Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 14 noiembrie 2005 · monitorul.ai

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia politic„ pe care doresc s„ o sus˛in ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ se refer„ la starea actual„ a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

Asist„m la un moment de cump„n„ din via˛a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc. Ap„sa˛i de nevoi, peste 90% dintre dasc„li au decis c„ nu pot s„-∫i amelioreze situa˛ia dec‚t prin declan∫area grevei generale. Este trist c„ ace∫ti oameni de cultur„, cei care modeleaz„ viitorul copiilor no∫tri, recurg la aceast„ form„ disperat„ de protest.

Conflictul dintre patronat ∫i sindicat a putut fi sim˛it chiar de la Ónceputul anului ∫colar ∫i universitar. Œn aceast„ situa˛ie, s-au organizat mitinguri, urmate de pichet„ri ∫i greve de avertisment, toate acestea pentru ca Guvernul, dar ∫i reprezentan˛ii lor, ale∫i Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ con∫tientizeze c„ dasc„lii nu mai sunt dispu∫i s„ accepte un buget mai mic de 5% din produsul intern brut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 Chiar ministrul educa˛iei, Mircea Miclea, a demonstrat c„ f„r„ 6% din P.I.B. Ón Ónv„˛„m‚nt nu se va putea face reform„. Programele necesar a fi implementate Ón perioada urm„toare vor avea serios de suferit dac„ nu se asigur„ o finan˛are corespunz„toare.

Anul 2005 are o importan˛„ deosebit„ ∫i prin demararea efectiv„ a prevederilor Procesului de la Bologna, care aduc schimb„ri de structur„ esen˛iale Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar.

îV„ asigur c„ niciodat„ educa˛ia nu va mai fi Cenu∫„reasa bugetelor de stat. V„ asigur c„ ve˛i g„si Ón mine un sus˛in„tor al educa˛iei ∫i Ónv„˛„m‚ntului“, spunea, Ón campania electoral„, pre∫edintele Traian B„sescu, Óntr-o scrisoare personalizat„.

Nimic, din p„cate, din programul de guvernare al Alian˛ei D.A. nu s-a respectat Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, iar, azi, Ón ∫coli ∫i universit„˛i, Ón loc de cursuri, cadrele didactice fac grev„.

Comisia constituit„ de premier pentru negociere cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt are, Ón aceste condi˛ii, o misiune foarte dificil„, fiind ∫anse de prelungire a grevei generale.

Doamnelor ∫i domnilor, la nivelul jude˛ului Arad exist„ peste 6.000 de membri de sindicat ai Ónv„˛„m‚ntului, iar aderarea la greva general„ s-a f„cut de c„tre marea majoritate a salaria˛ilor din Ónv„˛„m‚nt.

Sindicali∫tii doresc o cre∫tere gradual„ a bugetului Ónv„˛„m‚ntului. Pentru anul 2005 ei solicit„ un procent de 5% din P.I.B., pentru anul 2006 cer Óntre 5,3 ∫i 6% din P.I.B., iar Ón anul 2007 ei doresc 7% din P.I.B.

Eu sunt cu totul de acord cu aceste procente. De altfel, am sus˛inut acest lucru cu mult timp Ónaintea apari˛iei acestor proteste.

Din 2007, ∫colile din Rom‚nia vor fi Ón concuren˛„ direct„ cu ∫colile ∫i universit„˛ile din Europa, ∫i cu un buget subfinan˛at destinul nostru este sumbru.

Revendic„rile cadrelor didactice nu sunt, Óns„, doamnelor ∫i domnilor, de natur„ salarial„, cum fals a fost interpretat de unii. Dasc„lii doresc ∫i reabilitarea ∫colilor, modernizarea bazei materiale, introducerea de ap„ curent„ ∫i grupuri sanitare Ón ∫colile din mediul rural, men˛inerea titulariz„rii Ón Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i tichete de mas„.

Am ajuns Ón situa˛ia Ón care p„rin˛ii refuz„ s„-∫i trimit„ copiii la ∫coal„ pentru c„ pot r„ci din lipsa c„ldurii Ón s„lile de curs, pot contacta diferite boli, unele grave, cum este hepatita, acest lucru, din pricina dot„rilor precare, cu utilit„˛i minime. S„ nu mai vorbesc despre dotarea cu aparatur„ de calcul sau birotic„, mai ales Ón mediul rural.

Stima˛i colegi, remunera˛ia unui dasc„l este foarte mic„. Cu aceste salarii nu se poate tr„i decent Ón Rom‚nia. Nivelul salariului Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar nu are, ca ∫i Ón cel universitar, darul de a motiva cadrele didactice. Un profesor debutant Ón Ónv„˛„m‚nt prime∫te un salariu brut de 5,4 milioane lei, Ón timp ce un Ónv„˛„tor Óncep„tor prime∫te un c‚∫tig de aproximativ 4 milioane lei. Un preparator cu o vechime de p‚n„ la 3 ani are un salariu de 5.828 milioane, iar un conferen˛iar, cu o vechime Óntre 15 ∫i 20 ani, 13.878 milioane. Aceste salarii nu pot s„ asigure o via˛„ decent„ cadrelor didactice.

Œn alt„ ordine de idei, Ón urma discu˛iilor cu reprezentan˛ii sindicatelor din Ónv„˛„m‚ntul ar„dean, am primit o adres„ din partea Sindicatului Democratic din Œnv„˛„m‚nt Arad prin care mi se solicit„ sprijinul pentru

ob˛inerea fondurilor necesare pentru plata diferen˛elor salariale rezultate Ón urma aplic„rii corecte a sporurilor, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 — Statutul personalului didactic ∫i a contractului colectiv de munc„ unic, la nivel de ramur„ a Ónv„˛„m‚ntului.

Reprezentan˛ii sindicatelor mi-au transmis faptul c„ dreptul de a aplica prevederile legale, Ón mod corect, de calcul al salariilor a fost ob˛inut printr-o decizie civil„ a Cur˛ii de Apel din Timi∫oara, decizie care este definitiv„, irevocabil„ ∫i executorie. Suma necesar„ punerii Ón execu˛ie este de aproximativ 28 miliarde lei vechi, sum„ care nu a fost prev„zut„ Ón bugetul acordat jude˛ului Arad Ón anul 2006.

Stima˛i colegi, nu pot s„ nu men˛ionez acest caz care, la Arad, nemul˛ume∫te dasc„lii. Aici nu este vorba despre negocieri de salariu sau de grev„, ci de respectarea unei decizii judec„tore∫ti. Œn calitate de reprezentant ∫i al dasc„lilor ar„deni Ón Senatul Rom‚niei, solicit acordarea acestor sume c‚∫tigate Ón justi˛ie de c„tre sindicali∫ti.

Legile ˛„rii ∫i deciziile instan˛elor noastre de judecat„ trebuie respectate, indiferent despre cine este vorba. Œn caz contrar, autoritatea acestor institu˛ii este profund subminat„.

V„ mul˛umesc.

Dan Mircea Popescu

#15778

## **Domnul Dan Mircea Popescu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Partidul Social Democrat urm„re∫te cu aten˛ie multiplicarea ac˛iunilor de protest din aceste zile ale diferitelor categorii sociale ∫i profesionale din ˛ar„, fie c„ este vorba de lucr„tori ai metroului bucure∫tean, de cadrele didactice ∫i salaria˛ii din Ónv„˛„m‚nt, de minerii apar˛in‚nd îRemin“ Baia Mare, de func˛ionarii publici din administra˛ia central„ ∫i local„, de muncitorii din industria bra∫ovean„, de salaria˛ii din domeniul s„n„t„˛ii sau din alte sectoare de activitate.

Aceste mi∫c„ri revendicative nu sunt Ónt‚mpl„toare. Ele vorbesc despre degradarea accentuat„ a condi˛iilor de via˛„ ∫i de munc„ ale salaria˛ilor din Rom‚nia. Ele confirm„, practic, falimentul politicilor economice, fiscale ∫i sociale ale actualei puteri de dreapta din ˛ar„, denun˛‚nd nu numai inten˛iile declarate, dar ∫i ac˛iunile efective de diminuare a drepturilor economice ∫i sociale c‚∫tigate pe parcursul ultimilor ani, Ón cazul guvern„rii socialdemocrate.

Exist„, ast„zi, stima˛i colegi, o criz„ care cuprinde toate domeniile muncii ∫i pie˛ei muncii de la noi, cu at‚t mai mult cu c‚t Rom‚nia este condus„ de for˛e de dreapta, care, Ónc„ de la instalare, au afirmat r„spicat, prin vocea premierului T„riceanu, c„, Ón rela˛ia dintre munc„ ∫i capital, pentru ei capitalul reprezint„ esen˛ialul.

Œn˛elegem cu to˛ii acum, mai bine, ce Ónseamn„ acest lucru: nesiguran˛a locurilor de munc„, cu alte cuvinte precaritatea ocup„rii for˛ei de munc„ din Rom‚nia, Ónghe˛area salariilor ∫i renun˛area la mecanismele de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 indexare automat„ a acestora, Óncerc„ri de eliminare a contractelor de munc„ la nivel de ramur„ ∫i chiar la contractul colectiv de munc„ la nivel na˛ional, lipsa dialogului social, prin golirea de con˛inut a Consiliului Economic ∫i Social, renun˛area la func˛ia redistributiv„ a impozitelor ∫i taxelor, prin promovarea cotei unice de 16%, sc„derea semnificativ„ a importan˛ei structurilor sindicale din Rom‚nia ∫i modificarea Ón consecin˛„ a Codului muncii.

Cerin˛a flexibiliz„rii pie˛ei for˛ei de munc„, cerin˛„ exprimat„ cu fermitate de for˛ele de dreapta din ˛ar„, sub pretextul necesit„˛ii cre∫terii eficien˛ei economiei rom‚ne∫ti, ascunde, practic, renun˛area la drepturile c‚∫tigate, av‚nd ca efect precarizarea statutului salariatului rom‚n. Subocuparea, ∫omajul, dezangajarea statului, dereglementarea, polarizarea societ„˛ii prin polarizarea veniturilor, denun˛area restric˛iilor juridice care stau la baza contractelor de munc„, a modalit„˛ilor de concediere — ∫i m„ refer aici la termenul de preaviz, la cuantumul indemniza˛iilor compensatorii, la eliminarea vechimii Ón munc„, dar ∫i recurgerea masiv„ la contractele de munc„ cu timp par˛ial sau cu durat„ determinat„ —, toate acestea, stima˛i colegi, au generat ∫i alimentat situa˛ia de criz„ existent„ Ón acest moment Ón Rom‚nia.

Partidul Social Democrat, ca partid de st‚nga din aceast„ ˛ar„, Ón˛elege s„ se fac„ purt„torul de cuv‚nt, Ón Parlamentul Rom‚niei, al revendic„rilor ra˛ionale ale salaria˛ilor din diferitele sectoare de activitate ∫i cu ocazia dezbaterilor cu privire la Legea bugetului de stat pe anul 2006.

Consider„m c„ toate aceste revendic„ri, exprimate cu fermitate Ón ultimele zile de c„tre centralele sindicale, de c„tre salaria˛ii ie∫i˛i Ón strad„, trebuie privite cu maxim„ responsabilitate ∫i Ón˛elegere de c„tre putere, c„ci ele reprezint„ nevoi acute ale acestor categorii sociale ce Ó∫i revendic„ astfel drepturile, ce doresc condi˛ii de munc„ ∫i via˛„ decente, pe m„sura promisiunilor ∫i angajamentelor asumate de c„tre for˛ele de dreapta Ón campania electoral„ din toamna trecut„.

Solu˛ia o reprezint„, Ón viziunea Partidului Social Democrat, retragerea de c„tre Guvern a proiectului de buget pentru anul 2006 ∫i fundamentarea lui Ón func˛ie de priorit„˛ile asumate ∫i de realit„˛ile din ˛ar„.

Cerem Guvernului s„ adopte rapid m„surile necesare pentru a pune cap„t instabilit„˛ii politice ∫i sociale din ˛ar„, astfel Ónc‚t aderarea la Uniunea European„, din ianuarie 2007, s„ nu fie periclitat„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Radu Terinte

#20193

## **Domnul Radu Terinte:**

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la Legea privind libertatea religioas„ ∫i regimul general al cultelor.

Manifestarea liber„ a personalit„˛ii umane, prin exercitarea deplin„ a drepturilor ∫i libert„˛ilor omului, este una dintre valorile fundamentale ce stau la baza doctrinei Partidului Conservator. Œn acest context intr„ ∫i libertatea

oric„rei persoane de a-∫i manifesta credin˛a religioas„ Ón mod individual sau colectiv, Ón public sau Ón particular, prin cult, Ónv„˛„m‚nt, practici ∫i Óndeplinirea ritualurilor, precum ∫i libertatea de a-∫i schimba credin˛a religioas„.

Partidul Conservator sus˛ine, f„r„ rezerve, adoptarea Legii privind libertatea religioas„ ∫i regimul general al cultelor, aflat acum Ón dezbaterea Parlamentului. Rom‚nia, Ón prezent, se g„se∫te Óntr-o situa˛ie de vid legislativ Ón domeniul cultelor, regimul general al cultelor fiind, teoretic, reglementat Ónc„ de pe vremea Decretului nr. 177 din 1948, ale c„rui dispozi˛ii sunt, la ora actual„, c„zute Ón desuetudine ∫i inaplicabile.

Proiectul prezent, a∫teptat de mai bine de 15 ani, elaborat prin dialog cu reprezentan˛ii cultelor ∫i Ónsu∫it de Guvern, a fost semnat la 31 mai anul curent de c„tre 16 din cele 18 culte recunoscute Ón Rom‚nia, realiz‚ndu-se astfel oportunitatea necesar„ dezbaterii lui Ón Parlament.

