Ion Iliescu

## **Domnul Ion Iliescu:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Vreau s„ abordez dou„ teme Ón cadrul acestei interven˛ii. Œn primul r‚nd, legat de ziua de 9 mai, care, pentru Rom‚nia, are o tripl„ semnifica˛ie.

Este Ziua independen˛ei na˛ionale, este Ziua victoriei Ómpotriva fascismului ∫i sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, este Ziua Europei.

Nu vreau s„ fac pledoarii Ón leg„tur„ cu aceste teme. Vreau s„ fac c‚teva comentarii, legate de o experien˛„ personal„.

Am fost, timp de dou„ zile, Ón Ducatul Luxemburg. Pentru ei, 8—9 mai Ónseamn„ ∫i eliberarea na˛ional„ de sub ocupa˛ia german„. Ultimele b„t„lii de pe frontul de Vest s-au desf„∫urat Ón Ardeni, deci Luxemburgul a fost linie de front, localit„˛i distruse cu acest prilej, castele medievale, ∫i am v„zut cu c‚t„ aten˛ie aceast„ ˛ar„ a marcat momentul respectiv. Ceremonii, ieri, pe ziua de 8 mai, la scar„ na˛ional„, participarea veteranilor proprii, americani, englezi, belgieni, care au participat la aceste confrunt„ri.

Œn acela∫i timp, am avut nepl„cuta surpriz„ s„ intru Ón posesia unui num„r din îInternational Herald Tribune“, o publica˛ie editat„ de îNew York Times“ Ón Europa, la Paris ∫i la Frankfurt, care, pe o pagin„, prezint„ cronologia r„zboiului Ón Europa, cu o sut„ de date semnificative.

Este interesant c„, Ón toat„ aceast„ desf„∫urare, Óncep‚nd cu invazia Poloniei de c„tre Wermacht ∫i termin‚nd cu ziua de 9 mai, nici o vorb„ despre Rom‚nia. Nici despre Dictatul de la Viena, nici despre Pactul Ribbentrop—Molotov, nici despre ultimatumul sovietic, tot ceea ce a urmat, nici m„car despre faptul c„ Rom‚nia a fost principalul aliat al Germaniei pe frontul de Est ∫i, bineÓn˛eles, nimic despre 23 august.

Œn schimb, spre surpriza mea, este men˛ionat„ asocierea Bulgariei la Ax„, Ón 1941, ∫i ie∫irea din Ax„, adic„ 9 septembrie, Óntr-o formulare chiar incorect„ din punct de vedere istoric, îpr„bu∫irea“ — spun ei — îGuvernului G„rzii de Fier din Bulgaria ∫i ie∫irea din r„zboi a Bulgariei“.

M-a surprins ∫i m-a ∫ocat aceast„ chestiune, pentru c„ ea reflect„, cred eu, o sl„biciune a noastr„, a modului Ón care comunic„m cu lumea, a modului Ón care frontul istoric din ˛ara noastr„ abordeaz„ probleme fundamentale ale istoriei recente a Rom‚niei ∫i c„ disputele politice, care coboar„ cam jos la noi, afecteaz„ tocmai aceast„ prezentare obiectiv„, Ón interesul comun, a marilor teme, a marilor probleme ∫i a marilor date ale istoriei na˛ionale.

Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i cu Revolu˛ia Rom‚n„. V-am difuzat dou„ comunic„ri pe care le-am f„cut la o reuniune care a avut loc Ón februarie, la Torino, consacrat„ îŒmplinirii a 20 de ani de la lansarea programului lui Gorbaciov cu Perestroika ∫i 15 ani de la pr„bu∫irea sistemului comunist Ón Europa“, reuniune la care au fost prezen˛i fo∫ti ∫efi de state, de guverne, mini∫tri de externe din mai toate ˛„rile europene, din Statele Unite ∫i Ón care s-au abordat cu toat„ seriozitatea aceste probleme ∫i anul 1989, considerat ca an revolu˛ionar, care a produs schimb„ri radicale Ón fizionomia rela˛iilor interna˛ionale Ón Europa ∫i Ón lume. La noi Ónc„ se desf„∫oar„ dispute primitive despre ce a Ónsemnat Revolu˛ia Rom‚n„, punerea Ón discu˛ie a conceptului Ónsu∫i de revolu˛ie ∫i lovituri de palat, tot felul