Ioan Onisei

## **Domnul Ioan Onisei:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Întâi de toate, vã rog sã observaþi cã este vorba de un angajat al unei autoritãþi publice, în general, ºi în contextul proiectului de lege avem distincþii foarte clare între purtãtorul de cuvânt ºi angajatul unei autoritãþi publice care prin sarcinile de serviciu pe care le are este obligat sã ofere unui cetãþean informaþii care-l intereseazã. Pot sã vã dau o sutã de exemple în legãturã cu modul cum funcþioneazã un minister sau o primãrie º.a.m.d.

În al doilea rând, vã rog sã observaþi cã nu e vorba aici de relaþia specificã, specialã dintre mass-media ºi funcþionarul public, ci e vorba de persoanã în general ºi de dreptul acesteia de acces la informaþia publicã, aºadar ºi de un cetãþean obiºnuit care vrea sã afle sau sã-ºi ia dupã rolul agricol o copie a poziþiei lui din rol ºi ce hectare de pãmânt are, dar ºi, eventual, de un reprezentant al presei.

De asemenea, vã rog sã observaþi cã, potrivit alin. 2, conducãtorul autoritãþii sau instituþiei publice deceleazã, apreciazã dacã funcþionarul a fãcut-o cu rea intenþie, deci în primul rând dacã avea obligaþia, dacã postul lui îi impunea obligaþia sã dea informaþia publicã, ºi, de asemenea, cã existã un termen de 30 de zile. Pentru cã, tot din contextul legii, avem informaþii publice care se pot oferi imediat ºi informaþii publice pentru a cãror oferire cãtre beneficiar e nevoie de o anumitã documentare.

Prin urmare, eu cred cã articolul, aºa cum a fost el votat de cãtre comisie, este clar, este explicit, este temeinic.

## **Domnul Marcu Tudor**