Stenogramă plen

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată – Pl-x 221/2016.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

După cum ați auzit, toate aceste adoptări tacite se datorează art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Noi am avut un proiect de modificare a acestui articol, preluând integral varianta Senatului. Deci, cât timp nu vom reuși să modificăm..., pe care ați respins-o..., cu stimă, majoritatea a respins-o... Până când nu ne vom da seama că există, de foarte multe ori, situații concrete care ne împiedică să adoptăm sau să respingem în timp util un proiect de lege, deci, până când nu ne vom modifica acest regulament, în continuare vom adopta tacit sumedenie de legi, pentru unele chiar putând fi răspunzători.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Da.

Domnule Iane, vă rog. Ovidiu Iane, PSD, procedură, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Tot pe procedură.

Într-adevăr, aici există această problemă cu adoptarea tacită. Dar să nu uităm că articolul din regulament care dispune adoptarea tacită la 45 de zile are la bază articolul din Constituție care spune acest lucru. Deci nu putem să avem o lege care să fie mai presus de Constituție. Dacă Constituția spune că la 45 de zile se adoptă – sau la 60 de zile în cazuri excepționale –, atunci să respectăm Constituția.

Nu știu ce a făcut Senatul cu Regulamentul Senatului, însă cred că noi ar trebui să rămânem totuși pe regulamentul pe care îl avem, pentru că este mai în acord cu Constituția decât cel al Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Pâslaru, tot procedură, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

normative care sunt sub spectrul aprobării tacite și să le introducă cu prioritate în dezbateri, să știți. Asta înseamnă să fim responsabili și profesioniști, nu să modificăm Regulamentul Camerei de fiecare dată când avem câte o problemă.

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenții.

Bun. Înainte de a trece mai departe, văd că avem la balcon un număr de copii, cei care au efectuat internshipul la Guvern și pe care îi așteptăm să aplice și la internshipul Camerei Deputaților, în ideea de a pregăti viitorii parlamentari și oameni care pot lucra în Executiv.

Mergem mai departe.

## Mulțumesc, domnule președinte.

După cum vedeți, deși este luni după-amiază, în băncile care sunt repartizate Partidului Social Democrat colegii mei deputați sunt în sală. Avem o problemă destul de mare și cred că o avem cu toții, sunt în asentimentul tuturor colegilor: nu funcționează instalația de aer condiționat.

Vă rog mult de tot, spuneți celor care sunt în măsură, să rezolve această problemă, pentru că noi venim la serviciu, ne facem datoria, dar vrem s-o facem în condiții optime. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Invit secretariatul general.

Domnul secretar general, domnul Panciu, vă rog, remediați, luați legătura cu partea tehnică să remediem această problemă.

Alte intervenții dacă sunt pe procedură? Da.

Domnul Tinel Gheorghe, vicelider Grup PNL.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu e nevoie să modificăm Regulamentul Camerei ca să adoptăm proiectele de acte normative pe care noi le considerăm importante. Există o singură condiție: Biroul permanent al Camerei Deputaților să selecteze actele

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin prezentul proiect de act normativ se vizează ratificarea Acordului dintre România și Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București la 18 noiembrie 2015.

Prin acord sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe, salarii și pensii, a veniturilor obținute de studenți, artiști, sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.

Totodată, acordul reglementează și aspecte referitoare la schimbul de informații din domeniul fiscal, metode de eliminare a dublei impuneri asupra aceluiași venit, nediscriminarea, procedura amiabilă prin care autoritățile competente ale celor două părți contractante pot soluționa unele aspecte legate de aplicarea acordului, precum și intrarea în vigoare și perioada de valabilitate a acordului.

Față de cele prezentate, vă rugăm să acordați un vot favorabil acestui proiect.

Mulțumesc.

Este un raport fără amendamente.

Domnule Emil Niță, membru al Comisiei pentru buget, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București la 18 noiembrie 2015

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere asupra acestui proiect de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 23 august 2016.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună, spre dezbatere și adoptare, plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la București la 18 noiembrie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbateri generale? Grupul PNL. Doamna Andreea Paul, vă rog.

Mulțumesc. Bună ziua!

