Ioan Nicolaescu

## **Domnul Ioan Nicolaescu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Scurta mea interven˛ie de ast„zi se vrea a fi un omagiu pe care, de altfel, transilv„nenii l-au adus s„pt„m‚na trecut„ marelui c„rturar Gheorghe ™incai, de la a c„rui na∫tere au trecut 250 de ani. Fiu al c‚mpiei

transilvane, a v„zut lumina zilei la 28 februarie 1754, la R‚ciu din C‚mpie, Ón comitatul Turda, din rodul dragostei unui harnic ∫i bogat nobil f„g„r„∫ean cu o fiic„ a locului. Cazul nu este singular, deoarece discipolul s„u, Alexandru Papiu Ilarian, Ó∫i avea mama originar„ tot de aici, motiv Ón plus pentru simpatia fa˛„ de Ónainta∫ul ∫i mentorul s„u spiritual. De peste coline, C„pu∫ul de C‚mpie ne aduce aminte de Petru Maior, iar Bandu l-a dat pe Iosif Hodo∫, revolu˛ionarul care ∫i-a legat via˛a de opera lui Dimitrie Cantemir.

Gheorghe ™incai ∫i Petru Maior r„m‚n cele mai alese spirite ale acestor meleaguri, av‚nd la baza activit„˛ii lor luminarea. De la latinescul _lumen_ , din care provine ∫i _lume_ , care devine _iluminism_ , ca doctrin„, ideologie ∫i cultur„. Primele argumente ale originii noastre nobile au stat la baza **Supplexului** , reluate apoi Ón toate operele de istoriografie elaborate pe baz„ de documente de Samuel Micu, Petru Maior, Gheorghe ™incai ∫i Ioan Budai-Deleanu.

Tot at‚t de important„ era istoria ecleziastic„ a tr„irii Óntru credin˛„, fiecare dintre ei consacr‚ndu-i o lucrare de valoare. Mai mult dec‚t at‚t, ei au fost aceia care au fundamentat legitimitatea lumin„rii ∫i, prin ea, aspira˛ia la lumea civilizat„. Gra˛ie lor, tipografiile, tributare p‚n„ acum c„r˛ilor de cult, ∫i-au oferit neÓnt‚rziat spiritul luminator — cartea. Primul manual a fost **Gramatica** . I-a urmat **Catehismul** , c„r˛i de pov„˛uire, Óndreptare de Ónv„˛„tur„ elaborate de ace∫ti titani sau traduse din literatura altor neamuri. Peste Transilvania se a∫terne un suflu nou. ™colile Ónfrunt„ ne∫tiin˛a ∫i ignoran˛a. Roma, Viena, Budapesta au devenit centre ale tinerilor rom‚ni dornici de cunoa∫tere, iar directorul lor, Gheorghe ™incai, de neegalat.

Manifest„rile omagiale t‚rgumure∫ene au constat Ón expozi˛ii de pictur„ ∫i de carte, simpozioane ∫i excursii documentare. Au fost deci, pe de o parte, evocatoare, iar pe de alt„ parte, itinerante.

Simpozionul principal a avut Ón program 35 de lucr„ri valoroase, de un Ónalt nivel ∫tiin˛ific, despre Gheorghe ™incai, ale unor universitari din Cluj-Napoca, Alba Iulia, Sibiu, Oradea, Blaj, Suceava, ∫i ale T‚rgu-Mure∫ului, sub conducerea Centrului de cercet„ri al Academiei îGheorghe ™incai“ din T‚rgu-Mure∫. S-au pus pl„ci memoriale Ón locul natal, la R‚ciu, la ∫coala din S„bet, unde ™incai a Ónv„˛at limba maghiar„, ∫i la Samsut, ast„zi localitatea îGheorghe ™incai“. Apoi la Liceul Iezuit din Cluj, la Liceul din Bistri˛a, unde a Ónv„˛at limba german„. Trebuie s„ spunem c„ Gheorghe ™incai a fost, Ón acela∫i timp, un demn reprezentant al rom‚nilor la ∫colile pe care le-a f„cut la Roma ∫i la Viena. De altfel, la Roma ∫i-a luat doctoratul Ón teologie ∫i Ón filozofie. Œn antitez„ cu ceea ce se spunea ast„zi aici despre reabilitarea unor persoane care creeaz„ nemul˛umiri Ón zon„ ∫i care sunt, s„ spunem, Ón resentiment pentru locuitorii acestor zone, vreau s„ spun c„ manifestarea ∫i entuziasmul cu care a fost s„rb„torit Gheorghe ™incai Ón aceste zile, pentru c„ s-a scos Ón eviden˛„ c„ Gheorghe ™incai nu reprezint„ trecutul, ci este contemporanul