Dup„ 50 de ani de activitate ne‚ntrerupt„ Ón sectorul sanitar Ómi fac o datorie de con∫tiinþ„ s„ fac c‚teva comentarii privind colapsul st„rii de s„n„tate din Rom‚nia. Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport a Senatului, personalul medico-sanitar ∫i populaþia þ„rii constat„ cu Óngrijorare starea de colaps Ón care se g„se∫te sectorul de s„n„tate, reflectat prin alterarea negativ„ a indicatorilor de s„n„tate ∫i demografici, cu tot efortul depus de personalul medical ∫i de Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei. Este cunoscut faptul c„ securitatea unei þ„ri este condiþionat„ de 4 factori: economia, s„n„tatea, armata ∫i Ónv„þ„m‚ntul. Or, Ón cazul nostru, Ón domeniul s„n„t„þii se constat„ sc„derea dramatic„, prin spor negativ, a indicilor demografici, ca urmare a sc„derii natalit„þii, cre∫terea mortalit„þii infantile ∫i generale, cre∫terea mortalit„þii prin tuberculoz„, lues, SIDA, cancer etc., cre∫terea avorturilor la cerere ∫i mortalit„þii materne.
Sc„derea duratei medii de viaþ„, reapariþia unor boli de mult eradicate Ón þara noastr„, epidemia de boli prin transmitere sexual„, prin prostituþie clandestin„, supra‚nc„rcarea populaþiei cu taxe, impozite — 98 la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002
num„r — pe care aceasta nu le poate achita, ap„r‚nd adev„rate drame Ón viaþa social„, care influenþeaz„ negativ nivelul de trai, toþi ace∫ti factori au dus Ón ultimii ani la sc„derea num„rului populaþiei, la alterarea genetic„ prin subalimentarea cronic„ a 60% din populaþia þ„rii noastre. Œn Rom‚nia nu s-a murit de foame, de boli ∫i de sinucideri ca acum ∫i niciodat„ nu s-a recurs at‚t de mult la cantinele sociale.
Doamnelor ∫i domnilor,
F„r„ exagerare este spectrul actualei s„r„cii. Se constat„ grava suferinþ„ a sectorului sanitar, av‚nd ca determin„ri oprirea tranziþiei la poarta spitalelor, vidul legislativ Ón domeniu, adaptat la cerinþele actuale, manageriatul defectuos privind medicina primar„, nesusþinerea corespunz„toare a sectorului privat ∫i a ONG-urilor ∫i a∫a destul de fragile, care, dimpotriv„, sun Ónc„rcate Ón impozite foarte mari, nemaifiind Ón stare concurenþial„.
Rezultatul nu a Ónt‚rziat s„ apar„. A urmat Ónchiderea spontan„ a numeroase cabinete ale medicilor de familie din multe judeþe, pacienþii r„m‚n‚nd f„r„ asistenþ„ medical„; spectrul grevei generale a acestei categorii se profileaz„ la orizont; politica total eronat„ a medicamentului privind producþia autohton„ a creat nemulþumiri Ón r‚ndul populaþiei, ca urmare a lipsei medicamentelor compensate ∫i gratuite; condiþiile precare din spitale, lipsa de confort, c„ldur„, m‚ncarea deplorabil„, faptul c„ 60% din unit„þi nu au autorizaþie sanitar„ de funcþionare determin„ desfiinþarea lor; sc„derea calit„þii activit„þii forþei vii din unit„þile sanitare — medici, asistente —, ca urmare a unor dot„ri precare, a lipsei de fonduri pentru medicamente ∫i materiale sanitare, Ón condiþiile unei patologii din ce Ón ce mai complexe ∫i mai agresive.
Nu Ón ultimul r‚nd, retribuþia salarial„ a medicilor ∫i a asistentelor, comparativ cu alte sectoare bugetare. Studiind grila de salarizare, Ón paralel, de exemplu, Óntre justiþie ∫i medicin„ se constat„: coeficientul minim la justiþie este 1 ∫i maxim 7,83, coeficientul minim la medici este 1 ∫i maxim 2,83, deci de trei ori mai mic, coeficientul minim la Ónv„þ„m‚ntul universitar este 1 ∫i maxim 2,1.
Dac„ ne raport„m la alte þ„ri: Statele Unite ale Americii, de exemplu, justiþia la minimum are 1, la maximum 2,16, Ónv„þ„m‚ntul universitar la minimum are 1, maximum — 2,1, medicina, la minimum — 1,07, maximum — 7,71.
Deci tocmai invers dec‚t la noi. Care este justificarea acestei discrimin„ri Óntre retribuþia celor din justiþie, pe care de altfel eu þin s„-i felicit c„ au reu∫it s„ obþin„ aceast„ performanþ„, ∫i medicin„, nelu‚nd Ón calcul alte sporuri, indemnizaþii, medicamente gratuite etc., care la medici nu se reg„sesc, de∫i lucreaz„ Ón medii care le pericliteaz„ s„n„tatea ∫i ar fi Óndrept„þiþi s„ le primeasc„. Nu beneficiaz„ nici m„car de medicamente gratuite, atunci c‚nd sunt bolnavi, necesit‚nd s„ le cumpere de la farmaciile din ora∫.