Stimați colegi,

Evident, Grupul parlamentar al PNL va susține acest proiect de lege. Iar, la dezbaterile din Comisia pentru buget, finanțe, ne-am asigurat că au fost introduse acele elemente care nu mai permit exportul de profit într-un paradis fiscal și că se respectă noile rigori ale relațiilor fiscale și ale transparenței informațiilor fiscale între România și Hong Kong.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Iacoban, Grupul PSD. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaților susține acest proiect de lege, care are la bază noile

recomandări ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică în ceea ce privește erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor.

Acordul reglementează și materia schimburilor de informații din domeniul fiscal, metodele de evitare a dublei impuneri asupra aceluiași venit, procedura amiabilă între autoritățile celor două părți semnatare care guvernează materia aplicării acordului, precum și perioada de intrare în vigoare și valabilitatea acordului.

Va completa cadrul juridic bilateral actual și va conduce la dezvoltarea cooperării economice, precum și la intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale dintre cele două părți.

Prin urmare, vă propun să votăm acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt?

Nu sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar, cu propunere de adoptare, neavând amendamente.

## Mulțumesc.

Tot domnul Emil Niță, vă rog, raportul din partea Comisiei pentru buget.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu acest proiect.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi și 3 abțineri, să supună, spre dezbatere și adoptare, plenului Camerei Deputaților Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind transferul și mutualizarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014, în forma prezentată de inițiator.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale?

Vă rog, Grupul PNL, vă rog, domnule deputat. Domnul Horga, da.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Ideea apariției Fondului unic de rezoluție în sistemul bancar european a venit odată cu apariția în 2012 a crizei financiare și bancare mondiale. Atunci s-a hotărât să se creeze Uniunea bancară, ca un răspuns pentru a putea face față situației financiare din Uniunea Europeană, care era din ce în ce mai precară.

Pentru a realiza această uniune bancară, s-a hotărât atunci să se facă un acord internațional la care în general să adere țările care erau în spațiul Schengen, care aderaseră deja la moneda euro, dar era posibil să adere și celelalte țări din zona non-euro și în același timp să se creeze Fondul european de rezoluție bancară, prin care societățile bancare care sunt în dificultate să poată fi supravegheate unitar de Banca Centrală Europeană și cu această ocazie să poată să intervină pentru redresarea sau, în caz contrar, pentru rezoluția băncilor care nu mai pot fi salvate. Așa a apărut necesitatea ratificării acestui fond de transfer și de mutualizare a riscurilor bancare pentru băncile europene și el s-a făcut în două etape: etapa I, pe care noi am aprobat-o acum câteva luni prin crearea acelui fond de rezoluție european, și aceasta este etapa a II-a, prin care aprobăm acest acord internațional privind mutualizarea și transferul datoriilor suverane.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Da, da, vă rog, Grupul PSD, domnul Ovidiu Iane.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vom vota și noi pentru ratificarea acestui acord. De fapt, este vorba despre formalizarea Uniunii bancare la nivelul Uniunii Europene, un concept care a izvorât în urma crizei financiare care a avut loc în urmă cu câțiva ani, în 2009–2010.

Să nu uităm că atunci au fost numeroase bănci foarte mari care au dat faliment și care au atras după ele o cădere și o prăbușire a economiilor naționale.

De aceea se are în vedere ca, prin formalizarea acestui acord, să se facă o supraveghere mai eficientă și mai strictă a ceea ce înseamnă regimul bancar al Uniunii Europene. De aceea vom vota pentru.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

O rog pe doamna Natalia Intotero, vicepreședinte al comisiei, să prezinte raportul Comisiei pentru politică externă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la semnat la Bruxelles la 19 mai 2016, transmis Comisiei pentru politică externă spre dezbatere în fond, aceasta fiind și prima Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil această inițiativă legislativă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord.

Protocolul reprezintă un amendament la Tratatul NATO, care va intra în vigoare după ratificarea de către celelalte 28 de state membre, urmând ca, după îndeplinirea acestei proceduri, secretarul general al NATO să adreseze Guvernului muntenegrean invitația oficială de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

Admiterea Muntenegrului ca membru cu drepturi depline este o dovadă a politicii ușilor deschise a NATO și va contribui la consolidarea stabilității și securității regiunii noastre și a spațiului euroatlantic.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru politică externă au examinat inițiativa legislativă și avizele aferente în ședința din data de 6 septembrie 2016.