Proiectul de lege ini˛iat de Guvern vine s„ realizeze cadrul legislativ necesar regimului general al cultelor. Este respectat„ tradi˛ia rom‚neasc„ Ón ceea ce prive∫te regimul cultelor, armonizat„ cu situa˛ia cvasigeneral„ din statele Uniunii Europene Ón domeniul modului de tratament din partea statului fa˛„ de organiza˛iile religioase.

Proiectul de lege stabile∫te principiile ce definesc libertatea religioas„, modul de organizare a cultelor, rela˛iile dintre stat ∫i culte, problemele legate de personalul ∫i patrimoniul cultelor, c‚t ∫i modul de func˛ionare a Ónv„˛„m‚ntului religios.

Œn ceea ce prive∫te dob‚ndirea calit„˛ii de cult, obliga˛ia ca num„rul de membri, cet„˛eni rom‚ni cu domiciliul Ón Rom‚nia, s„ fie de cel pu˛in 0,1% din popula˛ia Rom‚niei nu Ónseamn„ restric˛ionarea libert„˛ii religioase sau a dreptului de asociere, ci doar o limit„ p‚n„ unde func˛ioneaz„ sprijinul direct al statului. Prin lege, statul rom‚n recunoa∫te rolul major al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, dar ∫i al cultelor recunoscute Ón istoria na˛ional„ a Rom‚niei ∫i Ón via˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Œn aceast„ problem„ de mare importan˛„ Partidul Conservator nu numai c„ sus˛ine proiectul de lege, dar solicit„ sprijin din partea tuturor grupurilor parlamentare, indiferent de culoarea politic„, pentru adoptarea Ón Senat ∫i Ón Camera Deputa˛ilor a Legii privind libertatea religioas„ ∫i regimul general al cultelor.

V„ mul˛umesc.

Szabó Károly Ferenc

#23229

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Desigur, la declara˛ii politice, cel pu˛in Ónainte vreme, era o mai mare afluen˛„ de public, dar Ón speran˛a c„ m„car stenograma va imortaliza cele c‚teva propozi˛ii pe care inten˛ionez s„ le spun de la acest microfon ∫i Ón speran˛a c„ se vor g„si unele urechi avizate care s„ le aud„, Óndr„znesc s„ v„ re˛in aten˛ia cu un subiect care se Ónscrie pe linia a ceea ce se nume∫te generic îScandalul telefonului dintre primul-ministru ∫i procurorul general“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 Foarte mult s-a scris ∫i s-a vorbit despre acest subiect, Óncerc‚ndu-se s„ se abordeze con˛inutul acelei ipotetice convorbiri. Dar, Ón mod ciudat pentru mine ∫i, totodat„, semnificativ, a∫ spune, nu s-a abordat aspectul legal al chestiunii, cu alte cuvinte, faptul c„ s-a interceptat, Ón mod ilegal, o comunica˛ie Óntre dou„ persoane — persoane, nimic altceva — ∫i c„, m„ rog, s-a dat publicit„˛ii faptul c„ s-a f„cut aceast„ interceptare. Pe marginea aceasta — nu-i a∫a? — a rezultat o manipulare extrem de intens„ a opiniei publice ∫i acest lucru continu„ Ónc„ s„ fac„ furori.

Œmi permit s„ m„ apropii pu˛in de aceast„ chestiune, s„ o abordez dintr-un alt punct de vedere. S„ vedem c‚te mijloace de comunicare ar fi putut s„ aib„ primulministru ∫i procurorul general pentru a-∫i spune bun„ ziua, pentru a vorbi, pentru a face o b‚rf„, pentru a comunica, Ón general, sau pentru a comunica informa˛ii din sfera securit„˛ii na˛ionale, printre altele. Exist„, nu-i a∫a, telefonul TO, acela care este deservit de operatorii manuali ai Serviciului de Telecomunica˛ii Speciale. Acela este absolut protejat. Absolut protejat. Exist„ telefonul scurt, care func˛ioneaz„ Ón Bucure∫ti ∫i este foarte interesant, dac„ ave˛i curiozitatea s„ vede˛i c‚˛i abona˛i are ∫i ce fel de abona˛i, reprezentan˛ii puterii judec„tore∫ti, toate tribunalele sunt conectate ∫i toate ministerele, inclusiv Biserica Ortodox„ Rom‚n„, b„ncile. P„i cum anume? Nu se utilizeaz„ aceste telefoane sau utilizarea lor este o imixtiune a unei puteri Ón treburile alteia? Nu cred.

O Óntrebare, dac„ acest lucru e bine s„ fie a∫a: ele sunt acolo de pe vremurile bune, de dinainte de 1989, ∫i acest operator este tot Serviciul de Telecomunica˛ii Speciale, care asigur„ — nu-i a∫a? — protec˛ia lui 100%. Apoi, mai exist„ îRomtelecom“ sau telefonul cu fir, care, tot a∫a, putea s„ fie utilizat ∫i care are gradul de protec˛ie pe care Ól are, dar legea stabile∫te c„ este infrac˛iune imixtiunea, tamping-ul, adic„ Ónregistrarea sau conectarea la el. ™i, apoi, mai exist„ o sumedenie de operatori mobili, care sunt extrem de fragili, a∫a cum sunt comunica˛iile Ón lumea deschis„. Nu s-a vorbit deloc despre care telefon s-ar fi utilizat Ón celebra interven˛ie a primului-ministru Ón chestiunea unui re˛inut sau Óntr-un caz care e pe cale de a deveni caz. Nu s-a men˛ionat. Nici d‚n∫ii ∫i nici al˛ii nu men˛ioneaz„ acest lucru, pentru c„ ar fi absolut semnificativ acest lucru. Nemaivorbind de faptul c„ s-ar fi putut s„ se Ónt‚lneasc„, pe parcursul lunilor care au trecut de la acel incident, la o ocazie obi∫nuit„ Ón care puteau s„ nu foloseasc„ un telefon, Ón care puteau s„ comunice f„r„ s„ fi putut fi interceptat„ aceast„ comunicare.

Iat„, a∫adar, onora˛i colegi, ni∫te Óntreb„ri care cer a se c„p„ta r„spunsuri, pentru c„ r„spunsul la ele ar duce de Óndat„ la identitatea prezumat„, dar extrem de prognozabil„ a celor care au comis aceast„ fapt„ ∫i ar duce, totodat„, mai aproape de scopul pentru care acest lucru a fost f„cut.

Men˛ionez c„ este vorba despre o Ónc„lcare grav„ a legii ∫i procurorul general asta ar fi trebuit s„ ini˛ieze ∫i Ói pun Óntrebarea: oare a declan∫at din oficiu urm„rirea penal„ Ómpotriva unui autor care trebuie identificat, Ón sf‚r∫it, ∫i care a constat Ón fapta de a intercepta ilegal o convorbire, o a∫a-zis„ convorbire telefonic„?!

M„ ab˛in s„ merg mai departe, onora˛i colegi!

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ioan Talpe∫

#27530

## **Domnul Ioan Talpe∫:**

Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni,

M„ adresez dumneavoastr„ ∫i Ón acest cadru, pentru c„, de 15 ani, un subiect revine cu insisten˛„ pe agenda public„ ∫i, de fiecare dat„, este tratat ca ∫i cum discu˛iile anterioare nu au avut loc.

Este vorba despre bugetul de stat care, de fiecare dat„, a fost, este ∫i va r„m‚ne Ónc„ de austeritate. Dac„ pentru majoritatea celor care ascult„ discu˛iile noastre sau ale predecesorilor no∫tri acestea nu au reprezentat sau nu reprezint„ dec‚t o Ón∫iruire de cifre ∫i procente, alc„tuirea bugetului de stat este, Ón primul r‚nd, o reflectare a priorit„˛ilor pe care le are, la un moment dat, Guvernul.

Din declara˛iile politice pe care le-am ascultat cu to˛ii Ón ultimele luni am putut deduce c„ cea mai important„ prioritate Ón acest moment este combaterea corup˛iei. Acest demers este prezentat ∫i sus˛inem — cred eu — cu to˛ii acest punct de vedere, ca singura cale prin care Rom‚nia poate deveni ceea ce sper„m cu to˛ii c„ merit„.

Œn acela∫i timp, afl„m c„ bugetul este prejudiciat de cei care nu-∫i pl„tesc taxele ∫i impozitele la zi, c„ astfel ajungem s„ nu avem bani suficien˛i pentru s„n„tate, educa˛ie ∫i cultur„, ap„rare ∫i ordine public„, c„ principala cauz„ a acestor lipsuri din bugetul de stat este chiar corup˛ia la nivel Ónalt.

Œn acest context, nu putem s„ nu ne ∫i s„ nu Óntreb„m: cine ∫i Ón temeiul c„rui drept a putut s„-∫i permit„ ca banii colecta˛i prin accize, de la cei mul˛i, pentru sus˛inerea nevoilor sociale ale unei popula˛ii s„r„cite dincolo de limita r„bd„rii, s„ fie Ónsu∫i˛i de cei care Ói colectau? Poate s„ fie un furt mai direct, o escrocherie mai mare?

Este adev„rat, ne afl„m, acum, la dezbaterea bugetului ∫i Ón fa˛a unor situa˛ii Ón care mari Óntreprinderi de stat nu ∫i-au pl„tit Ón totalitate impozitele. Pe bun„ dreptate, sunt mul˛i mari consumatori de la buget, totu∫i, nu pot s„ nu v„ declar: este o mare diferen˛„ Óntre cei care nu-∫i pl„tesc impozitele ∫i cei care fur„ din impozitele pl„tite de noi c„tre stat. Vom continua s„ ne facem c„ nu ∫tim?

Pentru oricine Ón lumea aceasta, Ón care ne str„duim s„ ne c‚∫tig„m un loc onorabil, este de neconceput ∫i de neÓn˛eles cum banii care trebuie s„ constituie contribu˛ia la fonduri speciale sociale au putut s„ fie sustra∫i ∫i Ónsu∫i˛i, prin Ónc„lcarea celor mai elementare Óndatoriri. Nu este vorba doar de neplata impozitelor directe sau a T.V.A., fapt incredibil, total aberant, Óncadrat la capitolul actelor criminale Ón cazuistica interna˛ional„, exist„ firme care au refuzat s„ transfere la buget sume de sute de milioane de euro Óncasa˛i din accize.

S-ar putea s„ fie nevoie s„ Ónchidem ∫i spitale, ∫i ∫coli, ∫i stadioane, pentru a Ónv„˛a ce Ónseamn„ disciplina financiar„ ∫i c„ un stat nu poate Ómp„r˛i dec‚t ceea ce prime∫te de la contribuabili. Ce le vom spune contribuabililor c‚nd Ó∫i vor da seama c„ s-a acceptat s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 fie fura˛i ∫i Ón∫ela˛i la drumul mare? ™i nu este doar o figur„ de stil sintagma îdrumul mare“ _._

Analiz‚nd modul Ón care a fost conceput bugetul Rom‚niei pentru anul viitor, nu pot s„ nu constat c„ au fost diminuate aloc„rile exact pentru acele institu˛ii ∫i pentru acele persoane care ar trebui s„ fie puternic implicate Ón lupta pentru combaterea corup˛iei. M„ refer, explicit, la magistra˛i, poli˛i∫ti ∫i ofi˛eri ai serviciilor secrete.

Dac„ aceste persoane ∫i institu˛ii nu vor fi tratate, Ón aceast„ perioad„, cu toat„ aten˛ia ∫i responsabilitatea, lupta Ómpotriva corup˛iei va r„m‚ne doar la stadiul de discurs public, care, o dat„ la patru ani, poate aduce voturi. F„r„ aceste persoane lupta Ómpotriva corup˛iei este aproape imposibil„ ∫i Ón continuare, pentru mul˛i ani, ne vom pl‚nge c„ avem bugete de austeritate ∫i vom vitregi bugetele educa˛iei, s„n„t„˛ii ∫i culturii nu ca urmare a netransfer„rii unor sume nesemnificative din bugetele ∫i a∫a derizorii ale institu˛iilor Óns„rcinate s„ combat„ corup˛ia, ci ca urmare a faptului c„ aceast„ boal„ Ó∫i va dezvolta tentaculele ∫i mai mult dac„ nu vor fi sus˛inute, real, instrumentele ce o contracareaz„.

S„ facem un mic calcul, Ón Óncheiere: un procent din P.I.B. reprezint„ suma de 32.500 miliarde lei vechi. Adunate toate economiile f„cute pe seama bugetelor Parlamentului, serviciilor de informa˛ii se ridic„ la suma de 1.800 miliarde lei vechi, ce reprezint„ 0,055% din P.I.B. S„ nu mai vorbim de ponderea celor 300 miliarde lei ce urmeaz„ s„ fie t„iate din bugetul Parlamentului.

S„ fie aceasta solu˛ia cu care ne propunem s„ combatem eficient corup˛ia ∫i s„ realiz„m modernizarea grabnic„ a Ónv„˛„m‚ntului?!

Œn final, nu pot s„ nu m„ adresez cadrelor didactice din jude˛ul Cara∫-Severin. V„ amintesc Ónt‚lnirile pe care le-am avut Ón campania electoral„, la Re∫i˛a ∫i Caransebe∫. Era˛i convin∫i c„ Alian˛a D.A., promov‚nd o nou„ filozofie a bugetului, v„ va asigura un procent de 6% pentru anul 2006.

V-am informat Ón detaliu c„ erau promisiuni mincinoase. Nu m-a˛i crezut dec‚t pu˛ini dintre dumneavoastr„. V„ asigur ∫i acum: nimeni nu v„ va putea aloca 6% din P.I.B. pentru 2006, indiferent ce documente mincinoase au semnat.

