rom‚niei“. Œntr-un bar, la o ˛uic„, acolo crede îThe Economist“ c„ ar trebui Traian B„sescu s„ exprime astfel de opinii, nu Ón calitate de ∫ef de stat. Un singur comentariu se impune aici: cred c„ nimeni nu Ói poate acuza pe ziari∫tii respectivi c„ ar avea ceva Ómpotriva lui Traian B„sescu. Ei critic„ modul Ón care se comport„ ∫eful statului rom‚n ∫i este foarte grav c‚nd presa str„in„, care nu are nicio leg„tur„ cu mult huli˛ii 322 de parlamentari sau cu mult condamna˛ii oligarhi, scrie astfel despre pre∫edintele unui stat membru al Uniunii Europene.

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ intitulat„ îDezvoltarea durabil„ ∫i economia ecoresponsabil„“.

Œn momentul de fa˛„ exist„ p„rerea, Ónc„ insuficient consolidat„, conform c„reia organizarea economico-social„ este caracterizat„ ca fiind dep„∫it„, de tip fosil, deoarece aceasta este fondat„ Ón momentul de fa˛„ unilateral, pe accesul la resurse. Aceast„ abordare este, Ón acela∫i timp, utopic„ ∫i pesimist„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Abordarea este pesimist„ deoarece organizarea economic„ ∫i social„ se resemneaz„ Ón fa˛a abord„rii strict financiare ∫i, din p„cate, nu exist„ un proiect global care s„ fac„ apel la for˛ele creative ale societ„˛ii. Œn acela∫i timp, sistemul este considerat utopic deoarece se creeaz„ p„rerea c„ Ón momentul de fa˛„ ∫i Ón viitor sunt suportabile cre∫teri exponen˛iale Óntr-o lume a resurselor limitate, iar tehnologiile, Ón esen˛a lor, au poten˛ialul de a remedia totalitatea problemelor de mediu pe care le genereaz„ activit„˛ile noastre.

Aceast„ manier„ de tratare a dezvolt„rii este financiar„, conservatoare, corporatist„ ∫i clientelar„. Pur financiar„, deoarece nu integreaz„ Óntr-o manier„ real„ problemele de mediu ∫i cele sociale, care a∫teapt„ o rezolvare rapid„ ∫i durabil„; conservatoare, deoarece nu introduce nicio alternativ„; corporatist„, deoarece ap„r„ structurile stabilite; clientelar„, deoarece r„spunde la revendic„rile punctuale, dispre˛uind interesul general ∫i pe cel al viitorului.

Acestei modalit„˛i de abordare i se opune îeconomia ecoresponsabil„“, care se bazeaz„ pe conceptul c„ noi merit„m o societate bazat„ pe leg„turi puternice Óntr-un mediu s„n„tos, viziunea propus„ fiind, Ón acela∫i timp, optimist„ ∫i responsabil„; optimist„ deoarece se are Óncredere Ón evolu˛ia structurilor existente, care va fi corect„ ∫i anticipativ„ pentru to˛i factorii implica˛i: cet„˛eni, Óntreprinderi, guvern, autorit„˛i locale; realist„, deoarece are o viziune pe termen lung de integrare obligatorie a factorilor sociali ∫i de mediu, care, dac„ vor fi Ón continuare ignora˛i, se vor Óndrepta violent Ómpotriva noastr„, a tuturor.

Viziunea unei economii ecoresponsabile a fost prezentat„ Óntr-o lucrare important„, de mare acoperire, intitulat„ ECORESP, coordonat„ de doamna Corinne Lapage.

îEduca˛ia Ón viziunea fo∫tilor mini∫tri democra˛i“ Doamnelor ∫i domnilor,

Educa˛ia reprezint„ un domeniu foarte important, vital, a∫ putea spune, pentru evolu˛ia unei societ„˛i ∫i ar fi trebuit s„ fie o prioritate major„ ∫i pentru mini∫trii postdecembri∫ti.

Dac„ unii dintre ei au reu∫it s„ mai schimbe c‚te ceva Ón bine Ón decursul timpului, cei doi mini∫tri democra˛i ai educa˛iei au f„cut o mul˛ime de promisiuni timp de doi ani, au clamat marile lor a∫a-zise reforme, dar au uitat s„-∫i precizeze ∫i importantele nerealiz„ri Ón acest domeniu:

— au clarificat corectitudinea cu care au fost cheltui˛i banii publici Ón perioada 2001—2004;

— examenele na˛ionale au fost fraudate, f„r„ a fi luate m„suri Ómpotriva celor vinova˛i;

— au avut loc Ón perioada respectiv„ (2005 ∫i 2006) cele mai mari greve din sistemul de Ónv„˛„m‚nt;

— nu au reu∫it s„ promoveze o strategie coerent„, pe termen lung, pentru evolu˛ia educa˛iei ∫i cercet„rii;

— nu au prezentat o strategie clar„ de descentralizare, de∫i pre∫edintele, premierul ∫i chiar Uniunea European„ au cerut-o;

— pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar nu exist„ standarde ∫i metodologie de evaluare a calit„˛ii educa˛iei;

— a crescut alarmant num„rul elevilor care abandoneaz„ studiile din cauza s„r„ciei, dar ∫i al copiilor ai c„ror p„rin˛i au plecat s„ munceasc„ Ón str„in„tate;

— a sc„zut dramatic criteriul de performan˛„ a cadrelor didactice din cauza neatractivit„˛ii salariale din domeniu;

— ∫i extrem de important pentru o reform„ real„ a sistemului educa˛ional pe termen lung, Curriculumul na˛ional este extrem de Ónc„rcat, cu informa˛ii greoaie, perisabile, care nu stimuleaz„ g‚ndirea, creativitatea, abilit„˛ile elevilor ∫i intrarea facil„ pe pia˛a muncii;

— nu exist„ un sistem de supraveghere Ón ∫coli pentru siguran˛a elevilor ∫i a profesorilor, dar nici pentru cre∫terea gradului de frecven˛„ la orele de curs;

— nu s-au luat m„suri pentru reducerea cazurilor de violen˛„ Ón ∫coli, care, din p„cate, Ón ultimii ani s-au ridicat la cote alarmante.

E pu˛in, oare, consemnat la capitolul îNerealiz„ri“ pentru doi ani de activitate a doi mini∫tri care au fost mai mult dec‚t sus˛inu˛i ∫i l„uda˛i de Partidul Democrat ∫i de c„tre domnul pre∫edinte B„sescu, ∫i care cel pu˛in Ón anul 2006 ∫i primul trimestru al anului curent au avut

## îO veritabil„ f ganiad„!“

A∫a cum bine ∫tim, majoritatea parlamentar„ a decis aprobarea unor amendamente la Legea de desf„∫urare a referendumului pentru suspendarea pre∫edintelui, ce va s„ fie Ón 19 mai 2007.

Prin adoptarea tuturor acestor preciz„ri ale modului de desf„∫urare a numitului eveniment, am asistat la o Óngr„dire f„r„ precedent a dreptului constitu˛ional al fiec„rui rom‚n de a-∫i exercita op˛iunea de vot.

Majoritatea parlamentar„, constituit„ din cuplurile la mod„, P.N.L.—P.S.D., U.D.M.R.—P.R.M., ∫i asezonat„ Óntr-un mod Conservator, a decis plin„ de rigoare ca dat„ de desf„∫urare a referendumului 19 mai 2007, o zi de s‚mb„t„.

S-au g‚ndit oare ace∫ti domni parlamentari la cei aproape un milion de cet„˛eni care, din cauza convingerilor religioase, nu pot vota s‚mb„ta? M„ Óndoiesc, altfel ar fi ˛inut cont de reprezentantul acestora Ón Parlament, care ∫i-a f„cut precizat„ pozi˛ia. Nu este vorba numai de cet„˛enii de rit mozaic reziden˛i Ón Rom‚nia, ci ∫i de cei peste jum„tate de milion din fiara Sf‚nt„ care, Ón Sabat, nici m„car nu se pot deplasa spre locurile de votare.

Votul lor este neinteresant, probabil, pentru ale∫ii pe liste (P.S.D., P.N.L., U.D.M.R., P.R.M. ∫i P.C.), cum la fel de neinteresant este ∫i votul celorlal˛i rom‚ni care g„sesc s„-∫i petreac„ ziua de s‚mb„t„ Ón afara ora∫ului sau lucr‚nd la ˛ar„ p„m‚ntul lor sau al p„rin˛ilor.

Toate astea nu fac altceva dec‚t s„ contureze strategii prin care c‚teva persoane, care îp„pu∫eaz„“ 322 de ale∫i, Óncearc„ s„ fac„ totul pentru a Ómpiedica revenirea Ón func˛ie a unui pre∫edinte ales de mai mult de 5 milioane de oameni.

Referendumul pentru suspendarea pre∫edintelui a dat ocazia multor discursuri s„ fie rostite. Fie c„, plini de av‚nt proletar, unii Ónfiereaz„ faptele pline de reprobabil ale pre∫edintelui suspendat, al˛ii doresc puteri sporite Parlamentului, care s„ interpreteze votul popular, explic‚nd poporului, de fapt, ce a vrut s„ voteze.

Concluzia e c„ majoritatea care ˛ine prizonier„ voin˛a poporului rom‚n Ó∫i dore∫te, cel pu˛in declamativ, s„ transforme Rom‚nia Óntr-o republic„ parlamentar„, confisc‚nd ∫i unul din ultimele vetouri ale poporului, acela de a desemna, prin vot, Pre∫edintele Rom‚niei.

## îVota˛i «da» ∫i spune˛i-i «pa»!“

Nu cred c„ mai are vreun rost s„ adaug cuvinte care s„-l descrie pe pre∫edintele suspendat Traian B„sescu, dar totu∫i o fac. Imaginea fals„ a lui Traian B„sescu, aproape perfect„, a∫a cum au generat-o scenele lacrimogene pe care le-a jucat pre∫edintele suspendat, se dore∫te a fi un succes Ón campania electoral„. Modelat„ cu o plastilin„ de calitate, printr-o munc„ laborioas„, de ani de zile, de doamna Adrian„ S„ftoiu, imaginea creat„ cu at‚ta trud„ Óncepe s„ se modifice cu o vitez„ care pe Traian B„sescu nu-l prea avantajeaz„. Treptat, treptat, Traian B„sescu cam Óncepe s„-∫i dea arama pe fa˛„ ∫i nu-∫i mai controleaz„ cuvintele, c„ci de gesturi demult nu mai poate fi vorba.

Cred c„ este u∫or de descris Ón c‚teva cuvinte omul Traian B„sescu din spatele discursurilor ∫i al mi∫c„rilor atent supravegheate. Omul B„sescu de˛ine sceptrul puterii Ón m‚n„, fiind eliberat de Óncorset„rile impuse de doamna S„ftoiu, gata s„ dea fr‚u liber pornirilor ce caracterizeaz„ adev„rata sa personalitate: moralitate mai mult dec‚t Óndoielnic„, ∫antajist periculos ∫i r„zbun„tor, politician imatur cu puternice Ónclina˛ii autoritariste, diplomat amator, posesor al darului manipul„rii maselor, pe care Ól utilizeaz„ abuziv ∫i par∫iv.

Nu mare mi-a fost mirarea s„ observ c„, la mitingul organizat Ón acest week-end de P.D., o lozinc„ uria∫„ se l„sa Óntrev„zut„ printre sutele de surate Ón care sus˛in„torii lui Traian B„sescu scriseser„: îArat„-le c„ Tu ai Puterea!“ Cel desemnat prin Tu, cu T mare, asemenea lui Dumnezeu, era chiar Traian B„sescu, cu chip de orice altceva, numai de Dumnezeu nu!

Secven˛a aceasta incredibil„, Ón care unui om i se spune ca lui Dumnezeu, se petrece, din p„cate, chiar Ón Rom‚nia anului 2007, la mitingul organizat de Partidul Democrat la Sala Mare a Teatrului Na˛ional, pentru sus˛inerea lui Traian B„sescu.

Œndemnul adresat de un partid ce are Ón nume cuv‚ntul îdemocrat“ e, a∫adar, ca Traian B„sescu, odat„ scos din suspendare, s„ le arate nu numai adversarilor, ci ∫i rom‚nilor, c„ el are Puterea. Evident, celor din P.D. nu trebuie s„ le-o arate... cu ei doar o Ómparte...!

Cert este c„ mitingul din acest week-end ne-a dovedit c„ Traian B„sescu nu e pre∫edintele tuturor rom‚nilor, ci pre∫edintele unui partid, P.D. Prin urmare, pentru a sc„pa de aceast„ situa˛ie nu foarte pl„cut„, la referendum vota˛i îda“ ∫i spune˛i-i îpa“!

