Ioan Pop de Popa

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn luna noiembrie, la declara˛ii politice am vorbit despre unele probleme de mediu, ∫i anume despre importan˛a spa˛iilor verzi.

Ast„zi voi aborda problema drumurilor, motorizarea ∫i de∫eurile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 Œn Bucure∫ti, suprafa˛a drumurilor publice a dep„∫it cu aproape 50% pe cea a spa˛iilor verzi.

Oamenii cu care am discutat solicit„ realizarea unor lucr„ri stradale durabile, repararea gropilor din asfalt ∫i crearea unor perdele de protec˛ie fonic„ prin plant„ri de arbori Ón zone cu valori de zgomot ridicate.

Stoparea t„ierii arborilor, oric‚nd ∫i oriunde, a∫a cum se Ónt‚mpl„ destul de des, f„r„ nici o aprobare, Ónlocuirea c„rora ∫i cre∫terea lor cer‚nd ani de zile p‚n„ la maturizarea ∫i intrarea lor Ón func˛iune.

La sufocarea Capitalei cu praf, cu monoxid de carbon, bioxid de carbon ∫i plumb, ploaia acid„ contribuie Ón mare m„sur„, ∫i cre∫terea traficului rutier. Œn anul 1990 existau aproape 280.000 de autovehicule.

Num„rul celor care tranziteaz„ zilnic Bucure∫tii dep„∫e∫te Ón prezent 1.100.000, fapt ce a f„cut ca viteza maxim„ de deplasare a autovehiculelor s„ scad„ Ón mod dramatic.

Œn consecin˛„, poluarea atmosferic„ cre∫te, epicentrul fiind Pia˛a Roman„, majoritatea vehiculelor neÓndeplinind normele europene.

Cum traficul rutier a crescut de c‚teva ori ∫i a creat un nou mediu, c„ruia pl„m‚nii Capitalei reu∫esc din ce Ón ce mai greu s„-i fac„ fa˛„, se impune o atent„ corelare dintre politicile de mediu ∫i cele de transporturi.

Œn capitalele europene, gradul de motorizare, num„rul de autovehicule la 1.000 de locuitori se prezint„ astfel: Londra, Atena, Paris, Óntre 250 — 400, iar Ón Bucure∫ti 500 care circul„ pe 5.460 de str„zi ce totalizeaz„ 1.900 de kilometri, din care 45% intr„ Ón categoria str„zilor modernizate, dar ∫i acestea cu gropi care distrug ma∫inile, iar aproape 40% fiind de p„m‚nt sau acoperite cu piatr„ de r‚u.

Potrivit unui raport al _Economist Intelligence Unit,_ num„rul proprietarilor de ma∫ini Ón Rom‚nia a crescut cu 174% Óntre anii 1990 ∫i 2000, de la 55,7 autovehicule la mia de locuitori, Ón urm„ cu 13 ani, la 154,4 Ón anul 2000.

O alt„ problem„ deosebit de important„ a Capitalei care, de altfel, urmeaz„ a fi dezb„tut„ Ón Consiliul Europei, o constituie de∫eurile. Zilnic Ón Bucure∫ti se produc peste 1.600 tone de de∫euri, din care se recicleaz„ doar 6%, o cifr„ incredibil de mic„.

Un specialist str„in vizit‚nd Rom‚nia a r„mas foarte pl„cut impresionat de cele v„zute la modul general, Óns„ intervievat fiind a f„cut ∫i o afirma˛ie caustic„, ironic„, care Óndeamn„ la reflec˛ie. Citez din memorie: îŒn Rom‚nia exist„ o materie prim„ inepuizabil„ — sticlele ∫i pungile din plastic de pe l‚ng„ ∫osele, c„ile ferate, la locurile de recreare ∫i pe c‚mp“. La noi Ónc„ nu s-a creat sistemul de reciclare a de∫eurilor, care s„ atrag„ deopotriv„ pe cet„˛ean ∫i agen˛ii economici. Œn ˛„rile Uniunii Europene, peste 60 % din de∫eurile industriale ∫i 95 % din cele agricole sunt reciclate, cur„˛‚nd mediul, aduc‚nd Ón acela∫i timp venituri serioase acestor unit„˛i. Pentru ca rom‚nii s„ respire un aer curat ∫i s„ bea o ap„ nepoluat„ este nevoie de 20-22 miliarde euro, care, spun autorii studiului publicat la Bruxelles, cer foarte mult