G‚ndi˛i-v„, Óns„, acum cred c„ ∫ti˛i cum pot ∫i trebuie trata˛i mincino∫ii. Nu trebuie, Óns„, s„ sufere elevii. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Ionel Popescu

#33106

## **Domnul Ionel Popescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îRom‚nia Ón perioada post-F.M.I.“

Devenise evident c„ Rom‚nia va rupe Acordul cu Fondul Monetar Interna˛ional. Œntreb„rile care se pun tot mai des, referitor la aceast„ tem„, sunt de genul: ce se va Ónt‚mpla r„u dac„ nu vom mai avea un Acord cu F.M.I.-ul, se pr„bu∫e∫te Rom‚nia?! Nici vorb„.

Nu vor mai veni investitorii?! Nu cred c„ va fugi nici unul.

Ne putem dispensa de banii care soseau de la F.M.I.?! De mult timp nu mai aveam nevoie de ace∫ti bani.

Ce mare tragedie va fi dac„ Rom‚nia va avea un buget cu un deficit mai mare?! Nu este nici o tragedie, doar c„, av‚nd un deficit mai mare, ∫i infla˛ia va fi, probabil, pu˛in mai mare dec‚t cea prognozat„, adic„, Ón loc de 5,5% (c‚t este ˛inta stabilit„ acum), pentru 2006, vom avea, s„ zicem, 6,4%.

Ne omoar„ o astfel de infla˛ie?! Am tr„it noi ∫i cu o infla˛ie de 300%, cum s„ ne mai speriem de cifre a∫a mici?!

™i, Ón aceste condi˛ii, ce ne mai sperie?! Economia func˛ioneaz„, cum spunea cineva, ∫i Ón perioade de r„zboi, a∫a c„ temeri c„ infla˛ia va fi mai sus cu un punct procentual sau ceva pe acolo par ridicole.

De fapt, pierderile pe care le vom contabiliza sau cele pe care deja le-am avut se deconteaz„ Óntr-o alt„ moned„, o moned„ numit„ timp.

Am putut noi tr„i cu cele mai ridicate rate de infla˛ie din Europa?! Am putut.

Am stat noi lini∫ti˛i, ani de zile, uit‚ndu-ne cum Óntreprinderile de stat nerestructurate ne m‚ncau din avu˛ia na˛ional„?! Am stat.

™i ce ni s-a Ónt‚mplat? Nu am devenit membri ai Uniunii Europene Ón 2004, o dat„ cu celelalte state din fostul bloc comunist, ci trebuie s„ mai a∫tept„m o tur„, p‚n„ Ón 2007 sau — Doamne fere∫te! — 2008. Adic„, ceea ce nu am f„cut p‚n„ Ón 2004 ne-a costat o Ónt‚rziere de 3 sau 4 ani.

S-a pr„bu∫it lumea?! Nu s-a pr„bu∫it.

Moneda numit„ timp este un instrument de plat„ etern. La fel se poate Ónt‚mpla ∫i acum, chiar dac„ acum lucr„m cu alt fel de cifre, mai mici, facem acorduri mult mai fine.

Vom ajunge cu infla˛ia sub 3% standardele europene nu Ón 2007, ci, s„ zicem, Ón 2009. Este vreo tragedie?! Nu este.

Dar vom trece la moneda euro, nu Ón 2012, probabil, ca ∫i celelalte ˛„ri, ci, s„ zicem, Ón 2015. Cu ce am pl„tit c„ am luat totul mai lejer?! Cu aceea∫i moned„ — timp. Felul cum se Óntocme∫te bugetul de stat este, p‚n„ la urm„, o filozofie de via˛„.

Vrem s„ cheltuim cu mult mai mult dec‚t producem?! Vrem s„ p„str„m un sistem Ón care 5.000.000 de oameni contribuie ∫i 22.000.000 beneficiaz„?! Vrem s„ Óncas„m salarii mai mari dec‚t ni se pot pl„ti?! S„ nu ne imagin„m c„, pentru toate acestea, nu exist„ o not„ de plat„. Nu p„c„lim pe nimeni, eventual, pe noi Ón∫ine.

C„ vom mai avea pe cap F.M.I.-ul sau c„ nu va mai fi nimeni care s„ ne trag„ de m‚nec„, datele problemei nu se schimb„ fundamental. Economia reac˛ioneaz„ la fel ∫i dac„ vine echipa de exper˛i de la F.M.I. ∫i dac„ Ói vom urca Ón avion ∫i le spunem s„ mai treac„ pe aici doar Ón vacan˛„.

Dup„ aceea, Óns„, nu vom mai putea da vina pe nimeni pentru gre∫elile noastre, poate doar pe destin. Mul˛umesc.

Ion Chelaru

#36449

## **Domnul Ion Chelaru:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, îDogma independen˛ei justi˛iei ∫i controlul guvernamental ∫i preziden˛ial“ se nume∫te declara˛ia politic„ de ast„zi.

Am lecturat cu aten˛ie Legea nr. 303/2004, a∫a cum a fost ea modificat„ prin Legea nr. 247/2005, ∫i, la art. 2 pct. 3 se afirm„ Ón expresie: îJudec„torii sunt independen˛i, se supun numai legii ∫i trebuie s„ fie impar˛iali“.

Cu aceea∫i aten˛ie am lecturat Raportul de ˛ar„ ∫i reac˛iile discursive ale guvernan˛ilor de dup„ prezentarea raportului. Am tr„it consternarea de a constata nepotriviri Óngrijor„toare ∫i grave.

Mie mi se pare c„ Europa vrea s„ Ó∫i impun„ opiniile ∫i o face la modul cel mai firesc, f„r„ s„ ˛in„ neap„rat s„ aib„ dreptate sau s„ dea explica˛ii. Europa vrea s„ fie convins„ de c„tre noi Ón∫ine c„, Ón problema justi˛iei, reforma nu este o himer„, c„ legalitatea este respectat„.

Reforma justi˛iei ∫i succesul luptei Ómpotriva corup˛iei sunt dou„ dintre punctele pe care continentul vrea s„ le ∫tie rezolvate la noi. Ne dorim cu to˛ii s„ accedem la ceea ce, de fapt, ni se cuvine. Dar nu putem admite ca, pentru atingerea scopului, s„ fie suprimate toate demersurile fire∫ti Ón actul de justi˛ie.

Nu se poate impune ac˛iunea direct„ a puterii ca procedeu de urgentare a reformei. De la Ón„l˛imea scaunului preziden˛ial sau ministerial nu se poate dicta: îCondamna˛i ∫i nu repune˛i Ón libertate, gr„bi˛i judecarea infractorilor, fi˛i severi cu persoanele corupte ∫i pronun˛a˛i sanc˛iuni exemplare etc.“, f„r„ s„ ne punem serios Óntrebarea dac„ nu cumva, Ón modul acesta, reforma poate Ónsemna regres la formele judiciare barbare Ón care coerci˛ia este justificat„ de dreptul for˛ei ca _ultima ratio_ .

Doamna ministru nu poate folosi nici un mijloc de constr‚ngere f„r„ s„ p„c„tuiasc„ Ómpotriva libert„˛ii, ra˛iunii ∫i impar˛ialit„˛ii judec„torilor. Dac„ procedeaz„ astfel, atunci ea folose∫te for˛a politic„ drept _ultima ratio_ .

Justi˛ia nu este justi˛ie politic„, iar for˛a se justific„ doar Ón perioadele de conflict istoric sau social. Noi nu suntem Ón atare situa˛ie. Justi˛ia nu este Ón conflict cu infractorii, Rom‚nia nu este Ón conflict cu Europa, statul nu este Ón conflict cu societatea civil„.

Doamna ministru trebuie s„ ∫tie c„ nu se pot da nici m„car indica˛ii judec„torilor, f„r„ ca ace∫tia s„ nu se simt„ stingheri˛i sau insulta˛i. Acest procedeu contrazice, Ón ultim„ instan˛„, normele civiliza˛iei ∫i democra˛iei.

Œn sintaxa convie˛uirii sociale de tip democratic, fiecare individ trebuie s„ poat„ conta pe cel„lalt. Infractorul trebuie s„ poat„ spera la un proces corect ∫i impar˛ial, dup„ normele judec„˛ii ∫i regulile procesuale. El are dreptul s„ i se recunoasc„ beneficiul prezum˛iei de nevinov„˛ie, cu toate consecin˛ele ce decurg p‚n„ la condamnarea definitiv„, altfel se Óncalc„ legalitatea Óns„∫i.

Nu se poate ca puterea s„ impun„ procurorului sau judec„torului propunerea arest„rii, s„ aresteze sau s„ condamne, nici s„ impun„ celeritatea, cu orice pre˛, f„r„ ca, de fapt, s„ nu contrazic„ Óns„∫i dogma legalit„˛ii ∫i independen˛ei justi˛iei.

Aceasta este democra˛ia: trebuie s„ st„m cu to˛ii sub lege. Garan˛ii legii sunt numai judec„torii, infractorii stau cu noi la mas„ p‚n„ la condamnarea definitiv„, toler„m minorit„˛ile de orice fel, puterea trebuie s„ conduc„ cu opozi˛ia. Sunt obligatoriile dogme paradoxale ale

democra˛iei. Orice rabat de la dogme na∫te suspiciunea abuzului politic.

Am vrut s„ semnalez acest aspect, pentru c„ eu am urcat Ón Parlamentul Rom‚niei direct din sala de tribunal. Cunosc bine volumul de lucru, modul de lucru ∫i capacitatea judec„torilor ∫i procurorilor din toate structurile ierarhiei judec„tore∫ti.

Lua˛i Ón parte, individ cu individ, oamenii ace∫tia sunt eroi ai rezisten˛ei psihice. Instrumenteaz„ zeci de dosare ∫i judec„ zeci, pe parcursul unui an, cele mai multe sunt cauze complexe, cu ap„r„ri ∫i excep˛ii, cu ditirambi de interpretare a legii din partea ap„r„torilor, cu bel∫ug de imprevizibil.

™i, totu∫i, se cere imperativ celeritate ∫i corectitudine. Am v„zut Ón pres„ c„ doamna ministru acuza incorectitudinea solu˛iilor Ón propor˛ii diferite la tribunale ∫i cur˛ile de apel.

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ Ói amintesc doamnei ministru urm„torul aspect: nu exist„ judec„˛i pe calapod. Un magistrat este corect dac„ a procedat dup„ con∫tiin˛a ∫i convingerea sa. Solu˛ia dat„ este aproape Óntotdeauna perfectibil„ ∫i tocmai de aceea este instituit controlul judiciar.

Am mers, ca om ∫i ca avocat, din experien˛„ Ón experien˛„, de la o instan˛„, la alta. Peste tot, ∫i Ón acord cu deontologia mea profesional„, am uzat de tertip, de retoric„, de subterfugiu.

Interesul meu nu a coincis cu al judec„torului, dar am invocat motive pertinente de am‚nare a judec„˛ii, am argumentat. S-ar putea sus˛ine c„ avocatul Ioan Chelaru nu vrea s„ intre Ón Europa?! Mi se poate pretinde mie s„ renun˛ la instrumentele care Ómi stau la dispozi˛ie, pentru c„ organismele puterii vor s„ gr„beasc„ judecata cauzelor ∫i s„ fac„ poz„ bun„ Ón ochii continentului?!

Œmi place s„ cred c„ Europa a∫teapt„ s„ intr„m firesc Ón Comunitate, cu to˛ii Ónso˛i˛i de sentimentul datoriei f„cute, ∫i nu m‚na˛i de func˛ionari ro∫i de ambi˛ii ∫i dispu∫i s„ Ó∫i asume meritul integr„rii.

Ceea ce trebuie s„ ne integreze pe to˛i este urm„torul aspect: din dorin˛a de a fi pe placul continentului, dac„ se insist„ ca magistra˛ii s„ fie promp˛i ∫i categorici Ón sanc˛iuni, se poate genera un dublu abuz: o dat„, Ómpotriva drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, ∫i, a doua oar„, Ómpotriva independen˛ei ∫i libert„˛ii justi˛iei.

Independen˛a ∫i libertatea justi˛iei este independen˛a ∫i libertatea fiec„rui judec„tor ∫i procuror Ón parte. Au fost numi˛i oameni competen˛i pe posturi, s„ le d„m ∫ansa s„ se comporte ca oameni integri. Reforma va merge mai u∫or dac„ lucreaz„ Ón spa˛iu de relaxare, netensionat, degajat. Dac„ sunt oameni de valoare, de ce s„ facem prostia de a nu crede Ón ei?!

Dac„ un procuror propune arestarea unui personaj ∫i judec„torul dispune eliberarea pentru insuficien˛„ de probe Ónseamn„ c„ legea permite acest lucru. ™i unul, ∫i cel„lalt sunt conformi cu actul de justi˛ie, nu au afinit„˛i sau interese contrare.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ lecturez din ziarul îG‚ndul“, din data de 27 octombrie 2005: îNu mi-a f„cut pl„cere aceast„ ∫tire“, spune doamna Monica Macovei, referindu-se la punerea Ón libertate, din lips„ de probe, a directorilor const„n˛eni de c„tre judec„torii bucure∫teni.

Nu se poate, este — cel pu˛in pentru mine, ca profesionist al legii — inadmisibil ca un alt profesionist al legii s„ aib„ o asemenea opinie. Ca Ón toate, tocmai bunul-sim˛ este ignorat la noi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 Asta Ómi aminte∫te ∫i de ˛inuta justi˛iar„ a lui Traian B„sescu care are modul s„u propriu de a lectura Constitu˛ia, o viziune proprie de reform„ care Óncepe cu suprimarea opozi˛iei, un stil de persuadare ce nu concepe opinia contrar„.