îCopiii condamna˛i s„ tr„iasc„ f„r„ p„rin˛i“

Mii de p„rin˛i din mediul rural sunt nevoi˛i s„-∫i lase copiii Ón grija so˛ului/so˛iei sau chiar a rudelor pentru a-∫i g„si un rost Ón str„in„tate. De cele mai multe ori, bun„starea familiei ajunge astfel s„ fie pl„tit„ cu absen˛a cel pu˛in a unui p„rinte din via˛a copiilor, cei mai mul˛i dintre ei de v‚rst„ ∫colar„. Fenomenul a ajuns s„ capete amploare Ón numeroase localit„˛i din jude˛ul Gala˛i ∫i din toat„ ˛ara, care nu dispun de alte oportunit„˛i profesionale care s„ le asigure un trai decent tinerelor familii. Lipsa banilor ∫i a unui sistem social mai bun Ói determin„ pe cei mai mul˛i rom‚ni s„-∫i caute norocul pe alte meleaguri, unde s„-∫i aduc„, Ón cele din urm„, ∫i familia.

La nivel na˛ional, peste 18.000 de copii au r„mas f„r„ ambii p„rin˛i, care au plecat s„ munceasc„ Ón str„in„tate, dup„ cum au precizat reprezentan˛ii Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului. Cei mici au fost l„sa˛i Ón grija rudelor sau a statului ∫i sunt monitoriza˛i de autorit„˛i, deoarece sunt vulnerabili la tenta˛iile str„zii, pot s„ abandoneze ∫coala, s„ aib„ devia˛ii comportamentale, s„ fie atra∫i c„tre fapte penale sau, cel mai grav, s„-∫i pun„ cap„t zilelor, nemaisuport‚nd lipsa p„rin˛ilor.

Sociologii au eviden˛iat riscurile pe care le presupune Óncredin˛area copiilor c„tre bunici sau rude apropiate. Astfel, Ón lipsa afec˛iunii ∫i a supravegherii din partea p„rin˛ilor, ace∫ti copii Óncep s„ absenteze de la ∫coal„, sunt indisciplina˛i, iar performan˛ele la Ónv„˛„tur„ sunt slabe. Pe plan social, ei se simt invidia˛i ∫i marginaliza˛i de colegii lor. Lipsa p„rin˛ilor ∫i traiul greu pe care Ól Óndur„ copiii r„ma∫i singuri Ón ˛ar„ Ói determin„ s„ ia decizii drastice. Doi dintre ace∫ti copii s-au sinucis.

La nivel local, Direc˛ia pentru Protec˛ia Copilului arat„ c„, Ón jude˛ul Gala˛i, mai bine de 2.000 de copii au r„mas f„r„ un p„rinte din cauz„ c„ acesta a plecat Ón str„in„tate pentru ob˛inerea unei slujbe. Situa˛ia este Óns„ mult mai complicat„, cifrele nefiind Ónc„ definitive, ba, mai mult, luate pe categorii acestea sunt mult mai mari.

Ordinul nr. 219/2006 al secretarului de stat al Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului instituie obligativitatea persoanelor care desf„∫oar„ o activitate legal„ Ón str„in„tate ∫i au Ón Rom‚nia minori Ón Óntre˛inere s„ informeze prim„ria sau serviciile publice de asisten˛„ social„ despre situa˛ia acestora. Dar, Ón realitate, multe familii ignor„ aceste prevederi legale, l„s‚nd copiii Ón grija unor persoane, rude, apropia˛i, vecini etc., despre care, de multe ori, nu au suficiente informa˛ii. Fenomenul ia amploare pe zi ce trece, autorit„˛ile trebuie s„ monitorizeze ∫i s„ aib„ o aplecare mult mai mare spre aceste cazuri sensibile, s„ con∫tientizeze c„ Ón aceast„ ecua˛ie nimeni nu are nicio vin„, dar r„spunderea este a noastr„, a tuturor.

Œn ultima perioad„, am vizitat mai multe baze sportive din cadrul unor ∫coli din jude˛ul Prahova. Am g„sit o situa˛ie trist„. Toate aceste baze sportive nu au mai fost

modernizate de ani de zile, orele de sport desf„∫ur‚ndu-se Ón condi˛ii improprii.

Cu to˛ii ∫tim c„ sportul asigur„ o dezvoltare armonioas„ a individului. Cu toate acestea, se constat„ o lips„ de interes din partea autorit„˛ilor cu privire la sus˛inerea sportului ∫colar.

f n‚nd cont de faptul c„ prin intermediul sportului ∫colar se formeaz„ viitorii campioni ai Rom‚niei ∫i, de ce nu, ai lumii, consider c„ este strict necesar s„ se realizeze un program na˛ional de refacere ∫i modernizare a bazelor sportive din ∫coli, astfel Ónc‚t elevii s„ se bucure de condi˛ii optime pentru desf„∫urarea activit„˛ii sportive.

De aceea, stima˛i guvernan˛i, l„sa˛i deoparte disputele politicianiste ∫i canaliza˛i-v„ efortul c„tre rezolvarea problemelor prioritare ale Rom‚niei, printre care se num„r„ ∫i cea prezent„ Ón aceast„ declara˛ie politic„.

îDrepturile pensionarilor — Óntre cerin˛ele sociale ∫i standardele europene“

Apropierea condi˛iilor sociale ale pensionarilor no∫tri de cele oferite Ón alte state ale Uniunii Europene pare un obiectiv iluzoriu, greu de atins chiar ∫i Óntr-o perioad„ lung„ de timp.

Œn ceea ce prive∫te cuantumul pensiei, echivalat Ón moned„ european„, orice compara˛ie cu nivelul european este inutil„, dat„ fiind dispropor˛ia termenilor ∫i condi˛iile diferite Ón care se define∫te limita minim„ de venit pentru un trai decent.

Acest ultim indicator poate fi comparat cu cel existent Ón Ungaria, de exemplu, unde pensia minim„ este Ón echivalent de 384 RON, ceea ce nu este mult pentru o ˛ar„ recent intrat„ Ón U.E. ∫i nici prea mult Ón compara˛ie cu nivelul de la noi, dac„ elimin„m din calculul mediei pensiile acordate Ón sistemul coopera˛iei agricole.

Este, Óns„, de remarcat c„ pensionarii Ungariei beneficiaz„ de multe drepturi, care pentru rom‚ni par imposibil de ob˛inut, Óncep‚nd de la cea de-a 13-a pensie pe an la scutiri sau reduceri de impozite la cl„diri ∫i terenuri; de la decontarea integral„ a cheltuielilor pentru medicamente ∫i deplasarea la medic sau spital p‚n„ la gratuit„˛ile din sta˛iunile balneare de odihn„ ∫i tratament; de la dreptul de a circula gratuit pe mijloacele de transport Ón comun p‚n„ la accesul f„r„ plat„ la spectacole ∫i muzee.

Despre astfel de facilit„˛i ∫i gratuit„˛i acordate pensionarilor Ón ˛„rile din vestul Europei nu are sens s„ facem astfel de considera˛ii, Óntruc‚t, a∫a cum am men˛ionat, standardele europene sunt foarte ridicate, greu de atins.

Pentru a Ómbun„t„˛i condi˛iile sociale ale pensionarilor no∫tri este, Óns„, necesar„ rezolvarea urgent„ a ridic„rii nivelului pensiei la o serie de categorii de pensionari, care de ani buni de la intrarea Ón vigoare a actualei legi a pensiilor se simt dezavantaja˛i de modul cum le-a fost determinat cuantumul pensiei, printre care putem men˛iona:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 — pensionarii c„rora, datorit„ neÓnscrierii Ón c„r˛ile de munc„ a c‚∫tigurilor lunare realizate, li s-a luat Ón considerare doar salariul minim pe economie;

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Œn aceast„ situa˛ie, v„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ partea Ónt‚i a ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Va Óncepe, la ora stabilit„, ∫edin˛a Ón plen dedicat„ dezbaterilor proiectelor legislative Ónscrise pe ordinea de zi de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile pentru a putea Óncepe lucr„rile.

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„ din totalul celor 328 de deputa˛i ∫i-a Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 171 de deputa˛i. Sunt absen˛i 157 deputa˛i, din care 33 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Œn conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente:

— ordinea de zi pentru ziua de mar˛i, 15 mai 2007;

— programul de lucru pentru perioada 14—19 mai 2007;

— informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente;

— lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale;

— lista rapoartelor depuse Ón perioada 8—14 mai 2007 de comisiile permanente sesizate Ón fond;

— sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I.

Œn continuare, urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi, dar mai Ónt‚i avem un anun˛ personal din partea domnului deputat Drago∫ Dumitriu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vineri dup„-amiaz„ am aflat prin intermediul presei c„ partidul meu, P.R.M., consider„ c„ am un comportament anarhist ∫i c„ fac declara˛ii iresponsabile de mai bine de doi ani. Mai mult, am aflat c„ am fost ∫i exclus.

Œn fa˛a unei asemenea decizii nu numai nestatutare, ilegale, dar Ón primul r‚nd aberante, am dat un termen p‚n„ ieri la ora 16,00, pentru ca, m„ rog, colegii mei care au semnat acest comunicat s„ ∫i-l retrag„ ∫i s„-∫i cear„ scuze, Ón caz contrar urm‚nd s„ m„ Ónscriu imediat Ón alt partid.

V„d c„ termenul a fost dep„∫it, nu mi s-au cerut nici scuze, nici nu s-a revenit asupra acestui comunicat, a∫a Ónc‚t acum, Ón fa˛a dumneavoastr„, de la aceast„ Ónalt„ tribun„, semnez adeziunea pentru Partidul Conservator ∫i m„ Ónscriu Ón Grupul parlamentar conservator.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Lu„m act de acest anun˛.

La punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, proiectul de lege se consider„ adoptat Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

La punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptat„ la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Legea are caracter organic.

Dou„ rapoarte suplimentare de adoptare din partea Comisiilor juridic„ ∫i pentru drepturile omului.

Termenul pentru dezbatere ∫i vot final fiind dep„∫it, proiectul de lege se consider„ adoptat, Ón conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

La punctul 4, Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Legea are caracter organic.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru cultur„.

Propunerea comisiei de respingere a ini˛iativei legislative nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi la votul final din 8 mai. Ca urmare, s-a hot„r‚t dezbaterea pe articole Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„, potrivit art. 104 alin. (3) din regulament.

Trecem, ca atare, la dezbaterea pe articole. Voi l„sa titlul legii la sf‚r∫it.

Œn leg„tur„ cu art. I al proiectului de lege exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu exist„.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007

Voturi Ómpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? V„ rog s„ num„ra˛i. 4 ab˛ineri.

Art. I a fost adoptat.

Supun aprob„rii dumneavoastr„, atunci, titlul legii, a∫a cum este formulat.

Cine este pentru? Da. V„ mul˛umesc. 29 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 7 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

A fost adoptat ∫i titlul legii.

Vom supune la vot final proiectul de lege cu propunere de adoptare, conform prevederilor regulamentare.

La punctul 5, Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bucov„˛, prin reorganizarea comunei Remetea Mare, jude˛ul Timi∫.

Legea are caracter organic, raport de respingere din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibrului ecologic.

Propunerea comisiei de respingere a ini˛iativei legislative nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi ∫i, ca urmare, s-a hot„r‚t dezbaterea pe articole Óntr-o ∫edin˛„ ulterioar„. Œn˛eleg c„ punctul de vedere al comisiei este c„ ar fi fost de dorit retrimiterea la comisie, astfel Ónc‚t comisia s„ reevalueze raportul.

Domnule Fenechiu, dac„ dori˛i s„ interveni˛i...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn momentul Ón care am discutat legea Ón comisie nu exista prezentat planul cadastral pe baza c„ruia urma s„ fie f„cut„ marcarea hotarelor administrativ-teritoriale ale comunei. Œntre timp, primarul de acolo ne-a trimis acest plan cadastral, de aceea, solicit s„ retrimitem legea la comisie, pentru c„ Ón acest moment Óntrune∫te toate condi˛iile pentru adoptare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Interven˛ii?

Bun. V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Proiectul s-a retrimis la comisie.

Domnule pre∫edinte, termen? O s„pt„m‚n„?

O s„pt„m‚n„, da.

La punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2006 privind stocurile excedentare de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare.

Legea are caracter ordinar.

Proiectul este adoptat de Senat.

Raport de adoptare ∫i raport Ónlocuitor de adoptare din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ mai sus˛in„ proiectul? Nu este necesar.

Comisia, v„ rog frumos, raportul Ónlocuitor?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 124/2006 privind stocurile excedentare de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare, transmis cu adresa nr. 168 din 26 martie 2007.

Œn ∫edin˛a din 3 mai 2007, plenul Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t retrimiterea la comisie Ón vederea reexamin„rii ∫i Óntocmirii unui raport Ónlocuitor.

Œn fapt, ordonan˛a are ca obiect reglementarea situa˛iei stocurilor excedentare de zah„r, produse zaharoase ∫i alte produse agroalimentare.