Întrucât în traducerea oficială în limba română a protocolului s-a constatat o eroare materială, Ministerul Afacerilor Externe a transmis varianta corectă a traducerii, care este anexată prezentului raport.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles la 19 mai 2016.

Vă mulțumesc.

## Da.

La dezbateri generale, Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Ionuț Stroe.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În contextul noilor provocări de securitate europene, România nu poate fi decât de acord și nu poate fi decât un susținător al aderării Muntenegrului la spațiul euroatlantic,

cum, de altfel, România s-a poziționat, de fiecare dată, ca un susținător al politicilor ușilor deschise.

Practic, continuarea acestui proces de extindere constituie încă o garanție cu privire la consolidarea Alianței în raport cu provocările apărute în planul securității internaționale.

Prin ratificarea acestui protocol, România își exprimă consimțământul pentru ca Muntenegrul să devină membru cu drepturi depline al NATO, al douăzeci și nouălea membru, acest fapt fiind, practic, o recunoaștere a eforturilor depuse de Muntenegru pentru implementarea reformelor atât de necesare și pentru atingerea standardelor tehnice, pentru a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice.

Prin urmare, Partidul Național Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții dacă mai sunt?

Nu mai sunt alte intervenții.

Rămâne la votul final. Are raport de adoptare, caracter ordinar.

Trecem la secțiunea reexaminări.

Vă rog să concluzionați, domnule secretar de stat.

... și a certificatelor universitare de doctorat din România. Vă rog să mă scuzați. Este partea finală.

În concluzie, punctul de vedere al Guvernului României este că susține forma inițială a OUG nr. 4/2016, susține argumentele din cererea președintelui României de reexaminare a legii de acum, respectiv Guvernul României consideră că, după finalizarea evaluării externe a școlilor doctorale și a fiecărei instituții organizatoare de doctorat, evaluare care va începe în această toamnă, se poate relua cu folos această discuție dacă este posibilă și oportună trecerea exclusivă a responsabilității doctoratelor din România la nivelul universităților.

Vă mulțumesc și mă scuzați pentru întârziere.

Da. Tot nu am înțeles. Ne-ați vorbit foarte mult, dar concluzia, raportul comisiei...

Guvernul îl susține sau nu îl susține? Sau se mai gândește?

Nu, Guvernul susține forma inițială a OUG nr. 4/2016.

## Am înțeles.

Păi, nu, de fapt, asta ne interesa, domnule secretar de stat, poziția Guvernului vizavi de raport.

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport să prezinte raportul.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 66 din 8 iunie 2016, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, formulată de Președintele României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării unui mecanism privind desfășurarea învățământului la nivel doctoral, planificării și etapizării acțiunilor de emitere a diplomelor și titlurilor la nivel universitar, stabilirii atribuțiunilor privind procedurile și etica la nivelul învățământului universitar.

Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în ședințele din 14 și 21 iunie, 6 septembrie 2016, comisia, cu 11 voturi pentru și 7 abțineri, propune plenului Camerei Deputaților adoptarea în parte a solicitărilor din cererea de reexaminare și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu amendamentele admise și respinse din anexă.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte, să ne propuneți și timpul. Este procedură de urgență. Sunt 30 de articole. Vă rog să propuneți timpul necesar.

Cinci minute, domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

Rog..., din partea grupurilor parlamentare, dezbateri generale?

O invit pe doamna deputat Raluca Turcan.

Dumneavoastră ați ridicat mâna? Doamnă Turcan, vă rog... După cine? Vă rog, domnul Benga.

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Chiar m-a surprins ministrul secretar de stat de la învățământ. M-a luat cu frică. Îmi pun întrebarea: de unde scoate Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice mii de doctori care să participe la concursul de director organizat ilegal începând de săptămâna viitoare? Poate știe dumnealui să ne spună câți doctori avem în țară la ora actuală care sunt capabili să participe la concursul de director.

Vă mulțumesc.

Doamnă Raluca Turcan, vă rog.

Înțeleg că eram la dezbaterea generală pe această solicitare de revizuire a Președintelui României.

După cum bine știți, în această primăvară, Guvernul a emis o ordonanță de urgență și o hotărâre pentru a evalua situația plagiatelor din România și pentru a încerca stabilirea unui set de reguli și criterii unitare de evaluare a eticii academice.

