Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

V„ cer Óng„duin˛a, pentru c„ majoritatea sunte˛i deja prezen˛i Ón sal„, a∫a cum se Ónt‚mpl„ la ∫edin˛ele de luni, s„ Óncepem declara˛iile politice ∫i s„ adopt„m dup„ aceea ordinea de zi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 Partidul Popular Rom‚nia Mare, singur, nu poate forma majoritatea. Œi a∫tept„m cu mare dragoste, dar eu a∫ vrea s„ Óncerc„m s„ ne ˛inem c‚t se poate de program. Avem ∫i un pachet de legi, destul de consistent, de dezb„tut ∫i v-a∫ ruga respectuos, dac„ nu sunt obiec˛ii de fond, s„ accepta˛i s„ Óncepem cu declara˛iile politice, dup„ care s„ adopt„m ordinea de zi. Domnul senator Lupoi, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Cu toat„ simpatia, vreau s„ v„ sprijin, dar, Ón mod normal, ar trebui s„ aprob„m ordinea de zi.

Dup„ declara˛iile politice...

M„ rog, pe mine nu m„ deranjeaz„, dar...

Rug„mintea mea este s„ nu adopt„m ordinea de zi acum, ci dup„ declara˛iile politice, a∫a cum s-a mai procedat, deci nu e problem„ nici de cvorum, nici de nimic.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

E bine s„ a∫tept„m. E un grup politic important ∫i declara˛iile politice trebuie ascultate de to˛i.

Absolut, de acord cu dumneavoastr„. Mi-a∫ permite, respectuos, dac„ vre˛i, s„ adaug c„ ∫i Ón sal„ sunt dou„ grupuri politice importante care s-au prezentat, mai mult sau mai pu˛in...

Nu v„ contrazic nici un moment, Óns„ nu suntem Ón cvorum pentru a Óncepe...

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Bine, deci, dac„ dumneavoastr„ dori˛i, la interven˛ia domnului Solcanu, a∫tept„m Ón continuare, p‚n„ la victoria final„, c„ e 9 mai.

Stima˛i colegi,

Œntruc‚t ∫i Partidul Popular Rom‚nia Mare, prin persoana pre∫edintelui de onoare, este prezent, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ propun s„ Óncepem cu declara˛iile politice, urm‚nd ca dup„ aceasta s„ adopt„m ordinea de zi ∫i s„ intr„m pe agend„.

Dac„ nu mai sunt obiec˛ii, v„ rog s„-mi permite˛i s„ invit la tribun„ pe domnul senator Puiu Ha∫otti, pre∫edintele Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. din Senatul Rom‚niei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„rb„torind Ziua Europei, g‚ndul ne duce, Ón primul r‚nd, la momentul 9 mai 1950, c‚nd Robert Schuman, ministrul de externe al Fran˛ei, f„cea istorie propun‚nd

Republicii Federale a Germaniei ∫i altor ˛„ri europene doritoare ideea unei comunit„˛i a cooper„rii ∫i p„cii.

Dar g‚ndul ne poart„ ∫i mai departe Ón istorie, Ón c„utarea originilor civiliza˛iei europene. Grecii au dat Europei numele pe care-l poart„ ast„zi.

Civiliza˛ia european„ s-a creat lu‚nd c‚te ceva de la ordinea imperial„ roman„, de la gustul libert„˛ii ∫i sentimentul independen˛ei personale al barbarilor sosi˛i la c„derea Imperiului Roman, de la rigoarea catolic„ ∫i, mai apoi, de la etica protestant„, dar ∫i de la Ónclina˛ia spre relativ ∫i aproxima˛ie a Bizan˛ului.

Ideea de Europ„ s-a format printr-un num„r mare de ac˛iuni politice, economice, religioase ∫i intelectuale, cu dimensiune european„ indiscutabil„, dar care nu au fost con∫tientizate mult timp ca fiind europene.

Data de 9 mai 1950 marcheaz„, a∫adar, nu numai debutul procesului de fondare a primei comunit„˛i europene, Comunitatea European„ a C„rbunelui ∫i O˛elului, care a condus spre Uniunea European„, dar ∫i Ónceputul con∫tientiz„rii Europei privite ca unitate Ón diversitate.

For˛a creativ„ a dinamicii integr„rii europene deriv„ de la proiectul vizionar ∫i ambi˛ios al fondatorilor ∫i exprima dorin˛a na˛iunilor europene imediat dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, devastator, de a crea condi˛iile pentru o pace continental„ de durat„.

Aceast„ dinamic„ este regenerat„ f„r„ Óncetare de provoc„rile c„rora ˛„rile europene trebuie s„ le fac„ fa˛„, dar ∫i de oportunit„˛ile unice oferite, de a crea, prin extindere, o Europ„ unit„, a p„cii, a prosperit„˛ii.

Ca ∫i pentru alte na˛iuni europene, Ziua Europei reprezint„ pentru poporul rom‚n un moment de omagiu ∫i recuno∫tin˛„ pentru cei care, de-a lungul deceniilor, personalit„˛i proeminente sau anonimi, au contribuit la edificarea a ceea ce este acum Uniunea European„.

Œn acela∫i timp, s„rb„torirea acestui eveniment Ón Rom‚nia constituie ∫i un prilej de exprimare a ata∫amentului poporului rom‚n fa˛„ de valorile europene ∫i pentru sus˛inerea efortului constructiv de continuare a procesului de unificare european„.

Domnul Ha∫otti, numai un moment.

Stima˛i colegi, am o rug„minte, domnul Stroe ∫i ceilal˛i colegi, v„ rog respectuos s„ ascult„m Ón lini∫te declara˛iile politice.

V„ rog s„ m„ scuza˛i, domnul Ha∫otti, ∫i s„ continua˛i.

V„ mul˛umesc pentru solemnitatea pe care o da˛i prin interven˛ia dumneavoastr„.

Interven˛iei dumneavoastr„ Ói acord aceast„ solemnitate, c„ o merit„.

V„ mul˛umesc.

Accentul pe liberalizarea pie˛elor, cre∫terea competitivit„˛ii ∫i flexibilizarea pie˛ei muncii trebuie s„ fie Ónso˛ite ∫i de preocuparea pentru asigurarea coeziunii economice, sociale, teritoriale.

Oferirea unui model, fondat pe o etic„, asociind pia˛a cu solidaritatea, reprezint„ o caracteristic„ specific european„.

Œn acelea∫i timp, integrarea european„ presupune g„sirea justei gestion„ri a decalajului, a contratimpului dintre est ∫i vest. Spa˛iul european era, Ón urm„ cu 15 ani, rupt Ón dou„. Ast„zi, am construit o punte. Angaja˛i Óntr-o construc˛ie comun„, avem cu to˛ii datoria s„ consolid„m aceast„ punte, evolu‚nd Ómpreun„, pentru a ne Ónt‚lni Ón viitorul comun european.

Asemenea oric„rui moment aniversar, Ziua Europei ofer„ prilejul unui bilan˛, dar, Ón egal„ m„sur„, ∫i al exprim„rii unor promisiuni ∫i speran˛e.

De aceea, ∫i am convingerea c„ vorbesc Ón numele tuturor celor de fa˛„, ne exprim„m ∫i noi dorin˛a de a contribui la Ónt„rirea cooper„rii europene, precum ∫i la fuziunea intereselor na˛iunilor europene, ca un mod de consolidare a sentimentului Ómp„rt„∫it al unui destin comun.

Suntem m‚ndri c„ vom avea Ón cur‚nd ocazia de a deveni membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, c„ vom face parte dintr-o uniune fondat„ pe principiile libert„˛ii, democra˛iei ∫i statului de drept, o uniune angajat„ Ón continuare Ón respectarea demnit„˛ii umane ∫i devotat„ toleran˛ei, justi˛iei ∫i solidarit„˛ii.

Œn acela∫i timp, suntem pe deplin con∫tien˛i de responsabilitatea ce ne revine tuturor, Ónc„ o dat„ o spun, pentru a continua ∫i amplifica preg„tirile Ón vederea ader„rii cu succes la Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului Ha∫otti pentru declara˛ia politic„. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Ól invit la microfon pe pre∫edintele grupului, domnul senator Ion Iliescu.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ion Iliescu:**

Doamnelor ∫i domnilor,

Vreau s„ abordez dou„ teme Ón cadrul acestei interven˛ii. Œn primul r‚nd, legat de ziua de 9 mai, care, pentru Rom‚nia, are o tripl„ semnifica˛ie.

Este Ziua independen˛ei na˛ionale, este Ziua victoriei Ómpotriva fascismului ∫i sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, este Ziua Europei.

Nu vreau s„ fac pledoarii Ón leg„tur„ cu aceste teme. Vreau s„ fac c‚teva comentarii, legate de o experien˛„ personal„.

Am fost, timp de dou„ zile, Ón Ducatul Luxemburg. Pentru ei, 8—9 mai Ónseamn„ ∫i eliberarea na˛ional„ de sub ocupa˛ia german„. Ultimele b„t„lii de pe frontul de Vest s-au desf„∫urat Ón Ardeni, deci Luxemburgul a fost linie de front, localit„˛i distruse cu acest prilej, castele medievale, ∫i am v„zut cu c‚t„ aten˛ie aceast„ ˛ar„ a marcat momentul respectiv. Ceremonii, ieri, pe ziua de 8 mai, la scar„ na˛ional„, participarea veteranilor proprii, americani, englezi, belgieni, care au participat la aceste confrunt„ri.

Œn acela∫i timp, am avut nepl„cuta surpriz„ s„ intru Ón posesia unui num„r din îInternational Herald Tribune“, o publica˛ie editat„ de îNew York Times“ Ón Europa, la Paris ∫i la Frankfurt, care, pe o pagin„, prezint„ cronologia r„zboiului Ón Europa, cu o sut„ de date semnificative.

Este interesant c„, Ón toat„ aceast„ desf„∫urare, Óncep‚nd cu invazia Poloniei de c„tre Wermacht ∫i termin‚nd cu ziua de 9 mai, nici o vorb„ despre Rom‚nia. Nici despre Dictatul de la Viena, nici despre Pactul Ribbentrop—Molotov, nici despre ultimatumul sovietic, tot ceea ce a urmat, nici m„car despre faptul c„ Rom‚nia a fost principalul aliat al Germaniei pe frontul de Est ∫i, bineÓn˛eles, nimic despre 23 august.

Œn schimb, spre surpriza mea, este men˛ionat„ asocierea Bulgariei la Ax„, Ón 1941, ∫i ie∫irea din Ax„, adic„ 9 septembrie, Óntr-o formulare chiar incorect„ din punct de vedere istoric, îpr„bu∫irea“ — spun ei — îGuvernului G„rzii de Fier din Bulgaria ∫i ie∫irea din r„zboi a Bulgariei“.

M-a surprins ∫i m-a ∫ocat aceast„ chestiune, pentru c„ ea reflect„, cred eu, o sl„biciune a noastr„, a modului Ón care comunic„m cu lumea, a modului Ón care frontul istoric din ˛ara noastr„ abordeaz„ probleme fundamentale ale istoriei recente a Rom‚niei ∫i c„ disputele politice, care coboar„ cam jos la noi, afecteaz„ tocmai aceast„ prezentare obiectiv„, Ón interesul comun, a marilor teme, a marilor probleme ∫i a marilor date ale istoriei na˛ionale.

Mul˛umim domnului senator Ion Iliescu pentru declara˛ia politic„ ∫i Ól invit la microfon, din partea Grupului de senatori ai Partidului Popular Rom‚nia Mare, pe domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnul Mele∫canu a Ónceput ∫edin˛a f„r„ mine. C‚nd o s„ conduc eu lucr„rile ∫i el va fi Ón sal„, o s„ vad„ ce va p„˛i.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Nu mi-am propus s„ vorbesc, dar am fost ∫i eu impresionat de ce a spus domnul pre∫edinte Ion Iliescu, care, pentru mine, tot pre∫edinte va r„m‚ne. De altfel, sunt doi politicieni care ilustreaz„ ce spunea Nicolae Iorga: îNu po˛i conduce bine dec‚t un partid pe care l-ai creat tu Ónsu˛i!“ Eu ∫i domnul Ion Iliescu am creat dou„ partide care tot de noi vor asculta. Dar m„ rog, nu m„ bag eu Ón problemele altor partide. Sau s-ar putea s„ m„ bag!

A vorbit domnul senator Ion Iliescu despre inunda˛ii. Œmpreun„ cu senatorul nostru, Carol Dina, am f„cut o eviden˛„ a caden˛ei inunda˛iilor din ultimele decenii din Rom‚nia. Acesta este riscul, Óntr-adev„r, al unei ˛„ri cu un regim hidrografic foarte bogat. Din p„cate, Ón ultimul timp, Ón Rom‚nia, dac„ plou„ dou„ s„pt„m‚ni, sunt inunda˛ii, dac„ nu plou„ dou„ s„pt„m‚ni, este secet„.

Cineva ar trebui s„ Ónceap„ s„ reglementeze aceast„ situa˛ie.

Am fost Óntr-o delega˛ie senatorial„, Ón 1995, Ón Africa de Sud. Am f„cut o escal„ Ón Olanda, s„ lu„m cursa KLM, timp Ón care am vizitat Delft. Acolo am v„zut cum olandezii au smuls mii ∫i mii de hectare de p„m‚nt din ap„ ∫i le-au dat Ón folosul ob∫tei. Atunci m-am g‚ndit, f„r„ voia mea, la Petru cel Mare, care era mare din toate punctele de vedere, a modernizat Rusia, dar era ∫i un gigant, avea 2,04 metri Ón„l˛ime, Ól luase pe Ludovic al XV-lea Ón bra˛e, efectiv, Ón 1715, dup„ moartea lui Ludovic al XIV-lea. De ce s-a dus el ca simplu ucenic ∫i, mai apoi, calf„ Ón Olanda? De ce a l„sat treburile unui imperiu at‚t de puternic ∫i a stat vreo 3 ani s„ Ónve˛e — de la cine? De la olandezi! Popor mic, batavii, dac„ te ui˛i pe hart„, c‚t o unghie de la degetul mic Ón raport cu imensitatea ruseasc„. Dar popor eroic! Noi am avut inunda˛ii mari Ón 1966, Ón 1970 ∫i Ón 1975.

Le-am prins pe toate. Ultimele, din 1975, le-am prins Ón mod direct, pentru c„ eram elev la ™coala Militar„ de Ofi˛eri de Rezerv„ nr. 1 din Bucure∫ti, unde este acum sediul M.A.N., ∫i c‚t eram noi de ziari∫ti, scriitori, arti∫ti, piani∫ti, pictori, regizori de film, ne-au dus la Dun„re ∫i am f„cut acolo digul de la Mosti∫tea. Foarte greu! Asta

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 se Ónt‚mpla Ón iulie ∫i august 1975. Œn ce m„ prive∫te, era s„-mi pierd un picior acolo, Ón m‚lul aluvionar al Óntregii Europe. C‚t„ mizerie era! ™i ce munc„! Dar a fost ceva frumos, era tinere˛ea noastr„. Se muncea. Armata era b„gat„ la inunda˛ii, nu s-a murit din asta. Un b„rbat se na∫te de dou„ ori Ón via˛„: o dat„ din propria lui mam„ ∫i o dat„ din armat„.

Œn 1975, regimul de atunci, cu toate p„catele sale, s-a cam speriat ∫i a Ónceput s„ fac„ treab„. P‚n„ Ón 1989, inclusiv, prin urmare, 15 ani, nu au mai fost inunda˛ii catastrofale. ™i asta pentru c„ nu a mai plouat, fiindc„ a plouat diluvian. Dar c„ cineva, statul rom‚n, exista ∫i func˛iona. Chiar dac„ f„cea ∫i abuzuri. M„car de problema asta s-a ocupat. Din p„cate, dup„ 1989 a luat-o totul la vale ∫i am intrat Óntr-un regim prelungit anarhic. Lumea vede ∫i compar„. Œn timp ce armata noastr„ este Ón Irak, îunde a Ón˛„rcat mutu’ iapa“ ∫i nu se ∫tie cu cine se bate acolo, la inunda˛ii nu se mai duce nimeni. Este o ru∫ine ca militarii, jandarmii, poli˛i∫tii, al˛i oameni sub drapel s„ dea o m‚n„ de ajutor semenilor lor? Prin ce ne manifest„m noi solidaritatea na˛ional„? Prin televoting? Nu am auzit de aceast„ categorie filozofic„ ∫i moral„, îtelevoting“! Am auzit de oameni care pun osul, din greu, la treab„. Unde au disp„rut domnii Traian B„sescu ∫i C„lin PopescuT„riceanu, de 10 zile? Este dreptul meu ca senator ∫i ca vicepre∫edinte al Senatului s„-i Óntreb. Este bine ce vede ˛ara la televizor, zi de zi, ∫i intr„ Óntr-o psihoz„ grav„? C‚nd vedem oameni murind? C‚nd vedem Dun„rea c‚t Nilul? C‚nd vedem Prahova c‚t Dun„rea? C‚nd vedem Olte˛ul c‚t Prahova? Este bine c„ s-a ajuns Ón situa˛ia asta ∫i dumnealor dispar? Eu nu m-am sf„tuit cu colegul Adrian P„unescu, dar am comunicat prin colegul Dorel Onaca: ne doare fizic ce se Ónt‚mpl„! M„ g‚ndesc la drama unuia mult mai de∫tept ∫i mai important dec‚t noi, care se numea Jean François-Marie Arouet, pentru cei care nu cunosc, dar al naibii ce ne Ónjur„ a doua zi prin pres„, voi spune c„ este vorba de Voltaire. Œn fiecare an, Ón noaptea de 23 spre 24 august, el avea dureri fizice, voma, amintindu-∫i ceea ce nu tr„ise, de fapt: Noaptea Sf‚ntului Bartolomeu, din 1572! Dup„ 200 de ani, suferea pentru miile de victime inocente de atunci. La scara noastr„ mai redus„, suferim ∫i noi. Nu putem sta insensibili la tragedia rom‚nilor. Nimeni nu face nimic! Au trimis 38 de militari acolo. Dac„ nu se fraudau alegerile de la 28 noiembrie 2004 ∫i eram eu pre∫edintele ˛„rii, nu numai c„ trimiteam 38.000 de militari, dar m„ duceam ∫i eu cu ei acolo, dormeam o noapte Ón Timi∫, o noapte Ón Buz„u, o noapte Ón Olt. ™i comuna lui tata, Teslui, din Olt, este luat„ de ape; probabil s-a spart barajul de la Mo∫neni. Ce Dumnezeu? Ce fel de politic„ facem noi, dac„ nu ne ducem acolo ∫i nu veghem s„ se apere via˛a ∫i avutul oamenilor? M„ Óntreba cineva de la PRO TV de declara˛ia mea de avere ∫i eu l-am rugat s„ consemneze un modest aforism pe care l-am f„cut: îLa declara˛ia de avere fals„ a politicienilor, poporul rom‚n r„spunde cu o declara˛ie de s„r„cie autentic„!“ Ce era s„rac„ ˛ara asta, dar ce s„r„cie lucie va fi de acum Óncolo, dup„ acest potop! Totu∫i, cineva face ceva, Ón vremea acesta: domnul C„lin Popescu-T„riceanu ia lec˛ii de pilotaj! ™i iat„ cum domnul T„riceanu trece de la motociclet„ la Peugeot, ∫i de la Peugeot la avion! Poate nu ∫ti˛i c„ simpaticul nostru prim-ministru... eu, personal, Ól agreez, dar probabil c„ nu are ce c„uta Ón func˛ia aceea, este p„l„ria mult prea mare pentru el. Zile Óntregi

Mul˛umesc domnului senator Corneliu Vadim Tudor pentru declara˛ie ∫i Ól invit la microfon, din partea Grupului conservator din Senatul Rom‚niei, pe domnul doctor Irinel Popescu.

## **Domnul Irinel Popescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ fac o declara˛ie foarte scurt„, ∫i anume, a∫ vrea s„ anun˛ c„, Ón urma votului delega˛ilor la cel de-al V-lea congres al fostului Partid Umanist din Rom‚nia, social-liberal, acesta ∫i-a schimbat numele ∫i a devenit Partidul Conservator, de aici decurg‚nd inclusiv consecin˛a schimb„rii numelui grupului nostru parlamentar Ón Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Irinel Popescu pentru declara˛ia prezentat„ ∫i Ól invit la microfon, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. din Senat, pe domnul senator Adrian Cioroianu.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn esen˛„, voiam s„ vorbesc despre ziua de 9 mai 1945, dar sunt obligat s„ Óncep prin a spune c„ am ∫i dou„ ve∫ti preliminare — una bun„ ∫i una rea. Pentru c„ domnul Ion Iliescu a plecat, pot s„ spun c„ vestea bun„ era pentru d‚nsul. Pentru c„ domnul Corneliu Vadim Tudor e Ón sal„, pot s„ spun c„ vestea proast„ e pentru d‚nsul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, pre∫edintele Iliescu avea dreptate. Nu b„nuiam c„ Ón 15 ani o s„ spun aceste cuvinte, dar, Óntr-adev„r, pre∫edintele Iliescu avea dreptate, nu Ón privin˛a inunda˛iilor, ci Ón privin˛a istoriei. O s„ revin la istorie dup„ ce v„ voi spune c„, Ón privin˛a inunda˛iilor, colegul senator Ilie S‚rbu e Ón sal„ ∫i cred c„ nu m„ va putea contrazice, povestea st„ Ón felul urm„tor. Am fost Ón acest sf‚r∫it de s„pt„m‚n„, cred c„ este a ∫aptea sau a opta vizit„ pe care o fac Ón Timi∫ de c‚nd sunt senator acolo, Ón ciuda unor opinii adverse, am fost Ón zona Giulv„z, Craiul Nou, unde la kilometrul 6 cred c„ s-a rupt digul, la Peciul Nou, unde este centrul logistic.