Astfel, operatorii economici trebuie s„ transmit„ Agen˛iei de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„, p‚n„ la data de 15 martie 2007, o situa˛ie exact„ a stocurilor de zah„r.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat, Ón conformitate cu prevederile legale ∫i ale Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, domnul To˝ke István, secretar de stat Ón cadrul Ministerului Agriculturii.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, Ónregistr‚ndu-se un vot Ómpotriv„ Ón ∫edin˛a din 7 mai 2007.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Sunt interven˛ii la dezbateri generale?

V„ rog frumos, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Timar.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Aceast„ lege este o lege important„ ∫i vreau s„ v„ informez c„ acest tip de lege a fost aplicat tuturor ˛„rilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 care au aderat la Uniunea European„, pentru a proteja ∫i a stabiliza pia˛a produselor agricole, de asemenea, pentru a preveni tranzac˛iile speculative cu anumite produse, ∫i aici Ón special se refer„ la stocurile de zah„r, izoglucoz„ ∫i fructoz„.

BineÓn˛eles, Grupul P.S.D. va vota aceast„ lege, fiind o lege important„, o lege care este impus„ de Uniunea European„.

Faptul c„ to˛i agen˛ii economici trebuie s„ depun„ o declara˛ie de stocuri p‚n„ la data de 31 mai 2007, aceasta este propunerea noastr„, care a fost f„cut„ Ón acest act normativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii?

Domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

## Domnule pre∫edinte,

Dup„ cum a˛i observat, exist„ un vot Ómpotriv„, este votul meu, nu pentru c„ aceast„ lege nu ar fi necesar„, dar, din cuno∫tin˛ele mele, ministerul nu verific„ exact situa˛ia stocurilor de zah„r, nu de alte produse, la zi. Drept pentru care, Ón conformitate cu prevederile discutate la Bruxelles, dac„ se Ónregistreaz„ diferen˛e constatate de inspectorii europeni, Guvernul Rom‚niei este pasibil de amenzi foarte, foarte mari.

Din aceast„ cauz„, nu am solicitat colegilor mei din P.R.M. sau, m„ rog, acuma din P.C., s„ voteze Ómpotriv„, dar Ómi exprim aceast„ rezerv„.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii.

Nu mai sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un amendament respins. O s„-l invit pe ini˛iator s„-l sus˛in„, dac„ dore∫te. Ajungem...

Dac„ de la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Dac„ de la punctul 11 la punctul 20 sunt obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Domnul deputat Hoinaru, amendamentul respins v„ rog s„-l sus˛ine˛i de la tribun„.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Amendamentul, Ón forma Ón care a fost prezentat ∫i a fost respins... Ón aceast„ perioad„ am avut discu˛ii cu Ministerul Agriculturii ∫i am picat de acord asupra unei reformul„ri a acestui amendament care la ce se refer„ — ∫i este foarte important s„ spun acest lucru, exact cum a spus ∫i colegul meu dinainte —, se caut„... sau Uniunea European„ a c„utat s„ evite, Ón perioada imediat„ ader„rii, ca stocurile care sunt excedentare, stocuri care au fost Ón general peste produc˛iile medii s„ nu poat„ fi...

s„ nu aib„ un scop speculativ pe pia˛a rom‚neasc„ ∫i, bineÓn˛eles, ∫i pe pia˛a Uniunii Europene.

Motiv pentru care noi avem... ne confrunt„m cu o problem„ Ón Rom‚nia, Ón sensul c„ avem unit„˛i care au produs zah„r, dar produc˛ia lor nu a dep„∫it produc˛ia medie din ultimii ani, motiv pentru care nu consider„m c„ este o produc˛ie Ón scop speculativ comercial, ∫i, din acest motiv, Ón urma discu˛iilor cu Ministerul Agriculturii, am ajuns la o alt„ formulare, deci la art. 5 s„ introducem un alin. (3) pe care, dac„-mi permite˛i, o s„-l citesc, domnule pre∫edinte: îNu se consider„ excedentar„ diferen˛a dintre stocul de zah„r alb la 1.01.2007 ∫i media stocurilor din ultimii ani, 2003, 2004, 2005, de˛inute de operatorii economici care au calitatea de produc„tori rafinatori, a c„ror produc˛ie de zah„r alb Ón 2006 nu a dep„∫it media produc˛iilor ultimilor ani, 2003, 2004, respectiv 2005.“

Domnule deputat, dar amendamentul acesta nu se reg„se∫te Ón raport.

Ave˛i dreptate. Este la art. 5, amendamentul pe care l-am f„cut la alin. (3), care a fost respins de c„tre comisie, spune acela∫i lucru Óntr-o form„ care, Óntr-adev„r, nu era foarte clar„, motiv pentru care am g„sit, Ómpreun„ cu Ministerul Agriculturii, forma clar„ a acestui amendament.

Da, dar, ierta˛i-m„, este amendament de fond!

Œmi cer scuze, n-am auzit!

E amendament de fond. Se poate face la comisie! Deci asta ar Ónsemna, practic, retrimiterea proiectului la comisie.

## Domnule pre∫edinte,

Este foarte important„ aceast„ problem„ ∫i nu din alt motiv, dar aceste unit„˛i vor fi sanc˛ionate financiar pe o perioad„ p‚n„ Ón aprilie 2008, motiv pentru care nu consider„m c„ totu∫i produc„torii no∫tri din acest motiv nu ar trebui proteja˛i.

Repet, nu au avut produc˛ii duble, ca s„ vin„ Ón scop speculativ pe pia˛a rom‚neasc„ sau a Uniunii Europene, s-au Óncadrat Ón produc˛ia medie a ultimilor ani. Deci ar fi o gre∫eal„, zicem noi, s„ trecem cu vederea peste acest aspect ∫i s„ nu Ói protej„m. Repet, sunt produc„torii no∫tri.

Nu admit c„ v„ Ón˛eleg, dar pot s„ v„ accept argumentul, dar formula procedural„ este, la solicitare, retrimiterea la comisie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007

V„ rog foarte mult dac„ sunte˛i de acord s-o retrimitem la comisie.

Am Ón˛eles. O s„ discut„m atunci ∫i o s„ supun propunerea aceasta...

Supun atunci... dac„ mai exist„ interven˛ii pe aceast„ chestiune a necesit„˛ii retrimiterii proiectului la comisie?

Da. Bun. Retrimit atunci acest articol la comisie, urm‚nd ca la nivelul comisiei s„ se fac„ un raport suplimentar pe acest articol. V„ rog s„ face˛i o discu˛ie ∫i cu ministerul ∫i s„ veni˛i cu un text agreat.

V„ propun totu∫i s„ finaliz„m dezbaterea pe articole ∫i s„ r„m‚n„ doar acel punct.

Dac„ p‚n„ la punctul 20 mai exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

21 p‚n„ la 30. Adoptate. 31 p‚n„ la 40. Adoptate. 41 p‚n„ la 51. Adoptate.

Retrimit atunci acest proiect la comisie. Œncerc„m termen o s„pt„m‚n„, dac„ n-o s„ se poat„, atunci, Ón cursul s„pt„m‚nii viitoare, Ón func˛ie de calendar, c„ Ónc„ nu e foarte clar calendarul s„pt„m‚nii viitoare.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Comisia, raportul, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ cu Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

La Óntocmire s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Guvernul sus˛ine propunerea legislativ„.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea propunerii legislative.

Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Legea este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Pentru a c‚∫tiga timp, a∫ vrea s„ v„ rog s„ ne permite˛i, exist„ dou„ probleme: de corel„ri de texte ∫i erori materiale, care v„ cer permisiunea s„ fie definitivate de speciali∫tii de la Departamentul Legislativ.

V„ mul˛umesc.

Dac„ nu sunt obiec˛ii? Nu. Mul˛umesc.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i c‚teva amendamente respinse. O s„ rog ini˛iatorii dac„ doresc s„ le sus˛in„.

Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii?

Adoptat.

Punctul 2, adoptat. Punctul 3, adoptat. Punctul 4, adoptat. Punctul 5, adoptat. Punctul 6, adoptat. Punctul 7, adoptat. Punctul 8, adoptat. Punctul 9, adoptat. Punctul 10, adoptat. Punctul 11, adoptat. Punctul 12, adoptat. Punctul 13, adoptat. Punctul 14, adoptat. Punctul 15, adoptat. Punctul 16, adoptat. Punctul 17, adoptat. Punctul 18, adoptat. Punctul 19, adoptat. Punctul 20, adoptat. Punctul 21, adoptat. Punctul 22? V„ rog frumos, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La punctul 22, la art. II, un articol formulat de c„tre comisie, s-a strecurat o eroare, s-ar putea spune ∫i tehnic„. Acest articol reglementeaz„ posibilitatea pension„rii la cerere, Ónainte de Ómplinirea v‚rstei minime prev„zute de lege, care de fapt este 60 de ani, a∫a cum prevede art. 72.

Œns„ ce g„sesc c„ este incorect Ón acest text? Ca ∫i o condi˛ie de pensionare la cerere, ca, de altfel, ∫i la pensionare la vechimea necesar„ total„, este o condi˛ie de care nu putem face abstrac˛ie, ∫i anume vechimea necesar„. Or, a∫a cum este formulat Ón acest text... acest text este inadmisibil, pentru c„ spune: îFunc˛ionarul public parlamentar ∫i personalul contractual care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón structurile de specialitate ale Parlamentului se poate pensiona“. Aceasta nu este o condi˛ie de pensionare. Condi˛iile de pensionare sunt vechimea ∫i v‚rsta prev„zute de lege.

Deci noi trebuie s„ complet„m, adic„ s„ schimb„m acest text, dac„ e posibil aici, eu am o propunere Ón acest sens, care ar suna Ón felul urm„tor: îFunc˛ionarul public parlamentar ∫i personalul contractual care are vechimea prev„zut„ de art. 72“ — unde scrie c„ 65 de ani, dar nu mai pu˛in de 60 de ani —, îse poate pensiona anticipat, la cerere, Ónainte de Ómplinirea v‚rstei minime prev„zute de lege pentru pensionare“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Deci e vorba de o pensionare anticipat„, care poate fi anticipat„ ∫i anticipat„ par˛ial.

## Comisia?

Da. Œn˛eleg c„ nu sunt obiec˛ii.

Interven˛ii din sal„? Nu sunt.

Atunci, cu acordul dumneavoastr„, vom introduce aceast„ reformulare.

O s„ v„ rog, domnule deputat, s„ verifica˛i s„ se consemneze corect aceast„ reformulare.

Œn aceste condi˛ii, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii, la punctul 22, a∫a cum a fost modificat? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 23, adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 8, Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2007 pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic, Tratament Ambulatoriu ∫i Medicin„ Preventiv„ din subordinea Ministerului Ap„r„rii Ón subordinea Academiei Rom‚ne ∫i pentru stabilirea unor m„suri organizatorice aferente acesteia.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare a ordonan˛ei de urgen˛„ din partea Comisiei pentru s„n„tate.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Camer„ decizional„.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propun timpii de dezbatere: cinci minute, un minut pentru fiecare luare de cuv‚nt.

™i permite˛i-mi s„ prezint ∫i aceast„ ordonan˛„.

Comisia a luat Ón discu˛ie ordonan˛a Guvernului. Aceast„ Ordonan˛„ a Guvernului pentru trecerea Centrului Medical de Diagnostic Ón subordinea Academiei Rom‚ne este o ordonan˛„ care realmente solu˛ioneaz„ problemele de la nivelul acestui centru de diagnostic, a∫a Ónc‚t v„ rug„m s„ vota˛i acest proiect de lege Ón forma propus„ de comisie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Nu exist„ amendamente respinse.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 11? Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor m„suri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul. Domnul secretar general Cseke.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán** _— secretar de stat_

## _la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor m„suri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, astfel Ónc‚t acesta s„ se constituie Óntr-un aparat administrativ performant ∫i competitiv Ón raport cu structurile din ˛„rile membre ale Uniunii Europene.

Prin aceast„ reorganizare se va realiza ∫i o diminuare important„ a personalului din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, de la un num„r de 1.077 de persoane la 879.

Suntem de acord cu raportul Óntocmit de Comisia pentru administra˛ie public„, cu amendamentele admise Ón cadrul ∫edin˛ei comisiei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Comisia. Domnul pre∫edinte Fenechiu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum a spus ∫i domnul secretar de stat, proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor m„suri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, astfel Ónc‚t acesta s„ devin„ un aparat administrativ performant, competitiv, capabil s„ continue procesul de modernizare a administra˛iei publice, astfel cum rezult„ din preambulul proiectului.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune plenului aprobarea proiectului de lege.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole. V„ atrag aten˛ia c„ exist„ ∫i un num„r de trei amendamente respinse. Dac„ se sus˛in, o s„ rog ini˛iatorii s„ intervin„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Dac„ de la punctul 1 la punctul 10 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate. Punctele 11 la 20? Adoptate. Punctele 21 p‚n„ la 30? Adoptate. Punctele 31 la 38? Adoptat. V„ mul˛umesc. Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Proiectul de lege pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul protec˛iei mediului, faza A, semnat la Luxemburg la 17 noiembrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la 28 decembrie 2006.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Procedur„ de urgen˛„. Prioritate legislativ„.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Domnule secretar de stat Doic„, ave˛i cuv‚ntul, v„

rog.

## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din acest Ómprumut se va asigura cofinan˛area m„surilor ISPA care vizeaz„ dezvoltarea infrastructurii de mediu Ón vederea Ómbun„t„˛irii, protej„rii ∫i men˛inerii calit„˛ii mediului Ón jude˛ul D‚mbovi˛a, precum ∫i Ón municipiul Gala˛i.

Potrivit planurilor de finan˛are din Memorandumurile ISPA, costul total net al proiectului este de 49,803 milioane euro. Finan˛area va fi asigurat„ din fonduri ISPA, 36 milioane de euro, un Ómprumut de la Banca European„ pentru Investi˛ii de 12.223 mii de euro ∫i fonduri din bugetele locale Ón valoare de 909 mii euro.

Av‚nd Ón vedere ∫i raportul favorabil, f„r„ amendamente, al comisiei de specialitate din cadrul Camerei Deputa˛ilor, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de act normativ.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, domnul pre∫edinte T„n„sescu. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unui Ómprumut de la Banca European„ de Investi˛ii pentru Proiectul privind infrastructura municipal„ Ón domeniul protec˛iei mediului.

Acest proiect, faza A, deci prima faz„ a proiectului, are ca scop dezvoltarea infrastructurii de mediu Ón

vederea Ómbun„t„˛irii, protej„rii ∫i men˛inerii calit„˛ii mediului Ón jude˛ul D‚mbovi˛a ∫i municipiul Gala˛i.

Costul total al proiectului de infrastructur„ municipal„ Ón domeniul protec˛iei mediului este de 49.803.000. Finan˛area proiectului va fi asigurat„ din fonduri ISPA, 36 de milioane, un Ómprumut de la B.E.I. de 12 milioane, iar din bugetele locale aproape un milion de euro, 900.000 de euro.

Œmprumutul acesta B.E.I., Ón valoare de 212.223.000, este acordat pe o perioad„ de 25 de ani, cu o perioad„ de gra˛ie de ∫ase ani ∫i cu o dob‚nd„ fix„ pentru fiecare tragere care are la baz„ dob‚nda EURIBOR.

Comisia noastr„ a analizat ∫i, cu unanimitate de voturi, a aprobat acest proiect de lege ∫i v„ rug„m, stima˛i colegi, Ón analiza pe care o ve˛i face, s„ da˛i un vot pozitiv acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Nu sunt dezbateri pe articole, neexist‚nd amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget. Procedur„ de urgen˛„. Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnule secretar de stat Doic„, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007, conform prevederilor Codului fiscal modificat, scutirea de T.V.A. pentru contractele finan˛ate din fonduri nerambursabile a fost eliminat„.

Œn acest context, asupra beneficiarilor, institu˛ii publice, se exercit„ o presiune financiar„ suplimentar„ fa˛„ de plata costurilor neeligibile care poate conduce la crearea de blocaje ∫i Ónt‚rzieri Ón implementare, cu impact asupra gradului de absorb˛ie a fondurilor.

Ca atare, actul normativ urm„re∫te stabilirea unui mecanism de acoperire, din bugetul statului, a pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ aferente livr„rii de bunuri, prest„ri de servicii ∫i execu˛iei de lucr„ri finan˛ate integral sau par˛ial din fondurile de preaderare.

Ca atare, av‚nd Ón vedere ∫i raportul favorabil, f„r„ amendamente, al comisiei de specialitate, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte T„n„sescu, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ ar„t c„ acest proiect de lege, a∫a cum spunea ∫i domnul secretar de stat, are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei nr. 63 din 1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Rom‚niei de c„tre Comunitatea European„, precum ∫i a fondurilor de cofinan˛are aferente acestora, cu modific„rile ∫i complet„rile care au avut loc ulterior.

De la 1 ianuarie 2007, costul pentru plata taxei pe valoarea ad„ugat„ aferent„ livr„rilor de bunuri, prest„rilor de servicii ∫i execut„rii de lucr„ri finan˛ate integral sau par˛ial din contribu˛ia financiar„ a Uniunii Europene urmeaz„ s„ fie suportat de c„tre bugetul statului, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ existe o relaxare pe aceast„ tem„.

Din estim„rile care au fost f„cute este vorba de un efort de aproximativ 383 de milioane de lei.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare ∫i comisia noastr„ a adoptat cu unanimitate de voturi proiectul de lege.

De aceea, v„ propun, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, s„ vot„m pentru proiectul de lege care este supus dezbaterii.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Propunerea legislativ„ privind sus˛inerea Ónv„˛„m‚ntului pre∫colar.

Legea are caracter organic.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„. Ini˛iatorul? Lipse∫te.

Comisia? Lipse∫te.

Stima˛i colegi, v„ propun s„ am‚n„m dezbaterea ∫i o mai discut„m c‚nd o fi ∫i cineva s„ ne explice.

Discut„m la Biroul permanent repunerea pe ordinea de zi, ca s„ o dezbatem totu∫i p‚n„ la adoptarea tacit„.

Punctul 13, Proiectul de lege pentru acceptarea Protocolului V privind resturile explozive de r„zboi, adoptat la Geneva la 28 noiembrie 2003, adi˛ional la Conven˛ia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca produc‚nd efecte traumatice excesive sau care ar lovi f„r„ discriminare.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru ap„rare.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Ini˛iatorul dac„ dore∫te s„ intervin„.

Domnule secretar de stat Dobri˛oiu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Corneliu Dobri˛oiu** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Ap„r„rii_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn anul 1995 Rom‚nia a devenit parte la Conven˛ia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca produc‚nd efecte traumatice excesive sau care ar lovi f„r„ discriminare, semnat„ de Rom‚nia la New York la 8 aprilie 1982.

Ulterior, statul rom‚n ∫i-a asumat obliga˛iile rezultate din cele patru protocoale adi˛ionale ale Conven˛iei, care reglementeaz„ regimul juridic al armelor care las„ fragmente nedetectabile Ón corpul omenesc, al minelor, al armelor-capcan„ ∫i al laserelor care produc orbirea.

Protocolul V reglementeaz„ regimul juridic al resturilor explozibile de r„zboi care prezint„ un pericol ridicat ∫i necesit„ o ac˛iune hot„r‚t„ Ón vederea reducerii impactului asupra popula˛iei civile, produs de diferite categorii de muni˛ii neexplodate, la acest moment peste 100 de state fiind afectate de acest flagel.

## V„ mul˛umesc mult.

Domnule pre∫edinte Canacheu, raportul comisiei, v„

rog.

## Bun„ ziua!

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 2 mai 2007 comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea cu modific„ri a acestui proiect de lege.

Datorit„ unor erori materiale, paginile 1—5 ∫i 10—12 din varianta Ón limba rom‚n„ a Protocolului V au fost ref„cute de c„tre ini˛iator, aceste pagini fiind anexate Ón originalul prezentului raport, Ón vederea Ónlocuirii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Propunem timp de dezbatere cinci minute, cu un minut pentru interven˛ie. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum s-a subliniat, Conven˛ia privind interzicerea sau limitarea folosirii unor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca produc‚nd efecte traumatice excesive sau ar putea lovi f„r„ discriminare a fost semnat„ de Rom‚nia la New York la 8 aprilie 1982.

V„ rog s„ v„ trage˛i un pic mai aproape de microfon, c„ nu v„ auzim.

...ratificat„ de Parlamentul Rom‚niei Ón 1995 ∫i promulgat„ Ón aceea∫i lun„.

Acceptarea Protocolului V adi˛ional la Conven˛ia respectiv„ se afl„ Ón consonan˛„ direct„ cu statutul Rom‚niei de membru al N.A.T.O., stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea obliga˛iilor asumate Ón contextul amintit devine axiomatic„.

Protocolul a intrat Ón vigoare Ón luna noiembrie 2006 ∫i a fost acceptat p‚n„ Ón prezent de 20 de state din Europa, dintre care 10 state membre ale Uniunii Europene, Asia, Africa ∫i America Latin„.

Evident, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise.

Nu exist„ amendamente respinse.

La punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Adoptat.

Punctul 2, adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 14, Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 3 convenit prin Scrisoarea semnat„ la Luxemburg la 11 septembrie 2006 ∫i la Bucure∫ti la 13—15 septembrie 2006, la Contractul de finan˛are dintre Rom‚nia, Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia — S.A., Proiectul de reabilitare a drumurilor, etapa a IV-a, semnat la Bucure∫ti la 6 noiembrie 2000.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem prima Camer„ sesizat„.

Domnule secretar de stat Doic„, ave˛i cuv‚ntul.

Obiectivul proiectului finan˛at prin Ómprumutul acordat de B.E.I. const„ Ón reabilitarea ∫i modernizarea urm„toarelor tronsoane de drumuri, Ón lungime total„ de 639 kilometri: Cluj-Napoca—Dej—Bistri˛a—Suceava, Petro∫ani—Simeria, Lugoj—Caransebe∫—Turnu Severin ∫i Craiova.

Beneficiarul Ómprumutului este Compania Na˛ional„ de Administrare a Drumurilor — S.A., societate comercial„ pe ac˛iuni aflat„ Ón subordinea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Fa˛„ de raportul favorabil, f„r„ amendamente, al comisiei de specialitate, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de act normativ adus Ón fa˛a dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul pre∫edinte T„n„sescu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea unui nou amendament, Amendamentul nr. 3, care a fost convenit Óntre cele dou„ p„r˛i Ón anul 2006, respectiv septembrie 2006; este un amendament la un contract de finan˛are dintre Rom‚nia, pe de o parte, reprezentat„ de Compania Na˛ional„ de Autostr„zi, ∫i Banca European„ de Investi˛ii, semnat Ón noiembrie 2000.

Beneficiarul Ómprumutului, respectiv Compania Na˛ional„ de Autostr„zi, care este o societate comercial„ pe ac˛iuni, se afl„ Ón subordinea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, a semnat, Ón noiembrie 2000, acest contract pentru reabilitarea ∫i modernizarea unor tronsoane de drumuri Ón lungime total„ de 639 kilometri. Cluj-Napoca—Dej—Bistri˛a— Suceava este unul dintre ele; Petro∫ani—Simeria ∫i Lugoj—Caransebe∫—Turnu-Severin—Craiova.

Din cauza Ónt‚rzierilor Ón implementarea proiectului, prin acest amendament nr. 3 se stabile∫te un nou grafic de rambursare, Ón care se vor pl„ti, Ón continuare, ratele de capital aferente sumei de 65 milioane de euro, trase p‚n„ Ón prezent, la care se vor ad„uga, Óncep‚nd cu aprilie 2009, ∫i ratele de capital aferente sumei de 180 milioane de euro, men˛in‚ndu-se data limit„ de rambursare, respectiv anul 2020.

- Comisia noastr„ a analizat acest proiect de lege. Œn

- unanimitate de voturi l-am aprobat, ceea ce v„ propunem ∫i dumneavoastr„ a o face Ón sesiune plenar„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. Nu exist„ amendamente respinse.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Dac„ la punctul 1 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2007 pentru aprobarea bugetelor de venituri ∫i cheltuieli ale unit„˛ilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, a celorlalte organisme de specialitate ale administra˛iei publice centrale, precum ∫i a autorit„˛ilor publice centrale.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnul secretar de stat Doic„.

Prezentul proiect de act normativ reglementeaz„ modalitatea de aprobare a bugetelor de venituri ∫i cheltuieli astfel: bugetele de venituri ∫i cheltuieli ale unit„˛ilor autofinan˛ate se aprob„ prin ordin al ministrului de resort, cu excep˛ia celor ai c„ror indicatori sunt cuprin∫i Ón bugetul general consolidat, pentru care bugetele se aprob„ prin ordin comun al ministrului de resort, al ministrului finan˛elor publice ∫i ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Bugetul de venituri ∫i cheltuieli al Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului ∫i bugetele de venituri ∫i cheltuieli privind activitatea de privatizare ale institu˛iilor publice implicate se aprob„ prin ordin comun al ministrului economiei ∫i finan˛elor ∫i al pre∫edintelui A.V.A.S., respectiv al conduc„torului institu˛iei publice implicate, ∫i se administreaz„ Ón regim extrabugetar.

Bugetele de venituri ∫i cheltuieli ale unit„˛ilor care primesc sume de la bugetul de stat ∫i ale celor monitorizate Ón baza prevederilor Ordonan˛ei nr. 79/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se aprob„ prin ordin comun al ministrului de resort, al ministrului economiei ∫i finan˛elor ∫i al ministrului muncii.