Eu cred că fiecare cetățean de bună-credință din această țară are această preocupare legată de cât de înalte sunt cerințele noastre proprii, ca țară și ca instituții de educație, pentru a avea criterii de calitate, de etică și de integritate.

Această ordonanță de urgență a produs efecte. Am avut verdicte de plagiat. Cu alte cuvinte, dincolo de numele persoanelor care au suferit aceste verdicte nefavorabile de plagiat, am avut în sfârșit o reacție promptă a unei instituții de evaluare a calității academice, ceea ce mi s-a părut – și considerăm, ca Partid Național Liberal – un pas înainte.

Partidul Național Liberal crede în autonomia universitară, însă în autonomia universitară așezată pe un fundament solid, pe un fundament serios, după un amplu proces de evaluare și acreditare.

## Dragi colegi,

În momentul de față, școlile doctorale din România nu au fost acreditate. În momentul de față, școlile doctorale din România nu au trecut printr-un proces de evaluare și există o hotărâre de guvern confirmată printr-o ordonanță de urgență și un articol din Legea educației naționale, care întăresc faptul ca instituțiile de învățământ superior care nu sunt evaluate o dată la cinci ani să-și piardă automat acreditarea.

Aceasta este marea problemă și marea miză, că ne îndreptăm cu pași repezi spre acel termen de cinci ani de zile în care au funcționat școli doctorale în România, sub auspiciul și bine clamatul... sau bine clamata autonomie academică, însă nu au răspuns unor cerințe minime unitare.

Da, trebuie să avem autonomie universitară. Dar, în același timp, această autonomie universitară poate să vină în mod corect și fundamentat după niște norme și după niște criterii unice la care să se supună toate universitățile. Și, când mă refer la „supun”, mă refer la rigurozitate, că, de fapt, a respecta o regulă înseamnă a fi riguros. Și noi educăm noua generație, prin instituțiile noastre de educație, pentru a respecta legea și pentru a fi riguroși în viață.

Da. Și eu vă mulțumesc.

Cel de-al doilea vorbitor al Grupului parlamentar al PSD, domnul profesor Petru Andea, deputat de Timiș, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai spuneam încă o dată de la acest microfon că această inițiativă legislativă sau această lege de aprobare a unei ordonanțe nu va putea să-și atingă scopul pe care și l-au propus inițiatorii. Și am să explic de ce.

În anul 2004 a fost aprobată Legea nr. 206/2004 privind etica în cercetarea științifică, care îmbrățișa atât lucrările științifice, cărțile, cât și tezele de doctorat.

În anul 2016, deci după 12 ani, Guvernul vine cu o ordonanță de urgență care desprinde conducerea de doctorat și elaborarea tezelor de doctorat de etică în ansamblu, etica cercetării științifice, probabil considerându-se că Consiliul Național de Etică în Cercetarea Științifică, Inovare și Dezvoltare Tehnologică nu și-a făcut cum trebuie datoria și a emis o serie de hotărâri prin care a stabilit că nu au plagiat anumite persoane pe care mass-media le-a considerat din start vinovate și culpabile de acuzația de plagiat.

## Ce se poate spune aici?

Consiliul Național de Etică este numit de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. CNATDCU este numit de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. S-a spus adineauri de către domnul secretar de stat că avem un nou consiliu CNATDCU. În scurt timp vom avea și un nou Consiliu de Etică a Cercetării Științifice. Nu înțeleg de ce ministerul nu poate asigura în mod unitar, cum spunea și doamna Raluca Turcan, criteriile privind cercetarea științifică. De ce trebuie ca tezele de doctorat să fie scoase din criteriile generale unitare și să se stabilească criterii speciale?

Sunt universități, IOSUD-uri, instituții organizatoare de studii de doctorat, care nu îndeplinesc standardele. Care ar fi acele universități, că mulți se gândesc că poate sunt cele de la periferia sistemului de învățământ? Nu. Cele mai multe sesizări analizate, inclusiv în spațiul public, au fost de la Universitatea București. Deci se poate trage concluzia că Universitatea București este prima care ar trebui evaluată

și eventual pusă sub semnul întrebării în ceea ce privește modul în care această universitate respectă criteriile de etică.