Domnule Vadim Tudor, nici B„sescu, nici T„riceanu, nici Geoan„, nici Iliescu, nici regele Mihai, nici Ceau∫escu, nici Petru Groza, nici noi, nici Vadim Tudor, nici noi, cei de aici, to˛i, nu avem ce face, Ón condi˛iile Ón care de decenii se gre∫e∫te de c„tre cei care suntem... canalele sunt acoperite, colmat„rile au fost f„cute prost, desp„duririle...

Decolmat„rile...

Decolmat„rile, ierta˛i-m„, evident... desp„duririle... desp„duririle au afectat zeci de hectare. De decenii, repet. Œn aceste condi˛ii, a cere unor oameni s„ fac„ imposibilul, dup„ decenii de politic„ proast„ Ón acest domeniu, cred c„ este o simpl„ dovad„ de politicianism totalmente rupt de realitate.

Revin la acea cutremur„toare, pentru mine, situa˛ie Ón care m„ vedeam pus... a venit domnul Iliescu? Nu a venit, pot s„ continuu. Œntr-adev„r, avea dreptate. Rolul Rom‚niei Ón cel de-Al Doilea R„zboi Mondial este foarte pu˛in cunoscut, nu e vina str„inilor, din p„cate, e vina deceniilor Ón care politica la noi a fost prea str‚ns legat„ de ideologie ∫i ∫i-a pierdut credibilitatea. Este vina, dac„ vre˛i, a faptului c„ acum istoria nu mai are prioritate Ón Rom‚nia, orele sunt pu˛ine, profesorii sunt pl„ti˛i modest ∫i e vina, dac„ vre˛i, p‚n„ la urm„, a situa˛iei Ón care ne afl„m ∫i pe care, Óntr-un fel sau altul, colegul Ha∫otti, dar ∫i domnul Iliescu, au atins-o. Œn fond, noi, to˛i, tr„im Óntr-o confuzie, p„rinte ∫i copil Ón aceast„ ˛ar„ n-au serbat acelea∫i zile legate de acelea∫i evenimente. A˛i spus î9 mai 1877 — Ziua Independen˛ei“. Se poate discuta, nu vreau s„ deschid o polemic„… a presupune c„, ∫tiu eu, Kog„lniceanu sau to˛i oamenii politici din acel moment aveau s„ b„nuiasc„ vreo clip„ c„ 10 mai nu va mai fi Ziua Regatului? Nu aveau cum s„ ∫tie a∫a ceva. Vorbea˛i de 9 mai ca zi a sf‚r∫itului celui de-Al Doilea R„zboi Mondial. Œn occident este 8 mai. Era ora 11 seara. Evident c„ ora 11 seara la Praga este ora 12 la Moscova sau, dac„ nu cumva, 1 noaptea. Nu conteaz„ asta, o or„. Conteaz„ c„ Stalin a dorit s„ aib„ propria sa zi — 9 mai. Noi asta s„rb„torim, dup„ modelul sovietic, rus. 8 mai la noi avea o alt„ Ónc„rc„tur„, cum bine ∫ti˛i, frauduloas„. Am uitat c„ era crearea Partidului Comunist Rom‚n? Genera˛ia mea, genera˛ia dumneavoastr„ au Ónv„˛at-o din ∫coal„. Las„ c„ pe 8 mai 1921 nu luase na∫tere nici un partid, atunci Óncepuse un congres, nu s-a luat nici o decizie. Decizia s-a luat la al doilea congres. Cei din sal„, care au citit istorie, ∫tiu c„ a∫a stau lucrurile. Deci, din acest motiv, noi ne-am inventat s„rb„tori ∫i acum ne afl„m Ón situa˛ia de a citi enciclopedii str„ine ∫i s„ ne mir„m, cum o f„cea pre∫edintele Iliescu, c„ pe acolo nu ap„rem. P„i,

S„ facem legi!

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Are dreptate. Cu s„pt„m‚ni Ón urm„, vorbeam de Elisabeta Rizea. Sunt curios ce reac˛ie vom avea Ón momentul Ón care voi veni cu o propunere concret„.

Dar permite˛i-mi s„ Ónchei, stima˛i colegi, spun‚nd c„, pentru noi, poate, Al Doilea R„zboi Mondial s-a terminat de abia Ón 1989, dac„ s-a terminat. Poate c„ ast„zi cei care se opun, azi, repet, proiectului Legii lustra˛iei, f„c‚nd tot felul de declara˛ii c‚t Ónc„ legea este Ón lucru, nu fac altceva dec‚t s„ prelungeasc„ acea stare de spirit instituit„ Ón Rom‚nia prin sovietizarea ∫i comunizarea ˛„rii Óncepute atunci, acum 60 de ani, Ón mai 1945. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Cioroianu pentru interven˛ia d‚nsului ∫i, Ón cadrul dreptului la replic„, o Óntrebare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnul Adrian Cioroianu a crezut c„ Ómi d„ o veste proast„. Mi-a dat o veste bun„. De fapt, a confirmat c„ e greu s„ se vorbeasc„ dup„ mine. Pentru c„ Domnia sa nu e un orator. A improvizat aici un discurs bazat pe ni∫te insinu„ri ∫i acuza˛ii. Am s„ v„ spun eu ce era de f„cut, domnule Cioroianu. Sunte˛i mai t‚n„r dec‚t mine. Eu v-am spus c„ am participat la st„vilirea efectelor unor inunda˛ii catastrofale. Fire∫te c„ nu am putut face mare lucru. Dar eram acolo, am ridicat moralul oamenilor. Asta conteaz„ foarte mult. Rom‚nul este un tip moral. Œ∫i d„ ∫i haina de pe el dac„ vede c„ e∫ti l‚ng„ el, nu la c‚rciuma îGolden Blitz“ sau nu ∫tiu unde. Dec‚t s„ da˛i dumneavoastr„ 30 de milioane de euro ∫i propriet„˛i inestimabile fostului Rege Mihai de Hohenzolern, banii „∫tia Ói b„ga˛i mai bine Ón transportoare amfibii, b„rci pneumatice — senatorul Onaca e scafandru ∫i ∫tie, el a trimis ni∫te b„rci acolo, dar nu au rezistat. A∫ fi înavigat“ dou„ zile ∫i dou„ nop˛i pe Internet cu speciali∫ti, fiindc„ ˛ara are copii geniali, ∫i vedeam ce firm„ din Germania sau din SUA sau din Marea Britanie fabric„ un anumit tip de b„rci pneumatice ∫i cump„ram 10.000 de buc„˛i, s„-mi ajung„ p‚n„ la mijlocul secolului. Apoi procuram motopompe, ca s„ nu ajung Ón situa˛ia umilitoare s„ Ómi dea Ungaria nu ∫tiu c‚te zeci de motopompe! Œi mul˛umesc, fire∫te, Ungariei c„ ne ajut„ Ón felul acesta, dar este o nebunie curat„! Rom‚nia este de c‚teva ori mai mare dec‚t Ungaria. Ungaria nici m„car nu are mare, are un lac, acolo, c‚t un lighean — Balaton —, care e din ce Ón ce mai secat. Ne dau „∫tia motopompe c‚nd sunte˛i dumneavoastr„ la guvernare? E bine a∫a? Mai cump„ram ∫i elicoptere sau Ónchiriam. F„ceam ceva! Fire∫te c„ nu trebuia s„ bage nimeni — cum zice colegul Eugen Mih„escu — degetul Ón sp„rtura digului. Dar trebuia s„ vad„ lumea o forfot„, o agita˛ie ∫i s„ se mai salveze c‚teva mii de animale ∫i c‚teva sute de persoane! Or, dumneavoastr„ nu a˛i f„cut nimic. P„i, ierta˛i-m„, dar nu a˛i f„cut nu numai perioada asta, de c‚nd sunte˛i la guvernare, de 6 luni, din decembrie 2004, dar a˛i mai fost 4 ani la guvernare. Desigur c„ nici Guvernul cel„lalt nu a f„cut. ™i aici e o alt„ problem„. S-au furat bani. S-au furat sute de milioane de dolari! Asta e realitatea. De c„tre aproape to˛i cei care au r„spuns de gospod„rirea apelor ∫i de mediu. Eu am deschis discu˛ia asta acum 3 luni. Publica˛iile mele au dat c‚teva poze ale vilelor fostului ministru Aurel Constantin Ilie. To˛i au avut afaceri cu unul, Marian Stelian, pe la Cheia, un mafiot local, un baron na˛ional, de fapt. Cum ∫i-au f„cut „∫tia vile? Eu sunt Ómpotriva v‚n„torii de vr„jitoare, dar vine un moment al adev„rului, c‚nd trebuie s„ tragem linie, ∫i nu e moral s„ pl„tim noi, care nu avem a∫a ceva ∫i nu am mers la furat cu ho˛ii, s„ pl„tim noi, s„ fim paratr„snetul m‚niei populare. S„ pl„teasc„ cei care au gestionat cum au gestionat banii ∫i au dat lucr„ri frauduloase, cu Óncredin˛are direct„, f„r„ licita˛ie, iar efectele nu se v„d Ón teren. Asta era de f„cut, domnule!

Mul˛umesc domnului senator Corneliu Vadim Tudor ∫i v„ propun s„ reintr„m Ón lista declara˛iilor politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Ól invit pe domnul senator Ilie S‚rbu.

## **Domnul Ilie S‚rbu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sigur c„ e foarte greu de apreciat c‚te zile am stat fiecare Ón mijlocul sinistra˛ilor, ce am f„cut Ón aceste momente ∫i mai greu de apreciat ceea ce trebuia f„cut Ón 40 de ani, Ón 50 de ani, poate mai mult, Óntr-o sut„ de ani.

Ceea ce este clar e c„ Ón Banat e o adev„rat„ tragedie ∫i, de aceea, declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îIncon∫tien˛„, nep„sare ∫i cinism“.

Literar ∫i chiar filozofic vorbind, se poate spune c„ speran˛a moare ultima. Dup„ o s„pt„m‚n„ petrecut„ Ón mijlocul oamenilor din zona sinistrat„ a Banatului, pot afirma, f„r„ teama de a gre∫i sau de a fi alarmist, c„ acolo, Ón delta b„n„˛ean„, speran˛a a murit, c„ acei oameni, p‚n„ mai ieri harnici, gospodari ∫i Óncrez„tori Ón viitor, au ajuns la limita puterilor, au ajuns Ón zona celor f„r„ de speran˛„.

Numai despre incon∫tien˛„ poate fi vorba atunci c‚nd, Ón mijlocul unei tragedii, cineva mai poate fi ∫i ironic sau, poate, despre cinism, atunci c‚nd mii de oameni r„ma∫i sub cerul liber privesc cu disperare la putere, a∫tept‚nd lucruri concrete, iar tu Ói prive∫ti din Ón„l˛imea aparatului de zbor, f„r„ a avea t„ria ∫i curiozitatea m„car de a le str‚nge m‚na ∫i de a le ∫terge lacrima suferin˛ei de pe obrazul b„tut de ploaie ∫i de v‚nt.

Cinism, dac„ facem o analiz„ sincer„ ∫i f„r„ patim„ a momentului Ón care, totu∫i, Ónt‚lnirea cu unii dintre ei s-a produs, disper„rii s„-i po˛i r„spunde, incon∫tient, cu ironii ieftine de nivelul Stadionului Ghencea sau Pie˛ei Obor, iar, mai apoi, s„ transformi dezn„dejdea ∫i tragedia Ón disput„ politic„. Cinismul dus la limita extrem„ s„ mearg„ p‚n„ acolo Ónc‚t, pe toate posturile de televiziune, la conferin˛a de pres„ a speran˛ei, c‚nd to˛i a∫teptam s„ afl„m care sunt m„surile ∫i programele Guvernului pentru sinistra˛i, s„ auzim acelea∫i repro∫uri ieftine ∫i lipsite de con˛inut, de aceast„ dat„, e drept, ∫i de generoasa ofert„ a construirii hotelurilor Ón zon„.

Nep„sare a fost ∫i este, cred, Ónc„ de acum Ónainte, cuv‚ntul de ordine al puterii Ón ceea ce prive∫te administrarea ∫i gestionarea acestei crize f„r„ precedent.

Au trecut aproape 3 s„pt„m‚ni ∫i Ónc„ se caut„ solu˛ii, Ónc„ m„surile se iau haotic ∫i f„r„ concertarea tuturor for˛elor abilitate pentru acest gen de criz„. Se dau ordine care, apoi, se revoc„, se apeleaz„ la speciali∫ti din Ungaria ∫i Serbia ca s„ se ajung„ la concluziile speciali∫tilor no∫tri, se r„spunde tragediei cu comisii de anchet„ care nu au nici m„car obiect pe zona sinistrat„, se dau hot„r‚ri de Guvern care, dac„ nu ar fi cinice, atunci ar fi, cu siguran˛„, ilare.

Mul˛umesc domnului senator pentru declara˛ie. Œl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., pe domnul senator Zoltán Puskás. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Prezenta declara˛ie este Ón nume personal. Nu m-am preg„tit pentru un discurs politic ast„zi, dar m-a Óntristat pu˛in faptul c„ o tragedie a unor oameni este transformat„ Óntr-o lupt„ politic„ ∫i, av‚nd Ón vedere calitatea mea de Cavaler de Malta, trebuie s„ v„ spun c„ aceast„ tragedie nu are o conota˛ie politic„, are o conota˛ie omeneasc„.

Eu am trimis, acum dou„ s„pt„m‚ni, echipa mea Ón acele locuri, Ón jude˛ul Timi∫, Arad ∫i Cara∫-Severin, ∫i am Óntrebat autorit„˛ile locale de ce au nevoie.

Stima˛i colegi, chiar atunci mi-au spus c„ n-au nevoie de haine str‚nse ∫i trimise acolo, nici cel pu˛in de m‚ncare en gros trimis„ acolo, pentru c„ nici nu au unde s„ o depoziteze. Au nevoie s„-i ajut„m s„ se retrag„ apele ∫i, dup„ aceea, au nevoie s„-∫i refac„ locuin˛ele ∫i a∫a am procedat. Am trimis, de urgen˛„, dou„ buc„t„rii de campanie — at‚ta avem noi pentru urgen˛e, Ón Rom‚nia, Serviciul de Ajutor Maltez — ∫i dou„ echipe care s„ g„teasc„ pentru cei sinistra˛i, la fa˛a locului. Am Ónceput ∫i o colect„. Am ajuns la mica sum„ de 70.000 euro, din care vom cump„ra materiale de construc˛ii ∫i vom face dou„ tabere ale tineretului maltez din Rom‚nia, pentru reconstruc˛ia locuin˛elor celor care tr„iesc acolo.

Mai mult, am cerut ∫i am primit aprobarea de la colegii no∫tri din Germania s„ avem 80 de aparate de uscat pere˛ii, dar constat, cu mare regret, c„ nu avem ce usca acolo, pentru c„ toate casele s-au d„r‚mat Ón acest timp de 2—3 s„pt„m‚ni ∫i c„ oamenii care sunt Óntr-o situa˛ie disperat„ nu cer din partea noastr„, acum, un discurs politic, a∫a cum a spus un distins coleg de-al meu, domnul vicepre∫edinte Vadim Tudor, trebuie s„ fim prezen˛i acolo ∫i suflete∫te, dar ∫i fizic, ∫i s„-i ajut„m pe ace∫ti oameni.

Cei care au suferit de pe urma potopului nu au, acum, o culoare politic„. Sunt oameni care au nevoie de ajutor ∫i din partea guvernan˛ilor, ∫i din partea opozi˛iei, ∫i din partea tuturor oamenilor.

Œng„dui˛i-mi s„ spun Ónc„ o dat„, sunt cam trist c„ o asemenea tragedie omeneasc„ se poate politiza. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Zoltán Puskás. Invit la microfon pe domnul senator Marinescu Marius, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn luna noiembrie a anului 2004, Guvernul P.S.D., condus de Adrian N„stase, aflat, pe atunci, Ón plin„ campanie electoral„, emitea diverse ordonan˛e populiste, printre care se afla ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2004.

Fo∫tii guvernan˛i au avut grij„ s„ mediatizeze aceast„ ordonan˛„, sus˛in‚nd Ón fa˛a rom‚nilor c„ lupt„ Ómpotriva corup˛iei ∫i, astfel, parlamentarii vor putea fi ancheta˛i de Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

Acum, dup„ ce ordonan˛a de urgen˛„ Ón cauz„ a trecut de ambele Camere ale Parlamentului, acela∫i P.S.D., cu sprijinul P.P.R.M., a realizat c„ efectele acestei ordonan˛e vor fi devastatoare pentru Óntregul sistem de corup˛ie creat Ón perioada 2000—2004 ∫i au depus la Curtea Constitu˛ional„ o sesizare asupra neconstitu˛ionalit„˛ii ordonan˛ei emise chiar de ei Ón anul 2004.

Œn data de 5 mai 2005, prin Decizia nr. 235, membrii Cur˛ii Constitu˛ionale, mul˛i dintre ei numi˛i Ón timpul guvern„rii P.S.D., admit sesizarea f„cut„ de P.S.D. ∫i P.P.R.M., interzic‚nd Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie s„ mai ancheteze parlamentarii. Se poate vedea, iar„∫i, duplicitatea P.S.D.-ului, care, Ón timpul campaniei electorale, Óncerca s„ manipuleze opinia public„ prin diverse hot„r‚ri ∫i ordonan˛e populiste, iar acum, fiind Ón opozi˛ie, atac„ aceste acte emise chiar de ei.

Oare de ce P.S.D.-ul ∫i-a schimbat cu 180 de grade opinia asupra unui act emis chiar de ei ∫i care sunt motivele acestei schimb„ri de atitudine?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Marinescu Marius. Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar P.S.D., pe domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Ón primul r‚nd c„, Óndat„ ce mi-a˛i dat cuv‚ntul, v-a˛i interesat discret c‚t mai avem. Mai avem o eternitate. N-o s-o str„batem toat„, aici, cu dumneavoastr„.

Sigur c„, datorit„ tragediei pe care o tr„ie∫te o parte important„ din ˛ar„, dramele locale se mic∫oreaz„ ∫i pot s„ par„ nesemnificative. Dar ele nu sunt nesemnificative, ele r„m‚n la fel de importante, la fel de grave ∫i cred c„, p‚n„ la urm„, tragedia na˛ional„ izvor„∫te din nerezolvarea la vreme a tuturor dramelor locale.

Satele Rom‚niei sunt p„r„site, construc˛ia na˛ional„ este mult Ónt‚rziat„, reconstruc˛ia, nici s„ nu mai vorbim, nici n-a Ónceput, iar pentru unele localit„˛i din jude˛ele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 ˛„rii problema Óns„∫i a civiliza˛iei este una de perspectiv„ foarte Óndep„rtat„.

Voi spune aici, repet, Ón ciuda faptului c„ Ón˛eleg umilit — cum spunea Corneliu Vadim Tudor, cit‚ndu-l pe un coleg al nostru, Dorel Onaca, omul c„ruia, Ón urm„ cu dou„ zile, i-am dest„inuit starea cumplit„ Ón care m„ aflam, Ómi d„deam seama c„ parc„ nu e ie∫ire —, Ón˛eleg tragedia prin care trecem ∫i faptul c„ nu se pot rezolva, Óntr-adev„r, de la o zi la alta, problemele acumulate. Dar nici nu se poate batjocori suferin˛a real„ a oamenilor, cum a f„cut premierul.

Am fost stupefiat s„ v„d reac˛ia autorit„˛ilor centrale fa˛„ de aceste semne ale tragediei na˛ionale. Dac„ noi nu ne d„m seama prin ce trecem, atunci vom mai trece Ón continuare prin toate acestea ∫i vom tr„i complexul Atlantida, ne vom scufunda bolborosind c„ nu e nici un pic de ap„ Ón jurul nostru. Asta, de fapt, este cea mai infect„ dintre atitudini, s„ nici nu recuno∫ti m„car ad‚ncimea tragediei.

Totu∫i, voi spune c„, Ón jude˛ul Hunedoara, fa˛„ de care am primele datorii, continu„ ac˛iunile teroriste la adresa primarilor P.S.D. din partea prefectului Cristian Vladu ∫i a∫ vrea ca Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor s„ vad„ despre ce e vorba, pentru c„ se acumuleaz„, se comprim„ tot felul de rele ∫i ele vor izbucni cumplit Óntr-o zi. Se vor Ónt‚mpla toate ca Ón regimul inunda˛iilor. Ni se pare c„ nu e nimic semnificativ, c„ nu e nimic important ∫i, deodat„, observ„m c„ nu se mai poate merge, nu se mai poate Ónainta. R‚urile mici, p‚raiele chiar devin m„ri.

_**:**_

Cum se zice îhochei“ Ón limba ungureasc„?

## **Domnul Adrian P„unescu:**

îHokey, boss!“

Iat„, s-a ajuns ∫i la situa˛ia ultim„, ∫i anume schimbarea antrenorului. A fost schimbat antrenorul, ca nu cumva s„ mai existe astfel de probleme. Or, chestiunea nu s-a rezolvat Ón acest fel.

A∫a cum colegii no∫tri, deputa˛ii ∫i senatorii de etnie maghiar„, a∫a cum mini∫trii de etnie maghiar„ ai Guvernului Rom‚niei vorbesc Ón limba maghiar„ Ón conclavul Ón care tr„iesc ∫i ac˛ioneaz„ — trebuie s„ ac˛ioneze! —, pentru binele general al cet„˛enilor rom‚ni, normal este s„ nu Ónt„r‚t„m asemenea orgolii care nu duc nic„ieri. 16 componen˛i ai lotului de juniori au fost retra∫i pentru a se ob˛ine, p‚n„ la urm„, scoaterea de la conducerea echipei a celui care a f„cut gestul de a cere s„ se vorbeasc„ Ón limba rom‚n„ la nivelul Óntregului lot. Eu cred c„ sunt abuzuri, sunt absurdit„˛i ∫i c„ noi trebuie s„ le d„m de cap„t ∫i c„ trebuie s„ Óncerc„m s„ le rezolv„m. E o provocare. E o mizerie.