Fa˛„ de raportul favorabil, f„r„ amendamente, adoptat de c„tre comisia de specialitate din Camera Deputa˛ilor, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de act normativ. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest act normativ, stima˛i colegi, are un rol, cred eu, foarte important de descentralizare a deciziei. Dac„ p‚n„ Ón prezent bugetele de venituri ∫i cheltuieli ale companiilor na˛ionale, ale societ„˛ilor cu capital de stat erau aprobate prin hot„r‚rea Guvernului, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, este Ordonan˛a nr. 1 din anul

acesta, 2007, descentralizeaz„ aceast„ decizie c„tre ministerele de linie, ∫i respectiv ministerul finan˛elor, pentru a pune Ón executare bugetele de venituri ∫i cheltuieli.

De aceea, stima˛i colegi, comisia noastr„ a aprobat, cu unanimitate de voturi, acest proiect de lege. Œl consider„m un proiect de lege foarte bun.

V„ propunem ca la votul final el s„ aib„ votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 16, Proiectul de lege pentru abrogarea dispozi˛iilor Capitolului III[1] din Legea nr. 136/1995 privind asigur„rile ∫i reasigur„rile Ón Rom‚nia.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat.

Raport comun din partea Comisiei pentru s„n„tate ∫i a Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ale Camerei Deputa˛ilor, de adoptare.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnule secretar de stat Székely, ave˛i cuv‚ntul, v„

rog.

**Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Motivul pentru care solicit„m abrogarea Capitolului III[1] din Legea nr. 136 este acela c„ acest domeniu este deja reglementat prin Legea nr. 95 privind asigurarea medicilor ∫i a personalului medical din domeniul sanitar.

Reglement„rile cuprinse Ón Legea nr. 136 se contrazic sau se suprapun cu acestea ∫i, de aceea, credem c„ este necesar„ abrogarea acestora.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Din partea comisiilor, domnul pre∫edinte T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi revine pl„cerea ca, Ón numele celor dou„ comisii, pe de o parte Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci pe de alt„ parte, s„ v„ prezint raportul comun.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare abrogarea Capitolului III[1] îAsigurarea obligatorie de r„spundere civil„ profesional„ pentru medici, farmaci∫ti ∫i alte persoane din domeniul asisten˛ei medicale“ din Legea nr. 136/1995.

Acest capitol a fost introdus Ón Legea nr. 136/1995 prin Legea nr. 172/2006, anterior prin Legea nr. 95/2006

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii — îAsigurarea obligatorie de r„spundere civil„ profesional„ pentru medici, farmaci∫ti ∫i alte persoane Ón domeniul asisten˛ei medicale“.

Œn consecin˛„, au fost aplicate prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, republicat„, potrivit c„ruia Ón cazul existen˛ei unor paralelisme acestea vor fi Ónl„turate prin abrogare.

Acestea sunt modific„rile pe care cele dou„ comisii le-au f„cut Ón acest proiect de lege.

Vreau s„ v„ informez, stima˛i colegi, c„ Ón unanimitate de voturi aceste modific„ri au fost aprobate de colegii din cele dou„ comisii, ceea ce v„ propun ∫i dumneavoastr„, s„ vota˛i pentru acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem dezbateri pe articole.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 17, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 3/2007 privind unele m„suri financiar-fiscale din domeniul protec˛iei sociale.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Din partea ini˛iatorului, v„ rog, doamn„ secretar de stat.

## **Doamna Denisa Oana P„tra∫cu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse_ **:**

Prezentul proiect de lege are ca obiect reglementarea unor m„suri financiar-fiscale din domeniul protec˛iei sociale ∫i vizeaz„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-n„scu˛i, Ón vederea cre„rii condi˛iilor de aplicare a acesteia, precum ∫i cotele de contribu˛ii de asigur„ri sociale stabilite prin Legea bugetului de asigur„ri sociale de stat pe anul 2007 ∫i prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea ∫i utilizarea fondului de garantare pentru plata crean˛elor salariale.

Prin prezentul proiect de lege se propun urm„toarele: plata Ón lei a contravalorii trusoului, respectiv 150 lei, pentru copiii n„scu˛i p‚n„ Ón prezent ∫i care se vor na∫te p‚n„ la aprobarea normelor de aplicare a legii; transferul c„tre bugetele locale a Óntregii sume aferente pl„˛ii contravalorii trusoului pentru copii; includerea unui circuit financiar care s„ fac„ posibil transferul sumelor c„tre bugetul local; reglementarea modalit„˛ii de solicitare a dreptului prev„zut de lege ∫i plata contravalorii trusoului la eliberarea certificatului de na∫tere.

Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine aprobarea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Comisia, domnul pre∫edinte T„n„secu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ informez c„ prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unei ordonan˛e, nr. 3/2007, privind unele m„suri financiar-fiscale Ón domeniul protec˛iei sociale.

Astfel, se propun: plata a 150 lei pentru copiii n„scu˛i Ón perioada ianuarie—decembrie 2007, aferent„ contravalorii trusoului; transferul c„tre bugetele locale a Óntregii sume aferente pl„˛ii contravalorii trusoului pentru copii; abilitarea Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor Ón vederea introducerii Ón structura bugetului de stat ∫i a bugetului Ministerului Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse, Ón acest an, a modific„rilor necesare pentru asigurarea resurselor necesare pl„˛ii acestui ajutor social; reglementarea modalit„˛ii de solicitare a dreptului prev„zut ∫i plata contravalorii trusoului la eliberarea certificatului de na∫tere.

Toate aceste elemente care fac s„ se compun„ acest proiect de lege au fost analizate Ón cadrul comisiei noastre. Membrii ei au dezb„tut ∫i, cu majoritate de voturi, au aprobat acest act normativ.

A∫ vrea s„ v„ informez, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, exist„ amendamente admise, amendamente care au fost f„cute Ón urma dezbaterii, aprobate de c„tre comisie.

A∫ vrea doar s„ v„ informez c„ la art. III punctul 9 exist„ o modificare fa˛„ de textul propus de comisie ∫i aflat Ón fa˛a dumneavoastr„, Ón sensul modific„rii denumirii Direc˛iei de munc„, solidaritate social„ ∫i familie jude˛ean„, cu noua denumire existent„, corect„, respectiv Direc˛ia de munc„ ∫i protec˛ie social„ jude˛ean„ ∫i a municipiului Bucure∫ti, servicii publice descentralizate.

Cu aceast„ modificare pe care v-o propun s„ fi˛i de acord cu ea, v„ propun, stima˛i colegi, votarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

- Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii,

- observa˛ii, comentarii?

- Lucr„m pe anexa cu amendamente admise. Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 12 nu sunt. Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 18, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2007 pentru abrogarea unor prevederi din Ordonan˛a Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnul secretar de stat Doic„, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Preluarea ∫i administrarea crean˛elor bugetare, reprezent‚nd contribu˛ii sociale, de c„tre Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor, prin Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„, este un proces complex, cu implica˛ii at‚t la nivelul institu˛iilor de asigur„ri sociale implicate ∫i al Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„, c‚t ∫i asupra persoanelor juridice ∫i asigura˛ilor persoane fizice.

Œn anul 2003, s-a decis ca preluarea activit„˛ii de administrare a crean˛elor bugetare reprezent‚nd contribu˛ii sociale de c„tre Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor s„ se fac„ Ón dou„ etape: prima etap„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004, etap„ care s-a ∫i finalizat; ∫i Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 trebuiau preluate activit„˛ile de colectare, control ∫i solu˛ionare a contesta˛iilor privind crean˛ele bugetare reprezent‚nd contribu˛ii sociale datorate de persoanele fizice.

Prezentul proiect de act normativ v„ propune s„ fi˛i de acord cu am‚narea celui de-al doilea termen p‚n„ la o dat„ ulterioar„, dat„ p‚n„ la care se va finaliza ∫i raportul care este Ón curs de elaborare, Ómpreun„ cu Banca Mondial„ ∫i Fondul Monetar Interna˛ional.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este un proiect de lege care are ca obiect de reglementare abrogarea unor prevederi din Ordonan˛a nr. 94/2004 privind reglementarea unor m„suri financiare care reglementau o reorganizare a activit„˛ii de colectare, dar care Ón prezent nu pot fi puse Ón aplicare.

A∫a cum ∫i secretarul de stat Doic„ a amintit, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004, prin Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„, acest rol de colectare a sumelor aferente contribu˛iilor sociale de la casele de asigur„ri, casele de pensii, agen˛ii de ocupare, de formare profesional„ a revenit Ministerului Economiei ∫i Finan˛elor, ∫i aceast„ etap„ a fost pus„ Ón aplicare.

Era faza a doua, ∫i anume ca persoanele fizice contribuitoare la aceste bugete s„ fie ∫i ele Ón subordinea A.N.A.F.-ului, respectiv ca acest proces al colect„rii s„ fie f„cut de c„tre Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor.

Se propune, prin aceast„ lege, o prorogare de termen, ∫i anume: Óntr-o perioad„ urm„toare, c‚nd se Óndeplinesc condi˛iile necesare pentru ca ∫i persoanele fizice s„ poat„ s„ fie arondate A.N.A.F.-ului pentru a se colecta ace∫ti bani.

De aceea, comisia noastr„, lu‚nd Ón discu˛ie aceste argumente pe care Guvernul le-a adus, este de acord cu acest proiect de ordonan˛„, Ordonan˛a nr. 7/2007.

Cu majoritate de voturi, acest act normativ a fost aprobat.

V„ propunem, stima˛i colegi, ∫i aprobarea dumneavoastr„ Ón sesiune plenar„. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 19, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 4/2007 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pentru anul 2007.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnul secretar de stat Doic„, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 313/2004 a datoriei publice, Guvernul — prin Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor — stabile∫te anual plafonul de Óndatorare public„, care este supus spre aprobare Parlamentului.

Plafonul de Óndatorare public„ cuprinde plafonul de Óndatorare public„ intern„ ∫i plafonul de Óndatorare public„ extern„.

La determinarea plafonului de Óndatorare public„ intern„ pentru anul 2007 s-au luat Ón considerare o serie Óntreag„ de elemente, cum ar fi: refinan˛area titlurilor de stat, finan˛area din surse interne a deficitului bugetului general consolidat pentru anul 2007, precum ∫i acordarea de garan˛ii pentru Ómprumuturi interne contractate de agen˛i economici, Ón limita sumei de 1.150 milioane lei.

Potrivit elementelor de calcul enumerate mai sus, plafonul de Óndatorare public„ intern„ propus de Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor pentru anul 2007 este Ón sum„ total„ de 19.000 milioane lei.

La determinarea plafonului de Óndatorare public„ extern„ pentru anul 2007 s-au utilizat corela˛ii Óntre indicatorii datoriei publice externe ∫i indicatorii macroeconomici comunica˛i de Comisia Na˛ional„ de Prognoz„.

™i, ca atare, Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor consider„ c„ proiectul prezentului act normativ, astfel cum a fost adoptat ∫i de comisia de specialitate din cadrul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Camerei Deputa˛ilor, este apt a fi adoptat de c„tre dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul pre∫edinte T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca Ón fiecare an, Parlamentul aprob„ plafonul de Óndatorare, plafon de Óndatorare intern„ ∫i extern„ pentru anul Ón curs, pentru anul 2007.

Vreau s„ v„ informez c„ acest plafon de Óndatorare public„ intern„, pentru acest an, se stabile∫te la 19.000 milioane lei, ∫i plafonul de Óndatorare public„ extern„ se propune la 4,4 miliarde de euro.

Cred c„ aceste plafoane sunt plafoane superioare, sunt plafoane care vor permite Guvernului s„ acopere Ón Óntregime deficitul bugetar pe care Ól va Ónregistra Ón acest an.

De aceea, comisia, cu majoritate de voturi, a adoptat Ón ∫edin˛„ acest proiect act normativ ∫i v„ propune aprobarea Ón plen.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Domnul deputat Mihai T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cuv‚ntul meu este de fapt un cuv‚nt care a fost spus ∫i Ón cadrul comisiei.

Dac„ facem o analiz„ atent„ a modului Ón care Ón anul 2006 s-au utilizat plafoanele care au fost aprobate de c„tre noi Ón acel an vom observa un management, zic eu, nu foarte coerent al acestor plafoane de Óndatorare.

De aceea, cred c„ de la tribuna aceasta pot s„ transmit un mesaj Ministerul Economiei ∫i Finan˛elor, pentru ca Ón acest an modul de derulare a Ómprumuturilor care vor fi atrase de pe pia˛a intern„ ∫i de pe pia˛a extern„ s„ poat„ s„ conduc„ c„tre o limit„ foarte apropiat„ de plafonul pe care noi ast„zi Ól aprob„m pentru acest an.

Spun acest lucru fiindc„ Ón anul trecut, Ón 2006, numai 33% din plafonul pe care noi l-am aprobat a fost utilizat pentru Óndatorarea public„ intern„, iar pentru Óndatorarea public„ extern„ numai 43% din plafonul aprobat a fost utilizat.