Mi s-ar putea replica, la toate acestea, c„ Europa asta vrea de la noi, vrea rezultate, vrea corup˛ii dup„ gratii sau, dup„ spusa doamnei ministru, îvor s„ vad„ cu ochii lor cum func˛ioneaz„ justi˛ia“.

™i ce vre˛i s„ le oferi˛i acum?! O rafal„ de retoric„ prin care cere˛i magistra˛ilor intransigen˛„ ∫i grab„ Ón judec„˛i ∫i decizii?! Œncropeli de probe Ón dosare penale complexe, probe ce pot fi r„st„lm„cite de avoca˛i iste˛i?! Solu˛ii pripite Ón dosare necoapte Ónc„ pentru judecat„?!

Face˛i aceasta ∫i ve˛i fi protagoni∫tii unei farse generale care se va deslu∫i, p‚n„ la urm„, ∫i pentru care Rom‚nia Óns„∫i va pierde. Risca˛i s„ arunca˛i justi˛ia Óntr-un seism cu foarte triste consecin˛e pentru ea Óns„∫i.

A chema acum judec„torii pentru directive ∫i sfaturi, pentru a-i Ónv„˛a cum s„ judece, mi se pare o atitudine pueril„. Mai mult, a le preda sau impune s„ judece Óntr-un anumit fel Ónseamn„, de fapt, imixtiune Ón libertatea ∫i independen˛a lor ∫i a justi˛iei Óns„∫i.

Acesta este un aspect cu adev„rat grav, mult mai grav dec‚t afacerea îTelefonul“. C‚nd premierul T„riceanu a afirmat c„ îGuvernul nu va ezita s„ foloseasc„ toate p‚rghiile, pentru eficientizarea justi˛iei“, am sim˛it c„ ceva nu este Ón regul„. O p‚rghie posibil„ o constituie liberul arbitru al doamnei ministru, care poate dispune de numiri ∫i poate propune, oric‚nd, nume noi.

Ce libertate mai este aceea care st„ sub spectrul coerci˛iei politice?! C‚t de liber este magistratul s„ judece dac„ poate fi, oric‚nd, revocat din func˛ie, pentru c„ modul s„u de lucru ∫i de analiz„ nu convine puterii politice?!

Unde se reg„se∫te independen˛a justi˛iei, v„ Óntreb?! V„ mul˛umesc.

Verginia Vedina∫

#45292

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Distin∫i colegi,

V„ m„rturisesc c„ aceast„ declara˛ie politic„ am redactat-o Ón urma unor dezbateri care au avut loc Ón grupul nostru parlamentar ∫i doresc prin intermediul ei s„ protestez Ón nume personal, dar ∫i al colegilor mei din Grupul parlamentar al P.R.M. Ómpotriva modului Ón care au fost concepute ∫i se deruleaz„ dezbaterile asupra proiectelor de lege privind bugetul Ón comisiile reunite ale celor dou„ Camere. Este vorba, Ón principal, de instaurarea unui regim care apreciem c„ afecteaz„ Óntr-un mod grav statutul nostru de parlamentar.

## Domnilor colegi,

Ca parlamentari, Ón general, ∫i ca reprezentan˛i ai unor jude˛e, Ón particular, am redactat o seam„ de amendamente pe care le-am Ónregistrat Ón termeni legali la comisiile de specialitate. Œn ceea ce m„ prive∫te, am solicitat de la Consiliul Jude˛ean Bihor un material Ón care au fost cuprinse nevoi suplimentare ale jude˛ului, l-am prelucrat sub form„ de amendamente ∫i l-am

Ónregistrat la comisia de specialitate. Comisia a instituit reguli care au anihilat, Ón opinia noastr„, semnifica˛ia efortului pe care l-am Óntreprins ∫i au Óntronat o atmosfer„ de un formalism condamnabil, excesiv, av‚nd Ón vedere importan˛a legii.

Astfel, amendamentele care nu con˛ineau sursa de finan˛are nici m„car n-au fost supuse la vot. Au fost respinse din start, ca ∫i c‚nd n-ar fi existat. Pentru celelalte amendamente s-a stabilit un termen maxim de un minut de sus˛inere ∫i s-au supus la vot, fiind aproape Ón bloc respinse. Semnalez ∫i faptul c„ organizarea a fost deficitar„, Ón sensul c„ nu am fost anun˛a˛i din timp asupra momentului Ón care amendamentele formulate de noi urmeaz„ s„ fie luate Ón dezbatere.

Domnilor colegi,

Statutul nostru de parlamentar presupune, ca elemente fundamentale, dreptul de ini˛iativ„ legislativ„ ∫i dreptul de a formula amendamente asupra proiectelor de lege supuse spre aprobare Camerelor Parlamentului. Legea bugetului de stat este actul normativ care cuprinde veniturile ∫i cheltuielile planificate a se realiza Óntr-un an, pe domenii de activitate. Ea reprezint„, practic, sursa legal„ pentru cheltuielile care se vor realiza Ón anul pentru care se Óntocme∫te bugetul respectiv. Ce surs„ de finan˛are ni se pretinde nou„, senatorilor, s„ specific„m? Obliga˛ia instituit„ prin art. 138 alin. (5) din Constitu˛ie trebuie s„ se aplice celorlalte legi speciale, elaborate Ón cursul anului bugetar, prin care se instituie cheltuieli suplimentare ∫i suntem de acord c„, Ón aceast„ situa˛ie, trebuie s„ preciz„m sursa de finan˛are, nu Óns„ Ón ceea ce prive∫te amendamentele noastre la Legea bugetului. Este, de aceea, necesar ca toate amendamentele Ónregistrate Ón termen legal la comisiile de specialitate s„ poat„ fi sus˛inute, s„ se supun„ la vot, iar cele respinse s„ fie cuprinse Ón anexa privind amendamentele respinse, ca s„ le putem sus˛ine Ón plenul Camerelor reunite. Nu este admisibil ca o regul„ procedural„ s„ suprime dreptul nostru ca parlamentari de a formula amendamente ∫i a le sus˛ine at‚t Ón comisii, c‚t ∫i Ón plen.

Am tr„it experien˛a privind Regulamentul Senatului, c‚nd o negociere politic„ a f„cut s„ fie aruncate la co∫ amendamentele la care am trudit unii dintre noi. Se repet„ experien˛a cu Legea bugetului de stat. Este regretabil c„ Óncet, dar sigur, se instaureaz„ un stil de activitate care afecteaz„ statutul nostru de parlamentari ∫i pe care v„ propun s„-l elimin„m din timp, pentru a nu deveni un stil de lucru la Parlament, care reprezint„, potrivit Constitu˛iei, organul suprem reprezentativ ∫i care nu cred c„ ar fi benefic pentru nici unul dintre noi.

V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_

Neculai Apostol

#49162

## **Domnul Neculai Apostol:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se va intitula: îCum vom diminua decalajele existente Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea European„?“

Decalajele economice existente Óntre Rom‚nia ∫i statele Uniunii Europene au cauze complexe, unele de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 factur„ istoric„, care ˛in de sisteme economice diferite, dar ∫i de natur„ psihologic„, dac„ ne g‚ndim la diferen˛ele de mentalitate ∫i chiar de educa˛ia muncii. Era normal s„ existe aceste decalaje. Rom‚nia a func˛ionat decenii Óntregi cu o economie puternic centralizat„, etatist„, dirijist„, intens planificat„ — planificare care, de altfel, ne-ar trebui ∫i ast„zi — ∫i conexat„ intereselor economice ale C.A.E.R. ∫i rolului care ni se rezervase Ón economia ∫i diviziunea produc˛iei din blocul comunist. Dincolo, Ón spa˛iul Uniunii Europene, s-a consacrat, tot de decenii, economia de pia˛„ func˛ional„, extrem de concuren˛ial„, de mare randament ∫i productivitate, cu anume contingent„ri, specializ„ri ∫i op˛iuni economice pentru fiecare stat, dar ∫i cu o planificare extrem de riguroas„.

Timpul irosit dup„ 1989 cu experimente politice ∫i economice de tot felul, din patru Ón patru ani, cu sinuozit„˛i ∫i reveniri, a Ónsemnat risipirea unor resurse economice materiale, financiare ∫i chiar umane, ∫i amplificarea acestor decalaje economice pentru atenuarea c„rora este necesar acum un efort extraordinar de mare. Practic, ne-ar fi necesar„ o cre∫tere economic„ anual„ de 7—8% m„car 8 sau 10 ani, pentru a recupera r„m‚nerile Ón urm„, Ón condi˛iile unei dinamici de recesiune economic„ la scar„ mondial„ ∫i a generaliz„rii tendin˛elor de globalizare economic„. Or, nici celelalte ˛„ri europene, din Asia sau Statele Unite ale Americii nu vor Óncremeni Ón proiecte a∫tept‚ndu-ne pe noi. Important„ este dinamica, tendin˛a de diminuare a acestor decalaje, ∫i nu amplificarea acestora.

Dragi colegi, suntem obliga˛i s„ ne propunem atenuarea acestor decalaje economice, pentru c„ eliminarea lor este, practic, imposibil„, iar avansul ˛„rilor Uniunii Europene este prea amplu. Punctul de plecare Ón acest proces dificil ∫i complex este respectarea legisla˛iei economice. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ nu am avut curajul de a promova ∫i realiza la timp acele reforme care ne-ar fi putut plasa Óntr-o zon„ de competitivitate apropiat„ Uniunii Europene, atunci c‚nd gradul de suportabilitate a acestor demersuri era mult mai generos. F„r„ stabilitate legislativ„ nu putem vorbi de stabilitate macroeconomic„, de men˛inerea unei infla˛ii la valori rezonabile, de cre∫tere economic„ s„n„toas„ ∫i durabil„. Dac„ tot vom schimba regulile jocului Ón timpul meciului, din patru Ón patru ani, ce fel de strategie de dezvoltare economic„, de plasamente investi˛ionale pe termen mediu ∫i lung mai putem g‚ndi, c‚nd chiar ∫i datele unui simplu plan de afaceri devin instabile ∫i incerte?!

La nivel na˛ional trebuie g‚ndit„ ∫i Óntocmit„ o astfel de strategie de dezvoltare economic„, Ón care s„ fie evaluat„ sincer performan˛a fiec„rui domeniu de activitate, viabilitatea ∫i locul s„u Ón economia de pia˛„ func˛ional„, resursele existente, gradul de tehnologizare, strategie pe baza c„reia s„ poat„ fi definite ˛intele de dezvoltare, necesarul tehnologic, dinamica ∫i calificarea for˛ei de munc„ ∫i chiar orientarea ∫colar„. Acum totul curge cam la Ónt‚mplare: haotic, iner˛ial, a∫ putea spune, f„r„ o strategie clar„ de dezvoltare economic„ secven˛ial„, pe termen mediu ∫i lung, care s„ fie acceptat„ de tot spectrul politic.

F„r„ o abordare coerent„ a unei strategii de dezvoltare economic„ pe termen mediu ∫i lung, strategie care s„ nu comporte nici o conota˛ie sau ingerin˛e

politice periodice, n-are rost s„ ne Ónchipuim c„ aceste decalaje se vor reduce de la sine sau ni le vor reduce al˛ii, de grija sau de dragul nostru.

Distins„ asisten˛„, desigur c„ suma efectelor atenu„rii decalajelor economice este sau ar trebui s„ fie pozitiv„, deziderat care nu Ónseamn„ c„ nu vor fi destule costuri sau sacrificii, Ón primul r‚nd cu mare impact social, dar cu o bun„ perspectiv„ pe termen mediu ∫i lung.

Aderarea la Uniunea European„ presupune acceptarea de c„tre Rom‚nia a principiului liberei circula˛ii a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor, a capitalului, f„r„ nici un fel de protec˛ie tarifar„ vamal„. Or, mare parte din economia rom‚neasc„ este, totu∫i, departe de nivelul de performan˛„, de standardele de productivitate tehnologic„ ∫i uman„, de calitatea bunurilor ∫i serviciilor din Uniunea European„, iar economia de pia˛„ nu iart„. Concuren˛a este extrem de dur„, iar cine nu face fa˛„ este rapid eliminat, locul fiind instantaneu ocupat de un alt competitor viabil.

Œn Uniunea European„ se Ónregistreaz„ de ceva vreme o criz„ de supraproduc˛ie. Un excedent care-∫i caut„ debu∫ee, pie˛e de consum, iar agricultura european„ este contingentat„ tocmai pentru a Óncerca limitarea acestor supraproduc˛ii care ar duce la pr„bu∫irea pre˛urilor. Noi suntem acum Ón faza perspectivei dezolante de a deveni o pia˛„ de consum, un bazin furnizor de m‚n„ de lucru Ónc„ ieftin„ ∫i pu˛in preten˛ioas„, o ˛ar„ cu ceva resurse minerale ∫i energetice interesante. De exemplu, lipsa de performan˛„ Ón agricultur„, dup„ lungi ∫i grele negocieri ale capitolului respectiv de preaderare ∫i a contingentelor aferente, va elimina mul˛i produc„tori autohtoni de pe pia˛„, gol de pia˛„ care va fi imediat ocupat de produc„tori nu autohtoni, ci de produc„torii din Uniunea European„. Consider c„ Ón timpul scurt care a mai r„mas p‚n„ Ón momentul 1 ianuarie 2007, Guvernul Rom‚niei, Ministerul Agriculturii, trebuie s„ identifice solu˛ii, s„ structureze proiecte de modernizare a agen˛ilor economici, c„rora li s-a acordat un termen de gra˛ie pentru aducerea acestora la standardele Uniunii Europene, s„ atrag„ finan˛„ri externe consistente, astfel Ónc‚t integrarea european„ s„ reprezinte un proces firesc, nu doar o decizie politic„.