Sunt multe, foarte multe de spus, ∫i amare, ∫i dureroase, eu Óns„ voi Óncheia cu o veste pe care un coleg v-a mai dat-o, dar pu˛in mai devreme, Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni, ∫i anume c„ ast„zi se Ómplinesc 110 ani de la na∫terea unuia dintre cei mai mari poe˛i ai limbii ∫i spa˛iului rom‚nesc — Lucian Blaga. ™i pentru a nu fi eu cel ce lustruie∫te distan˛a dintre noi ∫i Blaga ∫i, pentru a-l pune pe el din nou Ón relief, a∫a cum se cuvine, v„ voi spune o poezie extraordinar„ a lui Blaga, o poezie perfect„, o poezie Ón care el Ó∫i descrie, parc„, groaznica maladie care avea s„-l distrug„, ∫i anume cancerul de oase. Poezia se nume∫te îNoapte la mare“ ∫i a∫ vrea s„ devin„ document oficial al sufletului rom‚nesc:

îValul mai bate, acela∫i. Raza e treaz„ Ón turn. Cald e nisipul pe plaj„, Numai pu˛in dac„ Ól scurm.

Noaptea-i t‚rzie, de august. Orele-horele tac. Cugetul, cump„na, steaua Grea judecat„ Ómi fac.

Murmur„ dor de pereche. Patima cere r„spuns. Ah, mineralul Ón toate Geme ad‚nc ∫i ascuns.

Sarea ∫i osul din mine Caut„ sare ∫i var. Foamea Ón mare r„spunde, Cre∫te cu fluxul amar.

Margine-mi este argila, Lege de-asemenea ea. Sunt doar metalul Ón febr„, Magm„ terestr„, nu stea

Mul˛umesc domnului senator...

Mul˛umesc domnului senator Adrian P„unescu ∫i vreau s„ prezint scuze fa˛„ de colegii din Grupul parlamentar al P.S.D. care mai erau Ónscri∫i. Din p„cate, nu vor mai putea s„ ia cuv‚ntul to˛i.

Œl invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe domnul Gheorghe Vergil ™erbu.

E partidul nostru, domnule pre∫edinte Mele∫canu.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Œntre noi fie vorba, a˛i dep„∫it cu mult, dar pot s„ v„ dau cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Óng„dui˛i-mi doar...

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

V„ rog.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

... s„ pun un final tot din Blaga, care ne oblig„ la pu˛in mai mult dec‚t intimitatea pe care ne-a creat-o acest extraordinar poem, ∫i anume, Ón minutele care mi-au mai r„mas, v„ voi cita finalul îSpa˛iului mioritic“, una dintre cele mai frumoase pagini biblice ale sufletului rom‚nesc:

îAnimatorii culturii rom‚ne∫ti, fl„c„ri de sacru elan Ón poarta v‚nturilor, Ó∫i Óntind, de un secol ∫i mai bine, unul altuia, mo∫tenirea de Óndemnuri. Nici unuia dintre ei nu i-a sc„pat sume˛ia sau uitarea de sine, de a fi atribuit poporului nostru o misiune mesianic„ Ón lume. Ei s-au ˛inut departe de asemenea idei de extazuri ∫i bine au f„cut. Cunoa∫tem Óndeajuns, din peregrin„rile noastre prin Europa, ilumin„rile jalnic lipsite de duhul autoironiei ale unora dintre mesianicii no∫tri vecini. De acest steril foc l„untric ne-a ap„rat p‚n„ acum Dumnezeul bunului-sim˛. S„ n„d„jduim c„ ne vom putea cuviincios Óndeplini rolul nostru sub acest petic de cer ∫i f„r„ de a Ómbr„ca mantia mesianic„. De la o vreme, aceast„ mantie pare o hain„ de confec˛ie, care nu Ómprumut„ o prea frumoas„ figur„ nici m„car popoarelor cu putere de induc˛iune mondial„. P‚n„ acum, nici un popor nu a devenit mare, pornind de la un program mesianic.“

™i iat„ finalul propriu-zis, pe care eu cred c„ l-am putea a∫eza pe frontispiciul tuturor ∫colilor Ón care se Ónva˛„ bunul-sim˛, dreptul la g‚ndire ∫i bucuria identit„˛ii, bucuria ∫i povara:

îExamenul atent ∫i st„ruitor al culturii noastre populare ne-a dus la concluzia reconfortant„ despre existen˛a unei matrici stilistice rom‚ne∫ti. Laten˛ele ei Óntrez„rite ne Óndrept„˛esc la afirma˛iunea c„ avem un Ónalt poten˛ial cultural. Tot ce putem ∫ti, f„r„ temerea de a fi dezmin˛i˛i, este c„ suntem purt„torii boga˛i ai unor excep˛ionale posibilit„˛i. Tot ce putem crede, f„r„ de a s„v‚r∫i un atentat Ómpotriva lucidit„˛ii, este c„ ni s-a dat s„ lumin„m, cu floarea noastr„ de m‚ine, un col˛ de p„m‚nt. Tot ce putem spune, tot ce putem spera, f„r„ de a ne l„sa manevra˛i de iluzii, este m‚ndria unor ini˛iative spirituale istorice, care s„ sar„, din c‚nd Ón c‚nd, ca o sc‚nteie ∫i asupra cre∫tetului altor popoare. Restul — zice Lucian Blaga — e ursita.“

Nu, nu, nu, mai sunt 7 minute.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

O s„ v„ dau cuv‚ntul.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Eu am ceasul meu interior.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Biologic, da. V„ prezint scuze, o s„ v„ dau cuv‚ntul, dar unul singur, domnul Duca.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

A venit din America cu ∫tiri calde.

Nu pute˛i fi antiamerican.

Crede˛i? V„ rog, domnule senator ™erbu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Rom‚nia omagiaz„, ast„zi ∫i m‚ine, dou„ evenimente importante pentru istoria noastr„. Œn 9 ∫i 10 mai 1877, at‚t Parlamentul Rom‚niei, c‚t ∫i regele Carol I au proclamat independen˛a statului rom‚n de sub suzeranitatea otoman„ ∫i participarea armatei rom‚ne la R„zboiul ruso-turc. Una dintre consecin˛ele importante ale particip„rii Rom‚niei la acest conflict a fost eliberarea Dobrogei ∫i unirea cu ˛ara-mam„. A∫a cum afirma regele Carol I, unirea Dobrogei cu Rom‚nia reprezint„ primul pas de Óntregire a statului unitar rom‚n ∫i recrearea Daciei Mari. Astfel, se Óncepea cu Dobrogea opera de constituire a Rom‚niei Mari, stat pe care noi avem datoria de a-l evoca Ón amintirea oamenilor politici care s-au sacrificat pentru formarea lui.

Unirea Dobrogei cu Rom‚nia reprezint„ Ónceputul unei perioade de dezvoltare economico-social„ pentru aceast„ provincie ∫i consolidarea economic„ a statului rom‚n modern. S„ nu uit„m c„, sub patronajul lui Carol I, principe al Rom‚niei Óntre 1866 ∫i 1881, ∫i apoi rege, din 10 mai 1881, s-au construit ∫i definitivat mari proiecte economice ∫i de infrastructur„ pentru acea perioad„:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 calea ferat„ Fete∫ti—Cernavod„, podul de la Cernavod„, dezvoltarea portului Constan˛a ∫i construirea zonei portuare Mangalia.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Ast„zi se Ómplinesc 60 de ani de la sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, r„zboi care a l„sat r„ni ad‚nci Ón istoria umanit„˛ii. Ce a urmat dup„ acest conflict mondial a fost pentru Rom‚nia o perioad„ dureroas„ de 45 de ani de dictatur„ ro∫ie ∫i statutul de ˛ar„ Ónvins„, ∫i nu cobeligerant„ a alia˛ilor, cu toat„ contribu˛ia sa de scurtare a r„zboiului cu circa 200 de zile.

Sf‚r∫itul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial a reprezentat pentru Rom‚nia apusul democra˛iei moderne, care a condus la dec„derea moral„ ∫i ideologic„ a clasei politice rom‚ne∫ti. Cei aproape 50 de ani de formare ∫i dezvoltare a aparatului comunist rom‚n au l„sat Ón urm„ institu˛ii ce ast„zi sunt europene doar de fa˛ad„. Œn realitate, p„streaz„ acelea∫i mentalit„˛i, sisteme de organizare ∫i mecanisme de interpretare a legii Ón sens personal, tipice camarilei neocomuniste.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Gheorghe Vergil ™erbu pentru interven˛ia d‚nsului ∫i Ól invit la microfon, pentru o scurt„ interven˛ie, sper, pe domnul senator Viorel Senior Duca, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Viorel Senior Duca:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

## Distin∫i colegi senatori,

Permite˛i-mi, v„ rog, ca, o dat„ cu prezentarea acestei prime declara˛ii politice, s„ exprim mul˛umirea, Ón primul r‚nd, fa˛„ de providen˛a lui Dumnezeu de a-mi fi rezervat acest timp vremelnic Ón a servi interesele comunit„˛ii hunedorene Ón Senatul Rom‚niei, calitate ce nu a∫ fi putut-o Óndeplini niciodat„ f„r„ ajutorul s„u.

Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, s„-mi exprim aprecierile sincere fa˛„ de fondatorul partidului pe care Ól reprezint, m„ refer aici, Ón exclusivitate, la Domnia sa, senatorul Corneliu Vadim Tudor, aprecieri pentru confiden˛a ∫i Óncrederea acordat„ Ón considerarea numelui meu pe lista candida˛ilor eligibili pentru Senatul Rom‚niei.

Nu a∫ vrea s„ trec Ón umbr„ aprecierile ce le am fa˛„ de electoratul hunedorean, fie el cel al membrilor Partidului Popular Rom‚nia Mare, fie al cet„˛enilor ce mi-au dat o ∫ans„ ∫i o Óncredere Ón dorin˛a unei schimb„ri spre bine a jude˛ului nostru ∫i, nu Ón final, tuturor credincio∫ilor evanghelici hunedoreni care au avut ocazia s„ Ó∫i experimenteze, Ónc„ o dat„, validitatea credin˛ei lor Ón Dumnezeu.

Iat„, a∫adar, ast„zi, Ón mod oficial, am reu∫it s„ adresez sincerele-mi sentimente de mul˛umire ∫i aprecieri fa˛„ de to˛i cei c„rora le-o datoram.

Tr„im ast„zi Óntr-o lume extraordinar de rapid„, fa˛a Óntregii rase umane, cu evenimentele politice ce se desf„∫oar„ sub ochii no∫tri, fie interne, fie externe, se deruleaz„ cu o rapiditate Ón care nici un vitezometru politic nu este adecvat acesteia.

Succesiunea evenimentelor Ón sine creeaz„ indubitabile efecte at‚t asupra noastr„, ca legislatori, c‚t ∫i asupra celor ce studiaz„ efectele pozitive sau negative ale societ„˛ii, ca un tot unitar. M„ refer aici Ón exclusivitate la acele efecte a c„ror percep˛ie pune Óntr-o stare de confuzie, pe de o parte, oamenii politici, a c„ror conduit„ ∫i ac˛iune ar trebui folosite ca puncte de reper Ón evolu˛ia timpului istoric Ón care tr„im, iar, de partea cealalt„, motiva˛ia cronicarilor, acei c„rturari dedica˛i principiilor deontologice profesiunii ce ∫i-au ales-o, ∫i anume aceea de a pune la dispozi˛ia societ„˛ii civice elementele reale, informa˛ia care, Ón final, va deveni realitatea obiectiv„ a ceea ce suntem.

Œmi permite˛i, v„ rog?

V„ rog.

## Mul˛umesc.

O situa˛ie asem„n„toare a avut loc Ón via˛a poporului bulgar Ón iulie—august 2004, nefasta situa˛ie a celor doi militari bulgari, Gheorghi Lazov ∫i Ivailo Kepov, care au fost decapita˛i Ón mod barbar de grupul terorist Abu Musab al-Zarqawi.

Iat„, Ónc„ o dat„, imaginea ∫i pre˛ul a ceea ce Ónseamn„ democra˛ie. Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, s„ amintesc o expresie cunoscut„ mai Ón toate limbile p„m‚ntului, care spune: exist„ un pre˛ ∫i un timp pentru orice lucru.

Iat„, a∫adar, vorbim ca unii care cunoa∫tem valoarea democra˛iei. Nu ne-a fost dat„ f„r„ pre˛ ∫i jertf„, tocmai de aceea Ói cunoa∫tem ∫i Ói respect„m valoarea.

Da˛i-mi voie, totu∫i, domnule pre∫edinte, s„ nu las imaginea acestui prim discurs politic Óntr-o nuan˛„ pesimist„ sau lamentabil„ ca o consecin˛„ a evenimentelor din Irak, ci, mai mult dec‚t at‚t, v„ rog s„-mi permite˛i s„ folosesc privilegiul acelor dou„ sau trei minute... dou„ minute?...

Unul.

## **Domnul Viorel Senior Duca:**

... de a expune succint beneficiile Rom‚niei, ca stat democratic, oferite o dat„ cu semnarea Tratatului de aderare la Comunitatea European„.

Dorin˛a suprem„ spre locul ce credem c„ ni se cuvine, de drept ∫i de fapt, Ón Comunitatea European„, ne sunt acum priorit„˛ile ce ne solidarizeaz„ mai mult ca oric‚nd.

Plata r„scump„r„rii, mult r‚vnitul titlu de membru al Comunit„˛ii Europene, va trebui suportat„ de Óntreaga na˛iune rom‚n„, suportul moral ∫i sprijinul politic va trebui, Ón egal„ m„sur„, s„ fie distribuit partidelor politice parlamentare, fie ele cele de la guvernare, fie cele din opozi˛ie.

Privilegiul ∫i responsabilitatea create de circumstan˛ele actuale nu apar˛in cu nimic mai mult unora dec‚t altora. Privilegiul ne-a fost oferit o dat„ cu 1989, responsabilitatea de acum ne apar˛ine Ón exclusivitate.

Meritele sunt ale Óntregii na˛iuni rom‚ne, ea este cea care Ó∫i rezerv„ toate drepturile, privilegiile ∫i responsabilit„˛ile Ón onoarea ce Ói va reveni la momentul ader„rii cu drepturi depline Ón marea familie european„, loc c‚∫tigat cu trud„ ∫i sacrificiu.

A∫adar, domnule pre∫edinte, distin∫i colegi senatori, iat„-ne privilegia˛i de circumstan˛e, form‚nd ast„zi forumul suprem al na˛iunii rom‚ne. Titlurile acestea de noble˛e ne-au fost date, acum r„m‚ne aceast„ Óntrebare: d„m, oare, seriozitatea cuvenit„ responsabilit„˛ilor pe care ni le-am asumat atunci c‚nd am depus jur„m‚ntul de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i neam?! Ne sunt con∫tiin˛a ∫i cugetul curate, c„ facem tot ceea ce putem mai bine pentru bun„starea na˛iunii noastre ∫i lupt„m pentru o via˛„ decent„ a fiec„rui compatriot? Vom reu∫i s„ readucem statutul de îco∫ de p‚ine al Europei“, Ónnobilant, c‚ndva, acestei ˛„ri, Rom‚nia, ori vom ac˛iona Ón a∫a fel Ónc‚t aceast„ ˛ar„ va deveni îco∫ul de gunoi al Europei“?

V„ invit cu toat„ seriozitatea ∫i decen˛a politic„ at‚t pe dumneavoastr„, domnilor senatori ce constitui˛i majoritatea parlamentar„, c‚t ∫i pe noi, cei din opozi˛ie, s„ depunem eforturi comune Ón beneficiul na˛iunii noastre, acest privilegiu acordat de electorat s„ fie expresia responsabilit„˛ii fa˛„ de cei c„rora le-o dator„m. Istoria va confirma aceasta. Singurul obstacol ce ne va fi pus Ón calea Óndeplinirii responsabilit„˛ilor fa˛„ de neam ∫i ˛ar„ va fi arogan˛a.

Mul˛umesc domnului senator Viorel Senior Duca ∫i, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat — mai are dou„ minute —, Ól invit pe domnul senator Otilian Neagoe s„ Ó∫i prezinte declara˛ia politic„, dac„ timpul este suficient.

V„ rog, domnule Neagoe.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

A∫ dori Ón declara˛ia mea politic„ s„ m„ refer la situa˛ia economic„ a jude˛ului Bra∫ov.

A∫a cum s-a auzit foarte des ast„zi, cuvintele de nep„sare ∫i de indiferen˛„ se reg„sesc ∫i Ón ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 prive∫te aten˛ia pe care guvernan˛ii o acord„ economiei jude˛ului Bra∫ov.

Jude˛ul Bra∫ov are, la aceast„ or„, o problem„ extrem de grav„, este problema locurilor de munc„. Œn cei 15 ani care au trecut de la Revolu˛ia din Decembrie 1989, la Bra∫ov s-au pierdut 120.000 locuri de munc„.

A fost restructurat„ industria construc˛iilor de ma∫ini, industria prelucr„toare, industria de ap„rare.

Bra∫ovul este, la aceast„ or„, paralizat, din punct de vedere economic, cartierele-dormitor ale Bra∫ovului, m„ refer la cartierul Noua, la cartierul Bartolomeu, la ora∫eledormitor ale jude˛ului, F„g„ra∫, Rupea, sunt Ón alert„.

Din p„cate, guvernan˛ii nu acord„ nici o aten˛ie jude˛ului Bra∫ov ∫i, c‚nd spun nu acord„ nici o aten˛ie, m„ refer la platformele industriale mari ale Bra∫ovului, m„ refer la platforma îRoman“, la îTractorul“, la îRulmentul“, la industria de ap„rare.

Sunt societ„˛i care se afl„ Óntr-o stare economic„ destul de grea, destul de grav„, faptul c„ privatizarea nu este definitivat„ nici la aceast„ or„ creeaz„ mari probleme salaria˛ilor ∫i managementului de acolo.

Œn Óntreb„rile ∫i interpel„rile pe care le-am adresat de la acest microfon am f„cut referire la aceste probleme. Din p„cate, r„spunsurile au fost superficiale.

A∫a cum se ∫tie, ∫i Ón perioada 1997—2000, jude˛ul Bra∫ov a beneficiat de nep„sarea guvernan˛ilor Ón problema industriei, Ón problema economiei jude˛ului. Atunci...

O s„ v„ rog s„ concluziona˛i, domnule senator, v„ mul˛umesc.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

O s„ m„ apropii de sf‚r∫it.

Atunci, la Bra∫ov nu a venit dec‚t un ministru, Decebal Reme∫, care a fost luat pe sus din intersec˛ia de la Poienelor ∫i dus pe platforma îRoman“.

De aceast„ dat„, a venit domnul vicepremier Videanu, care, de la Ón„l˛imea elicopterului, a evaluat platformele industriale de la îRoman“ ∫i îTractorul“.

Din p„cate, Ón continuare guvernan˛ii ne trateaz„ pe noi, bra∫ovenii, cu indiferen˛„.

Un comentator politic autohton spunea, la un moment dat, c„ guvernele se comport„ peste tot la fel: dup„ ce fac un ou, cotcod„cesc Óncontinuu.

Actualul Guvern cotcod„ce∫te Óncontinuu, de∫i nu a f„cut nici un ou! ™i mai cred c„ sintagma îS„ tr„i˛i bine!“ nu se referea ∫i la bra∫oveni, cum, de altfel, nu se referea nici la al˛i cet„˛eni din ˛ar„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Mul˛umesc domnului senator. Stima˛i colegi,

Cu aceasta, practic, am Óncheiat declara˛iile politice ∫i v„ propun s„ intr„m Ón ordinea de zi.

Vreau mai Ónt‚i s„ v„ informez c„, din totalul de 137 senatori, suntem prezen˛i Ón sal„ sau figureaz„ ca prezen˛i Ón sal„ 113. 10 senatori sunt absen˛i motivat, 8 sunt mini∫tri, un senator este Ón delega˛ie ∫i un senator este Ón concediu medical.

V„ propun s„ trecem acum la aprobarea ordinii de zi.

A˛i primit proiectul de ordine de zi cu declara˛ii politice, proiectele de lege care intr„ Ón procesul legislativ ∫i Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Dac„ sunt observa˛ii fa˛„ de ordinea de zi?

Dac„ nu sunt, v„ propun s„ trecem la aprobarea ordinii de zi. Cei care sunte˛i pentru, v„ rug„m s„ vota˛i pentru.

V„ mul˛umesc.

Cu 76 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, ordinea de zi a fost aprobat„.

Œn continuare, vreau s„ v„ informez despre programul de lucru. Avem, practic, o or„ pentru dezbaterea proiectelor de lege, Óntruc‚t de la ora 18,00 intr„m pe Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, care se transmit, Ón direct, la radio.

V-a∫ solicita, Ón consecin˛„, colaborarea, pentru a putea s„ parcurgem c‚t mai mult din ordinea de zi, ∫i, de aceea, v„ propun s„ trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi. Este vorba de aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea propunerii legislative privind protec˛ia social„ a femeilor casnice.

V„

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi — constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ ap„rute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 195/2002 privind circula˛ia pe drumurile publice.

Comisia de mediere este format„ din 7 senatori, fiind desemna˛i astfel: doi de c„tre Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., doi de c„tre Partidul Social Democrat, unul de Partidul Popular Rom‚nia Mare, unul de c„tre Grupul Partidului Conservator ∫i unul din partea Grupului U.D.M.R.

V„ rog s„ face˛i propuneri.