De aceea, cred c„ este nevoie poate de mai mult„ acurate˛e atunci c‚nd sunt prezentate Parlamentului aceste cifre, aceste plafoane, Ón a∫a fel Ónc‚t ele s„ fie dimensionate c‚t mai corect, ca la sf‚r∫itul anului s„ se poat„ raporta c„ Ómprumuturile efectuate s„ fie aproape sau egale cu plafoanele pe care noi, Parlamentul, le aprob„m Ón fiecare an.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul trece la vot final.

La punctul 20, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2006 pentru modificarea ∫i completarea Titlului XI, îRenta viager„ agricol„“, din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Legea are caracter organic.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, de adoptare.

Raport comun Ónlocuitor de adoptare.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Œn ∫edin˛a din 8.05.2007 a fost am‚nat„ dezbaterea, conform art. 140 alin. (3) din regulament.

Ini˛iatorul? V„ rog frumos, domnule secretar de stat.

## **Domnul To˝ke István** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn vederea aplic„rii prevederilor legale Ón condi˛iile Ónfiin˛„rii Oficiului Na˛ional de Rent„ Viager„ Agricol„ ca direc˛ie Ón cadrul Agen˛iei Domeniilor Statului Óncep‚nd cu anul 2006, Agen˛ia Domeniilor Statului a demarat plata rentei viagere agricole.

Œn cursul aplic„rii acestei reglement„ri au ap„rut mai multe probleme legate de faptul c„ legea precizeaz„ c„ fac obiectul Ónstr„in„rii sau arend„rii terenurile agricole, f„r„ Óns„ a le defini, sau c„ art. 4 din lege prevede faptul c„ plata se face prin raportare la media cursului calculat de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei din primul trimestru al anului Ón care plata trebuie efectuat„.

De asemenea, exist„ probleme legate de ie∫irea din indiviziune, care comport„ cheltuieli ridicate at‚t cu m„sur„torile cadastrale, c‚t ∫i cu cele notariale, fapt ce conduce la refuzul Ón mas„ al proprietarilor de terenuri agricole de a solicita renta.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Comisia? O s„ v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i ∫i pe chestiunea pe care a ridicat-o domnul secretar de stat privitor la raport.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au fost sesizate spre dezbatere Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2006 pentru modificarea ∫i completarea Titlului XI, îRenta viager„ agricol„“, din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Œn ∫edin˛a din 17 aprilie 2007, plenul Camerei a hot„r‚t retrimiterea proiectului de lege la comisie, Ón vederea reexamin„rii ∫i Óntocmirii unui raport Ónlocuitor.

Œn fapt, ordonan˛a de urgen˛„ are ca obiect modificarea ∫i completarea Titlului XI, îRenta viager„ agricol„“, din Legea nr. 247/2005, av‚ndu-se Ón vedere ca plata Ón lei a rentei viagere agricole s„ se fac„ prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar din anul pentru care se datoreaz„, calculat de Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, prin mandat po∫tal, virament sau orice alte modalit„˛i prev„zute de lege.

La Óntocmirea raportului, comisiile au avut Ón vedere ∫i avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi Ón ∫edin˛a din 25 aprilie 2007.

Proiectul este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, comisiile propun adoptarea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

Acum, Ón ceea ce prive∫te interven˛ia domnului ministru To˝ke, Óntr-adev„r comisia consider„ c„ este o eroare de form„ ∫i solicit„ ∫i plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea Ón forma solicitat„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Ave˛i cuv‚ntul, domnule Timar.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Dup„ cum a amintit ∫i domnul ministru secretar de stat, acest proiect de lege aduce unele clarific„ri ∫i unele Ómbun„t„˛iri, mai bine zis unele simplific„ri.

Œn ceea ce prive∫te clarific„rile, face trimitere exact la ce terenuri beneficiaz„, deci care sunt terenurile care pot face obiectul solicit„rii rentei viagere ∫i, bineÓn˛eles, dup„ cum a spus, modul de plat„ ∫i termenele p‚n„ la care se face plata.

Œn ceea ce prive∫te simplific„rile, un lucru foarte Ómbucur„tor este faptul c„ acolo unde exist„ propriet„˛i comune, deci exist„ mai mul˛i mo∫tenitori, pentru a putea beneficia de renta viager„ acest lucru se poate face pe baza unei declara˛ii autentice notariale, ceea ce este un lucru foarte bun.

Acum, dac„ facem o analiz„ a ceea ce s-a Ónt‚mplat de c‚nd a ap„rut aceast„ lege, a∫ vrea s„ v„ informez c„, de exemplu, Ón jude˛ul Mure∫ au beneficiat doar 193 de persoane, ceea ce este foarte pu˛in.

Dac„ lu„m 193 de persoane, cu o medie de 4 hectare, ajungem la 800 de hectare.

V„ aminti˛i dumneavoastr„ cu c‚t tam-tam prezenta domnul ministru Flutur, Ón stilu-i caracteristic, ce efecte majore va avea acest lucru? Dac„ Óntr-un jude˛ sunt doar 800 hectare, Ón medie, cu 41 de jude˛e, v„ da˛i seama c„ ajungem la 25—30.000 hectare.

Numai Ón jude˛ul Mure∫ exist„ pustii la aceast„ dat„ 45.000 hectare. De aceea, noi, Grupul parlamentar al P.S.D., consider„m c„ Óntr-adev„r renta viager„, dac„ Óntr-adev„r dorim s„ aib„ efect, ca terenul s„ se comaseze, noi am propus, ∫i o s„ supunem dezbaterii un proiect de act normativ prin care Óntr-adev„r trebuie s„ m„rim suma care este acordat„ at‚t pentru terenul care se vinde, c‚t ∫i pentru terenul care se d„ Ón arend„, pentru ca Óntr-adev„r aceast„ lege a rentei viagere s„ aib„ efectul scontat, deci efectul de a comasa terenul ∫i de a face o agricultur„ performant„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat Drago∫ Dumitriu.

Domnul coleg Timar are dreptate Ón privin˛a interesului manifestat de popula˛ie pentru aplicarea acestei legi ∫i solu˛ia propus„ de Domnia Sa ∫i de Grupul parlamentar al P.S.D. ar putea transforma aceast„ m„sur„, deocamdat„ doar populist„ ∫i doar bun„ de anun˛at Ón campania electoral„, Óntr-una valabil„.

Eu unul, a∫a, ca s„ fim mai negociatori, a∫ sus˛ine Óntr-o form„ modificat„ propunerea respectiv„. ™i o vom prezenta ca un proiect de lege, dac„ Partidul Conservator va fi de acord, cel pu˛in Ón primii doi ani suma s„ fie m„rit„, ulterior, revenindu-se la o form„ mai acceptabil„ pentru bugetul statului.

Oricum, sus˛inem ∫i formula prezent„ acum. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. V„ rog frumos, domnule deputat Lakatos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

E un lucru Ómbucur„tor c„ toat„ lumea e de acord cu raportul de adoptare ∫i sper s„-l vot„m cu to˛ii, Óns„ aspectele care s-au ridicat, problemele privesc nu chiar raportul propriu-zis, dar s-au spus c‚teva lucruri de la microfon ∫i nu pot s„ nu completez c„ nu numai prin m„rirea sumei care se d„ se poate rezolva problema, ci ∫i prin simplificarea procedurii prin care oamenii reu∫esc s„ se intabuleze cu terenurile respective, deci s„ reglementeze situa˛ia terenului.

C„, la ora actual„... de aceea foarte mul˛i nu pot s„ beneficieze de renta viager„, pentru c„ nu au situa˛ia juridic„ rezolvat„. ™i aici e problema cu topografii, deci sunt o serie ∫i o serie de alte aspecte.

Eu a∫ propune s„ le analiz„m pe toate, nu acum, bineÓn˛eles, ∫i s„ venim cu o ini˛iativ„ legislativ„ la care, poate, s„ participe toate partidele.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii? Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Dac„ de la punctul 1 la punctul 5 exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 10?

Adoptate.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 21, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2007 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de carburan˛i ∫i lubrifian˛i, care vor fi acordate, Ón mod gratuit, Ministerului Ap„r„rii.

Legea are caracter ordinar.

Raport din partea Comisiei pentru ap„rare, de aprobare a ordonan˛ei de urgen˛„ cu modific„ri.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnule secretar de stat Dobri˛oiu, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn vederea Ónl„tur„rii efectelor Ónghe˛ului, alunec„rilor de teren, gripei aviare ∫i inunda˛iilor, Ón anul 2006 Ministerul Ap„r„rii a participat al„turi de celelalte institu˛ii publice la limitarea efectelor acestor calamit„˛i. Ca urmare a acestor interven˛ii, s-au consumat de c„tre unit„˛ile Ministerului Ap„r„rii 37,8 tone combustibil pentru turboreactoare, 134,13 tone motorin„, 7,6 tone benzin„ ∫i 2,7 tone ulei mineral pentru motoare.

Pentru refacerea stocurilor cu cantit„˛ile consumate Ón cursul interven˛iilor de urgen˛„ efectuate, se propune ca acelea∫i cantit„˛i de combustibil pentru turboreactoare, motorin„, benzin„ ∫i ulei mineral pentru motoare s„ fie

scoase din rezervele de stat ∫i s„ fie acordate Ón mod gratuit Ministerului Ap„r„rii.

Av‚nd Ón vedere c„ pentru men˛inerea Ón stare de operativitate a tehnicii ∫i Óndeplinirea obiectivelor procesului de instruire a trupelor este imperios necesar„ refacerea stocurilor Ministerului Ap„r„rii cu cantit„˛ile consumate Ón cursul interven˛iilor efectuate, v„ adres„m rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2007 cu amendamentele comisiei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Canacheu.

Raportul asupra Proiectului de lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2007 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantit„˛i de carburan˛i ∫i lubrifian˛i, care vor fi acordate, Ón mod gratuit, Ministerului Ap„r„rii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La lucr„ri au fost prezen˛i 19 deputa˛i din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei, de adoptare, v„ rog s„ se re˛in„, nu de respingere, a∫a cum a venit proiectul de lege de la Senat, a fost votat Ón unanimitate de voturi.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 7 mai 2007, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea cu modific„ri a acestui proiect de lege.

Timp de dezbatere, 5 minute, cu un minut de interven˛ie.

Mul˛umesc.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole. Punctul 1. Obiec˛ii, observa˛ii? Adoptat. Punctul 2? Adoptat. Punctul 3? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 22, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Raport de adoptare, Comisia pentru administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul?

Domnule secretar de stat Irimia, v„ rog.

## **Domnul Horia Irimia** — _secretar de stat Ón Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ elaborarea h„r˛ilor de risc este urgent„, se propune finan˛area realiz„rii h„r˛ilor de risc de la bugetul de stat. Finan˛area de la bugetul de stat se va face par˛ial, presupun‚nd participarea cu fonduri ∫i a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Astfel, se va asigura o mai mare autonomie a deciziilor autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Œntocmirea h„r˛ilor de risc la nivel na˛ional va limita pagubele economice Ón caz de calamit„˛i naturale.

Av‚nd Ón vedere amendamentul f„cut de comisie, suntem de acord cu formularea comisiei, respectiv referirea doar la h„r˛ile de risc pentru cutremure ∫i alunec„ri de teren, celelalte domenii sunt de competen˛a altor ministere.

Solicit ca Ón acest amendament s„ se modifice denumirea ministerului, din cauza faptului c„ Óntre timp s-a f„cut reorganizarea Guvernului. Deci Ón loc de Ministerul Transportului, Construc˛iilor ∫i Turismului s„ apar„ Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Comisia? O s„ v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i ∫i pe chestiunea invocat„ de domnul secretar de stat.

Comisia a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 51 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului ∫i urbanismul.

Comisia a dezb„tut proiectul de lege sus-men˛ionat Ón 3 mai 2007. Au participat 29 de deputa˛i din cei 29 de membri ∫i s-a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestuia.

Este o lege ordinar„, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.

Œn privin˛a erorii materiale, Óntr-adev„r, rog s„ consemna˛i, la alin. (3) al art. 51, Ón loc de Ministerul Transportului, se va scrie Ministerul Dezvolt„rii, Lucr„rilor Publice ∫i Locuin˛elor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ comentarii sau obiec˛ii la aceast„ Óndreptare de erori materiale? Nu exist„.

Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ dezbateri pe articole, neav‚nd amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 23, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2007 pentru abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2002 privind Ónfiin˛area Ghi∫eului unic Ón punctele de trecere a frontierei de stat a Rom‚niei.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare, Comisia pentru administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul, v„ rog frumos.

## **Domnul Marin P„tuleanu** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Internelor ∫i Reformei Administrative_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Œnainte de a lua cuv‚ntul, v„ rog s„-mi permite˛i s„ m„ prezint. M„ numesc Marin P„tuleanu, sunt noul secretar de stat pe rela˛ia cu Parlamentul ∫i afaceri europene din cadrul Ministerului Internelor ∫i Reformei Administrative.

V„ ur„m bun venit, domnule secretar de stat!