Urmare celor de mai sus ∫i altele apel„m la factorii responsabili, Ón special la Ministerul Finanþelor Publice pentru a renunþa la practicile preluate de la regimul trecut de trist„ amintire, de blocare an de an Ón trezorerie a banilor contribuabililor. Ace∫ti bani nu reprezint„ impozite sau taxe pentru a recurge la asemenea practici. Ei
reprezint„, de fapt, proprietatea cet„þenilor asiguraþi de care are dreptul s„ dispun„ doar s„n„tatea. Salut„m darea Ón judecat„ a Consiliului Naþional de S„n„tate de c„tre Colegiul Medicilor pentru atitudinea vizavi de medicii de familie.
Se va spune c„ a∫a prevede legea. Da, dar legea n-am f„cut-o noi, ci cei din Guvernul trecut, lege infirmat„ de realitate ∫i care trebuie s„ fie urgent schimbat„. Este de datoria noastr„, a medicilor s„ facem acest lucru, altcineva nu ne poart„ grija. S„ se renunþe la practica folosirii banilor s„n„t„þii ∫i, subliniez acest lucru, pentru astuparea g„urilor negre din buget Ón detrimentul s„n„t„þii.
Cu toate dificult„þile economiei prin care trecem ∫i pe care le Ónþelegem, trebuie s„ se ∫tie c„ Ón specificul muncii nostre cifrele statistice nu sunt cifre goale, ci reprezint„ vieþi omene∫ti, a c„ror perisabilitate este ireversibil„ ∫i condamnabil„. Este, practic, cum am spune, o eutanasie pasiv„.
Pentru remedierea acestor situaþii propunem factorilor de decizie, din partea noastr„, urm„toarele:
— Elaborarea de urgenþ„ a Legii Casei Naþionale de Asigur„ri de S„n„tate ∫i a Legii spitalelor, ambele Ón lucru pe agenda comisiei.
— Schimbarea structurii Consiliului Naþional de Asigur„ri de S„n„tate ∫i a consiliului s„u de administraþie, Ón termen de dou„ luni de la prezentarea acestui material.
— Realizarea autonomiei reale a Casei Naþionale a Asigur„rilor de S„n„tate, asem„n„tor celor din þ„rile Comunit„þii Europene.
— Consiliul Naþional de Asigur„ri de S„n„tate s„ funcþioneze ca o banc„ independent„, Ón str‚ns„ colaborare cu Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei.
— Casa Naþional„ de Asigur„ri de S„n„tate s„ fie subordonat„ autorit„þii controlului Parlamentului. Pre∫edintele, singurul ordonator de credite, s„ aib„ reprezentare Ón Guvern.
— Scoaterea fondurilor s„n„t„þii din structura trezoreriei ∫i, mai ales, din subordinea Ministerului Finanþelor Publice.
Este de neacceptat, domnilor, situaþia ca la sf‚r∫itul anului 2001 s„ existe Ón trezorerie un excedent de 8.000 de miliarde de lei ai s„n„t„þii, Ón timp ce spitalele sunt Ónglodate Ón datorii din cauza blocajului financiar.
— Dob‚nzile practicate s„ fie egale cu cele de pe piaþa bancar„.
— Obligarea, prin pedepse penale, a marilor datornici c„tre Casa Naþional„ de Asigur„ri de S„n„tate, care au colectat contribuþia de 7% dar nu au v„rsat-o la Cas„, ∫i, din nefericire, ace∫tia nu sunt puþini. Aceste datorii s„ nu fie anulate discreþionar.
— Controlul folosirii fondurilor s„ aparþin„ Curþii de Conturi ∫i organelor Ministerului Finanþelor Publice ∫i comisiilor de control ale Casei Naþionale de Asigur„ri de S„n„tate.
— Luarea de m„suri penale, Ón caz de Ónc„lcare a legii.
Propunem, de asemenea, verificarea pe ultimii 5 ani a legalit„þii licitaþiilor ∫i achiziþiilor f„r„ licitaþie, efectuate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 11/21.II.2002
central ∫i Ón teritoriu, Ón sectorul de s„n„tate, care, sigur, vor scoate la lumin„ multe aspecte neconforme cu legea.
— Utilizarea fondurilor s„ fie decis„ de Ministerul S„n„t„þii ∫i Familiei ∫i de Casa Naþional„ de Asigur„ri de S„n„tate, care s„ fie singurii responsabili de folosirea lor.
Se propune, de asemenea, pentru economie, ca aparatura de mare performanþ„, care nu este folosit„ sau este neinstalat„ dup„ ce a fost primit„ cu un an Ón urm„, s„ fie redistribuit„ Ón þar„. S„ se introduc„ fi∫a de utilizare a aparatelor. Œn acest mod, cele aproximativ dou„ miliarde de dolari, care se colecteaz„ de la contribuabili, anual, vor fi suficiente pentru buna gospod„rire a s„n„t„þii Ón Rom‚nia.
Œn final, adres„m un apel, pe aceast„ cale, domnului prim-ministru Adrian N„stase, ca la urm„toarea ∫edinþ„, care se cere a fi þinut„ cu factorii responsabili din s„n„tate, s„ beneficiem de maturitatea ∫i experienþa care Ól caracterizeaz„ ∫i s„ dea soluþii punctuale propunerilor formulate de noi, Ón vederea Ónl„tur„rii deficienþelor semnalate. Acestea au creat mari nemulþumiri Ón electorat, cu impact asupra imaginii partidului pentru viitoarele alegeri din 2004 ∫i, mai ales, conduc la erodarea lent„ a fiinþei noastre naþionale.
Dac„ nu intervenim cu fermitate, noi, medicii, cu siguranþ„, istoria ne va condamna ∫i nu cred c„ acest lucru Ól dore∫te cineva.
V„ mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.