Ion Chelaru

## **Domnul Ion Chelaru:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, îDogma independen˛ei justi˛iei ∫i controlul guvernamental ∫i preziden˛ial“ se nume∫te declara˛ia politic„ de ast„zi.

Am lecturat cu aten˛ie Legea nr. 303/2004, a∫a cum a fost ea modificat„ prin Legea nr. 247/2005, ∫i, la art. 2 pct. 3 se afirm„ Ón expresie: îJudec„torii sunt independen˛i, se supun numai legii ∫i trebuie s„ fie impar˛iali“.

Cu aceea∫i aten˛ie am lecturat Raportul de ˛ar„ ∫i reac˛iile discursive ale guvernan˛ilor de dup„ prezentarea raportului. Am tr„it consternarea de a constata nepotriviri Óngrijor„toare ∫i grave.

Mie mi se pare c„ Europa vrea s„ Ó∫i impun„ opiniile ∫i o face la modul cel mai firesc, f„r„ s„ ˛in„ neap„rat s„ aib„ dreptate sau s„ dea explica˛ii. Europa vrea s„ fie convins„ de c„tre noi Ón∫ine c„, Ón problema justi˛iei, reforma nu este o himer„, c„ legalitatea este respectat„.

Reforma justi˛iei ∫i succesul luptei Ómpotriva corup˛iei sunt dou„ dintre punctele pe care continentul vrea s„ le ∫tie rezolvate la noi. Ne dorim cu to˛ii s„ accedem la ceea ce, de fapt, ni se cuvine. Dar nu putem admite ca, pentru atingerea scopului, s„ fie suprimate toate demersurile fire∫ti Ón actul de justi˛ie.

Nu se poate impune ac˛iunea direct„ a puterii ca procedeu de urgentare a reformei. De la Ón„l˛imea scaunului preziden˛ial sau ministerial nu se poate dicta: îCondamna˛i ∫i nu repune˛i Ón libertate, gr„bi˛i judecarea infractorilor, fi˛i severi cu persoanele corupte ∫i pronun˛a˛i sanc˛iuni exemplare etc.“, f„r„ s„ ne punem serios Óntrebarea dac„ nu cumva, Ón modul acesta, reforma poate Ónsemna regres la formele judiciare barbare Ón care coerci˛ia este justificat„ de dreptul for˛ei ca _ultima ratio_ .

Doamna ministru nu poate folosi nici un mijloc de constr‚ngere f„r„ s„ p„c„tuiasc„ Ómpotriva libert„˛ii, ra˛iunii ∫i impar˛ialit„˛ii judec„torilor. Dac„ procedeaz„ astfel, atunci ea folose∫te for˛a politic„ drept _ultima ratio_ .

Justi˛ia nu este justi˛ie politic„, iar for˛a se justific„ doar Ón perioadele de conflict istoric sau social. Noi nu suntem Ón atare situa˛ie. Justi˛ia nu este Ón conflict cu infractorii, Rom‚nia nu este Ón conflict cu Europa, statul nu este Ón conflict cu societatea civil„.

Doamna ministru trebuie s„ ∫tie c„ nu se pot da nici m„car indica˛ii judec„torilor, f„r„ ca ace∫tia s„ nu se simt„ stingheri˛i sau insulta˛i. Acest procedeu contrazice, Ón ultim„ instan˛„, normele civiliza˛iei ∫i democra˛iei.

Œn sintaxa convie˛uirii sociale de tip democratic, fiecare individ trebuie s„ poat„ conta pe cel„lalt. Infractorul trebuie s„ poat„ spera la un proces corect ∫i impar˛ial, dup„ normele judec„˛ii ∫i regulile procesuale. El are dreptul s„ i se recunoasc„ beneficiul prezum˛iei de nevinov„˛ie, cu toate consecin˛ele ce decurg p‚n„ la condamnarea definitiv„, altfel se Óncalc„ legalitatea Óns„∫i.

Nu se poate ca puterea s„ impun„ procurorului sau judec„torului propunerea arest„rii, s„ aresteze sau s„ condamne, nici s„ impun„ celeritatea, cu orice pre˛, f„r„ ca, de fapt, s„ nu contrazic„ Óns„∫i dogma legalit„˛ii ∫i independen˛ei justi˛iei.