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,

Conform prevederilor Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, ale Tratatului de instituire a Comunit„˛ii Europene ∫i ale jurispruden˛ei Cur˛ii de Justi˛ie a Uniunii Europene, Rom‚nia are obliga˛ia s„ elimine toate barierele Ón calea liberei circula˛ii a serviciilor, persoanelor, m„rfurilor ∫i capitalurilor din toate actele normative, fie c„ este vorba de legi, ordine ale mini∫trilor, hot„r‚ri ale consiliilor jude˛ene, ale consiliilor locale sau dispozi˛ii ale primarilor.

Curtea de Justi˛ie a Uniunii Europene a recunoscut c„ pot fi acceptate anumite excep˛ii de la prevederile Tratatului de instituire a Comunit„˛ii Europene enun˛ate mai sus numai dac„ este vorba despre excep˛ii justificate de ra˛iuni de ordine public„, securitate public„, mediu sau s„n„tate public„.

Av‚nd Ón vedere c„ instituirea unei taxe de ecologizare ∫i salubrizare poate fi realizat„ numai prin invocarea pe considerente de mediu sau de s„n„tate public„ a unei excep˛ii de la aplicarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunit„˛ii Europene, preciz‚ndu-se concret Ón ce anume const„ amenin˛area real„ ∫i suficient de grav„ care afecteaz„ un interes fundamental al statului rom‚n, este necesar„ abrogarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2002 privind Ónfiin˛area Ghi∫eului unic Ón punctele de trecere a frontierei de stat a Rom‚niei, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 599/2002, cu modific„rile ulterioare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Mai mult, preciz„m c„ punctele de trecere la nivelul c„rora au func˛ionat sau func˛ioneaz„ ghi∫eele unice, respectiv Giurgiu, N„dlag, Bor∫, sunt amplasate la frontiera actual„ intern„ a Uniunii Europene, frontiera rom‚no-bulgar„ ∫i rom‚no-ungar„, acolo unde, de la 1 ianuarie 2007, este implementat conceptul de control comun, activitatea desf„∫ur‚ndu-se preponderent pe teritoriile celor dou„ state vecine Rom‚niei.

Se pot constata, de asemenea, imposibilitatea ∫i ineficien˛a func˛ion„rii Ón continuare a acestor ghi∫ee unice la nivelul punctelor de trecere, date fiind at‚t desfiin˛area birourilor vamale de frontier„ de la frontiera cu Bulgaria ∫i Ungaria, c‚t ∫i asigurarea fluidiz„rii traficului transna˛ional prin implementarea conceptului de control comun, care, Ón esen˛„, presupune efectuarea controlului de frontier„ la o singur„ oprire.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat, pentru foarte completa prezentare.

Domnule pre∫edinte Fenechiu, aproape nu mai ave˛i nimic de spus.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Totu∫i, am ceva de spus, c„ am ascultat foarte bine ce a spus domnul secretar de stat, dar nu se abrog„ numai un articol, ci se abrog„ Óntreaga Ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului nr. 86/2002 privind Ónfiin˛area Ghi∫eului unic ∫i e bine s„ r„m‚n„ Ón stenogram„ acest lucru.

Este o lege ordinar„, de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor, ∫i Comisia de administra˛ie public„ propune aprobarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ dezbateri pe articole, neexist‚nd amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 24, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 90/2003 privind v‚nzarea spa˛iilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„-∫i sus˛in„ proiectul?

V„ rog frumos, domnule deputat Seres Dénes.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Legea nr. 90/2003 prevede posibilitatea v‚nz„rii spa˛iilor aflate Ón proprietatea privat„ a statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale c„tre partidele politice care ∫i-au Ónchiriat spa˛ii necesare sediilor.

Amendamentul nostru vine s„ elimine o discriminare, pentru c„ acele spa˛ii care au f„cut obiectul retroced„rii conform legilor Ón vigoare nu puteau fi v‚ndute. Noi propunem posibilitatea ca ∫i acele spa˛ii care ulterior au fost Ónchiriate din proprietatea privat„ a statului ∫i a unit„˛ilor administrativ-teritoriale s„ poat„ fi cump„rate de c„tre partidele politice.

De altfel, suntem de acord ∫i cu amendamentul Comisiei de administra˛ie.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc. Comisia?

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Œntruc‚t pe ordinea de zi a comisiei mai avem o modificare a Legii nr. 90/2003 privind v‚nzarea spa˛iilor destinate sediilor partidelor politice, v„ solicit s„ retrimitem la comisie aceast„ lege, pentru a face un raport comun al celor dou„ propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œn˛eleg c„ punctul de vedere al Guvernului este de retrimitere la comisie.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ atunci propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Nu sunt.

S-a decis Ón unanimitate.

Termen? Nu fi˛i ambi˛ios, c„ nu v„ ajunge o s„pt„m‚n„, comisia.

Dou„ s„pt„m‚ni, atunci? Dou„ s„pt„m‚ni.

25. Proiectul de lege pentru completarea art. 53 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, republicat„.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare ∫i raport suplimentar de adoptare din partea Comisiei juridice.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul?

V„ rog frumos, doamn„ deputat Cliveti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa face parte, practic, dintr-un ∫ir mai lung de ini˛iative care doresc modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„.

Comisia juridic„ a analizat cele c‚teva propuneri pe care le-am f„cut ∫i a r„mas ca textul Ón fiin˛„ al acestei ini˛iative legislative s„ se refere la obligativitatea de stabilire a unui termen de elaborare a normelor de aplicare a legilor. Se ∫tie foarte bine c„ Ón nenum„rate situa˛ii o lege, practic, nu poate s„ se aplice cum trebuie din cauza absen˛ei Óntr-un termen util a elabor„rii normelor de aplicare.

A∫a Ónc‚t stabilim un termen, de regul„, 30 de zile, c‚nd aceste norme s„ fie aplicate.

™i-i mul˛umesc cu acest prilej ∫i colegului Máté, de la Comisia juridic„, care a sus˛inut ∫i formulat acest amendament.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ deputat. Comisia? Domnul pre∫edinte Andon.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia ∫i-a mai prezentat o dat„ raportul favorabil Ón ∫edin˛a plenului Camerei Deputa˛ilor din 17 aprilie 2007, c‚nd s-a ridicat chestiunea unei mai bune redact„ri a articolului care prive∫te obliga˛ia intr„rii Ón vigoare Óntr-un termen c‚t de c‚t determinat a normelor de aplicare, atunci c‚nd este cazul. Pentru acest motiv a fost retrimis la comisie.

Comisia a rediscutat textul, cu amendamentul care se impunea, Ón cvorum legal, 16 deputa˛i din 27, ∫i textul rezultat face parte din anexa la raportul nostru cu amendamente admise.

A∫adar, prin raport reiter„m propunerea noastr„ de adoptare, de data aceasta, cum spuneam, cu amendamentul admis, de fapt, mai multe, dou„ amendamente admise, unul fiind de eliminare.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Cu aceasta, raportul meu se Óncheie ∫i v„ cer Óng„duin˛a s„ m„ Ónscrie˛i ∫i la dezbateri generale, dac„ nu sunt alte Ónscrieri. R„m‚n Ón preajma microfonului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamna secretar de stat Kibedi, din partea Guvernului, v„ rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Av‚nd Ón vedere c„ la Comisia juridic„, prin amendamentul adoptat, s-a rezolvat o corect„ corelare Óntre data intr„rii Ón vigoare a actului normativ de baz„ ∫i normele de aplicare ∫i, Ón acest sens, ∫i corespunde expunerii de motive, punctul de vedere al Guvernului, de

data aceasta, este Ón sensul de a se adopta aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ secretar de stat. Mai exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog frumos, domnule deputat Sergiu Andon.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sus˛inem propunerea de modificare. Este necesar„. Nu acest aspect vreau s„-l discut, repet, este necesar„, e o idee bun„.

Mi-a atras Óns„ aten˛ia ceva din cuv‚ntul ini˛iatoarei, ∫i anume spunea d‚nsa c„ modificarea face parte dintr-o suit„ de modific„ri ale Legii privind tehnica legislativ„. Este jurist„, a∫ fi vrut s„ fie cu mine ieri, la un simpozion organizat de Uniunea Juri∫tilor pe tema modific„rii Constitu˛iei, Ón care au luat cuv‚ntul somit„˛i ale dreptului rom‚nesc, printre altele ∫i pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale Ioan Vida, ∫i a∫ fi vrut s„ intre al„turi de mine sub mas„ de ru∫ine pentru referirile care s-au f„cut, ∫i pe care noi le ∫tim cu to˛ii, iar eu le-am mai rostit de la aceast„ tribun„ ∫i o s„ le rostesc de c‚te ori va fi cazul, s„ intre sub mas„ de ru∫ine pentru instabilitatea legislativ„ din Rom‚nia, care a atins propor˛iile isteriei legislative.

Nu este posibil, una-dou„, s„ reglement„m aceea∫i lege! Exist„, Ón momentul de fa˛„, la una din comisii, 7 propuneri legislative de modificare a aceluia∫i act normativ! E un dezm„˛ legislativ c„ruia niciun practician ∫i nicio structur„ de aplicare a legilor din Rom‚nia nu Ói mai fac fa˛„, cu toat„ informatica de care dispunem!

Mi-am propus ca, de c‚te ori am ocazia, s„ fac acest apel, p‚n„ vom ajunge la forme mai organizate de Ómbun„t„˛ire a activit„˛ii legislative, pentru a-i asigura aceast„ cerin˛„ de baz„, stabilitatea. Dar, p‚n„ atunci, mi-am propus s„ folosesc fiecare posibilitate de a face apel de la aceast„ tribun„ c„tre parcimonie, c„tre chibzuin˛„, s„ termin„m cu acest stahanovism. ™i, mai ales, c‚nd avem idei bune, cum au fost cele ale ini˛iatoarei, legate de o lege, s„ le facem pe toate odat„, ∫i nu s„ le f„r‚mi˛„m, ca s„ Ónscriem pe r„boj mai multe realiz„ri.

Nu-i corect fa˛„ de subiec˛ii chema˛i s„ le aplice, nu-i corect fa˛„ de stat, Ón ultim„ instan˛„, nu e corect fa˛„ de popula˛ie.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii. Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu exist„ amendamente respinse, doar amendamente admise.

De la punctul 1 la punctul 5, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Am finalizat dezbaterile pe articole. Proiectul r„m‚ne la vot final.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 La punctul 26, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 5/2007 pentru completarea art. 3 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de mas„.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Procedur„ de urgen˛„.

Suntem Camer„ decizional„.

Din partea ini˛iatorului, domni∫oara secretar de stat Denisa Oana P„tra∫cu.

V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor deputa˛i,

Prin prezentul proiect de act normativ s-a propus ca, Ón cazul Ón care din calcul rezult„ pentru perioada urm„toare o valoare nominal„ indexat„ a unui tichet de mas„ mai mic„ dec‚t cea aprobat„ anterior, s„ se men˛in„ nivelul valorii nominale ∫i pentru perioada urm„toare. Œn aceste condi˛ii, c‚t ∫i pentru perioadele urm„toare, se apreciaz„ c„ valoarea nominal„ indexat„ a unui tichet de mas„ nu va mai avea un trend cresc„tor, ca Ón prezent.

De aceea, se estimeaz„ la nivelul semestrelor viitoare o stagnare a valorii nominale indexate a unui tichet de mas„, stagnare generat„ de stabilitatea economic„ ∫i de men˛inerea infla˛iei Ón parametrii prognoza˛i.

Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Muncii, Familiei ∫i Egalit„˛ii de ™anse supune plenului adoptarea acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ secretar de stat. Domnule deputat Kerekes, raportul comisiei, v„ rog.

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege Ón forma prezentat„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Men˛ionez ∫i faptul c„ proiectul de lege a fost adoptat ∫i de c„tre Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„ interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 27, Proiectul de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2007 pentru modificarea ∫i completarea anexei nr. 4 la Legea nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti

ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

- Legea are caracter ordinar.

- Proiect adoptat de Senat.

- Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„. Procedur„ de urgen˛„.

Domnule deputat Kerekes, v„ rog, raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

La Óntocmirea prezentului raport comisia a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, avizul negativ al Comisiei pentru politic„ extern„.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea anexei nr. 4 la Legea nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate, Ón sensul major„rii coeficientului de ierarhizare al reprezentantului special SECI, asistentului diplomatic al reprezentantului special SECI ∫i al ∫efului biroului administrativ.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, cum a˛i men˛ionat ∫i dumneavoastr„.

La lucr„rile comisiei, care au avut loc Ón data de 7 mai, cum am men˛ionat, s-a adoptat acest raport Ón favoarea proiectului de lege.

Men˛ionez ∫i faptul c„ proiectul de lege a fost adoptat ∫i de c„tre Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt interven˛ii la dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere din partea Comisiei pentru munc„.

Suntem Camer„ decizional„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„? Raportul comisiei, v„ rog.