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

În consecință, propunerile care au fost asimilate de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și care izvorau din propuneri ale Consiliului Rectorilor eu am considerat că sunt pertinente. Alți colegi au considerat că doar ce a propus domnul președinte Iohannis este corect și că trebuie să revenim la forma inițială.

Da, putem reveni la forma inițială și, am mai spus, cu constatarea ulterioară că nici această soluție nu va rezolva nici pe departe problemele de etică în cercetarea științifică și în tezele de doctorat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? A avut 5 minute.

Nu mai sunt alte intervenții.

Intrăm în dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriți în tabelul nr. 2 amendamentele respinse.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Adoptat.

Art. 2 marginal, articolul unic, dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

Dacă la titlul ordonanței, 3 marginal, sunt observații? Nu.

Adoptat.

4 marginal, articolul unic, dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

5 marginal, după art. 146 se introduce un articol nou, 146[1] . Dacă sunt observații?

Nu.

Adoptat.

6 marginal. Este vorba de alin. (1[1] ), al doamnei Turcan. Este vorba de (1[1] ) de la 158.

Vă rog, doamnă Turcan. Dumneavoastră propuneți eliminarea.

Așa este. Partidul Național Liberal propune eliminarea următoarelor amendamente. Nu vreau să mă joc cu nerăbdarea colegilor care s-au grăbit să treacă această lege.

Așadar, aici menționez, dragi colegi, că este exact acel articol care spune următorul lucru, pe legea de bază, și anume că fiecare școală doctorală este evaluată individual pentru fiecare domeniu în parte și școlile care nu sunt evaluate periodic din 5 în 5 ani își pierd acreditarea. Acesta era textul de bază.

Ce s-a întâmplat în Senat? A dispărut această prevedere legată de școlile doctorale, de calitatea școlilor doctorale și de evaluarea lor, și ne-am transformat, că facem o instituție de organizare a școlilor doctorale, care se evaluează ele însele în interior.

Vă întreb: este în beneficiul studenților, cercetătorilor și societății românești? Răspunsul cred că este nu.

Și, de aceea, Partidul Național Liberal propune respingerea acestor amendamente: a următoarelor trei amendamente, a următoarelor trei articole, noi avem amendament de respingere.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Le iau pe fiecare în parte.

Deci este vorba de amendamentul 6 marginal, care vizează art. 158 alin. (2) și (3).

Art. 166 alin. (2), marginal 12.

Ordonanța, legea de bază, prevedea următorul lucru: calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educației, tineretului și sportului, la propunerea CNADTCU, deci a unei instituții din afară.

Modificarea adusă la Senat este următoarea: calitatea de conducător de doctorat este acordată prin hotărâre a senatului.

Sunt universități care pot să dea hotărâri ale senatului care să vizeze și să țintească calitatea, care să aibă la bază anumite criterii pentru organizarea respectivelor școli și pentru conducătorii de doctorat, dar sunt și universități pe care le vedem în permanență în scandaluri publice, care nu pot să țină la aceste criterii de calitate.

Ca atare, propunem respingerea.

## **Domnul Florin Iordache:**

Propunem eliminarea următoarelor alineate, pentru că am ajuns în situația distructivă, dacă nu ilară, ca persoane care decid unilateral să renunțe la titlul de doctor s-o facă și să nu răspundă nimeni pentru investiția făcută în finanțarea acelui doctorat, a întregului mecanism care duce la obținerea unui titlu doctoral și, după aceea, să renunțăm unilateral, fără ca nimeni să aibă o minimă responsabilitate.

Nu răspunde nimeni. Pur și simplu am fost prinși cu plagiatul în sac, renunțăm unilateral la titlul de doctor. Nu este corect, PNL propune respingerea.

## **Domnul Florin Iordache:**

Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

## Domnule președinte,

Măcar pentru stenogramă lăsați reprezentantul Partidului Național Liberal să iasă la tribună să spună ce vrea.

Eu cred că e corect așa, pentru că altfel nu văd ce înregistrează în stenograma ședinței. De unde, din sală?

## Mulțumesc.

## Domnule deputat,

Vă reamintesc că am votat timpul de cinci minute. Colegii mei mi-au spus că timpul a expirat. În aceste condiții, eu pot supune amendamentele fără a mai da cuvântul.