O invit pe doamna senator Maria Petre la microfon. Nu e nici d‚nsa...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog, doamna senator. M„ scuza˛i c„ nu v-am v„zut.

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., v„ propun ca din aceast„ comisie de mediere s„ fac„ parte doamna senator Norica Nicolai ∫i domnul senator Jan Vraciu.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului social-democrat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005

Din partea Grupului social-democrat, propunem pe domnii senatori Antonie Iorgovan ∫i Mihail Popescu.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Din partea Grupului Partidului Conservator, propunem pe domnul senator Gavril„ Vasilescu.

Mul˛umim.

Din partea Grupului Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œn ordine alfabetic„, dup„ P.S.D. urmeaz„ P.P.R.M. ∫i, apoi, P.C.R.

Nu e Ón ordine alfabetic„, ci Ón ordinea voturilor. V-am s„rit eu ∫i v„ rog s„ m„ scuza˛i, n-am f„cut-o cu inten˛ie, dar, dac„ ave˛i aceast„ preocupare, v„ spun c„ a˛i gre∫it. Nu este Ón ordine alfabetic„, ci Ón ordinea ponderii pe care o ave˛i Ón Senat. Œmi cer scuze, pe viitor v„ rog s„ nu uita˛i.

Mul˛umesc mult. Ave˛i cuv‚ntul.

BineÓn˛eles. Am glumit, domnule pre∫edinte. ™i eu v„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, din partea Grupului parlamentar P.P.R.M., va face parte din aceast„ comisie de mediere domnul senator Liviu Doru Bindea.

demnit„˛ii ∫i infrac˛iunii contra autorit„˛ii, precum ∫i a unor dispozi˛ii din Codul de procedur„ penal„.

A˛i primit cu to˛ii raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere care are un text propus spre adoptare de c„tre comisia de mediere, text, Ón mare m„sur„, al Camerei Deputa˛ilor, adoptat cu 13 voturi pentru ∫i un vot Ómpotriv„ ∫i o not„ la subsolul textului respectiv, care explic„ prevederile articolului 239 alin. (2), pe care le reia aici.

Supun la vot aprobarea textului propus de comisia de mediere, Ómpreun„ cu nota de subsol, ∫i v„ rog pe cei care sunte˛i Ón favoarea lui s„ vota˛i pentru, cei care sunte˛i Ómpotriv„, nu ∫i ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Cu 71 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost adoptat raportul comisiei de mediere. Fiind vorba despre o lege organic„ am avut num„rul de voturi necesar.

V„ propun s„ trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

Œmi permit s„ v„ anun˛, stima˛i colegi, c„ este vorba de o lege organic„. A˛i luat cuno∫tin˛„ cu to˛ii de textele adoptate Ón comisia de mediere ∫i a∫ vrea s„ v„ informez asupra urm„toarelor probleme: este un text destul de mare, deci destul de stufos. Dac„ l-a˛i citit, a˛i v„zut c„ aproximativ 90% din amendamente sunt amendamente care au fost acceptate de comisia de mediere, textul propus de c„tre Senat, Ón varianta pe care a propus-o Senatul. Aproximativ 10% din texte sunt propuneri comune, care au fost aproape toate adoptate Ón unanimitate ∫i se refer„ mai degrab„ la corect„ri de texte ∫i corel„ri pentru respectarea normelor de tehnic„ legislativ„. Propunerea mea ar fi... o s„-l invit ∫i pe domnul senator Eckstein, s„ adopt„m raportul ∫i cu propunerile comisiei de mediere, Ón totalitatea lor.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc foarte mult. Din partea Grupului U.D.M.R.

Domnul senator Szabó Károly.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

V„ supun aprob„rii componen˛a comisiei de mediere. V„ rog s„ vota˛i cu da, nu sau ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Cu 84 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, a fost aprobat„ constituirea comisiei de mediere ∫i desemna˛i Ón aceast„ comisie reprezentan˛ii grupurilor senatoriale.

V„ propun s„ trecem acum la punctul 4 de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Codul penal referitoare la infrac˛iuni contra

Cum a˛i spus foarte corect, peste 90% reprezint„ textele Senatului, ceea ce este normal, din moment ce Camera l-a dezb„tut cu vreo 4—5 ani Ónainte. Deci, varianta noastr„ este, cred, actual„ ∫i, dac„ plenul este de acord, fiind vorba de un raport foarte voluminos, cred c„ dac„ nu sunt obiec˛ii se poate vota Ón felul propus de domnul pre∫edinte de ∫edin˛„.

Mul˛umesc domnului pre∫edinte al Comisiei juridice, domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

Dac„ nu sunt obiec˛ii fa˛„ de procedura pe care v-am propus-o, mi-a∫ permite s„ v„ supun spre adoptare raportul comisiei de mediere ∫i proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarului public parlamentar.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 94 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, au fost adoptate at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de Lege privind Statutul func˛ionarului public parlamentar, lege organic„, care a Óntrunit cvorumul necesar.

Trecem la punctul 6: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 domeniul luptei Ómpotriva producerii ilegale, traficului ∫i consumului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, semnat la Bucure∫ti la 14 aprilie 2004.

Œn primul r‚nd, dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a sus˛ine proiectul de lege, v„ rog.

## **Domnul Florin Sandu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Bun„ ziua ∫i v„ urez o s„pt„m‚n„ plin„.

Proiectul de lege supus dezbaterii este ∫i ca urmare a faptului c„ un instrument eficace de lupt„ Ómpotriva criminalit„˛ii ∫i Ón special a traficului de droguri Ól reprezint„ semnarea acestui acord, astfel c„ Rom‚nia ∫i Republica Islamic„ Pakistan au negociat ∫i au convenit s„ fie reglementat„ lupta Ómpotriva producerii ilegale, traficului ∫i consumului ilicit de stupefiante. Prin acest acord s-au stabilit domeniile de cooperare, modalit„˛ile concrete de protec˛ie a datelor, autorit„˛ile competente cu aplicarea acordului ∫i modalit„˛ile de intrare Ón vigoare, respectiv denun˛area dispozi˛iilor.

Œn conformitate cu legisla˛ia rom‚n„ Ón domeniu, pentru a intra Ón vigoare, acordul trebuie s„ fie ratificat de Parlament, prin lege. Av‚nd Ón vedere aceste aspecte, v„ rog s„ adopta˛i proiectul de act normativ, Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Eckstein-Kovács Péter s„ ne prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, f„r„ amendamente. Legea are caracter ordinar, iar Senatul este Camer„ decizional„.

## V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere c„ raportul este favorabil, c„ nu exist„ amendamente, v„ propun s„ adopt„m, prin vot, raportul Comisiei juridice ∫i proiectul de lege, dac„ nu sunt obiec˛ii la aceast„ procedur„.

V„ rog, domnul senator Funar, din partea Grupului Partidului Popular Rom‚nia Mare.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Nu avem obiec˛ii pe procedur„. Permite˛i-mi s„ pun dou„ Óntreb„ri pentru domnul secretar de stat: o prim„ Óntrebare — care sunt motivele pentru care s-a Ónt‚rziat un an de zile cu aducerea acestui proiect de lege Ón fa˛a Parlamentului ∫i a doua Óntrebare — dac„, eventual, la sertar mai sunt asemenea proiecte de lege privind acorduri cu alte ˛„ri, c‚te sunt ∫i care este programul de aducere a lor Ón fa˛a Parlamentului, pentru c„ nu mi se pare normal s„ se a∫tepte un an de zile p‚n„ c‚nd Parlamentul s„ adopte, prin lege, un acord semnat deja.

A∫ vrea s„ v„ asigur c„ grupul nostru parlamentar sus˛ine acest proiect de lege.

Mul˛umesc domnului senator Funar ∫i v„ invit s„ r„spunde˛i.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Ratificarea unui acord ˛ine de procedurile interne ale fiec„rei ˛„ri. La noi, adoptarea printr-o procedur„ ∫i prin lege este similar„ cu cea pakistanez„. Œn momentul intr„rii Ón vigoare trebuie s„ se Óndeplineasc„ toate condi˛iile. Acesta este un motiv pentru care Ónt‚rzie ratificarea acordurilor, Ón general. Referitor la num„rul acestor acorduri, nu avem la sertar, pentru c„ aproape am terminat Ón problema cooper„rii poli˛iene∫ti. Avem deja 56 de acorduri. Ar mai fi, dup„ opinia noastr„, Ón jur de 10—15, dar Ónc„ nu sunt semnate, ca s„ poat„ s„ fie prezentate Parlamentului.

## V„ mul˛umesc pentru explica˛ii.

Revin la propunere. Dac„ nu sunt obiec˛ii, inten˛ionez s„ v„ supun la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Islamice Pakistan privind cooperarea Ón domeniul luptei Ómpotriva producerii ilegale, traficului ∫i consumului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, semnat la Bucure∫ti la 14 aprilie 2004. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Cu 101 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, s-a adoptat proiectul de lege.

Trecem la punctul 7: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului. Din partea Guvernului.

Cu p„rere de r„u, Guvernul nu sus˛ine promovarea acestei ini˛iative legislative, din mai multe considerente, care ˛in de lips„ de consecven˛„, de faptul c„ s-ar crea o discriminare ∫i ar fi ∫i neconstitu˛ional„.

Referitor la consecven˛„ este faptul c„ Ón expunerea de motive nu se va mai vota dec‚t Ón sec˛ii de votare special Ónfiin˛ate, dar Ón con˛inutul legii rezult„ c„ listele speciale se Óntocmesc Ón toate sec˛iile de votare. Pe de o parte.

Pe de alt„ parte, s-ar crea o discriminare a cet„˛eanului rom‚n cu domiciliul Ón str„in„tate, c„ruia i se d„ posibilitatea de a vota Ón ˛ar„, Ón sec˛ii de votare, ora∫e de re∫edin˛„, ∫i nu li se permite cet„˛enilor rom‚ni cu domiciliul Ón ˛ar„ care se afl„ Óntr-o alt„ localitate s„ voteze Ón localitatea Ón care se afl„.

Pe de alt„ parte, tot Ón aceast„ idee se Óncalc„ ∫i dreptul la vot, care este un drept fundamental garantat de Constitu˛ie, admiterea exercit„rii acestuia numai Ón localitatea de domiciliu aduce atingere chiar existen˛ei dreptului, ceea ce contravine dispozi˛iilor art. 53 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la cuv‚nt pe pre∫edintele Comisiei juridice.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul Comisiei juridice este de respingere fa˛„ de aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, a trei colegi deputa˛i, pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004. Reprezentantul Guvernului a enumerat obiec˛iunile care figureaz„ ∫i Ón raport ∫i vreau s„ amintesc plenului c„ se afl„ Ón discu˛ie ∫i foarte probabil se va Óntruni o comisie special„ a Parlamentului care va lua Ón discu˛ie elaborarea unui cod electoral.

Senatul este prima Camer„ sesizat„, iar ini˛iativa legislativ„ are caracter organic.

## V„ mul˛umesc.

Œntruc‚t, din p„cate, nici unul dintre ini˛iatorii acestei propuneri legislative, respectiv nici unul din deputa˛ii Lucian Bolca∫, Corneliu Ciontu, Anghel Stanciu nu sunt prezen˛i, practic, am Óncheiat dezbaterile generale ∫i prezentarea pozi˛iei Guvernului ∫i a Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i, Ón consecin˛„, dac„ nu exist„ obiec˛ii, v-a∫ propune s„ proced„m Ón mod similar...

Domnul senator Funar, din partea P.P.R.M., ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

La dezbateri generale a∫ vrea s„ men˛ionez c„ Grupul P.P.R.M. va vota Ómpotriva raportului de respingere. Colegii no∫tri, deputa˛i ai P.P.R.M., au venit cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ care urm„re∫te s„ se creeze cadrul legal necesar pentru a Ómpiedica fraudarea alegerilor la altele care urmeaz„, anticipate sau la termen.

Œn acest sens, s-a propus s„ se Óncheie cu opera˛iunea de distribuire a c„r˛ilor de aleg„tor ∫i, la viitoarele alegeri, cet„˛enii Rom‚niei s„ voteze numai pe baza c„r˛ilor de aleg„tor. De asemenea, s-au f„cut propuneri care urm„resc s„ Ómpiedice votul multiplu.

Eu regret c„ actuala putere, care Ón campania electoral„ s-a declarat adepta adev„rului ∫i a drept„˛ii, de data aceasta vrea s„ dea pas„rea din m‚n„ pe cioara de pe gard, respectiv pe acel cod electoral care se va elabora.

Nu este nici o problem„. Este foarte bine c„ se lucreaz„ sau exist„ inten˛ia de a se lucra la Codul electoral, dar, p‚n„ atunci, o asemenea ini˛iativ„ care vizeaz„ Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ pentru a Ómpiedica fraudarea alegerilor, Ón opinia noastr„, ar trebui Ómbr„˛i∫at„ ∫i votat„.

## V„ mul˛umesc, domnule senator Funar.

Dac„ nu sunt alte interven˛ii din partea altor grupuri sau obiec˛ii fa˛„ de propunerea de a proceda potrivit practicii, atunci v-a∫ supune votului raportul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i vreau s„ precizez foarte clar, cei care vor vota pentru sunt Ón

favoarea respingerii proiectului, cei care voteaz„ nu sunt Ómpotriva respingerii proiectului.

V„ rog s„ v„ exprima˛i pozi˛ia prin vot.

Cu 72 voturi pentru, 21 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost respins„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului.

Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism.

Invit, din partea Guvernului, s„ sus˛in„ proiectul de lege. V„ rog.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Œn primul r‚nd, este de subliniat c„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a fost adoptat„ ∫i votat„ de plenul Camerei Deputa˛ilor, iar Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, la r‚ndul ei, a aprobat-o, f„r„ modific„ri ∫i complet„ri.

Œn esen˛„, modificarea poate fi rezumat„ printr-o fraz„, pentru c„ Direc˛ia de Investigare a fost recent Ónfiin˛at„, dar, chiar Ón aceast„ scurt„ perioad„, s-au descoperit dou„ puncte vulnerabile Ón activitatea acestei direc˛ii, ∫i anume s-a demonstrat c„, pentru a fi Óntr-adev„r eficientizat„ activitatea acesteia, trebuie degrevat„ de cauzele m„runte ∫i, atunci, Ón acest sens, se intervine Ón competen˛a de cercetare a acestei direc˛ii, pentru a se rezuma, Óntr-adev„r, numai la fenomenul infrac˛ional de la nivelul macrocriminalit„˛ii economico-financiare, iar pe de alt„ parte, pentru a desf„∫ura o activitate calitativ„, dar mai ales operativ„, este necesar„ sporirea num„rului ∫i a procurorilor ∫i a speciali∫tilor ∫i, respectiv, a personalului auxiliar de specialitate.

Œi mul˛umesc doamnei Katalin Kibedi pentru sus˛inerea proiectului de lege ∫i Ól invit s„ prezinte raportul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pe domnul pre∫edinte Eckstein.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este unul de admitere f„r„ amendamente. La dezbateri a participat reprezentantul Ministerului Public, care a sus˛inut, de altfel, proiectul Ón forma adoptat„ de c„tre Camera Deputa˛ilor, ∫i s-a primit un aviz favorabil de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Proiectul de lege are caracter organic, iar Senatul are calitatea de Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte Eckstein.

La dezbateri generale sunt colegi care doresc s„ intervin„?

Domnul senator Funar, din partea P.P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Fiind un prim proiect de lege cu un asemenea obiect, Grupul parlamentar al P.P.R.M. propune s„ fie restituit la comisie acest proiect, s„ fie invita˛i ∫i reprezentan˛ii Consiliului Local de la Hunedoara ∫i s„ fie ob˛inute...

Numai un moment. M„ scuza˛i. Suntem la alt proiect de lege. Lipsa de experien˛„, ca s„ v„ Óntorc favoarea, se vede. Sunte˛i prima oar„ Ón Senat, domnule Funar, ∫i v„ rog s„ fi˛i atent.

V„ mul˛umesc. La punctul urm„tor v„ dau cuv‚ntul.

M„ scuza˛i, domnule pre∫edinte. Am fost capacitat de alt proiect de lege.

A.V.A.S. sus˛ine proiectul de lege Ón sensul transferului cu titlu gratuit a mai sus men˛ionatului pachet de ac˛iuni, av‚nd Ón vedere c„ un astfel de demers va conduce la dezvoltarea economiei regionale ∫i, totodat„, la recuperarea crean˛elor pe care bugetul local le de˛ine fa˛„ de aceast„ societate.

Sus˛inerea acestui demers Ó∫i are fundamentul Ón solicitarea Consiliului Local Hunedoara, care a aprobat prin Hot„r‚rea nr. 163/2004 preluarea Ón administrarea sa cu titlu gratuit a pachetului de ac˛iuni de˛inut de A.V.A.S. la S.C. îEcosid“ — S.A. Hunedoara.

V„ mul˛umesc.

Œi mul˛umesc domnului vicepre∫edinte Gyerkó László. Œl invit pe pre∫edintele Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul Eckstein, s„ prezinte raportul comisiei.

Ave˛i cuv‚ntul.

## V„ rog s„ lua˛i loc.

## V„ mul˛umesc.

Revenim dup„ aceast„ parantez„ nedorit„ a domnului senator Funar. Revenim la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 508/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ón cadrul Ministerului Public a Direc˛iei de Investigare a Infrac˛iunilor de Criminalitate Organizat„ ∫i Terorism.

La acest proiect de lege sunt interven˛ii din partea grupurilor din Senat? Nu sunt.

V„ propun, pe aceea∫i procedur„, s„ supunem la vot proiectul Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i proiectul de lege. Rog pe cei care doresc s„ voteze s„-∫i exprime votul.

Cu 86 voturi pentru, 10 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat proiectul de lege. Lege organic„, deci avem majoritatea.

Mul˛umesc, doamna Katalin Kibedi.

V„ propun s„ trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de ac˛iuni din proprietatea privat„ a statului ∫i administrarea Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului Ón proprietatea privat„ a Municipiului Hunedoara ∫i administrarea Consiliului Local al Municipiului Hunedoara.

Invit reprezentantul Guvernului s„ sus˛in„ proiectul de lege.

## — **Domnul Gyerkó László** _vicepre∫edintele Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect transferul cu titlu gratuit a pachetului de ac˛iuni reprezent‚nd 99,99% din capitalul social al S.C. îEcosid“ — S.A. Hunedoara din proprietatea privat„ a statului ∫i administrarea A.V.A.S. Ón proprietatea privat„ a Municipiului Hunedoara ∫i administrarea Consiliului Local Hunedoara.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul este de admitere, f„r„ amendamente. Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

La discu˛iile din Senat a participat ∫i a dat explica˛ii doamna Maria Ene, director la Direc˛ia juridic„ a A.V.A.S., ∫i, la solicitarea unor colegi, am intrat ∫i Ón posesia Hot„r‚rii Consiliului Local Hunedoara prin care s-a admis acest punct ∫i prin care solicit„ predarea acestui pachet cu titlu gratuit de la A.V.A.S. autorit„˛ii locale, pe motiv c„ prin aceast„ modalitate se pot realiza investi˛ii Óntr-o regiune mai defavorizat„ din acest punct de vedere. Senatul este prima Camer„ sesizat„, iar caracterul proiectului este de lege ordinar„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œl invit la microfon pe domnul senator Funar. Doamna Vedina∫? Vre˛i s„ fie argumente mai competente.

V„ rog, Ón numele P.P.R.M., doamna senator Vedina∫.

## V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

P.P.R.M. nu sus˛ine acest proiect de lege ∫i v„ solicit„m, pentru argumentele pe care le vom dezvolta Ón continuare, pe de o parte, retrimiterea proiectului la Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, iar, pe de alt„ parte, sesizarea Comisiei economice, pentru a se evalua consecin˛ele economice ale acestui proiect de lege.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere faptul c„ at‚t Ón expunerea de motive, c‚t ∫i Ón raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri se face sus˛inerea c„ prin acest proiect de lege se urm„re∫te ca autoritatea local„, Ón spe˛„ consiliul local, s„ recupereze ni∫te datorii pe care le-ar avea îSidex“ -ul sau Societatea Comercial„ îEcosid“ la autoritatea local„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 Noi cunoa∫tem, ca juri∫ti, c„ Ón sistemul legal actual altele sunt metodele prin care are loc recuperarea unor datorii.

S„ Ón˛elegem c„ prin acest proiect de lege se dore∫te transformarea unei autorit„˛i autonome locale Óntr-un soi de executor judec„toresc care face execut„ri ∫i care Ó∫i recupereaz„ propriile debite sau ale celorlal˛i?

Un alt argument este faptul c„ nu am reg„sit Ón documenta˛ie care este cuantumul acestor datorii ∫i Ón ce m„sur„ cuantumul acestor datorii nu determin„ consecin˛a economic„, aceea ca autoritatea local„ s„ ajung„ Ón situa˛ia Ón care s„ primeasc„ mai mult pasiv dec‚t activ.

Deci consider„m c„ este nevoie de o opinie pertinent„, specializat„, motiv pentru care solicit„m ∫i sesizarea Comisiei economice ∫i, dup„ cum v-am spus Ónainte, ∫i retrimiterea la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea altor grupuri sunt interven˛ii?

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, v„ rog, domnul senator Otilian Neagoe.

Domnule pre∫edinte, domnilor colegi,

™i noi credem c„ proiectul de lege ar trebui trimis la comisie ∫i, eventual, ∫i la Comisia economic„, Óntruc‚t, Ón expunerea de motive ∫i Ón discu˛iile de la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, reprezentanta A.V.A.S.-ului nu a reu∫it s„ ne l„mureasc„ Ón leg„tur„ cu patrimoniul care face obiectul acestui transfer. Este vorba, totu∫i, de o valoare de 98 miliarde lei ∫i nu se spune nimic Ón leg„tur„ cu patrimoniul concret.