™i, pe procedur„, domnul Fenechiu, dup„ aceea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007

A∫a cum a˛i men˛ionat, domnule pre∫edinte, comisia a propus plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei ini˛iative legislative.

Propunerea legislativ„ are ca obiect de reglementare modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón sensul major„rii coeficientului de multiplicare pentru func˛iile diplomatice ∫i consulare utilizate.

Men˛ionez ∫i faptul c„ propunerea legislativ„ a fost respins„ de Senat.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Domnul Fenechiu.

Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere c„ dup„ consultarea Guvernului se pare c„ exist„ disponibilitatea pentru a se rezolva ∫i problema rom‚nilor care Óndeplinesc diverse func˛ii Ón alte state, eu a∫ propune totu∫i s„ mai rediscut„m aceast„ lege, motiv pentru care cer retrimiterea la comisie. Mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt interven˛ii pe aceast„ tem„?

ic.

Raport de respingere; raport suplimentar de respingere

- din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. Suntem Camer„ decizional„.

Propunerea comisiei, de respingere a ini˛iativei legislative, nu a Óntrunit num„rul necesar de voturi. S-a hot„r‚t dezbaterea pe articole.

Trecem la dezbaterea pe articole. Œncepem cu art. I, articolul unic, de altfel.

dere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 36, Propunerea legislativ„ privind limitarea temporar„ a accesului la demnit„˛i ∫i func˛ii publice pentru persoanele care au f„cut parte din structurile de putere ale regimului comunist.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i a Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 37, Propunerea legislativ„ privind acordarea de compensa˛ii persoanelor spoliate de inventarul agricol ∫i silvic Ón perioada comunist„.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 38, Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 56 din Legea cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7/1996.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final. Punctul 39, Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii cadastrului ∫i a publicit„˛ii imobiliare nr. 7/1996. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final. Punctul 40, Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie. Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Suntem Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ reamintesc o discu˛ie care s-a purtat aici Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni. N-am mai ajuns la momentul respectiv la vot. Noi am fost atunci pentru ca acest cinematograf, pentru c„ este vorba despre cinematograful de la Topli˛a, s„ se restituie conform Constitu˛iei ∫i conform tuturor regulilor ∫i legilor care domnesc Ón aceast„ ˛ar„.

Deci, Ón acest sens, la art. I am spus clar s„ se completeze articolul îcare nu se afl„ Ón proprietatea public„ sau privat„ a unit„˛ilor administrativ-teritoriale.“ Rug„mintea noastr„ este s„ vot„m astfel Ónc‚t art. I s„ fie completat.

™i, domnule pre∫edinte, am s„ v„ rog, ca s„ nu mai intervin ∫i la art. II, ∫i anume la art. II s„ se scoat„ pozi˛ia 177, unde acest cinematograf apare Ón anex„, ∫i Ón felul acesta s„ fim Ón concordan˛„ ∫i cu hot„r‚rea judec„toreasc„ ∫i, Ón acela∫i timp, Ón concordan˛„ cu toate legile ˛„rii care sunt Ón acest domeniu.

Eu v„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Voturi Ómpotriv„? 22 Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Œn˛eleg c„, totu∫i, art. 2 este, de fapt, art. II, printr-o numerotare corect„.

men˛ine punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 45, Propunerea legislativ„ privind completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/2005 pentru modificarea ∫i completarea unor acte normative din domeniul propriet„˛ii.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de respingere din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. Suntem Camer„ decizional„. Ini˛iatorul? Domnul deputat Timar, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi, Acest proiect de lege l-am ini˛iat din c‚teva constat„ri pe care le-am f„cut deplas‚ndu-m„ Ón teritoriu ∫i discut‚nd cu foarte mul˛i primari.

Se cunoa∫te c„ membrii comisiilor de retrocedare, at‚t la Legea fondului funciar, c‚t ∫i la Legea nr. 10,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 beneficiau de o indemniza˛ie de 50% din indemniza˛ia primarului. Era incorect ca primarii, care erau supu∫i verific„rilor ∫i care, ∫ti˛i dumneavoastr„, au fost amenda˛i de foarte multe ori, ei s„ nu beneficieze de acest lucru.

M„ rog, acest act normativ, de∫i a fost ini˛iat mult mai rapid, totu∫i, m„ bucur c„, p‚n„ la urm„, Guvernul, de∫i ini˛iativa mea a fost respins„, a corectat acest lucru ∫i, la aceast„ dat„, primarii beneficiaz„ ∫i ei de acest drept. V„ mul˛umesc foarte mult.

Deci Ón˛eleg c„, atunci, nu se mai sus˛ine propunerea legislativ„, nemaiav‚nd obiect.

V„ mul˛umim foarte mult.

Proiectul, atunci, sigur, va r„m‚ne la vot final, pentru a se putea Ónchide procedura legislativ„.

La punctul 46, Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Legea are caracter ordinar.

Proiect respins de Senat.

Raport de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul? Nu dore∫te.

Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 47, Proiectul de lege privind obliga˛ia statului de a asigura locuin˛„ pentru persoanele care locuiesc Óntr-un imobil na˛ionalizat care se retrocedeaz„ fo∫tilor proprietari.

Legea are caracter ordinar.

Proiect adoptat de Senat.

Raport comun, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, de respingere. Suntem Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ proiectul? Nu dore∫te. Comisiile Ó∫i men˛in punctul de vedere. Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 48, Propunerea legislativ„ Legea decomuniz„rii, privind limitarea temporar„ a accesului la unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice pentru persoanele care dup„ 21 decembrie 1989 au ac˛ionat pentru separatism pe criterii etnice, inclusiv pentru separatism teritorial.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat.

Raport comun de respingere, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul? Nu dore∫te.

Comisiile Ó∫i men˛in punctul de vedere.

Dezbateri generale? Nu sunt. Proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 49, Propunerea legislativ„ privind modalitatea de semnare a documentelor oficiale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ultimul raport al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i motiveaz„ respingerea acestei propuneri legislative cu urm„toarele cuvinte: îSe respinge Óntruc‚t textul propus de ini˛iator a fost preluat ca amendament Ón cuprinsul Proiectului de lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„, precum ∫i pentru modificarea altor legi.“

Eu sunt, acum, Óntr-o situa˛ie delicat„.

Œmi da˛i voie, totu∫i, s„-mi sus˛in punctul de vedere, pentru c„ mai sunt colegi care s-au aflat sau se vor afla Ón astfel de situa˛ii.

Œn urm„ cu mai bine de un an, mai pu˛in de un an, Ón toamna anului trecut, c‚nd Parlamentul Rom‚niei, Ón ∫edin˛„ comun„, a dat Declara˛ia privind participarea Parlamentului Rom‚niei la campania paneuropean„ de combatere a violen˛ei Ón familie, ca urmare a acestei declara˛ii am luat foarte Ón serios angajamentul Parlamentului Rom‚niei ∫i am f„cut aceast„ propunere legislativ„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007 Œn Rom‚nia victimele violen˛ei Ón familie, care sunt Ón majoritate femei ∫i copii, nu au parte de o asisten˛„ juridic„ gratuit„ ∫i obligatorie, a∫a Ónc‚t, de foarte multe ori, acest tip de violen˛„ r„m‚ne nesanc˛ionat, ba chiar nereclamat.

Or, Óntr-o astfel de situa˛ie, mi se pare o chestiune elementar„, care exist„ Ón legisla˛iile tuturor ˛„rilor membre ale Uniunii Europene, ca victima s„ poat„ fi corect consiliat„ ∫i asistat„ juridic.

C„ am dreptate o spune Consiliul Superior al Magistraturii, care a dat un aviz favorabil acestei ini˛iative, argument‚nd Ón patru puncte — ∫i nu vreau s„ v„ re˛in — motiva˛iile acestei decizii.

A∫ vrea s„ v„ spun doar c„ Ón cursul anului 2006, Ón Rom‚nia, Ón urma violen˛elor Ón familie, au murit peste 160 de persoane. Deci cam la fiecare dou„ zile moare cineva Ón familie.

De asemenea, cazurile de violen˛„ Ón familie sunt peste 9.000, Ón situa˛ia Ón care se ∫tie prea bine c„ nici m„car un sfert din acestea nu sunt reclamate organelor Ón drept.

Œn aceast„ situa˛ie, stima˛i colegi, Guvernul a preluat un punct de vedere corect ∫i se spune c„ l-a introdus ca amendament Ón proiectul Codului de procedur„ penal„.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ deputat. Comisia?

Domnul deputat Iordache.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia chiar a fost de acord. Colega noastr„ a prezentat ordonan˛a de respingere.

Fiind o lege organic„, Camera Deputa˛ilor a fost sesizat„ cu lege de respingere. Œntre timp, Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i am transformat legea de respingere Ón lege de adoptare. Acest amendament al colegei noastre, Ómpreun„ cu alte amendamente, care vizau Codul penal ∫i Codul de procedur„ penal„, au fost preluate, ∫i noi, Ón propunerea pe care o Ónaint„m plenului, toate aceste propuneri, cum este cea a colegei noastre, le-am preluat Ón corpul legii.

Deci este o propunere bun„. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i-a Ónsu∫it acest punct de vedere ∫i am completat propunerea cu raport de adoptare.

V„ mul˛umesc.

Deci Ón˛eleg, domnule deputat, c„ propunerile din aceast„ lege se reg„sesc Óntr-o alt„ lege.

Œn˛eleg, doamn„ deputat, pe de alt„ parte, c„ a˛i cerut retrimiterea la comisie. Eu o supun la vot.

V„ rog, domnule deputat Márton, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Eu Ón˛eleg interven˛ia colegei noastre, mai ales c‚nd are un proiect de lege salutar, Óns„ foarte mul˛i dintre noi am p„˛it acela∫i lucru, ini˛iativele noastre fiind preluate Ón alte legi. Nu c„ a∫ sus˛ine aceast„ idee, mai ales c‚nd se vine cu un proiect al Guvernului ∫i dispare ini˛iativa legislativ„ a deputatului, dar tocmai a fost o interven˛ie a domnului Andon, cu care sunt sut„ la sut„ de acord, legat„ de puzderia de legi pe care le facem.

Cred c„ odat„ ∫i odat„ trebuie s„ renun˛„m s„ schimb„m legile de 3—4 ori Ón aceea∫i s„pt„m‚n„, acelea∫i legi, c‚teodat„. Atunci, mai ap„sat, nu trebuie s„ facem dou„ legi care s„ zic„ acela∫i lucru! Eu cred c„ o dat„ ajunge.

™i trebuie s„ recunoa∫tem aceast„ ini˛iativ„ a colegei noastre, a∫a cum s„pt„m‚na trecut„ am avut acel precedent, c‚nd s-a recunoscut c„ acea ini˛iativ„ pe care am votat-o, de fapt, este o preluare a altor idei ∫i ca o ini˛iativ„ a tuturor grupurilor parlamentare, ∫i s„ adopt„m acea lege care a preluat mai multe prevederi din mai multe ini˛iative legislative.

Deci cred c„ colegii ar trebui s„ fie de acord cu aceast„ modalitate, nu pentru alta, dar s„ nu avem paralelisme Ón activitatea noastr„ legislativ„.

Stima˛i colegi, veni˛i la microfon!

Stima˛i colegi, este o propunere procedural„ de retrimitere la comisie. Eu sunt obligat... o voi supune votului dumneavoastr„. V„ rog s„ vota˛i.

Cine este pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect? Num„ra˛i. V„ rog s„ num„ra˛i. 26.

Voturi Ómpotriv„? 36 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.

S-a respins retrimiterea la comisie.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul r„m‚ne la vot final.

La punctul 51, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2006 privind Inspec˛ia Social„.

Legea are caracter organic.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 72/25.V.2007

Proiect adoptat de Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru munc„

- ∫i protec˛ie social„.

Procedur„ de urgen˛„.

Prioritate legislativ„.

Suntem Camer„ decizional„.

Domnul deputat Kerekes, raportul comisiei.

Dac„ bine am Ón˛eles sunt ni∫te propuneri Ón sensul de a Ómbun„t„˛i ordonan˛a, proiectul de lege pentru aprobarea ordonan˛ei. Aceste propuneri vin din partea ministerului.

Comisia este de acord cu retrimiterea la comisie.

Cine este pentru, v„ rog? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri?

S-a decis Ón unanimitate.

Termen, domnule deputat? Trei s„pt„m‚ni.

Am epuizat ordinea de zi.

Œnainte de a trece la votul final, Ói consult pe colegii secretari de ∫edin˛„ dac„ avem cvorum. V„ rog s„ num„ra˛i.

Da, Ón urma verific„rii de c„tre secretarii de ∫edin˛„, potrivit prevederilor regulamentare, constat„m lipsa de cvorum pentru sesiunea de vot final. Ca atare, votul final va fi programat Ón cursul s„pt„m‚nii viitoare.

Declar ∫edin˛a Ónchis„.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|201859]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 72/25.V.2007 con˛ine 56 de pagini.**

Pre˛ul: 14,00 lei