Dumneavoastră, când s-a propus de către președintele comisiei timpul de cinci minute, n-ați reacționat. Și, în aceste condiții, timpul a expirat. Eu, pentru rigoare, supun amendamentele la vot fără a mai da cuvântul colegei dumneavoastră, pentru că a expirat. Îl rog pe domnul deputat Márton Árpád.

## Domnule președinte,

Aș fi intervenit oricum pe procedură la final, aducându-vă aminte că de mult s-au terminat cele cinci minute. Doar noi, câțiva, de acolo, din Grupul UDMR, ne-am abținut. Dumneavoastră, Partidul Național Liberal, PSD-ul, cu toții ați votat, deși știați că aveți probleme, o procedură inadecvată.

Și rog în continuare toți președinții care propun termene de adoptare rapidă a unor legi să aibă în vedere măcar raportul și dezbaterile din comisie, dacă cele cinci minute ajung sau nu ajung să dezbatem aplicat legile în vigoare.

Nu cred că este bine-venit să propunem mai tot timpul astfel de timpi și pe urmă să nu ne ținem de ei. Și nu vom vota în continuare niciun fel de astfel de propunere, venită din partea oricărui președinte de comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Mulțumesc.

În aceste condiții, stimați colegi, am ajuns la 21 marginal; având în vedere că avem amendamente ale colegilor și ale doamnei deputat Turcan, voi propune și

Nu. Abțineri? 32. A fost acceptată. Pentru?

Deci 97 de voturi pentru, ați votat și dumneavoastră pct. 28.

29, este vorba de art. 325. Cine este pentru forma comisiei, 325? Mulțumesc. 97 de voturi pentru. Și ultimul articol, este vorba de 30 marginal. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Cu 97 de voturi pentru, rămâne la votul final, dar are caracter organic.

Și ultima propunere de adoptare.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Deci proiectul de lege modifică doar un singur alineat și face referiri la două articole prin care se aduc modificări în sensul... – și subliniez –, se aduc modificări Statutului funcționarului public parlamentar, dar se face referire la personalul Autorității Electorale Permanente. Prin modificarea adusă se introduce posibilitatea ca personalul de la Autoritatea Electorală Permanentă să beneficieze de anumite pensii speciale.

În răspunsul Guvernului cu privire la această propunere legislativă – citez din adresa Guvernului: „Având în vedere obiectul de reglementare al inițiativei legislative, Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acesteia.”

Așa cum am adoptat aici majorarea pentru întreținerea copilului și, în ultima vreme, au apărut anumite atenționări către Parlament – că de ce am îndrăznit noi să adoptăm, că afectează oarecum bugetul și nu pot fi plătite anumite alocații și nu pot fi plătiți acești bani pentru părinții care rămân acasă pentru îngrijirea și creșterea copilului –, eu cred că e foarte bine să știm exact ce dorește Guvernul.

Adică este de acord cu introducerea acestor pensii speciale sau nu? Și, până vine acest răspuns de la Guvern, eu solicit să retrimitem la comisie... până vine un răspuns, da sau nu, pentru acesta.

Și de ce spun acest lucru? Am avut curiozitatea să întreb care sunt acele pensii speciale care se plătesc în România.

În răspunsul oficial primit de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale pentru anul 2005 se spune că nivelul maxim al pensiei acordate în temeiul Legii nr. 303/2004 privind Statutul procurorilor și judecătorilor este de 25.008. Dar există în evidențele ministerului și o pensie în cuantum de 37.241 de lei lunar. Deci vorbesc de pensii lunare, și nu anuale.

Nivelul maxim al pensiei acordate – tot o pensie specială care se încearcă a se introduce aici, este, la Curtea de Conturi, a consilierului Curții de Conturi –, este de 15.081 de lei, pe când la nivelul anului 2005, luna martie, pensia medie pentru limită de vârstă și stagiu complet de cotizare din sistemul public de pensii este de 1.076 de lei.

Deci gândiți-vă dacă vrem să aflăm opinia Guvernului și dacă într-adevăr vreți să introducem aceste pensii și pentru alte categorii de personal.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Stimați colegi,

Noi, acum patru ani de zile, am spus dreptate până la capăt... o parte din colegii și din partea dreaptă.