Deci am ruga s„ se retrimit„ la comisie, pentru ca toate lucrurile acestea s„ fie clarificate.

V„ mul˛umim.

Mul˛umesc domnului senator. Dac„ nu mai sunt interven˛ii...

Da, v„ rog, domnul senator Arion, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu, ca senator de Hunedoara, vreau s„ aduc c‚teva preciz„ri legate de acest proiect de lege.

Œn fapt, este vorba de dorin˛a Prim„riei Hunedoara de a ecologiza zona care este Ón proprietatea îEcosid“. Este vorba de 210 hectare pe care la ora actual„ se g„sesc fostele cocserii ∫i o˛el„rii îSiemens-Martin“, aflate Óntr-o stare foarte avansat„ de degradare, pentru care Prim„ria Hunedoara a depus un proiect cu finan˛are european„ Ón valoare de 8 milioane euro.

Dac„ Ón termen de 40 de zile Prim„ria Hunedoara nu face dovada c„ este proprietarul terenului, aceast„ finan˛are poate fi pierdut„. Deci tergiversarea acestui proiect de lege poate duce la pierderea a 8 milioane euro.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Guvernului, dac„ dori˛i o reac˛ie, domnul vicepre∫edinte László Gyerkó sau domnul ministru Bogdan Olteanu.

## **Domnul Bogdan Olteanu** — _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Nu dorim dec‚t s„ observ„m c„ pentru acest proiect de lege Senatul a adoptat procedura de urgen˛„, admi˛‚nd faptul c„ este o chestiune care nu permite Ónt‚rzierile, ∫i, ca atare, rug„mintea Guvernului este de a lua Ón dezbatere ast„zi acest proiect.

Am Ón˛eles.

Avem, Óns„, o propunere f„cut„ oficial de un grup parlamentar ∫i sprijinit„ de un alt grup ∫i, Ónainte de a decide asupra proiectului de lege, voi supune la vot propunerea f„cut„ de doamna senator Vedina∫, Ón numele Partidului Popular Rom‚nia Mare, ∫i sus˛inut„, Ón numele Grupului P.S.D., de c„tre domnul senator Otilian Neagoe.

Vreau s„ precizez procedura votului. Cei care vor vota îda“ Ónseamn„ c„ sus˛in propunerea de retrimitere a proiectului de lege la Comisia economic„.

Nu, nu... s„ precizeze...

Numai un moment. Domnul pre∫edinte Eckstein, procedural. V„ rog.

Nu procedural. Vreau s„ preciz„m un singur lucru. Comisia sesizat„ este Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Deci, dac„ exist„ solicitare s„ fie retrimis„ pentru un raport suplimentar, cred c„ cele dou„ comisii, Comisia economic„ ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, trebuie s„ Óntocmeasc„ un raport comun. Eu a∫a am Ón˛eles.

V„ mul˛umesc.

Nu poate s„ fac„ raportul o alt„ comisie.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Sunt absolut de acord. Ave˛i dreptate.

Deci reformulez propunerea de vot. Cei care vor vota îda“, voteaz„ pentru retrimiterea la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i la Comisia economic„. Cei care vor vota înu“, sunt Ón favoarea discut„rii ∫i adopt„rii raportului astfel cum a fost propus de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i sus˛inut de Guvern.

Deci, Ónc„ o dat„, v„ rog s„ fi˛i aten˛i,

Œn consecin˛„, v„ supun la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i proiectul de Lege privind transferul cu titlu gratuit al unui pachet de ac˛iuni din proprietatea privat„ a statului ∫i administrarea Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului Ón proprietatea privat„ a Municipiului Hunedoara ∫i administrarea Consiliului Local al Municipiului Hunedoara.

Cei care sunt Ón favoarea proiectului de lege voteaz„ îda“. V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Cu 66 de voturi pentru, 35 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat proiectul de lege.

List„ la votul final, v„ rug„m.

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. s-a cerut list„ pentru votul final. Este lege ordinar„, deci este adoptat„.

V„ propun s„ trecem la punctul 10 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura.

Sunt dou„ articole, cu dou„ modific„ri. Avem raport de la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„. Caracterul legii este ordinar.

Dau Ónt‚i cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a sus˛ine proiectul de lege. V„ rog.

## **Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,

Referitor la propunerea legislativ„ de modificare a Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura, sus˛inem punctul de vedere al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, cu amendamentele aduse de aceasta, ∫i anume, la punctul 1 din anexa nr. 3 se va introduce un nou text ∫i o nou„ liter„, d), care prevede, citez, îCondi˛ii care trebuie Óndeplinite pentru practicarea pescuitului recreativ Ón apele apar˛in‚nd domeniului public“; iar la acela∫i punct 1 din anexa 3 se va introduce lit. e), care prevede, citez: îPescuitul recreativ de noapte pe cursurile de ap„ sau lacuri se va desf„∫ura Ón anumite sectoare clar delimitate de administratorul resursei piscicole, Ómpreun„ cu asocia˛iile jude˛ene de pescuit sportiv.“

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, v„ rog.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, cu aceast„ propunere legislativ„.

Propunerea legislativ„ apar˛ine domnului deputat Horea Dorin Uioreanu ∫i are ca obiect de reglementare modificarea lit. a) a art. 55, precum ∫i a lit. a) a anexei nr. 3 din Legea nr. 192/2001, Ón sensul legaliz„rii pescuitului recreativ Ón timpul nop˛ii, cu condi˛ia ca, pe timpul nop˛ii, pescarii sportivi s„ foloseasc„ o surs„ de lumin„ care s„ semnalizeze prezen˛a acestora la locul de pescuit.

Propunerea are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei economice.

Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse Ón anex„ la prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

Œntruc‚t este Ómpreun„ cu noi ∫i ini˛iatorul acestui proiect de lege, este vorba de domnul deputat Horea Dorin Uioreanu, v„ rog s„-mi permite˛i s„-i dau cuv‚ntul, Ón calitate de ini˛iator.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Horea Dorin Uioreanu** — _deputat_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Varianta propus„ pentru modificarea legii p„streaz„ toate obliga˛iile prev„zute pentru pescuitul recreativ pe timpul zilei, dar oblig„ pescarul sportiv, la pescuitul sportiv pe timpul nop˛ii, s„ practice acest sport Óntr-o zon„ limitat„ ∫i luminat„. Amenajarea unor sectoare clar delimitate pentru acest tip de pescuit pe cursurile de ap„ sau de lacuri ar duce la cre∫terea poten˛ialului turistic Ón zonele respective.

Pescuitul sportiv pe timpul nop˛ii este legalizat Ón majoritatea ˛„rilor ∫i trebuie s„ pornim de la ideea c„ pescarii sportivi nu sunt braconieri.

S-a observat c„, pe lacurile private unde s-a introdus de c„tre administratorii acestora pescuitul pe timpul nop˛ii, braconajul s-a redus foarte mult. Asta este o parte din expunerea de motive pe care o am anexat„ acestui proiect, am participat la ∫edin˛ele comisiei ∫i sunt de acord cu propunerile ∫i amendamentele pe care comisia le-a f„cut.

Mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului socialdemocrat, domnul senator Daea.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, av‚nd Ón vedere faptul c„ la propunerea pe care stimatul nostru coleg, domnul deputat Uioreanu, a Ónaintat-o Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, noi, senatorii P.S.D., am venit cu amendamentul prev„zut la lit. e), motiv pentru care, Ón numele Grupului P.S.D., sus˛inem acest proiect de act normativ.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005

Mul˛umesc domnului senator.

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., v„ rog, domnule senator Pere∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum se preciza ∫i de c„tre ini˛iator, propunerea legislativ„ de fa˛„ p„streaz„ toate obliga˛iile prev„zute pentru pescarii sportivi, conform Legii nr. 192/2001. Singura modificare esen˛ial„ este doar permisiunea de a se pescui noaptea, numai pescuit sportiv, cu undi˛a, Ón condi˛iile existen˛ei unor surse luminoase. Astfel, se mai spune aici, ar putea s„ fie descurajat ∫i braconajul de noapte, prezen˛a pescarilor sportivi fiind un factor de risc pentru ace∫tia.

Iat„ de ce Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. va vota favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Pere∫.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, domnul senator Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Permite˛i-mi s„-i pun ini˛iatorului c‚teva Óntreb„ri, pentru a ne l„muri ∫i noi cum s„ vot„m.

Dar, Ónainte de acest lucru, comentam Ómpreun„ cu colegii din Grupul P.P.R.M. aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Probabil c„, Óntr-o alt„ situa˛ie existent„ Ón ˛ar„, era interesant acest proiect de lege, dar, c‚nd ˛ara este sub ape, a veni cu o ini˛iativ„ legislativ„ at‚t de important„ ne-a pus pe g‚nduri.

Permite˛i-mi s„ pun cele trei Óntreb„ri, pentru a ne l„muri ∫i a nu gre∫i la vot.

S„ ne da˛i ∫i text, ca s„ pot s„ notez.

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-l instrui˛i pe membrul partidului dumneavoastr„ Ón privin˛a modului de a se comporta Ón Senatul Rom‚niei.

Da. Deci eu o s„ v„ rog s„ nu mai lua˛i cuv‚ntul dac„ nu v„ ofer acest cuv‚nt, iar pe dumneavoastr„ v„ rog, domnule senator Funar, s„ Óncerca˛i s„ reduce˛i din umorul extrem de dubios. Ini˛iativa legislativ„ nu a venit acum Ón timpul inunda˛iilor, este o ini˛iativ„ mai veche ∫i mi se pare c„ acest efort disperat pe care Ól face˛i de a fi sarcastic sau ironic nu ne ajut„ foarte mult. Suntem Ón politic„, facem politic„, dar dezbatem ni∫te proiecte de lege care vin ∫i ele pe un anumit calendar.

Cu tot respectul v„ spun c„, dac„ continua˛i cu stilul acesta, nu ajuta˛i cu nimic, crede˛i-m„, dar, sigur, sunte˛i liber s„ proceda˛i cum crede˛i.

V„ rog s„ continua˛i.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Deci am doar trei Óntreb„ri simple pentru ini˛iator. Ce Ón˛elege ini˛iatorul prin îsurs„ de lumin„“? Este vorba de brichet„, lum‚nare, chibrituri, ˛igar„ aprins„, lantern„, bec sau candel„? Nu sunt Ónscrise...

Am o rug„minte... v„ rog foarte mult...

Domnule pre∫edinte, eu sunt foarte serios c‚nd Ói pun ini˛iatorului Óntreb„ri...

S„ ne amuz„m Ón t„cere.

... pentru c„, dac„ nu este limpede textul legii, se poate ajunge la abuzuri Ón ceea ce prive∫te aplicarea amenzilor.

A∫ putea r„spunde, domnule pre∫edinte.

Ave˛i pu˛intic„ r„bdare. Mai am Ónc„ dou„ Óntreb„ri.

V„ rog.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

O a doua Óntrebare: ce se Ón˛elege prin îtimp de noapte“ ∫i Óntre ce ore?

™i a treia Óntrebare: va mai fi vreo sanc˛iune sau nu Ón urma amendamentelor care au fost propuse ∫i — am Ón˛eles — acceptate?

Deocamdat„, din atmosfera din sal„ ∫i din propunerea comisiei, am Ón˛eles c„ nu se mai sanc˛ioneaz„, nu mai exist„ amend„.

™i atunci ne punem Óntrebarea: ce sens mai are ini˛iativa legislativ„ dac„ fapta nu este sanc˛ionat„?

A∫tept„m cu interes r„spunsul la cele trei Óntreb„ri ∫i, apoi, ne vom decide cum vom vota. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit pe reprezentantul Guvernului s„ r„spund„ la Óntreb„ri.

Scuza˛i-m„, ini˛iatorul, domnul deputat Horea Uioreanu, s„ r„spund„ la Óntreb„ri.

## **Domnul Horea Dorin Uioreanu:**

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Uit‚ndu-m„ la cine a pus Óntrebarea, eram tentat s„ spun îcandel„“ ca surs„ de lumin„, dar exist„ Ón tolba ∫i Ón echipamentul pescarilor surse de lumin„ permanent„ asem„n„toare celor ale minerilor, ceva de genul acesta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 Oricum, prin modific„rile care s-au f„cut Ón cadrul comisiei ∫i propunerea pe care a f„cut-o, comisia se refer„ la locuri delimitate, deci, practic, iluminate. Aceasta, legat de prima Óntrebare.

Œn ce prive∫te îtimp de noapte“, se refer„ la orele Ón care soarele apune, domnul senator Gheorghe Funar. Soarele apune Ón perioada de noapte ∫i r„sare Ón timpul dimine˛ii!

Vizavi de amenzi, de bun„ seam„, dac„ e vorba de pescuitul sportiv de noapte, se anuleaz„ capitolul îAmenzi“ cu care erau sanc˛ionate Ón cazul nemodific„rii legii Ón discu˛ie.

V„ mul˛umesc.

Sper c„ sunte˛i satisf„cut.

obiectul, dar maniera asta de batjocur„ s„ ∫i-o permit„ cu cine conduce la Camera Deputa˛ilor, ∫i nu Ón Senatul Rom‚niei!

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

## V„ mul˛umesc.

Eu v„ rog pe to˛i, atunci c‚nd dori˛i s„ ave˛i ni∫te r„spunsuri inteligente, s„ pune˛i Óntreb„ri inteligente.

Domnul senator Funar, v„ rog.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

## Domnule pre∫edinte,

Trebuia s„ spune˛i de la microfonul cel„lalt, nu de la prezidiu...

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„ informez onoratul Senat c„ ∫i eu sunt pescar ∫i de aceea sunt interesat de un text de lege c‚t mai limpede!

Am o rug„minte. Numai un moment, domnul Funar. V„ rog frumos s„ p„stra˛i lini∫tea, c„ nu pot s„ receptez argumentele.

V„ rog, domnul Funar.

Œn condi˛iile Ón care ini˛iatorul sus˛ine c„ timpul nop˛ii este de la apusul soarelui, Ómi pare r„u c„ nu a scris astfel Ón textul legii, pentru c„, altfel, este interpretabil ∫i este p„cat ca s„ treac„ de Senat mai departe un text care poate fi interpretabil Ón aplicarea sa.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt alte interven˛ii?

V„ rog, domnul Uioreanu, ultima interven˛ie, Ón calitate de ini˛iator.

A∫ face o completare. La sursele de lumin„ cu care ne-au obi∫nuit la Cluj-Napoca firmele fiului domnului senator, actualmente, senator Gheorghe Funar... _(Hohote de r‚s.)..._ s„ v„ aducem ∫i licurici cu care s„ delimit„m aceste zone!

V„ mul˛umesc.

Dac„ Ómi permite˛i s„ ∫i Ónchei...

V„ mul˛umesc foarte mult. Pe procedur„?

## Domnule pre∫edinte,

V„ rog frumos s„-i atrage˛i aten˛ia ini˛iatorului c„ se afl„, totu∫i, Ón Senatul Rom‚niei, ∫i nu la pia˛„. I s-au pus ni∫te Óntreb„ri la obiect, poate unele elud‚nd

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, comentariile pe care le ave˛i Ón calitate de senator s„ le face˛i de la alt microfon. Ca pre∫edinte de ∫edin˛„, ave˛i alte atribu˛ii, pe care v„ rog s„ vi le respecta˛i.

Cu mare pl„cere!

Œn ceea ce prive∫te ini˛iatorul, regret c„ Óncearc„ s„ v„ induc„ Ón eroare cu diverse pove∫ti. Nu suntem la îDiverse“ ∫i nu avem un asemenea punct, îDiverse“, pe ordinea de zi de ast„zi.

Eu am venit la acest microfon, cu seriozitate am pus ni∫te Óntreb„ri pentru l„murirea ∫i a mea ∫i b„nuiesc c„ ∫i a unora dintre dumneavoastr„ ∫i Ón ideea de a reu∫i Ómpreun„ s„ vot„m un text foarte bun, nu un text ambiguu.

Eu sunt convins c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dac„ trece de Camera superioar„ a Parlamentului Rom‚niei, va fi un subiect care nu va sc„pa aten˛iei umori∫tilor din Rom‚nia ∫i de pe mapamond.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator. Stima˛i colegi,

Dac„ nu mai sunt interven˛ii, v„ supun la vot raportul, av‚nd Ón vedere c„ toate amendamentele sunt acceptate.

- V„ supun la vot raportul, cu amendamentele propuse

- ∫i adoptate de comisie.

- V„ rog, cei care sunte˛i pentru, s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

Cu 71 de voturi pentru, 31 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost adoptat raportul, cu amendamentele anexate.

V„ supun acum la vot proiectul de modificare ∫i completare a Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 78 de voturi pentru, 27 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, au fost aprobate modific„rile ∫i complet„rile Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 V„ propun s„ trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 31/2002 privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„˛i naturale Ón agricultur„.

Este vorba de dou„ articole, cu dou„ modific„ri. Raportul este de respingere. Este o lege ordinar„.

O s„-l invit Ónt‚i pe reprezentantul Guvernului, domnul D„nu˛ Apetrei.

Domnule pre∫edinte,

Din punctul de vedere al ministerului, respingem aceast„ propunere legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Am s„ prezint, pe scurt, raportul comisiei.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond spre dezbatere ∫i adoptare cu aceast„ propunere legislativ„. Ea apar˛ine domnului deputat Ioan Stan.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„˛i naturale Ón agricultur„.

Prin aceast„ ini˛iativ„ se propune ca societ„˛ile de asigurare, asigurare-reasigurare, agreate de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care au Óncheiat contracte de asigurare cu produc„torii agricoli, s„ contribuie la desp„gubirile prev„zute la art. 6 lit. a) din Legea nr. 381/2002 cu sume Ón cuantum de p‚n„ la 50% din valoarea acestora.

Propunerea legislativ„ are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i avizul negativ al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Comisia noastr„ a dezb„tut aceast„ propunere. La dezbatere au luat parte at‚t ini˛iatorul, c‚t ∫i reprezentantul ministerului.

Œn punctul s„u de vedere, Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„, iar, Ón urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului de respingere.

Prin natura reglement„rilor, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare.

Fa˛„ de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport de respingere.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

V„ propun s„ trecem la dezbateri generale pe marginea proiectului.

Dac„ dore∫te s„ se intervin„ din partea grupurilor? Domnul Pere∫ a renun˛at. Dac„ dore∫te altcineva s„ intervin„?

V„ rog, domnul senator.

Partidul Popular Rom‚nia Mare va respinge aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, av‚nd Ón vedere c„ societ„˛ile de

asigur„ri nu sunt obligate s„ asigure aceste calamit„˛i naturale catastrofale pentru agricultur„ ca seceta sau Ónghe˛ul din timpul iernii, inunda˛iile.

Œns„ este foarte grav pentru agricultur„ c„, de fapt, adev„ratele calamit„˛i naturale sunt exact ace∫ti factori care se manifest„ pe suprafe˛e foarte mari.

Œn cazul unei secete foarte mari, pentru agricultori Ónseamn„ faliment. Statul intervine foarte pu˛in.

A∫ ruga ca Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ ia m„suri ca din subven˛iile acordate pe produse s„ re˛in„ chiar de anul acesta o mic„ parte, m„car 10—15%, pentru a putea salva produc„torii agricoli Ón caz de inunda˛ii sau de secet„ prelungit„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

Da, mul˛umesc. Dac„ sunt alte interven˛ii?

Dac„ nu, v„ propun s„

Trecem la punctul 12 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Comitetului european de Óntreprindere. Este o lege Ón procedur„ de urgen˛„. Caracterul legii, ordinar„.

Din partea Guvernului, domnul C„t„lin Ionel D„nil„, v„ rog s„ v„ sus˛ine˛i punctul de vedere.

**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Obiectul de reglementare al prezentului proiect de act normativ Ól reprezint„ constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Comitetului european de Óntreprindere, Ón vederea Ómbun„t„˛irii dreptului de informare ∫i consultare a salaria˛ilor, din perspectiva necesit„˛ii de asigurare a alinierii legisla˛iei na˛ionale la exigen˛ele europene Ón domeniu, Ón contextul procesului de armonizare legislativ„.

Acest proiect de lege propune o reglementare care s„ ˛in„ seama de dispozi˛iile prev„zute Ón mod expres de Legea nr. 53/2003 — Codul muncii — ∫i de dispozi˛iile comunitare Ón domeniu ∫i a fost elaborat„ Ón vederea Óndeplinirii angajamentelor asumate de Rom‚nia Ón cadrul negocierilor privind capitolul XIII — îOcupare ∫i politici sociale“.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei supune spre adoptare plenului Senatului acest proiect de lege, Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Aron Popa.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005

Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege cu care am fost sesizat constituie o armonizare a legisla˛iei na˛ionale cu exigen˛ele europene Ón materia drepturilor la informare ∫i consultare ∫i, Ón fapt, transpune Ón practic„ Directiva european„ nr. 9445 privind instituirea unui comitet de Óntreprindere.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, a analizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t Óntocmirea unui raport favorabil, f„r„ amendamente, pentru a fi supus plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare.

Œn favoarea acestui proiect de lege s-au primit avize de la Comisia economic„, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i ∫i de la Consiliul Legislativ. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu. Stima˛i colegi,

Dac„ la dezbateri generale dore∫te s„ intervin„ cineva pe marginea proiectului de lege?

Dac„ nu, av‚nd Ón vedere c„ raportul comisiei este f„r„ amendamente, v„ supun la vot aprobarea raportului ∫i a proiectului de lege, Ón ansamblul s„u, fiind vorba de o lege ordinar„ ∫i acquis comunitar.

V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.

Cu 94 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, a fost adoptat proiectul de Lege privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea Comitetului european de Óntreprindere.

Stima˛i colegi, v„ informez c„, cel t‚rziu, la ora 18,00, va trebui s„ trecem la punctul urm„tor, îŒntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri“. Este vorba de transmisii radio Ón direct.

