Ion Iliescu

## **Domnul Ion Iliescu:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

Mă bucur că senatorul Marinescu a ridicat problema Parcului Bordei. Mă pregătisem să ridic această problemă și vreau să vin cu câteva considerațiuni suplimentare.

Urmăresc cu foarte mare îngrijorare lipsa de atenție din Capitală pentru parcurile Capitalei și pentru spațiile verzi, cum se degradează aceste suprafețe și se dezvoltă construcții și spre pădurea Băneasa, și în unele parcuri. Iată, acum, Parcul Bordei.

Aveam 9 ani în 1939, când se inaugura în București ceea ce s-a numit „Luna Parc”, actualul Parc Herăstrău.

Zona de nord a Bucureștiului, înainte, era una dintre zonele cele mai insalubre ale Capitalei. Râul Colentina, un râu cu un debit foarte micuț, sub un metru cub pe secundă, cu o pantă foarte mică, forma mari băltiri. Erau bălțile din nordul Capitalei. Acolo erau și gropile de gunoi ale orașului.

Municipalitatea orașului a pornit în 1930 un program de asanare a nordului Bucureștiului și au fost două lucrări fundamentale: lucrări hidrotehnice pe râul Colentina, s-au realizat primele trei baraje care au realizat 3 lacuri de acumulare: Băneasa, Herăstrău și Floreasca, și ca spațiu de protecție a acestor lacuri Parcul Herăstrău și cele din amonte și aval. Parcul Bordei face parte din aceste suprafețe verzi de protecție a lacurilor din nordul Bucureștiului. Acestea sunt supuse și unui regim de protecție a calității apelor. Ele nu au debit ca să se poată autoepura, trebuie, neapărat, protejate, și prin lege este interdicție să se deverseze ape uzate spre aceste parcuri, ca și multe alte măsuri de protecție.

Deci spațiile verzi, pădurile care s-au dezvoltat de-a lungul acestor lacuri acum sunt vreo 16. În amonte, după război, s-au dezvoltat alte lacuri de acumulare până după Buftea și, în aval, până la Fundeni.

A ataca aceste spații verzi este o barbarie curată și trebuie, neapărat, să ajutăm orașul București să se autoapere de această tendință de vandalizare pornită din interese meschine, pentru că afacerile în imobiliar sunt cele mai profitabile. Și vedem și din punct de vedere urbanistic ce se obține. Cheltuieli mari, investiții importante, construcții frumoase, moderne, înghesuite, pentru că investitorii caută să obțină cât mai mult profit de pe fiecare metru pătrat. Uitați-vă, cartierul care s-a construit lângă Ambasada Chinei,

casă lângă casă, nu au spații de respiro, nu au străzi de acces, nemaivorbind de spații verzi necesare în orice cvartal de clădiri.

Am auzit că acest atac continuă și spre alte parcuri, Parcul Tineretului și parcurile care s-au profilat, între timp, în diferite alte cartiere, deci este o chestiune care impune măsuri imediate.

Am avut plăcerea să fiu la Timișoara două zile săptămâna trecută, și mă bucur pentru faptul că orașul Timișoara știe să-și protejeze acest patrimoniu verde. E un oraș al parcurilor și al spațiilor verzi.