Ioan Pop de Popa

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

Œntruc‚t Óntre jur„m‚ntul de la Bucure∫ti ∫i cel de la Cluj-Napoca este o pozi˛ie ireductibil„ de con˛inut, semnifica˛ie ∫i scopuri, m„ simt Óndrept„˛it s„-i Óntreb pe ace∫ti colegi participan˛i la aceast„ manifestare: îDomnilor, c‚nd a˛i fost sperjuri, atunci sau acum?“ Precizez c„ pun aceast„ Óntrebare pentru c„ atitudinea lor nu este doar o problem„ a propriei con∫tiin˛e, ci ∫i problema noastr„, a celor care Ómpreun„ constituim organul legislativ suprem al Rom‚niei.

Œn interesul respect„rii onoarei, ar fi normal ca senatorii participan˛i la acel jur„m‚nt privind autonomia f nutului Secuiesc s„ se desolidarizeze de el, individual, public, Ón plenul Senatului ∫i s„ demonstreze astfel c„ nu sunt Ón slujba altor interese.

Din experien˛a personal„ tr„it„, dar ∫i din urm„rirea evenimentelor ∫tiu c„ Ón Ungaria ∫i Ón afara ei au existat ∫i exist„ cercuri influente care nu s-au Ómp„cat niciodat„ cu Trianonul. Afirma˛iile lui Tökés privind aceast„ problem„, sun„ astfel: îNe-am s„turat definitiv de Trianon. Ungaria trebuie s„ termine o dat„ ∫i pentru totdeauna cu politica de vecin„tate ce poart„ semn„tura lui Kádár ∫i a lui Gross.“, f„c‚ndu-se, sigur, referire la Rom‚nia. îU.D.M.R. trebuie s„ termine cu politica defetist„ de tip neptunian. Anularea Trianonului...“ — fi˛i aten˛i, domnilor! — î...este o cerin˛„ na˛ional„, politic„, ce nu mai poate suferi nici o am‚nare. Desigur, rezolvarea ideal„ ar reprezenta-o modificarea grani˛elor. Dac„ acest lucru nu este la Óndem‚n„ dispunem de dou„ c„i care, Ónsumate, ar reprezenta acela∫i lucru:

1. Autodeterminarea p„r˛ilor de na˛iune r„mase Ón afara grani˛elor trianonice...“, adic„ Ardealul, fenomen ce se desf„∫oar„ acum sub ochii no∫tri. Dovada? Proiectul de lege privind Ónfiin˛area f nutului Secuiesc ∫i declararea autonomiei sale pe criterii etnice, ast„zi pus pe ordinea de zi ∫i care are ca autori ∫i parlamentari.

î2. Unificarea transfrontalier„ a na˛iunii maghiare, text cuprins ∫i Ón programul U.D.M.R., ∫i Ón declara˛ia Forumului Maghiarilor din 5 iulie 1996.“

Acest al doilea punct de vedere este deja Ónf„ptuit. 400.000 de maghiari din Rom‚nia, cifr„ cu tendin˛„ de cre∫tere cu ajutorul U.D.M.R.-ului, au primit legitima˛ie de maghiar. Ace∫tia, Ón context, cu capital str„in, cump„r„ Ón veselie bunuri, terenuri, p„duri, sta˛iuni balneare, asupra c„rora se vor emite ulterior preten˛ii, ca ∫i _Kis Otthon_ , patria mic„, fa˛„ de _Nagy Otthon_ , patria mare.

Cu toate acestea, conducerea noastr„, doritoare posibil de lini∫te, Ón mod inexplicabil, Ónainte de intrarea Ón NATO ∫i Uniunea European„, a luat m„suri neconving„toare din care noi am pierdut Ón repetate r‚nduri fa˛„ de ni∫te extremi∫ti care atenteaz„ la siguran˛a noastr„ na˛ional„. Ostentativ ∫i netulbura˛i Ó∫i v„d Ón continuare de aplicarea planului lor diabolic, lez‚ndu-ne interesul na˛ional.

Conducerea U.D.M.R. minimizeaz„ aceste fapte. Ba mai mult, acuz„ conducerea statului c„ a gre∫it c‚nd a pus problema Ón discu˛ia Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii. De fapt ∫i de drept, noi, rom‚nii, ar trebui s„ nu fim de acord cu Trianonul, nu d‚n∫ii, pentru c„ doi ani Ónainte de Trianon hotarul nostru era la Tisa ∫i Trianonul l-a adus Ón pozi˛ia actual„. Dar noi, fiind un popor civilizat ∫i disciplinat, am acceptat ∫i acest lucru, dar nu uit„m c„ Ón zona cedat„ au r„mas circa 250.000 de rom‚ni despre care azi nu se ∫tie nimic, fiind dezna˛ionaliza˛i prin metode bine cunoscute, fapte descrise de mine pe larg Ón romanul meu îŒntoarcere Ón timp, 1940—2003“.