V„ mul˛umesc tuturor pentru colaborare ∫i v„ doresc o sear„ pl„cut„.

## PAUZ√

Trecem la punctul din ordinea de zi îŒntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri“.

O s„ Óncepem cu Óntreb„rile ∫i invit la microfon pentru a adresa prima Óntrebare pe domnul senator Alexandru Mor˛un, dar Ói va fi foarte greu s„ r„spund„ la aceast„ invita˛ie, nefiind prezent fizic, numai duhul d‚nsului plute∫te asupra noastr„.

Adrian Cioroianu, idem. Se zice c„ î _Non bis in idem_ “.

Domnul Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, este Óntrebarea referitoare la recalcularea pensiilor.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Mii de pensionari au a∫teptat cu ner„bdare recalcularea pensiilor promise de Guvern. Pe un orizont de a∫teptare foarte mare, efectul procesului declan∫at

este extrem de mic. Œn jude˛ul Arad, la circa 40% dintre pensionari, cre∫terea este zero sau Ón jurul a c‚torva mii de lei.

Cunosc‚ndu-se faptul c„ Ón acest an nu se va produce nici o indexare a pensiilor, v„ Óntreb, domnule ministru, cum se va realiza cre∫terea real„ a veniturilor pensionarilor, cum vor putea rezista pensionarii la valul de scumpiri ce Ón scurt timp va cuprinde Rom‚nia? De ce nu s-a avut Ón vedere o cre∫tere programat„ a pensiilor mici? Nu ar fi fost normal ca o pensie mic„, de un milion de lei, s„ fie majorat„ substan˛ial, p‚n„ la dou„ milioane lei, pentru ca, Óntr-adev„r, sprijinul acordat persoanelor v‚rstnice s„ fie real?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Pot prezenta cele dou„ Óntreb„ri? Dac„ accepta˛i, domnule pre∫edinte...

Ave˛i dou„ Óntreb„ri?

Da. A∫a obi∫nuiesc s„ merg, la limita maxim„.

Sunte˛i Ónscris cu o singur„ Óntrebare. Deci nu se poate veni cu Óntrebare suplimentar„.

Domnule pre∫edinte,

Le-am depus Ón timp util cele dou„ Óntreb„ri, Ónc„ din data de 4 mai.

Toat„ lumea are o singur„ Óntrebare, o s„ v„ rog pe cealalt„ s„ o p„stra˛i pentru s„pt„m‚na viitoare ∫i o presta˛i pe cea mai urgent„ ast„zi, iar cealalt„ pentru s„pt„m‚na viitoare.

Cea mai urgent„ este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ sunt cunoscute, domnule prim-ministru, inunda˛iile care au avut loc Ón primele patru luni ale acestui an, mai ales cele din Banat, unde v-a˛i deplasat personal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 O ˛ar„ Óntreag„, ∫i nu numai, a re˛inut replica dumneavoastr„: îCe vre˛i, s„ v„ facem hoteluri?“

Ceea ce nu ∫tiu rom‚nii, ∫i solicit, domnule primministru, s„-mi comunica˛i, care a fost strategia Guvernului Ómpotriva inunda˛iilor Ón perioada ianuarie — aprilie 2005, pe ˛ar„ ∫i pe jude˛e, precum ∫i care este strategia Cabinetului pe care-l conduce˛i, p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an ∫i Ón perioada 2006—2008, pe fiecare jude˛, Ón parte, pentru a preveni noi inunda˛ii?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Gheorghe Funar ∫i invit la microfon pe domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Œn data de 15 martie 2005, a avut loc devastarea sediului Partidului Social Democrat din jude˛ul Timi∫.

Dup„ aproape dou„ luni de zile, nu avem nici un fel de rezultat ∫i nici o ipotez„ care s„ conduc„ la descoperirea celor care au s„v‚r∫it aceast„ fapt„. Mai mult, Óntr-o adres„ pe care Poli˛ia Municipiului Timi∫oara o transmite biroului nostru de la Timi∫oara, se spune c„ una din ipotezele formulate Ón acest dosar prevede c„ fapta a putut fi comis„ de c„tre o persoan„ care a avut cheie dubl„ de la u∫a de acces.

Dorim s„ afl„m aceast„ persoan„.

Consider„m c„ acest caz a fost tratat cu mult dezinteres ∫i nu s-a dorit aflarea adev„rului. Solicit„m r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc domnului senator Ilie S‚rbu pentru Óntrebarea adresat„.

Invit la microfon pre domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Ionel Popescu.

Am aflat din mass-media c„ pentru proiectul îReprezentantul special al Guvernului Rom‚niei pe probleme de integrare, cooperare ∫i dezvoltare durabil„“, Ón perioada 2002—2005, s-a alocat suma total„ de aproape 20 de miliarde pentru domnul Radu Duda, Principe de Hohenzollern-Veringen.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ domnul Radu are sau nu statutul de angajat? Pe baza c„ror documente i-au fost acordate sumele ∫i pe baza c„ror acte a decontat suma de aproape 20 de miliarde lei?

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pentru a adresa o Óntrebare pe domnul senator Adrian Cioroianu, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Este o Óntrebare adresat„ doamnei ministru Mona Musc„, ministrul culturii ∫i cultelor, ∫i prive∫te o problem„, cred eu, de actualitate, Ón principal. Care sunt principalele proiecte ce se deruleaz„ sau care sunt Ón curs de elaborare, Ón prezent, la Ministerul Culturii ∫i Cultelor? Potrivit uzan˛elor, solicit r„spunsul Ón scris! Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Adrian Cioroianu ∫i Ól invit pentru ultima Óntrebare pe domnul Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„ri rurale.

Œntrebarea mea se refer„ la finan˛area ac˛iunilor fitosanitare de interes na˛ional.

Conform Ordinului nr. 911/2004 al ministrului agriculturii, silviculturii ∫i dezvolt„rilor rurale, precum ∫i altor acte normative mai vechi, o serie de ac˛iuni fitosanitare au fost finan˛ate de le bugetul de stat, chiar dac„ unele nu Ón totalitate.

Rog, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i care din aceste ac˛iuni fitosanitare vor fi finan˛ate de la bugetul de stat Ón acest an ∫i ce bonuri vor fi alocate pentru aceste ac˛iuni, comparativ cu anul trecut, fiindc„ Ón teritoriu anumite ac˛iuni, Ón special cele din pomicultur„, nu sunt finan˛ate Ón acest an?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Petru Stan. Am Óncheiat practic capitolul îŒntreb„ri“. V„ propun s„ trecem la interpel„ri.

Domnul Petru Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ domnului Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.

Domnule ministru,

Œn calitate de reprezentant Ón Senatul Rom‚niei al cet„˛enilor din jude˛ul Mehedin˛i, v„ supun aten˛iei faptul c„, din analiza eficien˛ei economice privind valoarea agentului termic produs la Termocentrala Hal‚nga, situat„ Ón vecin„tatea Municipiului Drobeta Turnu-Severin, s-a creat oportunitatea de a se realiza Ón apropierea obiectivului energetic un complex de sere.

V„ precizez, totodat„, c„ exist„ Ón acest sens un studiu de fezabilitate, Ón urma deciziei luate de fosta conducere a Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, ∫i c„ s-au demarat investi˛ii pentru preg„tirea terenului tocmai pentru c„ s-a con∫tientizat importan˛a deosebit„ a acestui proiect pentru via˛a economic„ ∫i social„ jude˛ului Mehedin˛i, Ón mod deosebit a municipiului Drobeta TurnuSeverin ∫i a comunelor limitrofe, din perspectiva

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 oportunit„˛ii prezen˛ei agentului termic livrat de termocentral„, a impactului social estimat ca semnificativ, dar ∫i a dimensiunii morale, compensatorii a acestui proiect.

f n‚nd cont de to˛i locuitorii str„muta˛i din zon„ la momentul construirii termocentralei, v„ rog, domnule ministru, s„-mi r„spunde˛i, Ón scris, c‚t ∫i oral, dac„ dumneavoastr„ agrea˛i continuarea acestui obiectiv ∫i, dac„ da, Ón ce stadiu se afl„ executarea acestuia ∫i care este perspectiva finaliz„rii.

## V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc domnului senator Petre Daea.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, pe domnul senator Aurel Ardelean, dac„ mai este cumva Ón sal„, dac„ nu, pe domnul senator Gheorghe Funar, pentru a adresa interpelarea.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ ministrului agriculturii, p„durilor, ∫i dezvolt„rii rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Œn Programul de guvernare 2005—2008, Ón capitolul 9, îPolitica de dezvoltare rural„“, este men˛ionat ∫i obiectivul îGestionarea durabil„ a p„durilor“, fiind Ónscrise inclusiv m„surile care vor fi promovate.

Contrar m„surilor Ónscrise Ón Programul de guvernare, Ón multe jude˛e, inclusiv Ón jude˛ul Cluj, Ón loc s„ creasc„ suprafe˛ele ocupate cu p„duri, s-a ajuns Ón ultimii 15 ani la defri∫area unor suprafe˛e uria∫e.

O asemenea situa˛ie se Ónt‚mpl„ Ón aceste luni, de la Ónceputul anului 2005, Ón sta˛iunea Muntele B„i∫ori, aflat„ la 50 de km de Cluj Napoca, unde, Ón toate anotimpurile anului sunt g„zdui˛i mii de clujeni, foarte mul˛i dintre ei sunt nemul˛umi˛i ∫i revolta˛i de faptul c„, de la Ónceputul acestui an, ∫i mai ales Ón luna trecut„, s-a trecut la defri∫area a peste 100 hectare de p„dure de brad.

V„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i efectuarea unei anchete de specialitate la Muntele B„i∫ori pentru a verifica legalitatea defri∫„rilor, distrugerea drumurilor forestiere ∫i impactul asupra mediului.

Clujenii v„ solicit„, domnule ministru, s„ interveni˛i pentru oprirea defri∫„rilor masive din p„durile de brazi de pe raza comunei B„i∫oara ∫i mai ales din sta˛iunea Muntele B„i∫ori.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pentru interpelare pe domnul senator Vasile Dan Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru Mircea Cintez„ ∫i are urm„torul obiect: Rom‚nia, spre deosebire de celelalte ˛„ri dezvoltate, nu are adoptat„ o Lege a farmaciei.

Œn consecin˛„, modelul etic de farmacie ∫i modelul mercantil coexist„. Modelul mercantil cap„t„ tot mai mult„ amploare, Ón special Ón marile aglomer„ri urbane.

Œn Municipiul Arad sunt autorizate 65 de farmacii, Ón ora∫ele jude˛ului — 27, iar Ón satele ∫i comunele ar„dene func˛ioneaz„ 37 de farmacii.

A∫a cum rezult„ ∫i din cifre, avem de-a face cu o concentrare de farmacii Ón zonele urbane ∫i comerciale, Ón detrimentul zonelor rurale ∫i s„race, c„rora li se anuleaz„, astfel, accesibilitatea la medicamente.

De asemenea, proprietatea asupra unei farmacii nu este clar definit„, la momentul actual neav‚nd importan˛„ cine de˛ine o farmacie. Œn plus, cre∫terea continu„ a re˛etei farmaceutice conduce la o criz„ de personal specializat. Cu un personal nu Óntotdeauna de speciali∫ti, farmaciile risc„ s„-∫i piard„ din credibilitatea pe care o aveau c‚ndva ∫i s„ anuleze responsabilitatea profesional„ pe care o presupune meseria de farmacist.

1. V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd va fi adoptat„ Ón Rom‚nia o asemenea lege?

2. Grupul farmaceutic al Uniunii Europene a publicat Ón anul 1989 Carta Farmaciei Europene, iar, Ón acest document, Forumul European pledeaz„ pentru modelul etic de func˛ionare a farmaciei cu circuit deschis.

Ce model va promova Guvernul din care face˛i parte?

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul Viorel Duca Senior, din partea Grupului Popular Rom‚nia Mare. Nu este prezent.

Œl invit, atunci, la microfon, pentru interpelare, pe domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Domnule senator Ilie S‚rbu, ave˛i cuv‚ntul.

Interpelarea este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„riri apelor.

Av‚nd Ón vedere inunda˛iile catastrofale care s-au ab„tut asupra jude˛ului Timi∫ la sf‚r∫itul lunii aprilie ∫i care au pricinuit pagube imense, v„ rug„m, doamna ministru, s„ ne informa˛i asupra proiectelor concrete pe care ministerul de resort le are Ón vedere pentru jude˛ul nostru.

V„ rug„m, de asemenea, s„ nominaliza˛i ∫i sursele de finan˛are pentru aceste proiecte, care necesit„ eforturi financiare deosebite, precum ∫i societ„˛ile care vor lucra pentru realizarea proiectelor de refacere a infrastructurii distruse.

Fa˛„ de afirma˛iile dumneavoastr„ cu referire la culpa unor persoane din Guvernul trecut privind dezastrul natural din jude˛ul Timi∫, v„ rug„m s„ ne informa˛i Ón leg„tur„ cu stadiul anchetelor dispuse.

Solicit„m r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005

Mul˛umesc domnului senator Ilie S‚rbu ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator Neculai Apostol, din partea Grupului social-democrat, pentru interpelarea adresat„ Guvernului.

Domnule pre∫edinte, Dragi colegi, Domnilor mini∫tri,

Interpelarea de ast„zi va fi adresat„ domnului Ionel Popescu, ministrul finan˛elor publice, domnului Ioan Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului, ∫i domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Œn numele Uniunii Na˛ionale a Asocia˛iei Cresc„torilor de P„s„ri din Rom‚nia, adresez ministerelor responsabile o Óntrebare c‚t se poate de punctual„ ∫i legitim„, pe marginea unei situa˛ii deopotriv„ anormale ∫i aberante, care lezeaz„ grav interesele na˛ionale din mai multe puncte de vedere, at‚t economic ∫i financiar, c‚t ∫i referitor la garantarea securit„˛ii alimentare ∫i a s„n„t„˛ii alimentelor, inclusiv din perspectiva obliga˛iilor asumate Ón procesul de integrare european„.

M„ refer la situa˛ia importurilor de carne, care au ajuns s„ reprezinte 60—65% din necesar la carnea de porc ∫i 40—45% la carnea de pas„re. Importurile la carnea de pas„re, Ón primele trei luni ale acestui an, aproape s-au dublat, comparativ cu aceea∫i perioad„ a anului trecut, 17.400 de tone Ón 2004, 33.300 tone Ón 2005. Este extrem de grav faptul c„ aceste cantit„˛i masive de carne importat„ sunt subevaluate Ón vam„. Din datele extrase de pe site-ul Departamentului Agriculturii de Stat al S.U.A., la pozi˛ia îExporturi c„tre Rom‚nia“, pre˛ul de plecare F.O.B. — S.U.A. este de 640 de dolari pe ton„, la care se adaug„ 200 de dolari pe ton„ transport, plus asigurarea, plus n„vluirea, ajung‚ndu-se Ón final la o valoare de aproximativ 900 de dolari pe ton„. La Vama Constan˛a, valoarea de v„muire este de 561 de dolari pe ton„, iar diferen˛a de aproximativ 330 de dolari pe ton„, plus T.V.A. aferent, care ar fi trebuit v„muit„, reprezint„ un prejudiciu important adus bugetului na˛ional, gener‚nd ∫i o evident„ concuren˛„ neloial„ Ón raport cu produc„torii autohtoni.

Ce au de spus Ón acest sens Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Direc˛ia General„ a V„milor? Ce m„suri efective ∫i demersuri concrete inten˛ioneaz„ s„ dezvolte Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ón sensul respect„rii strategiilor ∫i politicilor de integrare european„ convenite privind insecuritatea alimentar„, Ón condi˛iile Ón care am ob˛inut, prin negocieri, anumite contingente, cantit„˛i ∫i standarde de calitate, inclusiv Ón ceea ce prive∫te produc˛ia de carne de pas„re?

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Cu aceasta am Óncheiat sesiunea de interpel„ri, deci partea de interpel„ri din cadrul ∫edin˛ei noastre de ast„zi ∫i, Ón cadrul dialogului Executivului cu Parlamentul, o s„ trecem acum la r„spunsurile pe care reprezentan˛ii Guvernului le-au preg„tit la Óntreb„rile ∫i interpel„rile care le-au fost adresate.

Vreau s„ invit Ón primul r‚nd la microfon pe domnul Gheorghe Barbu, ministrul muncii, familiei ∫i protec˛iei sociale, pentru a r„spunde la o Óntrebare a domnului senator Gheorghe Funar, Ón leg„tur„ cu efectele Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 asupra pensionarilor.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## **Domnul Gheorghe Barbu** — _ministrul muncii, familiei ∫i protec˛iei sociale_ **:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

Din punct de vedere al m„surilor de asisten˛„ social„ adresate persoanelor v‚rstnice, trebuie eviden˛iat„, Ón primul r‚nd, caracteristica de baz„ a sistemului de asisten˛„ social„ din Rom‚nia, reprezentat„ de asigurarea finan˛„rii presta˛iilor ∫i serviciilor sociale din bugetul de stat ∫i, dup„ caz, din bugetele locale. Prin urmare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 art. 42 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal precizeaz„ faptul c„ ajutoarele, indemniza˛iile ∫i alte forme de sprijin cu destina˛ie special„, acordate din bugetul de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale ∫i alte fonduri publice, precum ∫i cele de aceea∫i natur„ primite de la alte persoane, cu excep˛ia indemniza˛iilor pentru incapacitate de munc„, nu se Óncadreaz„ Ón categoria veniturilor impozabile. Noile prevederi introduse Ón cadrul acestui articol privesc doar definirea expres„ a acelor indemniza˛ii suportate din bugetul asigur„rilor sociale de stat, ce nu sunt supuse impozit„rii. Aceste prevederi nu sunt limitative Ón ce prive∫te suportul acordat persoanelor v‚rstnice, deoarece aceast„ categorie de v‚rst„ beneficiaz„ de ajutoare ∫i servicii finan˛ate din bugetul de stat ∫i cel local, care, oricum, nu sunt impozabile.

Mul˛umesc domnului ministru Gheorghe Barbu ∫i invit la microfon...

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, este vorba de un dialog Óntre Parlament ∫i reprezentan˛ii Guvernului.

V„ rog, domnule senator.

f n s„-i mul˛umesc domnului ministru Gheorghe Barbu. Ne-a prezentat foarte frumos cadrul legislativ, dar doar par˛ial a r„spuns la Óntrebare.

Œntrebarea mea era foarte simpl„: care sunt efectele Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, respectiv modificarea Codului fiscal de la 1 aprilie, 1 mai, 1 iunie, majorarea accizelor, pre˛urilor, tarifelor, care sunt efectele acestor major„ri asupra pensionarilor? Domnia sa a r„spuns corect c„ aceste modific„ri ale Codului fiscal nu afecteaz„ veniturile din pensii, nu afecteaz„ cheltuielile din pensii. Cresc aceste cheltuieli pe care trebuie s„ le fac„ pensionarii. ™i eu m„ bucur c„ dumneavoastr„ a˛i prezentat, domnule ministru, faptul c„ sunt pensionari Ón Rom‚nia, dar, din p„cate, foarte pu˛ini, care au 80 sau 100 ∫i vreo 10—15 milioane lei pensie pe lun„. Pe mine m„ Óngrijoreaz„, ∫i pe colegii mei din Partidul Popular Rom‚nia Mare, soarta ∫i situa˛ia celor circa 4.000.000 de pensionari care au pensii foarte mici, sub 3.000.000 lei. ™i aici revin asupra Óntreb„rii, domnule ministru, dac„ accepta˛i un dialog: Ón urma acestor major„ri impuse prin modificarea Codului fiscal de la 1 aprilie, 1 mai, 1 iunie, pensiile, respectiv situa˛ia pensionarilor la sf‚r∫itul acestui an estima˛i c„ va fi mai bun„ sau mai pu˛in bun„ dec‚t cea de la Ónceputul acestui an?

## Domnule senator,

V„ r„spund simplu: Ón primul r‚nd, toate pensiile Ón Rom‚nia, indiferent de efectele Codului fiscal, au fost indexate astfel Ónc‚t infla˛ia de 7% s„ fie acoperit„ integral, chiar dac„ s-a f„cut o cre∫tere cu 103% la Ónceputul anului, prin Legea de aprobare a Bugetului asigur„rilor sociale de stat, altfel dec‚t s-a f„cut Ón anii anteriori, c‚nd se f„cea trimestrial. F„c‚ndu-se de la Ónceputul anului, v„ asigur c„, la 1.000.000 de lei, un pensionar pierde 12.000 lei Óntr-un an, prin aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 metod„, fa˛„ de aceea prin care se f„cea trimestrial. Dac„ se f„cea o indexare de 103,1%, era Ón totalitate acoperit acel 7% prognozat ca infla˛ie. Pe de alt„ parte, din aceast„ perspectiv„, protec˛ia care s-a putut face Ón acest an s-a f„cut, chiar s-a f„cut prin bugetul pe anul 2005, aprobat Ón luna noiembrie 2004.

Pe de alt„ parte, ∫ti˛i c„ a demarat procesul de recalculare a pensiilor, care intr„ Ón mai multe etape. E adev„rat c„ nu va cuprinde Ón totalitate pensionarii Ón tot acest an, ci doar Óncep‚nd din luna martie. Œn luna iulie va fi o alt„ etap„, Ón luna octombrie, sper, o a treia ∫i, ori Ón decembrie, ori Ón ianuarie, cea de a patra.

Œn fiecare etap„, major„rile de pensii, care se refer„ la aproximativ 40—42% din totalul pensionarilor, cresc per total pensionari cu aproximativ 10%. Aceasta ar Ónsemna, pentru c„ noi nu putem s„ judec„m individ cu individ, ci numai media, o cre∫tere pe medie de 10% a tuturor pensiilor, chiar dac„ cre∫teri, major„ri primesc doar aproximativ 40—42%. Acesta este r„spunsul.

A∫ vrea s„ ∫ti˛i c„ efortul este foarte mare Ón acest an — ∫i acesta n-a fost prev„zut Ón bugetul ini˛ial — de aproximativ 7.000 de miliarde, iar anul viitor va fi de aproximativ 22—23.000 de miliarde numai prin recalcularea pensiilor. Avem Ón vedere s„ acoperim Ón integralitate infla˛ia, iar Ón urm„torii ani, c‚nd acest lucru a fost acoperit financiar, s„ major„m cu c‚te 10% pe an peste nivelul infla˛iei.

Acesta este r„spunsul pe care pot s„ vi-l dau.

Mul˛umesc pentru r„spuns ∫i Ól invit acum la cuv‚nt pe ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul, domnul Bogdan Olteanu, s„ r„spund„ unor Óntreb„ri care au fost adresate primului-ministru de domnii senatori Valentin Dinescu, Gheorghe Funar, Verginia Vedina∫, Ilie Ila∫cu ∫i Liviu Doru Bindea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, o clip„, v„ rog.

Dac„ este o chestiune de procedur„, pentru c„ suntem Ón procesul de a r„spunde.

De procedur„, domnule pre∫edinte.

Eu am depus Óntrebarea la doamna ministru Octavia Mona Musc„ acum 3 s„pt„m‚ni de zile. Conform regulamentului, trebuia s„ primesc ast„zi r„spunsul, ∫i nu primesc nici un r„spuns. Œntrebarea era cu privire la Tismana, pentru alocarea unui miliard de lei pentru Casa de Cultur„.

## Domnule senator,

Vom verifica stadiul Ón care se afl„ acel r„spuns ∫i v„ asigur c„-l ve˛i primi c‚t se poate de rapid.

Domnul Valentin Dinescu a primit r„spunsul Ón scris, Domnia sa nu se afl„ Ón sal„.

Œn ce prive∫te Óntrebarea domnilor senatori Eugen Mih„escu ∫i Gheorghe Funar referitoare la tablourile familiei regale, v„ inform„m c„ lucr„rile din colec˛ia de pictur„ a regelui Carol I, l„sat„ prin testament Coroanei Rom‚niei, au fost expuse Ón diverse re∫edin˛e ale familiei regale p‚n„ Ón 1947, iar, din 1949, c‚nd s-a constituit o prim„ form„ a re˛elei muzeale din Rom‚nia, aceste tablouri au fost Ónglobate Ón inventarele muzeelor nouÓnfiin˛ate. Din acel moment, se poate vorbi despre o eviden˛„ a lucr„rilor preluate din fostele re∫edin˛e regale. Aceasta nu cuprinde, Óns„, lucr„rile care fac obiectul Óntreb„rii dumneavoastr„.

Pe de alt„ parte, din informa˛iile pe care le avem la dispozi˛ie, autorit„˛ile comuniste care au for˛at abdicarea regelui Mihai ∫i plecarea acestuia nu au Óntreprins demersuri pentru recuperarea unor bunuri de la familia regal„. Acest lucru ne Óndrept„˛e∫te s„ consider„m c„ afirma˛iile referitoare la Ónsu∫irea f„r„ drept de c„tre fostul monarh a unor bunuri de valoare sunt mai mult dec‚t Óndoielnice ∫i neargumentate. Mai mult dec‚t at‚t, autorit„˛ile nu dispun de dovezi Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

Œmi permite˛i, domnule pre∫edinte, un dialog cu domnul ministru pe aceast„ tem„?

V„ rog, domnule senator Funar.

Sunt nemul˛umit de r„spunsul dat.

Evident, prin r„spunsul dat, se caut„ s„ se escamoteze adev„rul ∫i sunt de vin„, am Ón˛eles din ceea ce relata domnul ministru, pe care-l respect pentru multe lucruri bune pe care le-a f„cut, de vin„ sunt autorit„˛ile comuniste, autorit„˛i care, din luna ianuarie 1948 p‚n„ Ón 1985, Ón fiecare lun„, din banii contribuabililor rom‚ni, i-au dat o rent„ de 10.000 dolari/ lun„ ex-regelui Mihai. Pe l‚ng„ acest lucru, mass-media din ˛ar„ ∫i str„in„tate a relatat c„, din tablourile care au fost duse ∫i alte bunuri de patrimoniu na˛ional, duse Ón cele 12 vagoane cu care a plecat ex-regele Mihai din ˛ar„, unele dintre aceste tablouri au fost v‚ndute, unul dintre ele cu valoarea de 3 milioane de dolari.

Eu, Ómpreun„ cu colegul meu din Partidul Popular Rom‚nia Mare, domnul senator Eugen Mih„escu, am pus aceste Óntreb„ri Ón sensul ce s-a f„cut pentru recuperarea tablourilor din patrimoniul na˛ional. Ex-regele Mihai s-a Óntors Ón ˛ar„ cu familia d‚nsului, este bine c„ a revenit, dar a uitat s„ aduc„ tablourile din patrimoniul na˛ional. Aceasta era problema.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

## Domnule senator,

Cu tot respectul, vreau s„ v„ spun c„ domnul ministru Olteanu nu Óncearc„ s„ escamoteze nimic, Óncearc„ s„ v„ prezinte informa˛iile de care se dispune, Ón mod oficial, la Guvern Ón leg„tur„ cu tema, cu Óntrebarea pe care i-a˛i adresat-o.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 Dumneavoastr„ a˛i f„cut tot felul de considera˛ii care, probabil, se bazeaz„ pe anumite surse ∫i cred c„ cel mai bun lucru pe care a˛i putea s„-l face˛i pentru a contribui, Óntr-adev„r, la rezolvarea acestei teme este s„ oferi˛i Guvernului date care s„ le permit„ s„ ini˛ieze un asemenea proces, cu tot respectul v„ spun Ónc„ o dat„. Pe baz„ de articole de pres„ sau de informa˛ii auzite de la unii ∫i de la al˛ii, din partea unui guvern ar fi neserios s„ Óntreprind„ ceva.

Deci, din punctul meu de vedere, v„ rog, dac„ ave˛i asemenea informa˛ii ∫i probe, s„ le prezenta˛i Guvernului ∫i sunt convins c„ va ac˛iona Ón mod corespunz„tor. Domnul ministru Olteanu.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ v„ mul˛umesc pentru sugestia care mi-a˛i f„cut-o. Œl asigur pe domnul ministru Olteanu c„-i vom pune la dispozi˛ie asemenea informa˛ii.

Am o Óntrebare direct„: dup„ ce le va avea, aceste informa˛ii, are curajul Guvernul s„-l dea Ón judecat„ pe ex-regele Mihai sau nu?

V„ mul˛umesc pentru oferta de a ne pune la dispozi˛ie aceste informa˛ii ∫i orice discu˛ie o vom putea purta atunci c‚nd vom avea informa˛iile respective.

Œn ce prive∫te Óntrebarea doamnei senator Verginia Vedina∫ ∫i a domnului senator Gheorghe Funar referitoare la situa˛ia retroced„rilor pentru biserici, conform legisla˛iei Ón vigoare Ón prezent, se prevede restituirea tuturor imobilelor care au apar˛inut cultelor religioase. P‚n„ Ón acest moment, au fost restituite un num„r de 657 de imobile, dintre care v„ voi cita c‚teva exemple: biserica ortodox„ a primit 138, biserica romanocatolic„ — 151, biserica greco-catolic„ — 56, biserica reformat„ — 172, cultul mozaic — 51. P‚n„ Ón acest moment, au existat o serie de impedimente procedurale referitoare la modalit„˛ile de prob„, la insuficien˛a actelor doveditoare.

Ceea ce dorim s„ v„ preciz„m este c„ actualul Cabinet este preocupat de diminuarea acestor probleme ∫i de reu∫ita unei rapide retroced„ri a imobilelor care au apar˛inut cultelor religioase ∫i, Ón acest sens, Guvernul inten˛ioneaz„ ca, Ón foarte scurt timp, s„ prezinte Parlamentului ∫i s„-∫i asume r„spunderea pentru un pachet legislativ care va include ∫i modific„ri ale legisla˛iei Ón acest domeniu. Aceste modific„ri au fost elaborate Ón urma consult„rii cu reprezentan˛ii cultelor religioase ∫i urmeaz„ s„ extind„ domeniul retroced„rilor de la bunurile imobile ∫i la bunurile mobile care au fost preluate o dat„ cu bunurile imobile respective.

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„-i mul˛umesc domnului ministru pentru r„spunsul par˛ial pe care l-a dat la Óntrebarea formulat„ ∫i permite˛i-mi s„ revin cu o Óntrebare suplimentar„. Am constatat, din cifrele care au fost prezentate, c„ pentru biserica ortodox„ s-au restituit 112, pare-mi-se, imobile, pentru reforma˛i — 172. Noi ∫tim c„, Ón Rom‚nia, 85% dintre rom‚ni sunt ortodoc∫i, reforma˛i nu ∫tiu dac„ sunt 1%. Cu toate acestea, a∫ vrea s„ v„ Óntreb, domnule ministru, de ce s-a f„cut o discriminare negativ„ fa˛„ de

biserica ortodox„ ∫i o discriminare pozitiv„ fa˛„ de reforma˛i? Care au fost ra˛iunile?

Discriminarea negativ„, domnul senator, s-a f„cut Ón anii ’50, c‚nd au fost luate bisericile preponderent de la celelalte culte religioase.

V„ mul˛umesc, domnule ministru. V„ rog s„ continua˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi, Ón cadrul dialogului, s„-i sugerez domnului ministru, Ónainte de a da r„spunsuri eronate, s„ se documenteze. A avut de suferit, din p„cate, biserica greco-catolic„, c„reia i-au fost luate imobile. Celorlalte, la reforma˛i, la romano-catolici, nu li s-au luat imobile, pentru c„ atunci comuni∫tii au fost, Ón principal, etnici maghiari.

## Domnul senator,

Dumneavoastr„ i-a˛i pus o Óntrebare suplimentar„ foarte direct„, de ce s-au restituit mai multe biserici protestan˛ilor dec‚t ortodoc∫ilor. ™i r„spunsul este nu numai logic, de bun-sim˛, ci ∫i adev„rat, pentru c„ nu au fost confiscate, s-au d„r‚mat biserici ortodoxe, dar nu s-au confiscat, ca s„ poat„ fi restituite.

Eu v„ propun s„ ne oprim aici ∫i, Ón continuare, dac„ ave˛i, mai pute˛i adresa interpel„ri domnului prim-ministru.

Œn leg„tur„ cu interpelarea doamnei senator Irina Loghin ∫i a domnului senator Gheorghe Funar privitoare la m„surile luate de Guvern Ón sprijinul popula˛iei afectate de calamit„˛i naturale, dorim s„ preciz„m c„, Ón primul r‚nd, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor monitorizeaz„ zilnic evenimentele produse Ón teritoriu, Ón spe˛„ situa˛iile de urgen˛„ legate de calamit„˛i naturale.

Œn ce prive∫te cazul concret al inunda˛iilor produse Ón luna martie Ón 19 jude˛e, respectiv 158 de localit„˛i, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor a asigurat permanent, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situa˛ii de Urgen˛„, coordonarea unitar„, la nivel na˛ional, a activit„˛ii de gestionare a situa˛iilor de urgen˛„.

Coordonarea tehnic„ de specialitate a activit„˛ilor de limitare ∫i combatere a efectelor inunda˛iilor a fost asigurat„ de c„tre Centrul Operativ pentru Situa˛ii de Urgen˛„, cu activitate permanent„ Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Œn acela∫i context, Ón zonele afectate, comitetele jude˛ene ∫i locale pentru situa˛ii de urgen˛„ au asigurat spa˛ii de cazare pentru popula˛ia evacuat„, ap„ ∫i alimente pentru localit„˛ile izolate, evacuarea apei din subsoluri, executarea unor diguri provizorii pentru a evita inundarea gospod„riilor.

Œn ce prive∫te m„surile cu caracter preventiv, men˛ion„m c„ la fiecare prefectur„ au fost transmise, Ónc„ din 17 februarie 2005, m„surile imediate ce se impuneau pentru limitarea efectelor inunda˛iilor prognozate pentru luna martie. De altfel, m„surile preventive ∫i operative de interven˛ie, precum ∫i atribu˛iile tuturor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 structurilor implicate Ón activitatea de ap„rare Ómpotriva inunda˛iilor sunt cuprinse Ón planurile de ap„rare existente la nivelul fiec„rei localit„˛i, a fiec„rui jude˛, precum ∫i a fiec„rui bazin hidrografic.

Œn privin˛a fondurilor alocate de Guvern pentru familiile afectate de calamit„˛i naturale, inclusiv inunda˛ii, men˛ion„m c„, Ón conformitate cu Legea nr. 511/2004, a fost constituit fondul de interven˛ie la dispozi˛ia Guvernului, utilizat tocmai Ón scopul finan˛„rii unor ac˛iuni urgente Ón vederea Ónl„tur„rii efectelor calamit„˛ilor naturale ∫i sprijinirii persoanelor fizice afectate. Fondul de interven˛ie la dispozi˛ia Guvernului se repartizeaz„ unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat ∫i ai bugetelor locale, pe baz„ de hot„r‚ri ale Guvernului pentru finan˛area unor ac˛iuni urgente. Executarea lucr„rilor pentru Ónl„turarea efectelor produse de calamit„˛ile naturale, spre exemplu, refacerea drumurilor jude˛ene ∫i comunale, poduri ∫i pode˛e, re˛ele de alimentare cu ap„, este de competen˛a autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, iar finan˛area acestora se asigur„ din bugetele locale ∫i din Ómprumuturi. Acestea se prev„d Ón bugetele locale pe anul Ón curs.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Sunt surprins de suma foarte mic„ care ne-a fost prezentat„ de c„tre domnul ministru Olteanu, doar aproape 300 de milioane, dac„ am re˛inut corect...

25 de miliarde...

25 de miliarde?... Suma respectiv„ este foarte mic„. Numai unei singure persoane, ∫i acela este pensionar, ex-regele Mihai, Guvernul a venit cu o ini˛iativ„ legislativ„, un proiect de lege, de fapt, Ón fa˛a Parlamentului, s„ i se dea aproape 1.200 miliarde lei la un singur cet„˛ean, iar la toate jude˛ele Rom‚niei, cele 19 aflate sub ape, s-au dat 25 de miliarde lei. Aceasta este materializarea lozincii electorale îS„ tr„i˛i bine!“.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc pentru comentariu, domnule senator Gheorghe Funar.

Domnul ministru Bogdan Olteanu, dac„ vre˛i s„...

Nu, v„ mul˛umesc.

Nu, eu a∫ vrea s„ comentez: sunt dou„ chestiuni care n-au nici o leg„tur„ una cu alta, domnule senator Gheorghe Funar, ∫i este bine c„ a˛i ridicat aceast„ problem„, ca s„ v„ ∫i r„spund.

Œn opinia mea, una este restituirea unor bunuri care au apar˛inut, c‚ndva, unei persoane sau unei familii, indiferent de rangul s„u, ∫i o problem„ cu totul diferit„, problema ajutor„rii Ón caz de calamit„˛i naturale. Sigur c„ putem face compara˛ie Óntre orice, e o compara˛ie Ón leg„tur„ cu un ordin de m„rime, dar e vorba, totu∫i, de dou„ lucruri total diferite.

Dac„ vre˛i s„ r„spunde˛i Ón continuare.

Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, o foarte scurt„ interven˛ie.

Sunt ∫i eu de aceea∫i p„rere cu dumneavoastr„, c„ sunt dou„ lucruri diferite, dar nu este vorba de desp„gubiri, este vorba de o excep˛ie de la aplicarea Legii nr. 10 din 2001.

Nu se pot da desp„gubiri, domnule pre∫edinte, ∫i dumneavoastr„ cunoa∫te˛i foarte bine acest lucru, unei persoane care nu a avut Ón proprietate bunurile respective. Dar eu a∫ propune s„ ne oprim aici, domnule pre∫edinte.

Da, mai ales c„ proiectul de lege a fost dezb„tut Ón Senat, dup„ p„rerea mea, a fost acceptat de Senat prin procedur„ tacit„, urmeaz„ s„ se dezbat„ Ón Camera Deputa˛ilor ∫i vor fi posibilit„˛i de a ne exprima punctele politice Ón mod amplu.

Domnule ministru, Ón continuare, v„ rog.

Da, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea domnului senator Ilie Ila∫cu ∫i a domnului senator Gheorghe Funar referitoare la prezen˛a trupelor rom‚ne∫ti Ón Irak: referitor la aceast„ Óntrebare v„ preciz„m c„, dup„ c„derea comunismului, Rom‚nia s-a aflat Ón fa˛a unor op˛iuni strategice legate de pozi˛ia sa pe scena geopolitic„ european„ ∫i interna˛ional„. Astfel, politica de securitate ∫i interesele strategice ale Rom‚niei au devenit indisolubil legate nu doar de aderarea la NATO, care s-a Ónf„ptuit Óntre timp, ci ∫i de asumarea anumitor responsabilit„˛i ∫i de participarea la eforturile politico-militare colective ale statelor occidentale, desigur, Ón limitele capacit„˛ii ˛„rii noastre.

Rom‚nia a decis, de la bun Ónceput, s„ joace un rol semnificativ at‚t Ón regiune, c‚t ∫i pe alte teatre de conflict, al„tur‚ndu-se demersurilor ˛„rilor europene ∫i Statelor Unite, care vizau men˛inerea p„cii ∫i stabilit„˛ii, democratizarea anumitor regiuni ∫i, mai recent, lupta Ómpotriva terorismului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 Œn prezent, Rom‚nia particip„ Ón cadrul for˛ei de protec˛ie a misiunii O.N.U. din Irak sub comanda for˛ei multina˛ionale cu un efectiv de aproximativ 850 de militari. Eforturile depuse de for˛a multina˛ional„ ∫i for˛ele de securitate irakiene sunt de o importan˛„ capital„ pentru stabilizarea situa˛iei ∫i democratizarea ˛„rii, noile autorit„˛i irakiene av‚nd nevoie Ón continuare de sprijinul comunit„˛ii interna˛ionale.

Œn acest context, Rom‚nia ∫i-a reafirmat angajamentul privind men˛inerea for˛elor ∫i a mijloacelor din teatrul de opera˛iuni p‚n„ c‚nd institu˛iile irakiene vor fi Ón m„sur„ s„ Óndeplineasc„ misiuni de impunere ∫i men˛inerea ordinii interne.

Apreciem c„ ar fi benefic„ accelerarea procesului de instruire ∫i echipare a for˛elor armate irakiene, pentru consolidarea rolului lor Ón asigurarea securit„˛ii interne Ón cursul anului 2005, dat fiind c„ retragerea for˛ei multina˛ionale ∫i, implicit, a Rom‚niei din Irak este condi˛ionat„ de realizarea acestui obiectiv.

Din punct de vedere al intereselor politice ∫i geostrategice ale Rom‚niei, participarea la astfel de misiuni este foarte important„ ∫i reflect„ fermitatea angajamentului ˛„rii noastre de a-∫i aduce contribu˛ia la securitatea regional„ ∫i global„.

Mul˛umesc. Domnul senator Gheorghe Funar.

## Domnule pre∫edinte,

Sunt nemul˛umit de r„spunsul dat.

Œntrebarea mea ∫i a colegului de la Partidul Popular Rom‚nia Mare, domnul senator Ilie Ila∫cu, era limpede: dac„ a fost Óntocmit ∫i care este calendarul de retragere a trupelor rom‚ne∫ti din Irak, Ón contextul Ón care circa 70% din popula˛ia Rom‚niei, la ultimul sondaj dat publicit„˛ii, pentru c„ Ón ultimele s„pt„m‚ni nu se mai dau publicit„˛ii astfel de sondaje pe aceast„ tem„, deci circa 70% din popula˛ia Rom‚niei a solicitat retragerea armatei rom‚ne din Irak.

Œntre timp, am aflat cu to˛ii c„ noile autorit„˛i ∫i-au intrat Ón m‚n„, irakienii au ∫i pre∫edinte, au ∫i Parlament, au ∫i Guvern ∫i, din c‚te suntem informa˛i, ini˛iatorii acestei Óntreb„ri, noua conducere a statului irakian nu a solicitat Rom‚niei s„-∫i prelungeasc„ ∫ederea prin trupele sale Ón Irak. Toate ˛„rile care au participat la interven˛ia militar„ Ón Irak sub comanda Statelor Unite, f„r„ s„ existe vreo rezolu˛ie a Na˛iunilor Unite sau f„r„ vreo hot„r‚re a NATO, toate ˛„rile, unele, peste 15, ∫i-au retras deja armata din Irak, altele ∫i-o retrag Ón aceste zile, inclusiv bulgarii, colegii no∫tri de competi˛ie la intrarea Ón Uniunea European„. ™i noi trebuie s„ ne retragem de-acolo.

Problema este: care este calendarul de retragere a trupelor? Este necesar ca Guvernul Rom‚niei s„ aib„ un asemenea calendar.

Mul˛umesc, domnule senator. Domnule ministru Bogdan Olteanu.

## V„ mul˛umesc.

Potrivit Constitu˛iei, asemenea decizii nu se iau de c„tre Guvernul Rom‚niei, ci de c„tre Parlamentul Rom‚niei, la propunerea pre∫edintelui ∫i Ón baza consult„rii ∫i deciziei Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii.

V„ rog, urm„toarea interpelare.

Œn leg„tur„ cu interpelarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar referitoare la denumirile unor str„zi ∫i pie˛e din localit„˛ile jude˛elor Harghita ∫i Covasna, dorim s„ preciz„m c„ stabilirea denumirilor de str„zi, parcuri, cartiere, pie˛e intr„ Ón atribu˛iile autorit„˛ilor locale, iar fiecare consiliu local are posibilitatea de a modifica, prin vot democratic, numele celor situate pe raza teritorial„ a localit„˛ii pe care o administreaz„. Temeiul legal pentru aceasta Ól reprezint„ Legea nr. 215 din 2001, precum ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 63 din 2002.

La nivelul institu˛iei prefectului din jude˛ele Harghita ∫i Covasna nu a fost constatat„ ilegalitatea actelor administrative ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale emise, Ón leg„tur„ cu aspectele la care face˛i referire. Din 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent, au fost schimbate denumirile a numeroase str„zi, parcuri, pie˛e etc. nu doar din jude˛ele Harghita ∫i Covasna, ci din Óntreaga ˛ar„, ∫i nu din ra˛iuni etnice, ci socio-culturale sau chiar politice. ™tim cu to˛ii care era atitudinea regimului comunist la capitolul denumiri de str„zi, cartiere ∫i chiar localit„˛i. Noile denumiri au stat la latitudinea consiliilor locale, care, practic, au rolul unor parlamente locale, sunt alese de cet„˛enii fiec„rei localit„˛i ∫i reprezint„ interesele ∫i punctele de vedere ale acestora. At‚ta timp c‚t schimbarea denumirii str„zilor s-a f„cut prin vot democratic ∫i f„r„ constatarea Ónc„lc„rii legisla˛iei aplicabile Ón materie, deciziile autorit„˛ilor locale Ón acest sens trebuie respectate.

Sper c„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns, domnule senator Gheorghe Funar.

Nu pot fi mul˛umit, domnule pre∫edinte.

Domnul ministru Bogdan Olteanu a ocolit Óntrebarea care a fost formulat„. Ea viza care sunt denumirile rom‚ne∫ti care au fost Ónl„turate: denumiri de str„zi, de pie˛e publice care au fost Ónl„turate din localit„˛i ale jude˛elor Covasna ∫i Harghita.

Permite˛i-mi s„-l informez pe domnul ministru — probabil c„ nu a primit toate informa˛iile din teritoriu ∫i m„ Óndoiesc s„ le primeasc„ de la prefectul udemerist al Covasnei sau de la subprefectul udemerist al Harghitei — c„ au fost Ónl„turate din foarte multe localit„˛i din aceste dou„ jude˛e denumirile rom‚ne∫ti, inclusiv denumiri de str„zi ∫i bulevarde: 1 Decembrie 1918 — ziua noastr„ na˛ional„, 1 Decembrie, avea denumire de strad„ ∫i de bulevard Ón localit„˛i din aceste jude˛e, au fost Ónl„turate ∫i date, denumiri, de multe ori, din perioada ocupa˛iei horthyste, 1940—1944. Nu mai g„si˛i nici strad„ cu numele poetului nostru na˛ional, Mihai Eminescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 Ce au avut autorit„˛ile locale din aceste localit„˛i cu ziua noastr„ na˛ional„? Ce au avut cu Mihai Eminescu? ™i v„ pot da numeroase exemple. Acesta era sensul Óntreb„rii.

De ce cet„˛eni care ar trebui s„ fie loiali statului rom‚n Ónl„tur„ denumirile rom‚ne∫ti ∫i le pun pe cele din perioada ocupa˛iei horthyste? Cu ce scop? S„ ajung„ la autonomia teritorial„ pe care o revendic„ udemeri∫tii ∫i Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, ∫i Consiliul Na˛ional Secuiesc?

Mul˛umesc.

V„ rog, domnule ministru.

Nu ∫tiu s„ r„spund cu ce scop au fost schimbate denumirile acestor str„zi ∫i voi cerceta, domnule senator.

Mul˛umesc.

Œntrebarea domnilor senatori Liviu Doru Bindea ∫i Gheorghe Funar referitoare la majorarea accizelor — vom r„spunde c„, printre obiectivele principale, pe termen scurt ∫i mediu, ale Guvernului Rom‚niei Ón domeniul politicii fiscal-bugetare se num„r„ ∫i accelerarea procesului de reforme structurale, consolidarea finan˛elor publice, dezvoltarea economic„, utilizarea eficient„ a p‚rghiilor fiscale Ón scopul amelior„rii comportamentului economic al contribuabililor.

Œn acest sens, pentru asigurarea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor prev„zute Ón buget, a fost devansat„ cu 3 luni mai devreme majorarea nivelului accizelor armonizate, prev„zut„ a se realiza Óncep‚nd cu 1 iulie 2005, pentru 1 aprilie 2005. La analizarea efectelor acestei devans„ri trebuie avut Ón vedere, pe l‚ng„ necesitatea asigur„rii limit„rii deficitului bugetului general, ∫i faptul c„, pe parcursul Óntregului trimestru I al anului curent, valoarea accizelor s-a determinat lu‚ndu-se Ón calcul cursul de schimb de 39.378 lei pe euro, Ón condi˛iile Ón care, Ón cursul aceluia∫i trimestru, moneda euro a Ónregistrat importante deprecieri comparativ cu leul rom‚nesc. Aceast„ depreciere a fost avut„ Ón vedere numai Óntr-o anumit„ m„sur„ la majorarea accizelor, Óntruc‚t cursul de schimb ce va fi utilizat pentru determinarea accizelor Ón trimestrul al II-lea al anului curent este de 36.712 lei pe euro.

De asemenea, deprecierea monedei euro a fost avut„ Ón vedere ∫i la majorarea accizelor pentru alte produse supuse acestui impozit, care s„ atenueze accentuarea soldului negativ al balan˛ei comerciale, Ón condi˛iile Ón care mare parte a acestor produse supuse acciz„rii provin din opera˛iuni de import.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar.

Domnule pre∫edinte,

Par˛ial m„ mul˛ume∫te r„spunsul domnului ministru Bogdan Olteanu.

Œntrebarea viza motivele pentru care s-au majorat accizele Ón avans cu dou„, trei luni fa˛„ de programul convenit cu Uniunea European„. Nici acest program nu s-a respectat ∫i nu s-a respectat nici Legea nr. 571 din 2003 privind Codul fiscal, lege care precizeaz„ c„ orice modific„ri aduse acestei legi Ón cursul anului se pot face numai prin lege, nu prin ordonan˛„, iar dac„ se aduc modific„ri, inclusiv cre∫teri de accize, ele intr„ Ón vigoare abia de la 1 ianuarie anul urm„tor celui Ón care au fost adoptate modific„rile. Deci ele trebuiau s„ intre Ón vigoare legal de la 1 ianuarie 2006. Cu toate c„ s-a convenit 1 iulie cu Uniunea European„, s-au adus mai Ón fa˛„ aceste major„ri de accize, la 1 aprilie. Œntrebarea era: din ce cauz„?

Dac„ Ómi permite˛i s„ prezint ascult„torilor ∫i r„spunsul pe care l-a evitat domnul ministru.

S-a ajuns la aceast„ majorare Ón avans a accizelor datorit„ aplic„rii cotei unice de impozitare de 16% fa˛„ de care Guvernul, atunci c‚nd a lansat aceast„ idee, se pare c„ nu a f„cut toate calculele necesare ∫i nu i-a Ón∫tiin˛at pe rom‚ni Ón campania electoral„ c„ îv„ vom majora accizele, pre˛urile, tarifele“, ci au fost anun˛a˛i: îVe˛i beneficia de relaxare fiscal„.“ Adev„rul este altul.

Mul˛umesc.

Dac„ vre˛i s„ comenta˛i, domnule ministru Bogdan Olteanu.

V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ r„spunsul, Ón completare, a fost deja dat. Da, am majorat accizele la ˛ig„ri ∫i la alcool.

Œn ce prive∫te interpelarea domnului senator Gheorghe Funar privitoare la desp„gubirea acordat„ ex-regelui Mihai, sigur c„ o discu˛ie deja s-a purtat Ón leg„tur„ cu o alt„ chestiune, voi prezenta acum ∫i r„spunsul Guvernului.

Prin notificarea nr. 333 din 2001, fostul suveran al Rom‚niei a solicitat Prim„riei ora∫ului Sinaia restituirea Ón natur„ a tuturor imobilelor care au compus domeniul Sinaia la momentul prelu„rii acestuia.

Œn decembrie 2003, Andrew Popper, Ón calitate de reprezentant al fostului suveran, a trimis o scrisoare prin care solicita recunoa∫terea caracterului abuziv al prelu„rii de c„tre stat a domeniului ∫i restituirea _in integrum_ a acestuia c„tre fostul proprietar, care, ulterior, Ól va ceda statului rom‚n, Ón schimbul unor sume de bani.

Documentele aflate la dispozi˛ia autorit„˛ilor confirm„ validitatea titlului de proprietate al fostului suveran asupra imobilelor care au compus domeniul Sinaia ∫i, implicit, calitatea acestuia de persoan„ Óndrept„˛it„ a cere restituirea lor.

f nem s„ preciz„m c„, Ón situa˛ia de fa˛„, cadrul normativ oferit de Legea nr. 10/2001 nu permite rezolvarea sub toate aspectele a problemei fostului domeniu regal Sinaia.

De aceea, Ón scopul solu˛ion„rii notific„rilor fostului suveran al Rom‚niei, Guvernul a elaborat ∫i a supus spre aprobare Parlamentului o lege special„ prin care se vor acorda desp„gubiri b„ne∫ti Ón sum„ de 30.000.000 euro c„tre fostul rege, e∫alonat„ Ón tran∫e egale, pe o perioad„ de 3 ani, pentru imobilele nerestituite apar˛in‚nd domeniului Pele∫, Ómpreun„ cu bunurile din dotarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 acestora, aflate Ón administrarea Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i, respectiv, a Regiei Autonome Administra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat.

Œn condi˛iile Ón care se cunoa∫te modalitatea abuziv„ Ón care bunurile apar˛in‚nd fostului suveran al Rom‚niei au fost trecute Ón proprietatea statului comunist, aceast„ m„sur„ juridic„ are, Ón primul r‚nd, valoarea unei repara˛ii morale, considerentele de ordin material fiind Ón plan secund.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Gheorghe Funar.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Adev„rul este altul. Œn realitate, nu exist„ documente care s„ ateste proprietatea ex-regelui Mihai asupra bunurilor Ónscrise Ón anexele la acest proiect de lege. Bunurile au apar˛inut casei regale, ∫i nu ex-regelui Mihai. La vremea respectiv„, ex-regele Mihai a abdicat din aceast„ func˛ie, a renun˛at la toate preten˛iile fa˛„ de statul rom‚n, inclusiv la unele bunuri care sunt Ónscrise acum Ón anexele la proiectul de lege.

Este necesar s„ cunoasc„ membrii Senatului ∫i cei care ne ascult„ la aceast„ or„ c„ Óntre reprezentan˛ii Guvernului ∫i reprezentan˛ii ex-regelui Mihai s-a Óncheiat un protocol oral, subliniez, un protocol oral, nu s-a Óncheiat nici un document scris din care s„ rezulte drepturile ex-regelui Mihai, respectiv obliga˛iile Guvernului.

Fiind vorba de fapte de natur„ penal„, sunt nevoit s„ Ói Ón∫tiin˛ez pe cei care s-au implicat Ón s„v‚r∫irea unor fapte penale c„ m‚ine senatorii Partidului Popular Rom‚nia Mare vor depune o pl‚ngere penal„ la procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, solicit‚nd s„ fie depistate toate persoanele care s-au pretat la s„v‚r∫irea infrac˛iunilor de abuz Ón serviciu ∫i de asociere Ón vederea s„v‚r∫irii de infrac˛iuni, s„ jefuiasc„ bugetul statului rom‚n de 30.000.000 euro.

Ne pare r„u c„ m‚ine, de 10 mai, trebuie s„ Ói facem ex-regelui Mihai aceast„ bucurie, o pl‚ngere penal„.

Domnule ministru, dac„ ave˛i ceva de comentat?

Nu am de comentat, v„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

R„spunsul la urm„toarea interpelare.

Interpelarea domnilor Valentin Dinescu ∫i Gheorghe Funar referitoare la crean˛ele externe ale Rom‚niei.

Sigur, nu vreau s„ v„ plictisesc acum cu un Óntreg tabel de cifre pe care vi l-am comunicat Ón scris, ceea ce a∫ dori s„ v„ comunic este c„ Ón anul 2005, Ón vederea Ónceperii discu˛iilor cu debitorul Irak, Guvernul interimar irakian a angajat, Ón 2005, o firm„ de contabilitate, firma _Ernst & Young_ , Ón vederea administr„rii reconcilierii obliga˛iilor sale externe, Ministerul Finan˛elor Publice a remis un r„spuns la chestionarul transmis de firma _Ernst & Young_ , care include urm„toarele aspecte: activit„˛ile Ón baza c„rora au rezultat drepturile valutare ale Rom‚niei, din Irak, referiri la acorduri financiare Óntre Guvernele Rom‚niei ∫i Republicii Irak, Ón vederea reglement„rii sumelor datorate Rom‚niei, cu scaden˛e Ón anii 1988, 1989 ∫i 1990, cuantumul crean˛elor Rom‚niei la 31 decembrie 2004 ∫i rezultatele vizitei la Bucure∫ti a ministrului irakian al finan˛elor ∫i guvernatorului B„ncii Centrale a Irakului din decembrie 2004.

Œn ce prive∫te Sudan, Mozambic, Mongolia ∫i Cuba, Guvernul va Óntreprinde noi demersuri, prin organizarea unor Ónt‚lniri Óntre reprezentan˛ii autoriza˛i din ˛„rile debitoare men˛ionate ∫i cei ai Ministerului Finan˛elor Publice ∫i/sau convocarea sesiunilor Comisiei Mixte.

Œn ce prive∫te Siria, se vor continua ∫i finaliza negocierile cu autorit„˛ile siriene abilitate. Œn ce prive∫te Libia, se va demara ac˛iunea de depistare a unor firme de intermediere specializate, care au capacitatea de a ob˛ine acordul autorit„˛ilor libiene de deblocare a negocierilor.

Œn ce prive∫te Guineea, se va remite spre aprobarea Guvernului proiectul de Hot„r‚re pentru aprobarea semn„rii contractului de cesiune cu societatea _International Liquidity Transactions Limited_ , firm„ care a prezentat o ofert„ mai avantajoas„ de recuperare Ón raport cu cea a Guvernului din Guineea.

Œn ce prive∫te Republica Democrat„ Congo, Guvernul Rom‚niei a aprobat memorandumul cu tema: îNot„mandat pentru aprobarea Óncheierii Acordului dintre Guvernele Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Democrate Congo privind reglementarea datoriei referitoare la arieratele comerciale ale acesteia c„tre Rom‚nia“.

Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Sunt mul˛umit de r„spunsul dat.

Ascult‚ndu-l cu aten˛ie pe domnul ministru Olteanu, Ómi puneam Óntrebarea: de ce, timp de 15 ani, celelalte guverne, eu m„ bucur c„ al dumneavoastr„ cunoa∫te realitatea, nu s-au str„duit s„ Óncaseze aceste crean˛e care dateaz„ dinainte de anul 1990?!

Dar v„ doresc succes ∫i sper„m s„ intre Ón bugetul de stat aceste crean˛e.

Mul˛umesc, urm„torul r„spuns.

## V„ mul˛umim.

Domnul Neagoe? Lipse∫te, i-am comunicat r„spunsul Ón scris.

Œn sf‚r∫it, Ón ce prive∫te interpelarea doamnei senator Irina Loghin ∫i a domnului senator Gheorghe Funar privitoare la efectele aplic„rii cotei unice ∫i sumele Óncasate la buget, dorim s„ v„ inform„m c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal a prev„zut, Ón afara introducerii cotei unice de impozitare, ∫i o serie de modific„ri cu efecte de diminuare sau de cre∫tere a veniturilor bugetului de stat.

Toate aceste efecte au fost evaluate la minus 21.828 miliarde lei.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cuprinde o serie de modific„ri legislative cu efect de cre∫tere a veniturilor bugetului de stat.

Influen˛ele asupra veniturilor bugetului de stat vor fi de 17.046 miliarde lei.

Evolu˛ia indicatorilor macroeconomici prognoza˛i pentru anul 2005, comparativ cu indicatorii macroeconomici folosi˛i la evaluarea veniturilor bugetului de stat aprobat prin Legea nr. 511/2004, prezint„ cre∫teri de 182.000 miliarde lei, Ón nominal. Aceste cre∫teri ne permit s„ estim„m c„ vom colecta la bugetul de stat mai mult cu 15.246,2 miliarde lei.

Mul˛umesc. Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œi mul˛umesc domnului ministru pentru aceste cifre exacte pe care le-a prezentat.

Rom‚nii au avut posibilitatea s„ afle, prin intermediul d‚nsului, c„, aplic‚ndu-se Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2005, deci modific„rile la Codul fiscal, cresc veniturile la bugetul statului cu circa 17.000 miliarde lei, iar, din estim„rile prezentate de Domnia sa, va fi o cre∫tere a veniturilor bugetului de stat, p‚n„ la sf‚r∫itului anului, de circa 15.000 miliarde lei.

Deci ave˛i ∫ansa s„ Ói ajuta˛i pe rom‚ni s„ tr„iasc„ bine ∫i v„ informez, domnule ministru, c„ din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, ave˛i deja Ónregistrate ∫i ve˛i mai avea cel pu˛in 50 de ini˛iative legislative care vor ajuta pe rom‚ni s„ beneficieze de aceste 15.000 miliarde.

Sper„m atunci, ca reprezentant al Guvernului, s„ spune˛i da la ini˛iativele noastre. Mul˛umesc.

V„ mul˛umim pentru sprijin, domnule senator.

Mul˛umesc domnului ministru Olteanu pentru r„spunsurile la Óntreb„ri.

Invit la microfon pe domnul Daniel Chi˛oiu, vicepre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Administra˛ie Fiscal„, s„ r„spund„ la Óntreb„rile care i-au fost adresate de c„tre domnul senator Funar ∫i domnul senator Apostol. Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte.

**Domnul Daniel Chi˛oiu** — _vicepre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Administra˛ie Fiscal„_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar referitoare la cauzele care au generat blocajul financiar, v„ comunic„m urm„toarele:

Cauzele care au generat blocajul financiar la nivelul anului 2004 nu sunt exclusiv de natur„ fiscal„, acestea fiind generate ∫i de o serie de al˛i factori, precum ∫i de comportamentul unora dintre agen˛ii economici Ón rela˛iile comerciale dintre ace∫tia.

Sub raportul politicii fiscale bugetare, Programul de guvernare a Rom‚niei Ón perioada 2005—2008 este sus˛inut de obiective precise, subordonate cerin˛elor de cre∫tere economic„ ∫i de reducere a infla˛iei, Ónso˛ite de m„suri concrete ale administra˛iei fiscale, Ón vederea cre∫terii gradului de colectare a crean˛elor fiscale.

Œn acest sens, o prim„ constatare este c„ la ultima publicare, din 30 aprilie 2005, pe site-ul Ministerului Finan˛elor Publice a arieratelor fiscale la data de 31 martie 2005, reprezent‚nd obliga˛ii restante la bugetul de stat ∫i cele reprezent‚nd contribu˛ii sociale, administrate, potrivit legii, de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, pentru contribuabilii mari ∫i, respectiv, pentru contribuabilii mici ∫i mijlocii, s-a Ónregistrat o diminuare a acestora fa˛„ de nivelul Ónregistrat la 31 decembrie 2004 cu suma de 11.238,66 miliarde lei.

De men˛ionat c„ pentru obliga˛iile fiscale restante Ónregistrate la data de 31 martie 2005 de c„tre contribuabili, publicate pe site-ul Ministerului Finan˛elor la data de 30 aprilie 2005, Ón cazul a peste 65% dintre acestea a fost conceput„ sau continuat„ procedura de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 63/16.V.2005 executare silit„, Ón scopul reducerii arieratelor, pentru celelalte obliga˛ii bugetare restante aceast„ procedur„ fiind suspendat„ ca urmare a unor Ónlesniri la plat„ acordate Ón anii anteriori sau a inciden˛ei unor legi speciale, respectiv administrare special„, faliment sau reorganizare judiciar„.

Domnul senator Funar.

Œi mul˛umesc domnului vicepre∫edinte Chi˛oiu pentru r„spunsul par˛ial dat.

M-a∫ fi bucurat, la fel ca ∫i radioascult„torii, s„ afl„m c‚t este blocajul financiar la nivel na˛ional, dac„ este posibil, la sf‚r∫itul trimestrul I, ∫i c‚t Ól estima˛i la sf‚r∫itul acestui an, pentru c„, a∫a cum dumneavoastr„, fiind un specialist Ón materie, cunoa∫te˛i, avem mari dificult„˛i Ón desf„∫urarea vie˛ii economico-sociale Ón ˛ar„ datorit„ acestui blocaj financiar uria∫. Dac„, eventual, ave˛i cifra estimativ„ a blocajului financiar.

Sunt l„udabile toate eforturile pe care le-a˛i men˛ionat Ón ceea ce prive∫te Óncasarea debitelor.

Din punct de vedere al arieratelor la bugetul de stat, la 31 decembrie 2004 se Ónregistra suma total„ de 172.000 miliarde. Noi avem prev„zut, prin bugetul din 2005, s„ reducem cu 44.000 miliarde aceste arierate.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

- V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule vicepre∫edinte. V„ mul˛umesc tuturor.

Cu aceasta, am Óncheiat lucr„rile ∫edin˛ei noastre de azi a Senatului.

Mul˛umesc celor care a˛i participat, colegi senatori, ∫i mul˛umesc Ón mod deosebit membrilor Guvernului care au participat la acest dialog cu senatorii.

- V„ mul˛umesc, declar ∫edin˛a Ónchis„.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007604]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 63/16.V.2005 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 69.300 lei vechi/6,93 lei noi