Cel pu˛in o perioad„, efectele integr„rii vor fi stranii, dac„ nu chiar perverse. Circula˛ia for˛ei de munc„ va face ca rom‚nii s„ munceasc„ Ón exterior pe lefuri mai bune ca Ón ˛ar„, dar mai mici dec‚t ale europenilor. Exper˛ii str„ini vor veni s„ lucreze Ón Rom‚nia pe lefuri europene, ∫ifon‚nd capitalul rom‚nesc. Pia˛a bunurilor ∫i serviciilor va fi dominat„ de produse de import, proces care Ónseamn„, totodat„, ∫i import de ∫omaj, iar infuziile de capital european sau multina˛ional vor absorbi, Ón final, ∫i bruma de capital rom‚nesc.

Integrarea european„ este, Óns„, singura alternativ„ ∫i op˛iune viabil„, iar noi trebuie, totu∫i, s„ credem c„ vom reu∫i s„ reducem aceste decalaje economice. Cel pu˛in o vreme, percep˛ia va fi de perpetuare a diferen˛elor actuale, resim˛it„, Ón principal, Ón nivelul de trai ∫i dimensiunea costurilor sociale. Vor fi destule frustr„ri ∫i nemul˛umiri legate de impresia c„ de∫i to˛i cet„˛eni europeni, multe atribute ne vor consacra drept cet„˛eni europeni de rangul trei sau chiar patru. P‚n„ la urm„, dragi colegi, toate zbaterile noastre Ón Parlament sau ale Guvernului Rom‚niei nu au nici o valoare sau nici un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 sens dac„ economia nu resimte o cre∫tere s„n„toas„, iar simplul cet„˛ean nu reg„se∫te roadele acestui fenomen Óntr-un nivel de trai mai bun.

V„ mul˛umesc.

Cristian Cucuian

#57047

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Decizia Guvernului de a renun˛a, deocamdat„, la Acordul cu Fondul Monetar Interna˛ional, dup„ ce ani la r‚nd opinia public„ a fost ˛inut„ Ón impas cu Óncheierea unui atare acord, a generat Ón mod firesc pozi˛ii ∫i opinii diferite. De fapt, acordul existent cu F.M.I. r„m‚ne valabil p‚n„ la mijlocul anului 2006, c‚nd expira oricum, Óns„ Executivul nu se va mai sim˛i legat de p„rerile Fondului asupra politicilor sale financiare. Consider c„ blocarea Acordului cu F.M.I. este o oportunitate pentru ca Rom‚nia s„ demonstreze c„ se poate gestiona ∫i singur„. Fondul consider„, de pild„, nerealist proiectul de buget pe 2006, declar‚ndu-l infla˛ionist, din pricina cre∫terilor salariale f„r„ acoperire pe care le include.

Cele patru cre∫teri de salarii din ultimul an au Óns„ la baz„ realiz„rile din economie.

Pe bun„ dreptate, rom‚nilor li s-a spus ani de zile c„ o ˛ar„ nu poate consuma mai mult dec‚t produce. Se pare c„ a venit momentul Ón care corela˛ia salarii— productivitate s„ ac˛ioneze Ón favoarea major„rii salariilor.

Apreciez ca exagerate preten˛iile F.M.I. legate de deficitul extern. Una este s„ ai deficit str‚ns, ∫i alta este s„ faci un excedent. F.M.I. dorea ca acest deficit extern, produs exclusiv de sistemul privat, s„ fie acoperit de cel public, lucru care nu este corect. Ce vor spune investitorii str„ini, p‚n„ una alta? Œn ochii investitorilor conteaz„ mai ales performan˛ele economice ale unei ˛„ri. Or, Rom‚nia se prezint„ bine sub acest raport, cu o cre∫tere economic„ important„, cu infla˛ie Ón sc„dere ∫i cu perspective de a atrage Ón continuare investi˛ii externe. Polonia, Cehia, Ungaria nu mai au, de altfel, nici un acord cu F.M.I. ∫i nu s-a Ónt‚mplat nici o tragedie.

Rom‚nia puncteaz„ Ón prezent un deficit bugetar de numai 0,5% fa˛„ de limita de 3% stabilit„ pentru ˛„rile Uniunii Europene. Dup„ ani grei de a∫teptare general„, industria rom‚neasc„ Óncepe s„ contribuie cu o valoare ad„ugat„ apreciabil„ a produselor sale, nefiind doar beneficiara unei m‚ini de lucru ieftine ∫i a unui nivel de trai sc„zut.

Practic, ce c‚∫tig„m? Nu mai cre∫te T.V.A., avem posibilitatea s„ investim mai mult Ón construirea de drumuri. Intr-un timp scurt vom avea mai mul˛i bani de cheltuit pentru s„n„tate, educa˛ie, cercetare, iar din liberalizarea contului de capital vom avea mai mult„ valut„ Ón ˛ar„.

Mai devreme sau mai t‚rziu, acordul cu F.M.I. trebuia s„ Ónceteze. Capacitatea de gestiune a politicilor economice exist„ Ón Rom‚nia, depinde cum poate fi administrat„. A te descurca singur Ónseamn„ s„ porne∫ti de la ideea c„ vei respecta dou„ lucruri: Ó˛i vei asuma responsabilitatea ∫i vei fi disciplinat.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Otilian Neagoe, din partea P.S.D. Urmeaz„ domnul senator ™erban Cezar Str„til„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Otilian Neagoe

#59909

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de azi, îBra∫ovul, sub semnul nep„s„rii guvernamentale“.

Bra∫ovul se afl„ Ón pragul unui colaps economic ∫i social. Bra∫ovul, un ora∫ care, alt„dat„, avea o industrie bine dezvoltat„ ∫i care d„dea ˛„rii profit ∫i export de bun„ calitate, iat„ c„ ast„zi se confrunt„ cu o criz„ de amploare.

La nivelul jude˛ului Bra∫ov, Ón 1990, lucrau 300.000 de salaria˛i. Ast„zi Bra∫ovul mai are 166.000 de salaria˛i. Dac„ Ón 1990 erau 300 de agen˛i economici, ast„zi Bra∫ovul are 28.000 de agen˛i economici.

A fost, Ón ace∫ti ani, o restructurare economic„ de amploare. Dar, din p„cate, aceast„ restructurare economic„ de amploare a Ónsemnat numai ∫i numai disponibiliz„ri. Din p„cate nu s-a produs ∫i o restructurare tehnologic„. ™i trebuie s„ v„ exemplific cu c‚teva cifre pentru a vedea care au fost propor˛iile disponibiliz„rilor Ón ace∫ti 15 ani.

Dac„ Ón 1990 la îRoman“ — S.A. lucrau 24.000 de persoane, ast„zi mai lucreaz„ 2.000 de angaja˛i. La îTractorul“ lucrau Ón 1990 peste 22.000 de persoane. Ast„zi mai sunt 3.300 de angaja˛i. Œn industria de ap„rare de la Bra∫ov lucrau, Ón 1990, peste 30.000 de angaja˛i. Ast„zi mai lucreaz„ doar 3.000. La F„g„ra∫, la îNitramonia“, lucrau circa 6—7.000 de angaja˛i. Ast„zi mai lucreaz„ 1.100. ™i exemplele ar putea continua.

Sigur c„ Bra∫ovul a reprezentat mereu pentru Rom‚nia o zon„ economic„ foarte puternic„. Exist„ o tradi˛ie industrial„ de zeci de ani la Bra∫ov care, din p„cate, ast„zi traverseaz„ o criz„ de amploare.

Bra∫ovul a trebuit s„ suporte, Ón anii 1970, un ∫oc social foarte mare deoarece, ca urmare a politicii statului de atunci, s-a dezvoltat la Bra∫ov o megaindustrie, care a Ónsemnat ∫i suportarea de c„tre Bra∫ov a unui exod rural de mare amploare, municipiul Bra∫ov ∫i-a dublat popula˛ia Óntre 1970 ∫i 1980 de la 170.000 de locuitori la circa 340.000 de locuitori.

Dup„ 1980 a Ónceput un declin economic, dar dup„ 1990 trebuie s„ mai spunem c„ ∫i exportul care Ónsemna foarte mult pentru economia jude˛ului s-a diminuat foarte mult.

Œn anul 2000, la Bra∫ov, exportul a Ónsemnat circa 200 milioane dolari. Œntre anii 2001—2004, ca urmare a unor politici mai puternice, mai bine sus˛inute de c„tre Guvern, a Ónceput la Bra∫ov s„ creasc„ exportul. Exportul a crescut de la 200 ∫i ceva de milioane de dolari Ón 2000, la 760 milioane Ón 2004.

Deci, iat„ c„, Ón condi˛iile Ón care s-a redus foarte mult for˛a de munc„, Ón condi˛iile Ón care nu s-a f„cut o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 restructurare tehnologic„, exportul a crescut la Bra∫ov. Asta Ónseamn„ c„ la Bra∫ov se mai poate face performan˛„ economic„, se mai poate face performan˛„ industrial„.

La aceast„ or„, Ón aceste condi˛ii deosebit de grele, totu∫i se export„ autoutilitare pentru pompieri Ón Irak, la o comand„ a S.U.A., se export„ tractoare Ón Egipt ∫i Turcia, exist„ o solicitare de la o firm„ din S.U.A. pentru 5.000 de tractoare, se export„ rulmen˛ii, se export„ motoare electrice. Concluzia este c„ Bra∫ovul Ónc„ dispune de o infrastructur„ care poate s„ produc„ lucruri de calitate.

De aceea, este nevoie de un sprijin economic, de o interven˛ie imediat„ ∫i urgent„ din partea Guvernului, din partea statului. Nu este vina Bra∫ovului c„ la un moment dat, Ón anii ’70 s-a dorit dezvoltarea unei megaindustrii Ón aceast„ zon„. Pentru c„, iat„, aceast„ Ónjum„t„˛ire a locurilor de munc„, de la 300.000 de locuri de munc„ la 100—166.000 de locuri de munc„, c‚t are jude˛ul Bra∫ov la aceast„ or„, a adus jude˛ului, din p„cate, o polarizare social„ foarte mare, a adus jude˛ului mult„ s„r„cie. Œn cartierele Bra∫ovului s-a acumulat, pe l‚ng„ s„r„cie, ∫i mult„ infrac˛ionalitate.

Observ„m ast„zi ce se Ónt‚mpl„ Ón Occident. Ne pasc pericole foarte mari Ón aceast„ zon„, dac„ nu vom interveni cu m„suri rapide pentru a Ónfiin˛a locuri de munc„, pentru a sprijini mai mult jude˛ul Bra∫ov.

™i nu sunt lucruri care nu stau la Óndem‚na Guvernului. Este nevoie, Ón primul r‚nd, de investi˛ii mai mari Ón infrastructur„. Œn 2004 lucrurile erau rezolvate pentru a Óncepe autostrada Bucure∫ti—Bra∫ov. Œn acest an trebuia s„ Ónceap„ tronsonul de autostrad„ Predeal— Codlea. Din p„cate, acest proiect nu a mai Ónceput, ∫i nici Ón 2006 Ón proiectul de buget nu sunt alocate sume pentru aceast„ autostrad„.

Nu sunt prev„zute fonduri Ón 2006 nici pentru ocolitoarea Bra∫ovului, care are, de asemenea, o Ónsemn„tate foarte mare pentru Bra∫ov. Bra∫ovul, la aceast„ or„, este sufocat, este traversat de 5 drumuri jude˛ene. Œn condi˛iile Ón care vrem s„ facem turism, Ón condi˛iile Ón care...

™erban Cezar Str„til„

#67448

## **Domnul ™erban Cezar Str„til„:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

De c‚teva s„pt„m‚ni Óncoace asist„m la tot felul de scandaluri Ón mass-media cu privire la mediul politic. Apar diverse scenarii conform c„rora se cerceteaz„ tot felul de afaceri ilicite, presa devine un justi˛iar, grupuri de interese de sorginte securisto-comuniste cu parfum europeanoamerican preseaz„ at‚t guvernarea, c‚t ∫i opozi˛ia, precum ∫i puterea judec„toreasc„ sau Ói ∫antajeaz„ pe liderii politici.

Totul se Ónt‚mpl„ ca ∫i cum ne-am afla Ón fa˛a unor filme poli˛iste cu iz de science-fiction.