Noi considerăm că, printr-o eroare, personalul Autorității Electorale Permanente, care, prin lege, e stabilit că are calitate exact cum au funcționarii publici parlamentari..., atunci când am stabilit legea care vizează pensiile funcționarului public parlamentar, dintr-o eroare, când am făcut referire și la funcționarii Consiliului Legislativ, am făcut referire la funcționarii care au același statut, ai Curții Constituționale, dintr-o eroare – din punctul nostru de vedere –, au fost uitați sau au fost omiși funcționarii de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Prin această inițiativă pe care noi am inițiat-o considerăm că reparăm o nedreptate. Dacă funcționarii Autorității Electorale Permanente, prin lege, au același statut cu funcționarii publici parlamentari, mi se pare corect, normal și moral să beneficieze de pensie exact cum beneficiază colegii noștri care sunt acum funcționari publici parlamentari.

De aceea, eu consider că trebuie să susținem în continuare. Am înțeles punctul de vedere al colegului nostru, dar cred că trebuie în continuare să susținem această inițiativă.

##

Fără îndoială, supun la vot. Era o propunere. Eu am discutat în calitate de inițiator, domnule Márton Árpád. Am avut un punct de vedere în calitate de inițiator al proiectului. Domnul Márton Árpád, pe procedură.

## Domnule președinte,

Noi n-am intervenit pe fond. Ne-am susținut un punct de vedere, al solicitării de retrimitere la comisie până când Guvernul va zice ceva concret. Nu în sensul în care ne-a declarat, ca, pe urmă, peste o săptămână, să vină cu ideea că noi am fost cei care n-am luat în considerare... Ce, dacă nu există?!

Să așteptăm ceva ce putem lua în considerare. Deci retrimitere la comisie până când onor Guvernul are timpul să aibă un punct de vedere concret asupra aplicabilității acestei legi.

## **Domnul Florin Iordache:**

Abțineri!

Abțineri? Mă scuzați. Una.

Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Deci propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă?

Domnule vicepreședinte Baltă, vă rog.

obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 230 din 16 martie 2016, punctul de vedere al Guvernului nr. 630 din 31 martie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, în sensul stabilirii în mod expres ca dispozițiile privind pensionarea personalului cu statut de funcționar public parlamentar să se aplice și personalului de specialitate din cadrul Autorității Electorale Permanente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 5 iulie 2016 au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică, vicepreședinte, Autoritatea Electorală Permanentă.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 23 de deputați din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 8 iunie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de inițiatori.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final. Are caracter organic. Raportul este fără amendamente.

Procedură, că trecem la capitolul propuneri de respingere. Deci am ajuns la inițiative cu propunere de respingere. Da, vă rog, procedură, înțeleg. Înțeleg, procedură, domnul Munteanu.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa nr. Pl-x 282/2016 din 15 iunie 2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun să aducem imediat, acum, la numărul care urmează, de pe poziția 40...

40. Da. Propunerea legislativă Legea antreprenorului social, pentru o săptămână la comisie, dacă sunteți de acord. Este solicitarea președintelui comisiei, domnul deputat Iancu.

## **Domnul Florin Iordache:**

Este vorba de Pl-x 547/2014, antreprenorul social, să fie retrimis la comisie pentru o săptămână pentru a discuta acest raport.

Cine e pentru a fi adus pe poziția 11 și a fi retrimis la comisie?

Alte intervenții? Domnule Pâslaru, vă rog.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Având în vedere că la ora 18.00 este votul final, eu vă propun să votăm sistarea lucrărilor și să pregătim lista pentru votul final.

## **Domnul Florin Iordache:**

Doriți schimbarea acum și la ora 18.00 votul final, da?

## **Domnul Florin Iordache:**

Stimați colegi, deschidem ședința pentru votul final.

Vreau să vă informez că, din verificările pe care colegii mei le-au făcut, nu avem numărul minim necesar, adică 178. În aceste condiții, mă văd nevoit să închid ședința astăzi. Vom reprograma ședința de vot final săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

Vă doresc o săptămână plină de realizări! Ne vedem luni, 19 septembrie, la ora 14.30, în ședința de plen reunit, unde este invitat domnul prim-ministru Dacian Cioloș.

Mulțumesc mult. La revedere!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943704]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/19.IX.2016 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei