Ioan Stan

## **Domnul Ioan Stan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație cu ocazia Zilei internaționale a democrației – 15 septembrie 2016. Declarația se numește „Democrația 2030”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Organizația Națiunilor Unite a ales pentru ediția din 15 septembrie 2016 a Zilei internaționale a democrației tema „Democrația și Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030”.

Alegerea este menită să readucă în prim-plan Agenda 2030 – o veritabilă „foaie de parcurs” a statelor lumii spre creștere economică și progres social în următorul deceniu și jumătate – și cel de-al 16-lea obiectiv al agendei, dedicat democrației.

Este unanim recunoscut faptul că, indiferent de modelul național pe care îl îmbracă democrația într-un loc sau altul al lumii, valorile și principiile ei sunt universale și nu lasă loc jumătăților de măsură.

Pacea, justiția și crearea unui stat de drept puternic, cu instituții eficiente, responsabile și incluzive, sunt dezideratele subsumate celui de-al 16-lea obiectiv al dezvoltării durabile. Ele trebuie să reprezinte, deopotrivă, finalitatea și fundația lumii de mâine, o lume durabilă și mai bună.

Cu ocazia Zilei internaționale a democrației 2016, UIP ne invită să reflectăm asupra unui aspect de o deosebită relevanță pentru dezvoltarea democratică și progresul statelor lumii, respectiv implicarea tinerilor în viața politică.

Prin adoptarea, în luna iunie a.c., a „Declarației privind obiectivele dezvoltării durabile”, Parlamentul României și-a asumat responsabilitatea de a continua să-și perfecționeze structurile și modul de lucru, astfel încât să asigure o abordare coerentă și unitară, la nivelul societății românești, a transpunerii celor 17 obiective în documente programatice naționale, acordând prioritate consolidării democrației participative.

De altfel, în cei peste 25 de ani care au trecut de la revenirea țării noastre la un regim democratic, Parlamentul a încercat să se adapteze permanent și să rezoneze cât mai bine la realitățile românești, prin măsuri care, în deplinul respect al prevederilor constituționale, au condus la modificări în alegerea, competențele, organizarea, procedurile celor două Camere și au eficientizat activitățile parlamentare, inclusiv prin creșterea transparenței activităților parlamentare și a interacțiunii cu cetățenii și societatea civilă, în toate etapele procesului legislativ.

Evident, realitățile social-economice în permanentă schimbare, necesitatea continuării reformelor asumate în plan european și euroatlantic, provocările globalizării și interdependenței și, nu în ultimul rând, rapiditatea cu care noile tehnologii ale comunicațiilor și informației modelează societatea și guvernanța, la nivel național și mondial, impun continuarea acestor eforturi. Consolidarea și deschiderea către cetățeni a singurei instituții reprezentative a statului de drept va rămâne și pe viitor o constantă a preocupărilor noastre, ale tuturor, aleși și alegători.