Zilele trecute s-a vrut crearea unei crize politice, din fericire, e∫uat„, care ar fi putut bloca reformarea sistemului politic, a sistemului judec„toresc, a sistemului public ∫i chiar intrarea Ón Uniunea European„. Exist„, Ón momentul de fa˛„, o serie de personaje ce interpreteaz„, Ón best-seller-ul vie˛ii lor, roluri de factori decizionali care boicoteaz„ orice Óncercare de modernizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 |Aceste personaje pun interesul personal deasupra|Blaga Vasile|absent| |---|---|---| |ui na˛ional, cre‚nd tensiuni Ón r‚ndul coali˛iei|Bobe∫ Marin|prezent| |vernamentale, tensiuni menite s„ compromit„ efortul|Cazacu Cornelia|prezent„| |ut de actuala guvernare Ón sensul reform„rii ∫i|C‚mpeanu Radu Anton|prezent| |derniz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti.|C‚rlan Dan|absent| |Pornind de la aceste considerente, se poate observa|Chelaru Ioan|absent| |un sistem tic„lo∫it Óncearc„ prin orice metode s„|Cintez„ Mircea|prezent| |pravie˛uiasc„, hr„nindu-se din idealurile popula˛iei ∫i|Ciornei Silvia|absent„| |inu‚ndu-i speran˛a Óntr-un trai mai bun.|Cioroianu Adrian Mihai|absent| |Ca o ariergard„ a acestui sistem, P.S.D. vehiculeaz„|Cismaru Ivan|prezent| |ste tot incapacitatea actualei puteri de a gestiona|Copos Gheorghe|absent| |blemele ˛„rii, sper‚nd Óntr-o revenire la guvernare care|Cozm‚nc„ Octav|absent| |aib„ ca efect consolidarea grupurilor de interese ce|Cre˛u Corina|absent„| |simt amenin˛ate de construc˛ia institu˛ional„ a ˛„rii.|Cre˛u Ovidiu Teodor|prezent| |Folosindu-se de lupta Óntre coali˛ie ∫i sistem, liderii|Cucuian Cristian|prezent| |ial-democra˛ilor au g„sit cuiul lui Pepelea, solicit‚nd|Cuta∫ George Sabin|absent| |misia de onoare a premierului pentru telefonul dat|Daea Petre|prezent| |curorului-∫ef cu privire la anchetarea omului de afaceri|David Cristian|absent| |u Patriciu, precum ∫i demisia tuturor celor implica˛i Ón|David Gheorghe|prezent| |st scandal.|Diaconescu Cristian|absent| |Parafraz‚ndu-l, parc„, pe Ca˛avencu, îÓn interesul|Dina Carol|absent| |∫oarei mele, Rom‚nia“, citez: îP.D.S.-ul consider„...“|Dinescu Valentin|absent| |ist„ la lupta de gheril„ care se desf„∫oar„ Óntre cele|DÓncu Vasile|absent| |u„ Palate, Guvern ∫i pre∫edinte, Ón timp ce agenda cu|Duca Viorel Senior|absent| |blemele reale ale cet„˛enilor este uitat„“.|Dumitrescu Ion Mihai|prezent| |Ce fraz„ cutremur„toare! Ce populism ieftin care|Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent| |epe s„ plictiseasc„ pe toat„ lumea, prin care oamenii|Dumitru Constantin|absent| |tei guvern„ri vor s„ par„ c„-∫i aduc aminte de|Eckstein Kovács Péter|prezent| |„˛eni.|Fekete Szabó Andras Levente|prezent| |Folosind astfel de metode, social-democra˛ii Óncearc„|Filipescu Teodor|absent| |abat„ aten˛ia de la lupta contra corup˛iei, ce|Florescu Ion|absent| |cteaz„ piramida rela˛ional„ a propriilor tovar„∫i, la|Flutur Gheorghe|absent| |estiuni ce privesc organizarea intern„ a unei alian˛e|Frunda György|absent| |itice.|Funar Gheorghe|prezent| |Profit‚nd de mediatizarea unor subiecte ce st‚rnesc|G„ucan Constantin|prezent| |eresul publicului, ariergarda sistemului preg„te∫te un|Geoan„ Mircea Dan|absent| |nariu de compromitere a actualei guvern„ri, cu unicul|Georgescu Radu Cristian|absent| |op de a ob˛ine rezultate Ón beneficiul propriu ∫i, dent, Ón dezavantajul na˛iunii rom‚ne. Stima˛i colegi, ˛in‚nd cont de cele prezentate mai sus, pune o Óntrebare: ce op˛iuni avem pentru viitorul estei ˛„ri? Un drum f„r„ perspectiv„, creat de ∫tenirea unui sistem perimat, dar ∫lefuit pu˛in Ón stil idental, sau o cale modern„ de integrare respectabil„ Uniunea European„? V„ mul˛umesc.

™erban Cezar Str„til„

#71725

Aceste personaje pun interesul personal deasupra celui na˛ional, cre‚nd tensiuni Ón r‚ndul coali˛iei guvernamentale, tensiuni menite s„ compromit„ efortul f„cut de actuala guvernare Ón sensul reform„rii ∫i moderniz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Pornind de la aceste considerente, se poate observa c„ un sistem tic„lo∫it Óncearc„ prin orice metode s„ supravie˛uiasc„, hr„nindu-se din idealurile popula˛iei ∫i diminu‚ndu-i speran˛a Óntr-un trai mai bun.

Ca o ariergard„ a acestui sistem, P.S.D. vehiculeaz„ peste tot incapacitatea actualei puteri de a gestiona problemele ˛„rii, sper‚nd Óntr-o revenire la guvernare care s„ aib„ ca efect consolidarea grupurilor de interese ce se simt amenin˛ate de construc˛ia institu˛ional„ a ˛„rii.

Folosindu-se de lupta Óntre coali˛ie ∫i sistem, liderii social-democra˛ilor au g„sit cuiul lui Pepelea, solicit‚nd demisia de onoare a premierului pentru telefonul dat procurorului-∫ef cu privire la anchetarea omului de afaceri Dinu Patriciu, precum ∫i demisia tuturor celor implica˛i Ón acest scandal.

Parafraz‚ndu-l, parc„, pe Ca˛avencu, îÓn interesul ˛„ri∫oarei mele, Rom‚nia“, citez: îP.D.S.-ul consider„...“ îasist„ la lupta de gheril„ care se desf„∫oar„ Óntre cele dou„ Palate, Guvern ∫i pre∫edinte, Ón timp ce agenda cu problemele reale ale cet„˛enilor este uitat„“.

Ce fraz„ cutremur„toare! Ce populism ieftin care Óncepe s„ plictiseasc„ pe toat„ lumea, prin care oamenii fostei guvern„ri vor s„ par„ c„-∫i aduc aminte de cet„˛eni.

Folosind astfel de metode, social-democra˛ii Óncearc„ s„ abat„ aten˛ia de la lupta contra corup˛iei, ce afecteaz„ piramida rela˛ional„ a propriilor tovar„∫i, la chestiuni ce privesc organizarea intern„ a unei alian˛e politice.

Profit‚nd de mediatizarea unor subiecte ce st‚rnesc interesul publicului, ariergarda sistemului preg„te∫te un scenariu de compromitere a actualei guvern„ri, cu unicul scop de a ob˛ine rezultate Ón beneficiul propriu ∫i, evident, Ón dezavantajul na˛iunii rom‚ne.

Stima˛i colegi, ˛in‚nd cont de cele prezentate mai sus, se pune o Óntrebare: ce op˛iuni avem pentru viitorul acestei ˛„ri? Un drum f„r„ perspectiv„, creat de mo∫tenirea unui sistem perimat, dar ∫lefuit pu˛in Ón stil occidental, sau o cale modern„ de integrare respectabil„ Ón Uniunea European„?

Stima˛i colegi, am Óncheiat declara˛iile politice. O invit pe doamna secretar Paula Iv„nescu s„ fac„ apelul.

Rog s„ se Ónchid„ u∫a Ón spate. V„ rog foarte mult s„ Ónchide˛i u∫a.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005

## 14

Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian absent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu absent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent P„curaru Paul prezent P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie absent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad absent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán absent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide prezent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel absent Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel absent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan absent TÓlv„r Angel absent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana absent„ fiÓrle Radu prezent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan prezent

O s„-i mai strig pe cei care nu au r„spuns la apel.

Nicolae V„c„roiu

#82891

Stima˛i colegi, Ónainte de a intra pe program legislativ, v„ anun˛ c„, conform Legii nr. 47/1992, Legea de organizare, func˛ionare a Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urm„toarele proiecte de lege, deci pute˛i s„ v„ adresa˛i Cur˛ii, dac„ este cazul:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 55/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a pericolelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 16/1995 privind protec˛ia topografiilor circuitelor integrate;

— Legea privind unele m„suri pentru asigurarea respect„rii drepturilor de proprietate intelectual„ Ón cadrul opera˛iunilor de v„muire;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoa∫terea ∫i func˛ionarea grupurilor de produc„tori, pentru comercializarea produselor agricole ∫i silvice;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2005 privind unele m„suri de urm„rire a execut„rii obliga˛iilor asumate prin contractele de privatizare a societ„˛ilor comerciale;

— Legea privind regimul juridic al plantelor, substan˛elor ∫i preparatelor stupefiante ∫i psihotrope;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 153/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea Oficiului Registrului Na˛ional al Informa˛iilor Secrete de Stat;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 52/2005 privind organizarea ∫i desf„∫urarea activit„˛ii de curierat pentru materialele NATO clasificate;

— Legea privind ratificarea Conven˛iei-cadru pentru Controlul Tutunului, adoptat„ la Geneva, Elve˛ia, la 21 mai 2003;

— Legea pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri ∫i prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ∫i pe capital ∫i a Protocolului anex„, semnate la Bucure∫ti la 30 martie 2005.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2005 privind mandatarea Ministerului Finan˛elor Publice pentru reprezentarea Rom‚niei sau altor institu˛ii publice Ón fa˛a Cur˛ii de Arbitraj Interna˛ionale ∫i a Centrului Interna˛ional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investi˛ii.

O invit pe doamna secretar de stat Mara R‚mniceanu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Rog, de asemenea, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.

Nu avem un reprezentant al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, aici?

Rog secretariatul s„ invite Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital Ón sal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 Au Óncheiat lucr„rile de mult, a∫a mi s-a spus Ón urm„ cu trei minute, deci, v„ rog s„ vin„ Óntreaga comisie Ón sal„, dac„ nu, Ói d„m absen˛i.

P‚n„ vin colegii de la finan˛e, trecem la punctul 4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia.

Rog Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ s„ lua˛i loc.

Domnul secretar de stat Onisei, microfonul 8, ave˛i cuv‚ntul. **Domnul Ioan Onisei** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

## Bun„ ziua!

Ordonan˛a are ca principal scop armonizarea legisla˛iei rom‚ne∫ti cu legisla˛ia din Uniunea European„ ∫i cu cea a Fondului Euro-Image al Consiliului Europei, sunt c‚teva tipuri de sprijin pentru industria cinematografiei care reprezint„ nout„˛i. Potrivit acestei ordonan˛e, este de remarcat, de asemenea, c„ prin intermediul ei reorganiz„m Centrul Na˛ional al Cinematografiei, reglement„m mult mai bine colectarea ∫i administrarea Fondului cinematografic ∫i, de asemenea, reÓnfiin˛„m Arhiva Na˛ional„ de Filme.

V„ mul˛umesc.

Œnc„ o precizare important„: suntem de acord cu amendamentele care au fost aprobate Ón Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#110599

Stima˛i colegi, trecem la punctul 6, pentru c„ la cel„lalt avem amendamente.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i a art. III al Titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

V„ rog, domnule secretar de stat Vasile Lupu. Microfonul nr. 9.

## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, o dat„ cu apari˛ia Legii nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei, la art. 33 era prev„zut un termen de depunere a cererilor de 60 de zile de la data intr„rii Ón vigoare, la publicarea Ón îMonitorul Oficial“, evident.

Timpul necesar pentru cunoa∫terea legii, pentru procurarea mijloacelor de prob„ ∫i chiar pentru transpunerea acestor cereri ar fi fost extrem de scurt ∫i solicitan˛ii, Ón totalitatea lor, n-ar fi avut timpul necesar pentru depunerea acestor cereri, lucru care ar fi creat o situa˛ie de inechitate social„, cu urm„ri mai mult sau mai pu˛in nefaste. Drept pentru care, Guvernul a ini˛iat Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 127/2005, prin modificarea art. 33 Ón sensul c„ acest termen se prelunge∫te p‚n„ la data de 30 noiembrie anul curent.

Drept urmare, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i a art. III al Titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

V„ mul˛umesc.

Petre Daea

#113730

Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este prezentat, Ón Senatul Rom‚niei, pentru dezbatere ∫i adoptare, un proiect de act normativ care, la prima vedere, cu to˛ii putem fi de acord c„ este o formalitate juridic„, dac„ avem Ón vedere faptul c„ se supune aten˛iei ∫i aprob„rii o prorogare de termen, respectiv de la 22 septembrie la 30 noiembrie.

Dac„ Óns„ mergem pe principiul cauzalit„˛ii, pun‚ndu-ne Óntrebarea ce a determinat un asemenea demers juridic, ne putem duce cu u∫urin˛„ la evenimentul politic pe care l-am avut cu luni Ón urm„, c‚nd, prin asumarea r„spunderii, Guvernul a venit Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului cu pachetul de legi privind proprietatea.

Atunci am spus-o ∫i am repetat-o apoi, c„, Ón acest domeniu extrem de dificil, de complex ∫i delicat, este nevoie de o abordare temeinic„, o abordare echilibrat„, o abordare judicioas„, Ón a∫a fel Ónc‚t, Ón momentul Ón care lans„m Ón ˛ar„ un act juridic, el s„ fie validat de realitate, Ón sensul c„ poate s„ r„spund„ la problemele pe care le are ˛ara, Ón domeniu.

Din nefericire, amendamentele pe care le-am propus atunci, 66 la num„r, au fost sugrumate de ma∫ina de vot, iar logica a disp„rut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 M„ bucur c„, dup„ c‚teva luni de zile, realitatea a Ómpins logica la un demers juridic ∫i ast„zi Guvernul recunoa∫te prima sincop„ Ón implementarea legii.

Dac„ atunci — ∫i fac apel la colegi — c‚nd ajungem Ón Senat s„ proiect„m acte normative d„m dovad„ de echilibru, de Ón˛elepciune, putem s„ evit„m aceste st„ri de fapt, Ón care, ast„zi, Guvernul, justific‚ndu-se c„ nu a fost timp destul — eu a∫ spune c„ implementarea este cea care a determinat o asemenea reac˛ie —, cere corectarea termenului de depunere a cererilor.

Eu cred c„ ∫i termenul acesta este mic. Spun acest lucru confrunt‚ndu-m„ cu diverse situa˛ii Ón jude˛, c‚nd prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 127/2005 pune Ón Óncurc„tur„ at‚t autorit„˛ile, care sunt obligate prin lege s„ implementeze, ∫i mai ales pe cei care se afl„ pe drumul demersului de a fi Ón posesia drepturilor legal constituite prin actul normativ.

V„ mul˛umesc.

Kibedi Katalin Barbara

#118844

Cu tot respectul, a∫ dori s„ v„ atrag aten˛ia asupra a dou„ probleme, raportat la modul Ón care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Óntocmit raportul, respectiv a adus dou„ amendamente care, dup„ modesta mea opinie, Óncalc„ alte prevederi legislative, respectiv restr‚ngerea aplicabilit„˛ii investigatorilor sub acoperire numai la sfera domeniului public, Óntruc‚t s-a modificat ini˛iativa noastr„ Ón sensul de a se aplica aceasta numai la acest domeniu, ∫i nu la func˛ionari, Ón general, ar Ónc„lca ceea ce dumneavoastr„ deja a˛i adoptat Ón 2002, Ón 2003, Ón 2004, atunci c‚nd a˛i ratificat, Ón 2002, Conven˛ia privind corup˛ia, adoptat„ la Strasbourg Ón 1999 ∫i ratificat„ de Rom‚nia Ón 2002, Conven˛ia de la Merida ∫i, Ón ultim„ instan˛„, Conven˛ia Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, care s-a adoptat Ón 2004.

Toate acestea, Ón modalitatea Ón care definesc corup˛ia, ne oblig„ s„ aplic„m tratament egal domeniului public ∫i domeniului privat. Dac„ restr‚ngem investigatorii sub acoperire doar la func˛ionarii publici vom Ónc„lca aceste prevederi ale conven˛iilor ∫i, implicit, ale legilor prin care noi am aderat la acestea.

O a doua mare problem„ se refer„ la scoaterea din sfera infrac˛iunilor de corup˛ie, tot Ón ce prive∫te aceast„ institu˛ie, a primirii de foloase necuvenite. De∫i, la prima vedere, este o infrac˛iune aproape inofensiv„ ∫i se limiteaz„ Ón imaginea unora la banii da˛i la coafor ∫i la frizer, eu a∫ dori s„ v„ adaug nu numai argumentele legislative pe care le-am spus ∫i corup˛ia este definit„ Ón aceste conven˛ii. Este adev„rat c„ folose∫te o alt„ terminologie, ∫i anume aceea de avantaj necuvenit. Practicienii au remarcat o singur„ chestiune, ∫i anume c„ sunt func˛ionari care sunt cunoscu˛i c„ primesc astfel de avantaje necuvenite. Œn aceast„ situa˛ie, de fapt, ar trebui ca ace∫ti func˛ionari s„ fie r„spl„ti˛i dup„ ce Ó∫i Óndeplinesc, ∫i nu condi˛ionat, o atribu˛ie de serviciu. Œn aceast„ form„, de fapt, se deghizeaz„ inofensiva infrac˛iune de primire de foloase necuvenite Óntr-o mit„ elegant„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 De aceea, sub cele dou„ aspecte, eu a∫ dori ca dumneavoastr„, Ón m„sura Ón care a˛i ascultat argumentele, s„ medita˛i dac„ totu∫i nu ini˛iativa noastr„ legislativ„, a∫a cum a fost propus„, ar trebui adoptat„ ∫i s„ renun˛a˛i la amendamentele adoptate de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc.

Eckstein Kovács Péter

#121623

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul comun al celor dou„ comisii, respectiv Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, este un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1.

De asemenea, doamna senator Mihaela Rodica St„noiu ∫i domnul senator Vasile Dan Ungureanu au formulat amendamente care se reg„sesc Ón anexa nr. 2 la raport.

Aici trebuie s„ spun c„ acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul ia Ón discu˛ie proiectul de lege Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ Ómi permite˛i, a∫ face c‚teva referiri la cele sus˛inute de onorata reprezentant„ a Ministerului Justi˛iei. Œntr-adev„r, comisiile au hot„r‚t ca func˛ionarii publici s„ fie supu∫i acestui test, dac„ vre˛i, de integritate, ca s„ dea posibilitatea agen˛ilor acoperi˛i s„ ofere bani sau foloase, pentru a vedea dac„ ace∫ti func˛ionari publici sunt integri ∫i refuz„ banii sau foloasele sau dac„ accept„ primirea acestora. ™i aici trebuie s„ spun c„, la infrac˛iunea de luare de mit„, este o infrac˛iune Ón care subiectul acestei infrac˛iuni trebuie s„ fie func˛ionar public, dac„ ∫tiu bine, ∫i cred c„ ∫tiu bine.

Ca atare, noi am precizat c„ subiectul acestei ac˛iuni, activit„˛i trebuie s„ fie func˛ionar public, am corelat, practic, cu textele Ón vigoare la data prezent„ Ón Codul penal.

Propunem dumneavoastr„ eliminarea art. 254: Primirea de foloase necuvenite. L-am f„cut datorit„ faptului c„ poate e bine s„ spun care este diferen˛a Óntre luare de mit„ ∫i primirea de foloase necuvenite. Luarea de mit„ este infrac˛iunea prin care un func˛ionar public condi˛ioneaz„ efectuarea unei lucr„ri, sarcin„ de serviciu, sau neefectuarea de primirea de bani sau alte foloase materiale. Primirea de foloase necuvenite este fapta c‚nd Óndepline∫ti un act, dar, ulterior, prime∫ti, Ón afar„ de salariu, bani sau alte valori.

Cea care este, dac„ vre˛i, categoria socioprofesional„ Ón care acest fenomen exist„ este categoria medicilor. Este cazul medicului care te-a tratat, ˛i-a salvat via˛a...

™erban Nicolae

#126644

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Acest text de lege, acest proiect, chiar dac„ este unul cu pu˛ine articole, Ón opinia mea, face parte din categoria legilor complexe. Adic„, introduce o institu˛ie nou„, o procedur„ — s„ spunem — nespecific„ sau netradi˛ional„ Ón materie penal„ Ón ˛ara noastr„ ∫i care poate ridica dificult„˛i deosebite Ón aplicare.

De aceea, v„ propun s„ fi˛i de acord cu aprobarea prelungirii termenului pentru aprobare tacit„ la 60 de zile, urm‚nd ca, Ón acest r„stimp, cele dou„ comisii sesizate Ón fond s„ evalueze o serie de aspecte.

Eu nu vreau s„ fiu r„u, apreciez activitatea ∫i presta˛ia doamnei secretar de stat la Ministerul Justi˛iei ∫i n-a∫ fi vrut s„ spun aceasta Ón prezen˛a Domniei sale, dar se pare c„ acest proiect de lege este f„cut de clubul celor care beau numai ap„ plat„ cu l„m‚ie, la Costine∫ti.

V„ rog s„ observa˛i c„, Ón cuprinsul acestei legi, se reintroduce prezum˛ia de vinov„˛ie. Nu Ónt‚mpl„tor am Óntrebat cum se coreleaz„ amendamentul propus de Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a Rom‚niei cu amendamentul respins, care prevede c„ aceast„ autoriza˛ie privind investigatorii sub acoperire, care promit, care ofer„ foloase unor func˛ionari, pot s„ o fac„ atunci c‚nd exist„ indicii c„ se preg„te∫te s„v‚r∫irea unei fapte de corup˛ie. P„i dac„ ace∫ti investigatori sub acoperire promit sau ofer„, deci Óncep demersul pentru... exact, provoac„ s„v‚r∫irea unei fapte de corup˛ie, cum s„ existe indicii c„ se s„v‚r∫e∫te o fapt„ de corup˛ie c‚nd ei Ón∫i∫i creeaz„ cadrul pentru a∫a ceva?! Este nu numai o creare a prezum˛iei de vinov„˛ie, dar este o grav„ neconcordan˛„ Ón text.

De asemenea, v„ rog s„ observa˛i faptul c„ ace∫ti investigatori sub acoperire, care sunt poli˛i∫ti judiciari∫ti, urmeaz„ s„ compar„ ca martori Ón cadrul procesului penal. Niciodat„ ofi˛erii de poli˛ie judiciar„ nu au comp„rut ca martori Ón procesul penal.

Mai mult dec‚t at‚t, ace∫ti ofi˛eri judiciari∫ti fac un proces-verbal al ac˛iunii pe care sunt autoriza˛i s„ o presteze, s„ promit„, s„ ofere ∫i a∫a mai departe, diverse foloase unor func˛ionari pentru a determina — cum spunea domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter — integritatea func˛ionarului, Óntocmesc un proces-verbal deci, dup„ care compar ca martori Ón sus˛inerea aceluia∫i proces-verbal.

P„i, ierta˛i-m„, este ca ∫i cum la un proces-verbal de contraven˛ie vine agentul constatator ca martor, cu toate cele, inclusiv cu m„surile de protec˛ie a identit„˛ii, Ón dovedirea procesului-verbal pe care el l-a Óntocmit. Nu putem s„ punem semnul egalit„˛ii Óntre ofi˛erul de poli˛ie judiciar„, care este investigator sub acoperire, Ón cazul nostru, un caz cu totul aparte Ón cadrul cercet„rii penale, cu statutul de martor, de persoan„ care are cuno∫tin˛„ sau ia cuno∫tin˛„ de s„v‚r∫irea unei fapte penale.

De aceea, eu spun c„ — poate nu am folosit eu cele mai potrivite cuvinte Ón exprimarea unui punct de vedere —

un asemenea proiect de lege ridic„ probleme complexe, care trebuie reanalizate ∫i textele puse Ón acord, astfel Ónc‚t aceast„ institu˛ie nou„ a investigatorilor sub acoperire, care provoac„ func˛ionarii pentru a le verifica integritatea, s„ nu se transforme Óntr-un mijloc de presiune asupra unor func˛ionari, Óncerc‚nd, doar-doar, s„ Ói fac„ s„ calce o dat„ str‚mb, pentru c„ aici se pot comite foarte multe abuzuri.

Revin la o vorb„ veche: îMai bine s„ scape o sut„ de vinova˛i, dec‚t s„ cad„ un nevinovat“! Mul˛umesc.

Liviu Doru Bindea

#131680

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea, Ón primul r‚nd, s„ v„ asigur„m ∫i noi, membrii Grupului Partidului Rom‚nia Mare, de faptul c„ suntem con∫tien˛i ∫i, mai ales, suntem responsabili pentru legile de care are nevoie Rom‚nia Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„, dar nu accept„m s„ fim trata˛i, ca... sub acest spectru, trebuie s„ trecem chiar peste cele mai importante valori pe care Uniunea European„ le proteguie∫te.

Toate cele pe care le primim din partea Uniunii Europene sunt importante, Óns„ nu putem s„ le trat„m neglij‚nd valorile fundamentale, cum ar fi libertatea persoanei ∫i cum ar fi prezum˛ia de nevinov„˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 Deci acesta este r„spunsul pe care l-am dat la lec˛ia dorit„ a ne fi dat„ de c„tre stimata antevorbitoare.

F„r„ Óndoial„, Ón situa˛ia Ón care suntem acum nu exist„ dec‚t o solu˛ie: aceea de a fi de acord cu prelungirea termenului de la 45 la 60 de zile, pentru a nu intra Ón adoptare tacit„ cu o asemenea lege care deschide u∫a spre abuzuri, spre Ónc„lcarea principiului de prezum˛ie de nevinov„˛ie ∫i spre arbitrariu din partea unor func˛ionari din poli˛ie.

Eu nu prezum acest arbitrariu, dar Ón momentul Ón care acei ofi˛eri sub acoperire pot s„ intervin„ pe firul procedural, atunci c‚nd exist„ indicii, dar, aten˛ie!, atunci c‚nd exist„ indicii c„ s-a s„v‚r∫it sau se preg„te∫te s„v‚r∫irea unei infrac˛iuni, lucrurile sunt absolut arbitrare.

Ce Ónseamn„ indicii c„ se preg„te∫te?! Aten˛ie, doamnelor ∫i domnilor senatori! Aceasta Ónseamn„, de fapt, c„ se materializeaz„, Ón plan juridic, g‚ndul, pentru c„, altfel, nu se poate interpreta c‚nd cineva observ„ c„ se preg„te∫te, c‚nd cineva s-a g‚ndit la acea fapt„. Iar acel ofi˛er sub acoperire, foarte vigilent, a constatat c„ un cet„˛ean s-a g‚ndit s„ s„v‚r∫easc„ fapta...

Antonie Iorgovan

#153541

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,

Interpelarea mea este adresat„ domnului C„lin Popescu-T„riceanu, Ón calitatea Domniei sale, e adev„rat, trec„toare, sper„m c‚t mai pu˛in s„ mai stea Ón acest post de prim-ministru al Rom‚niei. Tema: Stadiul realiz„rii reformei Ón domeniul propriet„˛ii. Este cunoscut faptul c„ actualul Guvern ∫i-a f„cut un titlu de glorie din aceast„ a∫a-zis„ reform„, din adoptarea Legii nr. 247/2005 care, Ón primul r‚nd, se refer„ la proprietate.

Domnule pre∫edinte, legea, se ∫tie, a intrat Ón vigoare pe data de 25.07.2005. Dar punerea efectiv„ a acestui act normativ presupune: Ónfiin˛area, reorganizarea unor autorit„˛i, solu˛ionarea de notific„ri, ini˛ierea de proceduri legale necesare pentru derularea Óncheierii de oferte publice ∫i a∫a mai departe. O inventariere a dispozi˛iilor legale prin raportare la opera˛iunile juridice care trebuiau realizate ne conduce la urm„toarele concluzii: aproape toate termenele s-au Ónchis. Astfel: termenele de 30 ∫i 60 de zile, prev„zute de Capitolul V din Titlul VII — îPentru proceduri administrative de acordare de desp„gubiri“, termenul de 45 de zile, prev„zut de art. 5 alin. (2) din titlul VII — nu mai intru Ón detalii despre ce este vorba —; termenul de 90 de zile, potrivit art. 9 alin. (1)[1] din titlul VI. Era vorba despre emiterea unei hot„r‚ri de Guvern. Un termen de 4 luni — mai sunt c‚teva zile — pentru organizarea unei licita˛ii interna˛ionale Ón vederea desemn„rii unei societ„˛i de administrare a Fondului îProprietatea“, termen prev„zut

de art. 12 alin. (2) din titlul VII, un termen de 180 de zile, prev„zut de art. 6 alin. (1). titlul VII — pentru Ónfiin˛area Fondului îProprietatea“.

Ne Óntreb„m, domnule pre∫edinte, cu ocazia acestei interpel„ri... de fapt, este o Óntrebare Ón interpelare: dac„ opera˛iunile respective au fost sau nu au fost Óndeplinite? Apoi, dac„ la nivelul Ministerului Agriculturii, al celorlalte ministere implicate ∫i la nivelul Guvernului exist„ sau nu o situa˛ie la nivelul ˛„rii? ™i apoi, ne punem Óntrebarea: nu ar fi fost cazul ca, Ón virtutea art. 107 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, s„ ascult„m un raport profesional, pertinent...

Nicolae V„c„roiu

#161516

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, trecem la r„spunsuri.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Florin Bejan, Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei. Da? Pofti˛i aici, la unul din microfoane. Dac„ vre˛i, pute˛i merge ∫i pe partea cealalt„, c„ sunt 3 microfoane. V„ rog, microfonul 10.

Domnule secretar de stat Bejan, ave˛i o Óntrebare a doamnei senator Adriana f c„u, P.S.D., îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Florin Bejan** — _secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca urmare a adresei doamnei senator Adriana f c„u, referitoare la stadiul implement„rii proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, am dat r„spunsul scris ∫i voi Óncerca s„ fac un rezumat oral.

Guvernul Rom‚niei, prin Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei, a ini˛iat, cu sprijinul B„ncii Mondiale proiectul îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, care are drept obiectiv principal asigurarea accesului cet„˛enilor la informa˛ie Ón format digital, stimularea competitivit„˛ii mediului de afaceri ∫i reducerea discrepan˛elor de educa˛ie, la nivelul Óntregii popula˛ii, prin intermediul re˛elelor electronice ale comunit„˛ilor locale.

Œn acest scop, prin Legea nr. 367/2004 a fost ratificat„ scrisoarea de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare privind acordarea unui avans Ón valoare de 2 milioane de dolari pentru preg„tirea proiectului care urma s„ fie finan˛at printr-un Ómprumut Ón valoare de 80 milioane dolari S.U.A.

Œn cursul anului 2005, prin unitatea de management al proiectului îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“ din cadrul M.C.T.I., a fost utilizat„, Ón avans, suma de 1,5 milioane de dolari pentru crearea de re˛ele electronice ale comunit„˛ilor locale interconectate, Ón 9 localit„˛i-pilot, deficitare din punct de vedere al accesului la cunoa∫tere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005

Anton Niculescu

#167634

Nu ∫tiu cum a∫ putea formula o sintez„…

— Vizita la Bucure∫ti a delega˛iei Ministerului Economiei ∫i Transporturilor din Ungaria, condus„ de Istvan Major, subsecretar de stat, 25 februarie 2005. Primire la domnul George Copos, ministru de stat.

— Vizita la Bucure∫ti a delega˛iei Comisiei pentru politic„ extern„ a Parlamentului ungar, condus„ de Zsolt Németh, pre∫edintele comisiei, 12—14 aprilie 2005. Primire la domnul Mircea Geoan„, pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„ din Senatul Rom‚niei, ∫i la domnul Mihai R„zvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe.

— Vizita la exploatarea aurifer„ de la Baia Mare a delega˛iei Comisiei de mediu a Parlamentului ungar, 19—20 aprilie 2005.

— Vizita la Bucure∫ti a domnului Mátyás Eörsi, pre∫edintele Comisiei de Integrare European„ din Parlamentul ungar, 10 mai 2005.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 — Vizita Ón Rom‚nia a ministrului ungar al justi˛iei, domnul Jozsef Petretei, 20 mai 2005. Œnt‚lnire cu doamna Monica Macovei, ministrul justi˛iei.

— Vizita Ón Rom‚nia a delega˛iei Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i a Parlamentului Republicii Ungare, conduse de pre∫edintele comisiei, domnul László Szászfalvi, 16 iunie 2005.

— Vizita privat„ Ón Rom‚nia, Ón jude˛ele Satu Mare ∫i S„laj, a pre∫edintelui ungar Ferencz Mádl ∫i a so˛iei, doamna Dalma Mádl, 17—18 iunie 2005. Œnt‚lnire cu autorit„˛ile locale ∫i reprezentan˛i ai societ„˛ii civile.

— Vizita la Timi∫oara a domnului Ferenc Somogyi, ministrul ungar al afacerilor externe, 30 iunie 2005. Œnt‚lnire cu domnul Mihai R„zvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe.

— Vizita la Bucure∫ti a domnului István Köbler, ministru f„r„ portofoliu pentru dezvoltare regional„ ∫i locuin˛e al Republicii Ungare, 7—8 iunie 2005. Œnt‚lnire cu domnul László Borbély, ministru delegat pentru lucr„ri publice, construc˛ii ∫i amenajarea teritoriului.

— Vizita la Bucure∫ti a domnului János Kóka, ministrul economiei ∫i transporturilor a Republicii Ungare, 13—14 iulie 2005. Œnt‚lnire cu domnul Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului ∫i cu domnul László Borbély, ministrul delegat pentru lucr„ri publice, construc˛ii ∫i amenajarea teritoriului.

— Œnt‚lnirea de la Bucure∫ti dintre domnul András Bársony, secretar de stat politic Ón Ministerul ungar al Afacerilor Externe ∫i domnul Lucian Leu∫tean, secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe, cu prilejul sesiunii Comitetului de specialitate privind cooperarea Ón probleme de politic„ extern„, integrare european„ ∫i euroatlantic„, la 6 septembrie 2005.

V„ mul˛umesc.

Mara R‚mniceanu

#186651

La adresa dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu num„rul de posturi din cabinetele secretarilor de stat ∫i efortul bugetar generat de salarizarea acestora Ón anul 2006, v„ comunic„m urm„toarele.

Datele prezentate Ón interpelarea domnului senator nu corespund situa˛iei reale. Astfel, se men˛ioneaz„ c„ ar exista, Ón cadrul Guvernului un num„r de 200 de secretari de stat, ceea ce ar conduce la un num„r suplimentar de posturi aferente cabinetelor acestora de 1.000 de posturi.

Fa˛„ de aceste afirma˛ii, supunem aten˛iei urm„toarele aspecte.

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administra˛ia public„ central„, aprobat„ prin Legea nr. 10/2005, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, a fost aprobat„ organizarea cabinetului demnitarului pentru secretarii de stat ∫i asimila˛ii acestora din cadrul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/14.XI.2005 ministerelor, Cancelariei Primului-Ministru, Secretariatului General al Guvernului ∫i Departamentului pentru Rela˛ia cu Parlamentul, Ón limita unui num„r maxim de ∫ase posturi.

Œn nota din anex„ la acest act normativ se precizeaz„ c„ organizarea cabinetelor se realizeaz„ cu Óncadrare Ón num„r maxim de posturi aprobat Ón condi˛iile legii.

Ca urmare, pentru organizarea cabinetelor acestor demnitari nu a fost suplimentat num„rul maxim de posturi aprobat institu˛iilor publice.

Totodat„, preciz„m c„ num„rul de posturi de secretari de stat ∫i asimila˛ii acestora, prev„zut Ón anexele la bugetul de stat pe anul 2006, este de 100 posturi.

Cheltuielile cu salariile, Ón anul 2006, aferente posturilor din cabinetele demnitarilor sus-men˛iona˛i, determinate av‚nd Ón vedere num„rul maxim de posturi Ón cabinet, precum ∫i salariul maxim al func˛iilor respective este de circa 14,5 milioane lei RON.

Aceast„ sum„ nu reprezint„ o influen˛„ suplimentar„ pe bugetul de stat, av‚nd Ón vedere c„ organizarea cabinetelor s-a realizat cu Óncadrarea Ón num„rul maxim de posturi aprobat institu˛iilor publice.

V„ mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#190300

Eu zic s„ purta˛i o discu˛ie Ómpreun„, s„ v„ clarifica˛i. Deci, pentru restul, domnii senatori Georgescu, TÓlv„r, transmite˛i Ón scris r„spunsul.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Maria Muga, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

V„ rog, pentru domnul Gabriel Simionescu, care este prezent. Domnului senator Ovidiu R„doi, de la P.N.L., care nu este prezent, Ói da˛i r„spuns Ón scris.

V„ rog, v„ ascult„m.

## **Doamna Maria Muga** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## V„ mul˛umesc.

Cu privire la sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap ∫i a Ónso˛itorilor acestora, v„ comunic„m urm„toarele.

Pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, respectiv plata drepturilor ∫i facilit„˛ilor prev„zute la art. 18 ∫i 19 Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/1999, bugetul aprobat pentru anul 2005 de c„tre Guvern, Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap a propus 421.248 miliarde, ceea ce la un moment dat s-a considerat a fi insuficient pentru efectuarea acestor pl„˛i p‚n„ la sf‚r∫itul anului. Diferen˛a de 51 miliarde, pentru acoperirea deficitului la acest capitol, a fost solicitat„ de c„tre A.N.P.H. Ministerului Finan˛elor Publice pentru a fi cuprins„ Ón rectificarea de buget urm„toare.

Œn ceea ce prive∫te Ónso˛itorii, respectiv asisten˛ii personali pentru adul˛ii cu handicap grav, care sunt angaja˛i de c„tre autorit„˛ile Administra˛iei Publice Locale, drepturile salariale ale acestora sunt asigurate de c„tre Administra˛ia Public„ Local„, ∫i nu de c„tre A.N.P.H.

Totu∫i, ˛in‚nd cont de situa˛ia Ón care se afl„ la momentul acesta pl„˛ile f„cute de c„tre consiliile jude˛ene ∫i locale c„tre Ónso˛itorii persoanelor cu handicap, Autoritatea Na˛ional„ pentru Persoanele cu Handicap, structur„ aflat„ Ón subordinea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, a solicitat Ministerului Finan˛elor Publice sprijinul pentru a suplimenta bugetul acestora cu sumele necesare acoperirii deficitului constatat la acest capitol.

Referitor la rectificarea bugetar„ a sumelor necesare sus˛inerii sistemului de protec˛ie a copilului, vreau s„ v„ informez asupra faptului c„ pe bugetul alocat pentru anul 2005 se constat„ o cre∫tere de 11% pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului, procent majorat fa˛„ de indicele de infla˛ie cu 7%.

Œn suma solicitat„ de jude˛e pentru acoperirea acestor cheltuieli imprevizibile, de exemplu cu privire la ceea ce este necesar pentru sus˛inerea institu˛iilor pentru protec˛ia copilului...

Nicolae V„c„roiu

#204580

Mul˛umesc foarte mult. Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely — data viitoare Ól lu„m primul —, Ministerul S„n„t„˛ii.

Domnului Angel T‚lv„r v„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.

Doamna senator Paula Maria Iv„nescu, din partea Partidului Democrat, are dou„ Óntreb„ri pentru dumneavoastr„: Spitalul de Boli Infec˛ioase Ploie∫ti ∫i situa˛ia Spitalului îPetrolul“, jude˛ul Prahova.

V„ ascult„m cu cele dou„ r„spunsuri la Óntreb„ri.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## Mul˛umesc.

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind situa˛ia Spitalului îPetrolul“ din Ploie∫ti, v„ comunic„m urm„toarele.

Structura unit„˛ilor sanitare din jude˛ a fost Ónaintat„ spre aprobare de c„tre Direc˛ia de S„n„tate Public„ a

jude˛ului Prahova ca urmare a analizei efectuate de c„tre reprezentan˛i ai Ministerului S„n„t„˛ii, de speciali∫ti din Cadrul U.M.F. îCarol Davila“, Direc˛ia de S„n„tate Public„ a jude˛ului, Casa de Asigur„ri de S„n„tate. Aceast„ structur„ a fost avizat„ de Prefectur„ ∫i Consiliul Jude˛ean Prahova.

Av‚nd Ón vedere c„ Ón municipiul Ploie∫ti func˛ionau 3 spitale cu profil general pentru adul˛i, comisia de speciali∫ti care s-a deplasat Ón jude˛ a f„cut o propunere privind necesitatea Ónfiin˛„rii unui spital pentru copii.

Din datele transmise de c„tre unitate, momentul mut„rii ∫i reorganiz„rii a fost mai dificil, dar ulterior s-a reu∫it organizarea activit„˛ii ∫i dotarea unit„˛ii, astfel c„ Ón acest moment exist„ dotarea necesar„ care s„ permit„ stabilirea unui diagnostic ∫i tratarea cazurilor Ón profilurile existente.

Acest spital are aprobate de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii urm„toarele linii de gard„: o linie de gard„ ATI, o linie de gard„ radiologie ∫i imagistic„ medical„, dou„ linii de gard„ pediatrie ∫i una ∫i jum„tate...

Cuprins

Stenograma

Ședința